Dezvoltarea liceelor agricole ca hub-uri locale de consultanță (dacă vor fi revalorizate și dezvoltate), în direcția transformării unui centru de resurse nu numai pentru viitorii fermieri, ci și pentru adulții din agricultură, cât și sprijinirea Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), prin axa LEADER, de a integra și dezvolta infrastructur de consultanță agricolă în cadrul viitorului PAC post-2020, reprezintă două idei privind îmbogățirea arhitecturii instituționale a consultanței agricole în România, sunt de părere autorii studiului „Consultanța agricolă în România – evoluție și propuneri de politici publice”, realizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE).

„În România există 2.686 de comune și doar 450 de Centre de Consultanță Agricolă Locală (care de obicei sunt reprezentate de un singur inginer agronom de la primărie). Problema resurselor umane în consultanța agricolă nu mai poate fi ignorată: acum, un consultant agricol din sistemul public deservește 12 000-13 000 de fermieri înscriși pe listele APIA. Experiența statelor europene arată că o proporție optimă ar fi de un consultant la 65-100 de fermieri”, se menționează în documentul citat.

Alexandra Toderiță, autoarea studiului, alături de Cătălina Meiroșu, mai spun că (re)construcția unui sistem de consultanță agricolă funcțional și performant reprezintă o urgență nu doar din perspectiva nevoilor de dezvoltare ale fermierilor, ci și din însuși accesul României la viitoarele fonduri pentru agricultură post-2020.

De asemenea, mai precizează acestea, sunt necesare evaluări ale nevoilor fermierilor privind serviciile de consultanță agricolă – atât din punctul de vedere al conținutului consultanței – informații, nevoi de formare –, cât și al surselor preferate – la ce entități apelează aceștia, în ce au încredere etc. Mai mult, consultanța trebuie să fie accesibilă „la firul ierbii”, să fie în proximitatea fizică a fermierului.

„Necesitatea fermierilor de a accesa servicii de consultanță agricolă apare în contextul în care, pentru a-și face meseria cu succes, aceștia au nevoie atât de cunoștințe specifice domeniului agricol – spre exemplu, diagnosticarea şi combaterea unor boli sau dăunatori, cât și de competențe ce țin de managementul unei afaceri, precum întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru obţinerea unui credit”, se menționează într-un document de prezentare a raportului.

De aceea, serviciile de consultanță agricolă reprezintă un element vital în domeniul transferului informațional şi tehnologic în agricultură, oferind fermierilor informaţii care pot contribui la îmbunătăţirea nivelului de trai al acestora şi al populaţiei din mediul rural.

Acest studiu își propune, într-o primă etapă, să realizeze o radiografie a sistemului de consultanță agricolă din România pornind de la principalele modificări legislative în evoluția sa postdecembristă, până la actuala structură organizațională. În acest moment, sistemul de consultanță agricolă din România este compus din sistemul public – compartiment de consultanță în cadrul celor 41 de direcții pentru agricultură județene (coordonate tehnic și metodologic de MADR), 280 de centre comunale de asistență tehnică în cadrul primăriilor, dar și din 14 Camere Agricole private, ale fermierilor, în 14 județe (dar care nu sunt funcționale în practică, conform experților intervievați pentru studiu).

Pe lângă entitățile publice și private, există și institutele de cercetare agricolă, cu personal calificat, specializat în funcție de domeniul de cercetare predominant la nivelul institutelor. Activitatea de consultanță și extensie se desfășoară, în acest caz, prin intermediul granturilor și proiectelor de cercetare. În egală măsură, studiul urmărește o analiză sumară a modelelor dezvoltate de alte state în domeniul consultanței agricole, modele relevante pentru a contura câteva propuneri de politică publică pentru perioada care va urma.

La noi în țară, serviciile de consultanță agricolă au fost înființate în perioada postcomunistă și, de atunci, sistemul a trecut prin nenumărate etape de reformă.

Publicat în România Agricolă

În perioada 12-13 mai 2018, orașul Dărmănești, împreună cu GAL Valea Muntelui și Degustarium, organizează „Târgul gospodăriilor de produse montane – tradiții și obiceiuri”, având ca obiectiv principal susținerea producătorilor și antreprenorilor de pe Valea Trotușului, în a duce mai departe tradiția fabricării unor produse alimentare și non-alimentare cu vechi rădăcini în această zonă, anunță managerul Asociației GAL Valea Muntelui, Vlad Mihai Ochiroș, printr-un comunicat.

„Mizând pe o largă participare, reprezentanți ai Guvernului României, ai autorităților regionale și județene – ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ministrul pentru Relația cu Parlamentul, prefectul județului Bacău, președintele Consiliului Județean Bacău, directorul Agenției de Dezvoltare Nord-Est, directorul Direcției Agricole Bacău, directorul APIA Bacău etc., evenimentul va fi structurat pe trei zone, și anume: Zona 1 – Piațeta din fața Primăriei Orașului Dărmănești, acolo unde producători din 14 localități de pe întreaga Vale a Trotușului își vor expune și promova produsele proprii; Zona a 2-a – expoziția de animale din Târgul săptămânal al orașului, acolo unde crescătorii de animale își vor expune cele mai frumoase exemplare proprii; Zona 3 – Pensiunea Magic Garden Dărmănești, acolo unde se va conferenția pe două teme majore, și anume: Ziua 1 – 12 mai 2018, având ca temă – Strategii naționale și regionale pentru promovarea produselor tradiționale, creșterea animalelor, agriculturii și turismului, autorizarea și comercializarea produselor locale. Ziua a 2-a – 13 mai 2018, având ca temă – Workshop – turismul de nișă. Brandingul local și regional. Asociația Montpesa, viziuni și perspective”, se mai precizează în documentul de presă.

Inaugurarea evenimentului va avea loc în data de 12 mai 2018, în Piațeta din fața Primăriei Orașului Dărmănești, începând cu ora 13:00.

Publicat în Eveniment

Printr-o decizie a prim-ministrului Viorica Dăncilă, publicată joi, 22 martie 2018 în Monitorul Oficial, Alexandru-Valentin Țachianu a fost numit în funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Anterior, acesta ocupase postul de preşedinte al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), fiind numit în această funcţie în martie 2017, printr-o decizie a premierului Sorin Grindeanu.

În vârstă de 39 de ani, ing. Alexandru Țachianu a mai ocupat funcția de director al Grupului de Acţiune Locală și este fiul lui Marian Țachianu, primar al comunei Braniștea, județul Dâmbovița, șef al PSD Braniștea și asociat unic al unei profitabile firme care se ocupă cu producția, prelucrarea și distribuția de semințe.

Tatăl lui Alexandru-Valentin Țachianu este unic asociat la SC Agro Alexoana SRL și acționar la SC Agromec Braniștea SA. Prima firmă, numită după numele copiilor săi, a fost premiată și în 2014, și în 2015, de către Ministerul Agriculturii, pentru rezultatele deosebite obținute. În 2015, a primit premiul „Fermierul Anului”, ca urmare a rezultatelor obţinute la nivelul fermei din Braniştea, preluată de la tatăl său.

Publicat în Știri interne

Potrivit vocilor autorizate ale FNGCIMM, noul produs - Garantarea Economiei Rurale (GER) – reprezintă o soluție completă de finanțare pentru proiectele de dezvoltare propuse de beneficiarii publici locali și armonizează două facilități de sprijin destinate celor care propun proiecte la nivelul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL): garanția FNGCIMM pentru plata avansului prevăzut în contractele de finanțare încheiate cu AFIR în PNDR 2020 și garanția creditului bancar pe care beneficiarii îl pot accesa pentru finanțarea investiției.

În ambele cazuri, susțin specialiștii fondului, garanția FNGCIMM poate acoperi până la 100% valoarea finanțării, devenind astfel o pârghie de impulsionare a dezvoltării economice la nivel local.

„Noul produs de garantare, G.E.R. – Garantarea Economiei Rurale, reprezinta pentru Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri un pilot al noii strategii de repoziționare și dezvoltare. Susținerea ecosistemului antreprenorial românesc, a economiei în general, presupune o abordare personalizată a potențialilor beneficiari. Am identificat o serie de oportunități la nivelul segmentului public local și am dezvoltat noul mecanism de garantare pentru a facilita implementarea proiectelor ce pot beneficia de finanțarea AFIR. Estimăm un potențial de peste 2.000 de proiecte la nivel național, ce pot genera atragerea a peste 180 de milioane de euro, fonduri destinate dezvoltării rurale”, a declarat Alexandru Petrescu, Director General FNGCIMM.

Mecanismul de garantare G.E.R. a fost dezvoltat ca răspuns la nevoile de sprijin ale beneficiarilor publici identificate la nivel local, fiind în același timp un catalizator pentru absorbția fondurilor europene nerambursabile aferente Politicii Agricole Comune (PAC), politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene (UE).

„Prin susținerea în procesul de finanțare a beneficiarilor publici din acest sector, FNGCMM contribuie la creșterea calitatii vieții din mediul rural românesc”, se mai precizează în documentul de presă.

Publicat în Finantari

Unele voci din sectorul zootehnic românesc ar fi interpretat greșit „normalitatea” auditului unității specializate de control a DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE) în ceea ce privește acordarea sprijinului cuplat în România și s-ar fi grăbit cu afirmațiile că ni s-ar putea „tăia banii”, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, în primul său interviu oficial acordat Revistei Fermierului chiar în biroul său.

„(...) Aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat însă de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.”, a precizat Potor ca răspuns la unele acuze din mediul online, conform cărora Uniunea Europeană (UE) nu ar agrea subvenția plătită fermierilor români și ar cere explicații clare despre prag/plafon (thresholds/ceilings), în corelare cu dificultățile sectorului.

El a explicat în detaliu motivația din spatele setului de întrebări transmis de DG AGRI pe zona de sprijin cuplat în zootehnie (vacă de lapte și oaie), respectiv pe sectorul vegetal și a precizat că la întâlnirea din 23 ianuarie 2017, de la Bruxelles, nu a „negociat” nimic în sensul ca România să piardă bani, totul urmând să fie jucat la următoarea întâlnire tehnică din 8 februarie 2017.

Miza întâlnirii din februarie, de la Bruxelles, spune el, este reprezentată de clarificarea situației HG pentru acordarea sprijinului pe 2016!

Planul de bătaie al MADR, a mai adăugat Potor, este să continue discuțiile cu fermierii români, mult mai în detaliu, și să le comunice întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar, lucru care, de altfel, s-a și întâmplat între timp de la data interviului (30 ianuarie 2017).

De altfel, există și un calendar!

„Îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective”, a afirmat oficialul MADR.

În exclusivitate despre faptul că, la o eventuală recomandare a UE în urma discuțiilor din 8 februarie 2017, putem modifica inclusiv notificările din 2014 și din 2016 cu privire la sprijinul cuplat, dar și despre prioritățile Ministerului Agriculturii în ceea ce privește fondurile FEADR și altele, în cele ce urmează.

Incitant!

Revista Fermierului: În urma întâlnirii pe care ați avut-o în ianuarie la Bruxelles, voci din sectorul zootehnic au acuzat delegația României că nu a fost bine pregătită, că fermierii riscă să piardă sprijinul cuplat și că acest aspect ar fi fost special negociat acolo. Să clarificăm puțin situația...

Alexandru Potor: La întâlnirea de la Bruxelles am avut un mandat legat de Consiliul de Miniștri, în care s-au discutat chestiuni de agendă, printre care, poate cel mai important - pachetul lapte (dacă el trebuie să continue și după anul 2020). Ulterior a fost abordată și această problemă legată de sprijinul cuplat pentru sectorul vegetal și zootehnie.

Oamenii s-au inflamat degeaba, prezumând că pe 23 ianuarie 2017 s-a negociat chestia aceasta cu sprijinul cuplat, ceea ce nu este real. Da, sunt întrebări; Comisia Europeană (CE) auditează permanent măsurile. A venit și rândul sprijinului cuplat, implementat de România, pe anul 2015. Cei de la DG AGRI ne-au adresat anumite întrebări, iar acestea urmează să fie discutate într-o reuniune ulterioară cu ei (n.r. - 8 februarie 2017).

Acum, având în vedere că noi trebuie să emitem Hotărârea de Guvern pentru sprijinul aferent anului de cerere 2016, am zis că dacă specialiștii CE au niște întrebări pe care vor să le lămurească, noi să le răspundem corespunzător.

R.F.: Vorbiți de anul de cerere 2016, dar nu spuneți nimic de 2015.

A.P.: Problema este că eu nu voi putea ataca problema anului 2015 în faza actuală, deoarece mi se va răspunde: „Mai târziu!”. Cei de la DG AGRI au o procedură proprie destul de lungă.

Pe mine mă interesează foarte clar să clarific ce HG dau pe 2016. În același timp mă ajută și să le răspund lor în viitor, pentru auditul care se finalizează pe parcurs, privitor la 2015. Eu am nevoie de o întâlnire cu DG AGRI să discut sprijinul cuplat – și agricol, și zootehnic – plecând de la principii actuale. Voi avea în vedere ce obiecții au avut ei, de fapt clarificări pentru anul de cerere 2015.

R.F.: Ce obiecții au avut cei de la DG AGRI față de măsurile notificate de România în ceea ce privește sprijinul cuplat în agricultură și zootehnie?

A.P.: Ca obiecții, în mare, vorbim de felul în care România poate justifica acordarea sprijinului cuplat pe fiecare categorie notificată, în sensul că vor să vadă dacă aceasta este în declin, dacă nu ș.a.m.d.

În acest sens, noi voi pregăti un document. Ne dorim o discuție serioasă cu reprezentanții sectorului vizat, ocazie cu care să le spunem: „Fraților, acestea sunt întrebările din partea CE! Iată, la vaca de lapte am fost întrebați cum justificăm că este în declin sectorul?”. Este o chestie evidentă că este în declin, pentru că noi am pornit de la anul de referință 2009, în care aveam 1,4 milioane vaci.

Permanent, noi am avut scăderi ale numărului de animale. Fluctuațiile au gravitat în jurul a 1,1 milioane de capete. Potrivit cifrelor raportate în INSAMM (notificate la Bruxelles), avem țintele setate pe ani, până în 2020. Avem o țintă de distribuție pentru a atinge 1,4 milioane de capete, pentru că noi variem tot timpul - 300.000 de animale.

Banii pe care noi îi aveam pentru 300.000 de capete – circa 86,1 milioane euro – împărțiți la numărul de animale, ar trebui să ne dea 287 de euro pe vaca de lapte (sumă valabilă pentru anul 2017). Tot în jur de 300 de euro erau previzionați și pentru anii 2015 și 2016. Problema este că din 300.000 de capete, de fapt, am dat, pentru că nu s-au îndeplinit condițiile de eligibilitate, bani doar pentru aproximativ 87.000 de capete de vaci cu lapte circa o mie și ceva de euro. Asta a ridicat semnul de întrebare – ”De ce atât de mulți bani? De ce ați selectat intervalul 10-250 de capete?”, era întrebarea prezentă constant pe buzele celor de la CE.

R.F.: Care este planul de bătaie al Ministerului Agriculturii?

A.P.: Eu aș vrea să discut mult mai în detaliu cu reprezentanții sectorului sprijiit și să le comunic întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar. Mai exact, îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective.

Justificarea pe care o pregătește serviciul de politici publice este următoarea: tot ce este de la unu la nouă capete de vaci cu lapte reprezintă fermele de subzistență, iar produsul lor nu merge către piață. Eu nu pot - așa cum arată măsura care sprijină un sector sensibil - să aloc bani acestei zone pentru că voi fi acuzat că fac protecție socială și ni se iau banii în mod sigur. De aceea, în ceea ce privește limita rezonabilă, sunt realizate în prezent calcule despre viabiliatea economică a exploatațiilor, mai exact care sunt fermele care trimit lapte către piață, pentru procesare.

R.F.: Măsura notificată are o limită. Ne-au tras europenii de urechi că vrem să continuăm acordarea sprijinului?

A.P.: „De ce așa?”, au întrebat auditorii CE, în condițiile în care România s-ar cam fi dus spre maximum (spun asta după ce am discutat cu cei de la politici publice). „Zona aceasta, de peste 250 de capete, nu este în pericol! Le acordați în continuare bani?”, au mai afirmat în discuțiile din ianuarie, cu noi, angajații DG AGRI. Ei cred că acestea sunt exploatații foarte mari, viabile, și că sunt sprijinite în continuare, mascat. De fapt, acesta este și scopul măsurii, și anume de a preveni declinul. CE spune însă că fermele situate în acest palier sunt OK, funcționează, s-au dotat.

R.F.: Nu înțeleg motivul întrebărilor, în condițiile în care măsura era DEJA notificată la Bruxelles. Cum vă explicați?

A.P.: Corect. Sprijinul cuplat pentru 2015 și 2016, practic tot ceea ce înseamnă asta, a fost setat în anul 2014; a fost stabilit cum ne notificăm măsura. Pentru anii 2017, 2018, 2019 și 2020, măsura a fost notificată în 2016, în august. Ambele chestiuni au fost deja notificate la CE.

R.F.: La momentul notificării, specialiștii DG AGRI au avut ceva de obiectat?

A.P.: Nu au avut obiecții atunci. Asta este chestia foarte interesantă. CE a fost notificată de măsura noastră. Din câte știu eu, lucrurile au fost setate sau, cel puțin, nu au fost păreri contra față de subiectul acesta.

R.F.: Există vreun act normativ european care să împiedice majorarea sprijinului cuplat pe cap de animal eligibil, dacă numărul total de animale nu atinge pragul prevăzut?

A.P.: În mod sigur că nu există nicio interdicție la nivel de regulament. Nu este trecută nicio specificație vizavi de chestiunea aceasta.

R.F.: Există un set de întrebări ale DG AGRI pe zootehnie (vaca de lapte și oaie), respectiv pe zona de vegetal. Ce feedback vă așteptați din partea fermierilor, în condițiile în care organizațiile profesionale le-au primit deja de la dumneavoastră, inclusiv cu drafturile de răspuns? Știm că documentul a fost „sifonat” către presă chiar de către un executiv dintr-o astfel de asociație cu mult înainte să plecați la Bruxelles... Care este strategia?

A.P.: Setul de întrebări a fost deja transmis către asociații. Urmează apoi o etapă de discuții cu liderii acestora pentru ca, ulterior, să se realizeze consolidarea textului într-un document de poziție a României. În continuare, se are în vedere finalizarea echipei de negociere, adică experți de la Politici Publice, de la APIA și de la Relații Europene. Punctul cinci – deplasarea la Bruxelles la data de 8 februarie 2017. Ulterior, ne întoarcem cu concluziile și pe urmă gândim HG pentru 2016. În fine, orientări răspuns audit pentru 2015. Acesta este calendarul pe care eu îl supraveghez. Rezultatul acestui demers va sprijini HG în ceea ce privește sprijinul cuplat.

R.F.: Puteți modifica notificarea măsurii? Vă așteptați la probleme?

A.P.: Aici este problema. Nu este cazul unei modificări. Dacă s-a notificat într-o formă, teoretic, dacă spui că vrei să modifici sprijinul cuplat, s-ar putea să ai o problemă. De fapt, noi mergem să explicăm, astfel încât ei să înțeleagă foarte clar de la noi de ce am optat pentru chestiunile acestea.

Pe de altă parte, nu poți modifica o notificare, dar poți ține cont de recomandările CE, dacă reprezentații Comisiei aleg să facă aceste recomandări.

R.F.: Practic, vă doriți o revizuire în urma recomandărilor DG AGRI, tocmai bună de implementat.

A.P.: În interiorul meu, îmi doresc să existe o asemenea chestiune. Dacă ei au niște lucruri care li se par în neregulă... Adică obiectivul meu este să le demonstrez complet despre ce este vorba cu subiectul acesta. Dacă au niște obiecții, să le pună sub forma unei recomandări pe noi s-o putem s-o implementăm, să nu existe un conflict.

R.F.: Un fost lider PNL afirmă pe contul său de social media că sprijinul cuplat pentru zootehnie este în pericol. Ce mesaj îi transmiteți?

A.P.: Obiectivul nostru este să plătim cât mai rapid fermierilor toate formele de sprijin disponibile pentru România, inclusiv ANT. Pe partea de sprijin cuplat, că e vorba de zootehnie, că e vorba de vegetal, ne preocupă foarte mult să răspundem complet solicitărilor Comisiei Europene și asta facem. Asta este motivația pentru care am pregătit și întâlnirea de pe 8 februarie 2017.

R.F.: Există vreun pericol în momentul de față de a pierde bani după discuțiile din 8 februarie 2017?

A.P.: Nu, nu, nu! Din punctul meu de vedere, nu plecăm cu premisa de a nu avea sprijin cuplat sau de a ni se tăia banii. Noi plecăm acolo cu obiectivul de a explica în mod clar și complet celor de la ce CE întrebărilor puse pe un audit care este normal. Și aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.

„Încercăm extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3”

Revista Fermierului: În ceea ce privește fondurile FEADR, sunt zvonuri potrivit cărora există încă discuții între echipa dumneavoastră și cea AFIR în ceea ce privește prioritățile privind finanțarea anumitor măsuri. Care este situația actuală a fondurilor europene pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală destinate României? Prioritatea fermierilor pare să fie Măsura 4.3...

Alexandru Potor: Se lucrează în interiorul MADR pentru a pregăti lansările anului 2017, pentru măsurile care privesc atât beneficiarii publici, cât și pe cei privați. Intră și Măsura 4.3 aici, în ceea ce privește

De asemenea, se lucrează la elaborarea calendarelor de lansare a viitoarelor sesiuni. Imediat ce vor fi stabilite sume, calendare ș.a.m.d., acestea vor fi date în consultare publică, iar după aceea se va trece la o implementare foarte rapidă a sumelor pe care le avem în PNDR până la faza actuală. Nu pot vehicula deocamdată cifre exacte, pentru că ele fac obiectul discuției. Chiar acum, asta discutăm, și anume care este disponibilul de bani și ce se va face cu ei.

R.F.: Pe Măsura 4.3 ați avut discuții extinse cu fermierii. Care sunt prioritățile MADR în acest caz?

A.P.: Pe Măsura 4.3 există discuții foarte importante în ceea ce privește modificarea ariei care va fi afectată pe partea de irigații. Punctul nostru de vedere este de a încerca extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3. Există întrebări din partea CE pentru a clarifica și acest aspect și pregătim materiale tehnice pentru că și ei lucrează după anumite etape.

R.F.: FOSTUL comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală al CE și FOSTUL premier tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, insista foarte mult ca România să acceseze bani FEADR prin Programul LEADER, dar nu neapărat pentru zona agricolă: „Vă invit să ieșiți din șablonul agricultură” era îndemnul premierului Dacian Cioloș către liderii GAL-urilor adunați la București în urmă cu un an. Ce va fi pe zona LEADER domnule Potor?

A.P.: În momentul de față s-a postat în consultare publică Ghidul Măsurii 19.2, cel care privește proiectele care vor fi selectate în cadrul strategiilor GAL. La începutul lunii februarie a.c., această etapă va fi finalizată și, odată ce va fi definitivat acest aspect, inclusiv măsura în discuție va fi în calendarul de lansări.

Aici avem un obiectiv important, și anume ca inclusiv pe LEADER să înceapă în forță GAL-urile.

R.F.: Aveți vreun plafon bugetat pe Măsura 4 până acum? S-a discutat de vreo sumă?

A.P.: Nu s-a discutat de nicio sumă, dar vom încerca să mergem către a avea maximum posibil.

R.F.: Ați prioritizat ceva pe Măsura 4? Anumite investiții?

A.P.: Nu, nu s-a putut. Prioritizările vor fi în funcție de ceea ce va rezulta și după analiza cu autoritatea de management (AM) și cu APIA.

R.F.: În ce stadiu se află modificarea PNDR 2014-2020?

A.P.: Au fost primite întrebări din partea CE. Se cer explicații pe ceea ce am propus noi la modificare în cadrul Comitetului de Monitorizare anterior.

R.F.: Ați propus ceva concret ca răspuns?

A.P.: Acțiunea este în lucru chiar acum.

Publicat în Interviu

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează printr-un comuncat de presă că în intervalul 10 martie - 08 aprilie 2016 se va desfășura sesiunea de depunere a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) aferente Măsurii 19 - Dezvoltarea locală LEADER, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Măsura 19 - Dezvoltarea locală LEADER are o alocare financiară totală de 563.516.557 Euro.

Strategiile de Dezvoltare Locală sunt întocmite de Grupurile de Acțiune Locală (GAL) potențiale/existente, parteneriate privat-publice, în baza analizei nevoilor și priorităților specifice teritoriului acoperit de parteneriat.

Ghidul solicitantului pentru Participarea la Selecţia Strategiilor de Dezvoltare Locală este publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale www.madr.ro și www.afir.info.

Viziunea lui Cioloș – GAL-urile să iasă din „șablonul agricultură”; schimbarea felului cum AFIR privește programul LEADER

Dezvoltarea formelor asociative în mediul rural (cele de natură economică și socială) cu sprijinul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) prin ieșirea acestora din urmă din „șablonul agricultură”, aceasta este viziunea pe termen mediu și lung pentru aceste entități a premierului tehnocrat Dacian Cioloș exprimată în cadrul unei conferințe care a avut loc nu demult la București.

Afirmația a fost făcută de Cioloș în contextul în care consideră că GAL-urile au un potențial mult mai mare decât cel strict limitat la dezvoltarea agriculturii, mai exact cel de concentrator de servicii în mediul rural.

„Vă provoc să trecem la o altă etapă în ceea ce privește rolul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) în dezvoltarea comunităților rurale ale României. Vă invit să ieșiți din șablonul agricultură, nu pentru că agricultura nu este importantă. Vă dați seama că nu o să fiu eu cel care o să spună lucrul acesta, dar vă spun asta pentru că dumneavoastră aveți un potențial mult mai mare decât strict limitat la dezvoltarea agriculturii”, a precizat prim-ministrul României, Dacian Cioloș.

O altă direcție de dezvoltare a GAL-urilor este cea de schimbare de felului cum AFIR privește programul LEADER. Pentru conducerea Agenției, Cioloș a trasat o directivă de încurajare a transformării Grupurilor de Acțiune Locală în parteneri AFIR în dezvoltarea comunităților rurale prin crearea unui departament specializat intern.

„Trebuie evoluată abordarea în AFIR vizavi de LEADER și de GAL-uri. Dacă în prima perioadă bugetară, programul LEADER era așa un fel de a cincea roată la căruță, acolo care mai mult complica lucrurile cu proiecte prea mici, cu complexitate mare, mai ales că mai și aveau curaj oamenii aceștia să vină și cu idei noi care nu erau încadrate în anumite șabloane, voi cere AFIR să schimbe total modul de abordare și să încurajeze să ia GAL-urile ca și partener în dezvoltarea comunităților rurale și să vedem cum abordăm modul de lucru în cadrul AFIR”, a spus premierul. „Ar fi chiar bine să existe un departament care să se ocupe de asta și care să înceapă să aibă un alt mod de gândire vizavi de aceste proiecte, pentru că eu pot să-mi dau seama că la nivel administrativ pot fi anumite lucruri complicate”.

6 august 2016, termenul maxim de finalizare procesul de selecție a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL)

În conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) 1303, procesul de selecție a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) trebuie să se finalizeze în maximum doi ani de la aprobarea Acordului de Parteneriat, respectiv la 6 august 2016.

În perioada de programare 2014-2020 se urmărește acoperirea de către Grupurile de Acțiune Locală a întregului teritoriu eligibil prin Programul LEADER (comune și orașe mici cu o populație de maximum 20.000 de locuitori), valoarea publică totală alocată fiind de 563.516.557 Euro. Această sumă este arondată sub-măsurilor 19.2 „Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” și 19.4 „Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare”. Termenul limită de depunere a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) este 8 aprilie 2016, atât pentru parteneriatele care au accesat sprijinul pregătitor, cât și pentru cele care au elaborat SDL din surse proprii.

GAL-urile reprezintă soluția concretă, transformarea în realitate a potențialului pe care comunitățile locale îl pot valorifica pentru a se putea înscrie în această nouă abordare a dezvoltării satului european, o abordare prin care se încurajează întoarcerea și/sau stabilirea tinerilor în teritoriul LEADER și dezvoltarea economică, socială și culturală a acestuia. Pentru a sprijini acest demers se pune accentul pe: stimularea parteneriatelor, transferul de cunoștințe și implementarea inițiativelor inovative.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat pe site-ul propriu începând cu luna decembrie 2015, spre consultare publică, Ghidul pentru participarea la selecția SDL, în vederea primirii de observații din partea celor implicați în dezvoltarea locală.

Totodată, AM PNDR a organizat întâlniri cu reprezentanții viitoarelor parteneriate, în care au fost discutate aspectele privind abordarea LEADER și elaborarea strategiilor de dezvoltare locală.

Având în vedere specificitatea anumitor măsuri care pot fi finanțate prin LEADER, au fost organizate întâlniri cu reprezentanții instituțiilor care gestionează măsuri complementare: Ministerul Fondurilor Europene – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional și cu reprezentanți din sectoare reprezentative (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării, Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii etc).

Mai mult, Federația Națională a GAL-urilor a organizat conferințe regionale, la care au participat reprezentanți ai parteneriatelor implicați în elaborarea SDL-urilor, reprezentanți ai Autorității de Management, AFIR și experți pe domenii de interes pentru dezvoltarea locală: segregare, infrastructură socială și incluziunea minorităților rome, infrastructură de internet în bandă largă, asociativitate.

În cadrul procesului de selecție, vor fi prioritizate SDL-urile care cuprind măsuri de infrastructura socială, acțiuni adresate minorităților locale, intervenții în infrastructura de bandă largă, scheme de calitate, măsuri care implică asocierea – domenii identificate ca prioritare în Acordul de Parteneriat.

Publicat în Finantari

Dezvoltarea formelor asociative în mediul rural (cele de natură economică și socială) cu sprijinul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) prin ieșirea acestora din urmă din „șablonul agricultură”, aceasta este viziunea pe termen mediu și lung pentru aceste entități a premierului tehnocrat Dacian Cioloș exprimată în cadrul conferinței „Elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală GAL pentru perioada de programare 2014 – 2020”.

Afirmația a fost făcută de Cioloș în contextul în care consideră că GAL-urile au un potențial mult mai mare decât cel strict limitat la dezvoltarea agriculturii, mai exact cel de concentrator de servicii în mediul rural.

„Vă provoc să trecem la o altă etapă în ceea ce privește rolul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) în dezvoltarea comunităților rurale ale României. Vă invit să ieșiți din șablonul agricultură, nu pentru că agricultura nu este importantă. Vă dați seama că nu o să fiu eu cel care o să spună lucrul acesta, dar vă spun asta pentru că dumneavoastră aveți un potențial mult mai mare decât strict limitat la dezvoltarea agriculturii”, a precizat prim-ministrul României, Dacian Cioloș. „Am notat aici 3.695 de proiecte selectate de GAL-uri, în valoare de aproape 100 de milioane de euro, pe proiecte de dezvoltare economică, pe proiecte de infrastructură și proiecte de ordin organizațional să spun. (...) Un alt rol important pe care îl văd al Grupurilor de Acțiune Locală este să se implice mai mult în dezvoltarea formelor asociative în mediul rural, forme asociative de orice natură, și cele de natură economică, dar și cele de natură socială sau de dezvoltare a comunităților, a organizațiilor neguvernamentale. Mediul asociativ este încă destul de slab reprezentat în mediul rural și avem nevoie pentru o serie de proiecte să încurajăm acest lucru. Și cred că dumneavoastră aveți potențialul să-l faceți. GAL-urile pot deveni și un concentrator de servicii în mediul rural și prin intermediul acestor forme asociative care pot fi dezvoltate”.

O altă direcție de dezvoltare a GAL-urilor este cea de schimbare de felului cum AFIR privește programul LEADER. Pentru conducerea Agenției, Cioloș a trasat o directivă de încurajare a transformării Grupurilor de Acțiune Locală în parteneri AFIR în dezvoltarea comunităților rurale prin crearea unui departament specializat intern.

„Trebuie evoluată abordarea în AFIR vizavi de LEADER și de GAL-uri. Dacă în prima perioadă bugetară, programul LEADER era așa un fel de a cincea roată la căruță, acolo care mai mult complica lucrurile cu proiecte prea mici, cu complexitate mare, mai ales că mai și aveau curaj oamenii aceștia să vină și cu idei noi care nu erau încadrate în anumite șabloane, voi cere AFIR să schimbe total modul de abordare și să încurajeze să ia GAL-urile ca și partener în dezvoltarea comunităților rurale și să vedem cum abordăm modul de lucru în cadrul AFIR”, a spus premierul. „Ar fi chiar bine să existe un departament care să se ocupe de asta și care să înceapă să aibă un alt mod de gândire vizavi de aceste proiecte, pentru că eu pot să-mi dau seama că la nivel administrativ pot fi anumite lucruri complicate”.

Produse cu indicație geografică sau denumire de origine deținute de GAL-uri?

FOTO FNGALO altă zonă de dezvoltare regională în care se pot implica GAL-urile, în viziunea lui Dacian Cioloș, este și cea legată de elaborarea unor caiete de sarcini pentru anumite produse cu indicație geografică sau denumire de origine care să aparțină acestor grupuri, ca și replică la interesul acordat de marile companii comerciale pentru protejarea acestor produse de calitate, produse specifice, montane etc.

Chiar dacă mulți l-au acuzat pe Cioloș cât a fost comisar pentru Agricultură al Comisiei Europene că nu a făcut nimic pentru România, premierul recunoaște că a pregătit tacit terenul prin măsurile PNDR LEADER de dezvoltare a agriculturii de mijloc, celei familiale, zonă cu un potențial de dezvoltare major pentru mediul rural românesc.

„Aveți în PNDR acum o serie de măsuri care vizează în mod specific agricultura de mijloc sau agricultura familială, produsele de calitate, produsele specifice, adaptate dezvoltării locale, dezvoltarea lanțurilor scurte de exemplu pentru valorificarea produselor. Vă rog să folosiți la maximum aceste instrumente. GAL-urile, prin excelență, pot fi vectorul de dezvoltare specifică la nivel local, inclusiv prin intermediul sectorului agricol și agroalimentar. Și aici eu m-aș bucura să văd GAL-urile implicându-se și în dezvoltarea unor mărci specifice de produse locale, ca să nu mai vorbesc de produsul montan pe care sper să putem să-l aplicăm cât mai repede, să aplicăm regulamentul acesta european care permite o etichetare specifică pentru produsele montane, unde GAL-urile pot juca un rol, dar și pentru indicații geografice, denumiri de origine etc.”, a punctat prim-ministrul tehnocrat. „Dumneavoastră aveți o federație națională de GAL-uri, aveți structuri regionale ale GAL-urilor. Puteți mai multe GAL-uri de pe un teritoriu care acoperă un anumit produs specific, pornind de la experiența dumneavoastră de a lucra împreună pentru a defini anumite proiecte comune, să vă implicați și în elaborarea unor caiete de sarcini pentru anumite produse cu indicație geografică sau denumire de origine și care să fie ale dumneavoastră, deci să fie un instrument de dezvoltare la nivelul unei anumite regiuni. Și spun asta pentru că, până acum, cel mai mult s-au implicat în elaborarea dosarelor pentru indicați geografice firmele, companiile private care au un interes direct, economic, imediat, în protejarea anumitor produse; ceea ce nu este rău”.

Nu în ultimul rând, în intervenția domniei sale, primul-ministru Dacian Cioloș a mai declarat că, începând cu data de 29 februarie, ministrul Agriculturii și Cancelaria Guvernului vor lucra la un pachet de măsuri care să dezvolte clasa de mijloc de la sate, luând anumite instrumente financiare și legislative care să stimuleze dezvoltarea clasei de mijloc la sate.

„În implementarea acestui program o să avem nevoie de sprijinul grupurilor de acțiune locală. Să dezvoltăm această clasă de mijloc cu reale capacități de antreprenoriat care să constituie o resursă viabilă a dezvoltării locale”, a conchis el.

irimescuLa rândul său, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a arătat că GAL-urile trebuie sa devina motorul dezvoltării la nivel local, ele fiind autoritățile de management la nivel local.

„Nevoile de dezvoltare la nivel local pot fi cel mai bine identificate de catre GAL-uri. GAL-urile au tot sprijinul Ministerului Agriculturii, vom avea un dialog constructiv şi aşteptăm propunerile acestora, iar cele constructive vor fi preluate. GAL-urile trebuie să se implice în valorificarea produselor locale, e un domeniu vast şi mi-as dori să ne sprijiniti în protejarea produselor de calitate pentru a aduce valoare adăugată”, a precizat ministrul de resort.

6 august 2016, termenul maxim de finalizare procesul de selecție a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL)

În conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) 1303, procesul de selecție a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) trebuie să se finalizeze în maximum doi ani de la aprobarea Acordului de Parteneriat, respectiv la 6 august 2016.

Concret, în perioada de programare 2014-2020, se urmărește acoperirea de către Grupurile de Acțiune Locală a întregului teritoriu eligibil prin Programul LEADER (comune și orașe mici cu o populație de maximum 20.000 de locuitori), valoarea publică totală alocată fiind de 563.516.557 Euro. Această sumă este arondată sub-măsurilor 19.2 „Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” și 19.4 „Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare”. Termenul limită de depunere a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) este 8 aprilie 2016, atât pentru parteneriatele care au accesat sprijinul pregătitor, cât și pentru cele care au elaborat SDL din surse proprii.

GAL-urile reprezintă soluția concretă, transformarea în realitate a potențialului pe care comunitățile locale îl pot valorifica pentru a se putea înscrie în această nouă abordare a dezvoltării satului european, o abordare prin care se încurajează întoarcerea și/sau stabilirea tinerilor în teritoriul LEADER și dezvoltarea economică, socială și culturală a acestuia. Pentru a sprijini acest demers se pune accentul pe: stimularea parteneriatelor, transferul de cunoștințe și implementarea inițiativelor inovative.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat pe site-ul propriu începând cu luna decembrie 2015, spre consultare publică, Ghidul pentru participarea la selecția SDL, în vederea primirii de observații din partea celor implicați în dezvoltarea locală.

De asemenea, AM PNDR a organizat întâlniri cu reprezentanții viitoarelor parteneriate, în care au fost discutate aspectele privind abordarea LEADER și elaborarea strategiilor de dezvoltare locală.

Având în vedere specificitatea anumitor măsuri care pot fi finanțate prin LEADER, au fost organizate întâlniri cu reprezentanții instituțiilor care gestionează măsuri complementare: Ministerul Fondurilor Europene – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional și cu reprezentanți din sectoare reprezentative (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării, Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii etc).

Mai mult, Federația Națională a GAL-urilor a organizat conferințe regionale, la care au participat reprezentanți ai parteneriatelor implicați în elaborarea SDL-urilor, reprezentanți ai Autorității de Management, AFIR și experți pe domenii de interes pentru dezvoltarea locală: segregare, infrastructură socială și incluziunea minorităților rome, infrastructură de internet în bandă largă, asociativitate.

În cadrul procesului de selecție, vor fi prioritizate SDL-urile care cuprind măsuri de infrastructura socială, acțiuni adresate minorităților locale, intervenții în infrastructura de bandă largă, scheme de calitate, măsuri care implică asocierea – domenii identificate ca prioritare în Acordul de Parteneriat.

În data de 26 februarie 2016, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu și primul-ministru Dacian Cioloș, au participat la Conferința - „Elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală GAL pentru perioada de programare 2014 – 2020”, eveniment care a avut loc la Hotel Marshal Garden – București.

Publicat în Știri interne