Dezvoltarea liceelor agricole ca hub-uri locale de consultanță (dacă vor fi revalorizate și dezvoltate), în direcția transformării unui centru de resurse nu numai pentru viitorii fermieri, ci și pentru adulții din agricultură, cât și sprijinirea Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), prin axa LEADER, de a integra și dezvolta infrastructur de consultanță agricolă în cadrul viitorului PAC post-2020, reprezintă două idei privind îmbogățirea arhitecturii instituționale a consultanței agricole în România, sunt de părere autorii studiului „Consultanța agricolă în România – evoluție și propuneri de politici publice”, realizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE).

„În România există 2.686 de comune și doar 450 de Centre de Consultanță Agricolă Locală (care de obicei sunt reprezentate de un singur inginer agronom de la primărie). Problema resurselor umane în consultanța agricolă nu mai poate fi ignorată: acum, un consultant agricol din sistemul public deservește 12 000-13 000 de fermieri înscriși pe listele APIA. Experiența statelor europene arată că o proporție optimă ar fi de un consultant la 65-100 de fermieri”, se menționează în documentul citat.

Alexandra Toderiță, autoarea studiului, alături de Cătălina Meiroșu, mai spun că (re)construcția unui sistem de consultanță agricolă funcțional și performant reprezintă o urgență nu doar din perspectiva nevoilor de dezvoltare ale fermierilor, ci și din însuși accesul României la viitoarele fonduri pentru agricultură post-2020.

De asemenea, mai precizează acestea, sunt necesare evaluări ale nevoilor fermierilor privind serviciile de consultanță agricolă – atât din punctul de vedere al conținutului consultanței – informații, nevoi de formare –, cât și al surselor preferate – la ce entități apelează aceștia, în ce au încredere etc. Mai mult, consultanța trebuie să fie accesibilă „la firul ierbii”, să fie în proximitatea fizică a fermierului.

„Necesitatea fermierilor de a accesa servicii de consultanță agricolă apare în contextul în care, pentru a-și face meseria cu succes, aceștia au nevoie atât de cunoștințe specifice domeniului agricol – spre exemplu, diagnosticarea şi combaterea unor boli sau dăunatori, cât și de competențe ce țin de managementul unei afaceri, precum întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru obţinerea unui credit”, se menționează într-un document de prezentare a raportului.

De aceea, serviciile de consultanță agricolă reprezintă un element vital în domeniul transferului informațional şi tehnologic în agricultură, oferind fermierilor informaţii care pot contribui la îmbunătăţirea nivelului de trai al acestora şi al populaţiei din mediul rural.

Acest studiu își propune, într-o primă etapă, să realizeze o radiografie a sistemului de consultanță agricolă din România pornind de la principalele modificări legislative în evoluția sa postdecembristă, până la actuala structură organizațională. În acest moment, sistemul de consultanță agricolă din România este compus din sistemul public – compartiment de consultanță în cadrul celor 41 de direcții pentru agricultură județene (coordonate tehnic și metodologic de MADR), 280 de centre comunale de asistență tehnică în cadrul primăriilor, dar și din 14 Camere Agricole private, ale fermierilor, în 14 județe (dar care nu sunt funcționale în practică, conform experților intervievați pentru studiu).

Pe lângă entitățile publice și private, există și institutele de cercetare agricolă, cu personal calificat, specializat în funcție de domeniul de cercetare predominant la nivelul institutelor. Activitatea de consultanță și extensie se desfășoară, în acest caz, prin intermediul granturilor și proiectelor de cercetare. În egală măsură, studiul urmărește o analiză sumară a modelelor dezvoltate de alte state în domeniul consultanței agricole, modele relevante pentru a contura câteva propuneri de politică publică pentru perioada care va urma.

La noi în țară, serviciile de consultanță agricolă au fost înființate în perioada postcomunistă și, de atunci, sistemul a trecut prin nenumărate etape de reformă.

Publicat în România Agricolă

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează printr-un comuncat de presă că în intervalul 10 martie - 08 aprilie 2016 se va desfășura sesiunea de depunere a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) aferente Măsurii 19 - Dezvoltarea locală LEADER, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Măsura 19 - Dezvoltarea locală LEADER are o alocare financiară totală de 563.516.557 Euro.

Strategiile de Dezvoltare Locală sunt întocmite de Grupurile de Acțiune Locală (GAL) potențiale/existente, parteneriate privat-publice, în baza analizei nevoilor și priorităților specifice teritoriului acoperit de parteneriat.

Ghidul solicitantului pentru Participarea la Selecţia Strategiilor de Dezvoltare Locală este publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale www.madr.ro și www.afir.info.

Viziunea lui Cioloș – GAL-urile să iasă din „șablonul agricultură”; schimbarea felului cum AFIR privește programul LEADER

Dezvoltarea formelor asociative în mediul rural (cele de natură economică și socială) cu sprijinul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) prin ieșirea acestora din urmă din „șablonul agricultură”, aceasta este viziunea pe termen mediu și lung pentru aceste entități a premierului tehnocrat Dacian Cioloș exprimată în cadrul unei conferințe care a avut loc nu demult la București.

Afirmația a fost făcută de Cioloș în contextul în care consideră că GAL-urile au un potențial mult mai mare decât cel strict limitat la dezvoltarea agriculturii, mai exact cel de concentrator de servicii în mediul rural.

„Vă provoc să trecem la o altă etapă în ceea ce privește rolul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) în dezvoltarea comunităților rurale ale României. Vă invit să ieșiți din șablonul agricultură, nu pentru că agricultura nu este importantă. Vă dați seama că nu o să fiu eu cel care o să spună lucrul acesta, dar vă spun asta pentru că dumneavoastră aveți un potențial mult mai mare decât strict limitat la dezvoltarea agriculturii”, a precizat prim-ministrul României, Dacian Cioloș.

O altă direcție de dezvoltare a GAL-urilor este cea de schimbare de felului cum AFIR privește programul LEADER. Pentru conducerea Agenției, Cioloș a trasat o directivă de încurajare a transformării Grupurilor de Acțiune Locală în parteneri AFIR în dezvoltarea comunităților rurale prin crearea unui departament specializat intern.

„Trebuie evoluată abordarea în AFIR vizavi de LEADER și de GAL-uri. Dacă în prima perioadă bugetară, programul LEADER era așa un fel de a cincea roată la căruță, acolo care mai mult complica lucrurile cu proiecte prea mici, cu complexitate mare, mai ales că mai și aveau curaj oamenii aceștia să vină și cu idei noi care nu erau încadrate în anumite șabloane, voi cere AFIR să schimbe total modul de abordare și să încurajeze să ia GAL-urile ca și partener în dezvoltarea comunităților rurale și să vedem cum abordăm modul de lucru în cadrul AFIR”, a spus premierul. „Ar fi chiar bine să existe un departament care să se ocupe de asta și care să înceapă să aibă un alt mod de gândire vizavi de aceste proiecte, pentru că eu pot să-mi dau seama că la nivel administrativ pot fi anumite lucruri complicate”.

6 august 2016, termenul maxim de finalizare procesul de selecție a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL)

În conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) 1303, procesul de selecție a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) trebuie să se finalizeze în maximum doi ani de la aprobarea Acordului de Parteneriat, respectiv la 6 august 2016.

În perioada de programare 2014-2020 se urmărește acoperirea de către Grupurile de Acțiune Locală a întregului teritoriu eligibil prin Programul LEADER (comune și orașe mici cu o populație de maximum 20.000 de locuitori), valoarea publică totală alocată fiind de 563.516.557 Euro. Această sumă este arondată sub-măsurilor 19.2 „Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” și 19.4 „Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare”. Termenul limită de depunere a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) este 8 aprilie 2016, atât pentru parteneriatele care au accesat sprijinul pregătitor, cât și pentru cele care au elaborat SDL din surse proprii.

GAL-urile reprezintă soluția concretă, transformarea în realitate a potențialului pe care comunitățile locale îl pot valorifica pentru a se putea înscrie în această nouă abordare a dezvoltării satului european, o abordare prin care se încurajează întoarcerea și/sau stabilirea tinerilor în teritoriul LEADER și dezvoltarea economică, socială și culturală a acestuia. Pentru a sprijini acest demers se pune accentul pe: stimularea parteneriatelor, transferul de cunoștințe și implementarea inițiativelor inovative.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat pe site-ul propriu începând cu luna decembrie 2015, spre consultare publică, Ghidul pentru participarea la selecția SDL, în vederea primirii de observații din partea celor implicați în dezvoltarea locală.

Totodată, AM PNDR a organizat întâlniri cu reprezentanții viitoarelor parteneriate, în care au fost discutate aspectele privind abordarea LEADER și elaborarea strategiilor de dezvoltare locală.

Având în vedere specificitatea anumitor măsuri care pot fi finanțate prin LEADER, au fost organizate întâlniri cu reprezentanții instituțiilor care gestionează măsuri complementare: Ministerul Fondurilor Europene – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional și cu reprezentanți din sectoare reprezentative (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării, Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii etc).

Mai mult, Federația Națională a GAL-urilor a organizat conferințe regionale, la care au participat reprezentanți ai parteneriatelor implicați în elaborarea SDL-urilor, reprezentanți ai Autorității de Management, AFIR și experți pe domenii de interes pentru dezvoltarea locală: segregare, infrastructură socială și incluziunea minorităților rome, infrastructură de internet în bandă largă, asociativitate.

În cadrul procesului de selecție, vor fi prioritizate SDL-urile care cuprind măsuri de infrastructura socială, acțiuni adresate minorităților locale, intervenții în infrastructura de bandă largă, scheme de calitate, măsuri care implică asocierea – domenii identificate ca prioritare în Acordul de Parteneriat.

Publicat în Finantari

Dezvoltarea formelor asociative în mediul rural (cele de natură economică și socială) cu sprijinul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) prin ieșirea acestora din urmă din „șablonul agricultură”, aceasta este viziunea pe termen mediu și lung pentru aceste entități a premierului tehnocrat Dacian Cioloș exprimată în cadrul conferinței „Elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală GAL pentru perioada de programare 2014 – 2020”.

Afirmația a fost făcută de Cioloș în contextul în care consideră că GAL-urile au un potențial mult mai mare decât cel strict limitat la dezvoltarea agriculturii, mai exact cel de concentrator de servicii în mediul rural.

„Vă provoc să trecem la o altă etapă în ceea ce privește rolul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) în dezvoltarea comunităților rurale ale României. Vă invit să ieșiți din șablonul agricultură, nu pentru că agricultura nu este importantă. Vă dați seama că nu o să fiu eu cel care o să spună lucrul acesta, dar vă spun asta pentru că dumneavoastră aveți un potențial mult mai mare decât strict limitat la dezvoltarea agriculturii”, a precizat prim-ministrul României, Dacian Cioloș. „Am notat aici 3.695 de proiecte selectate de GAL-uri, în valoare de aproape 100 de milioane de euro, pe proiecte de dezvoltare economică, pe proiecte de infrastructură și proiecte de ordin organizațional să spun. (...) Un alt rol important pe care îl văd al Grupurilor de Acțiune Locală este să se implice mai mult în dezvoltarea formelor asociative în mediul rural, forme asociative de orice natură, și cele de natură economică, dar și cele de natură socială sau de dezvoltare a comunităților, a organizațiilor neguvernamentale. Mediul asociativ este încă destul de slab reprezentat în mediul rural și avem nevoie pentru o serie de proiecte să încurajăm acest lucru. Și cred că dumneavoastră aveți potențialul să-l faceți. GAL-urile pot deveni și un concentrator de servicii în mediul rural și prin intermediul acestor forme asociative care pot fi dezvoltate”.

O altă direcție de dezvoltare a GAL-urilor este cea de schimbare de felului cum AFIR privește programul LEADER. Pentru conducerea Agenției, Cioloș a trasat o directivă de încurajare a transformării Grupurilor de Acțiune Locală în parteneri AFIR în dezvoltarea comunităților rurale prin crearea unui departament specializat intern.

„Trebuie evoluată abordarea în AFIR vizavi de LEADER și de GAL-uri. Dacă în prima perioadă bugetară, programul LEADER era așa un fel de a cincea roată la căruță, acolo care mai mult complica lucrurile cu proiecte prea mici, cu complexitate mare, mai ales că mai și aveau curaj oamenii aceștia să vină și cu idei noi care nu erau încadrate în anumite șabloane, voi cere AFIR să schimbe total modul de abordare și să încurajeze să ia GAL-urile ca și partener în dezvoltarea comunităților rurale și să vedem cum abordăm modul de lucru în cadrul AFIR”, a spus premierul. „Ar fi chiar bine să existe un departament care să se ocupe de asta și care să înceapă să aibă un alt mod de gândire vizavi de aceste proiecte, pentru că eu pot să-mi dau seama că la nivel administrativ pot fi anumite lucruri complicate”.

Produse cu indicație geografică sau denumire de origine deținute de GAL-uri?

FOTO FNGALO altă zonă de dezvoltare regională în care se pot implica GAL-urile, în viziunea lui Dacian Cioloș, este și cea legată de elaborarea unor caiete de sarcini pentru anumite produse cu indicație geografică sau denumire de origine care să aparțină acestor grupuri, ca și replică la interesul acordat de marile companii comerciale pentru protejarea acestor produse de calitate, produse specifice, montane etc.

Chiar dacă mulți l-au acuzat pe Cioloș cât a fost comisar pentru Agricultură al Comisiei Europene că nu a făcut nimic pentru România, premierul recunoaște că a pregătit tacit terenul prin măsurile PNDR LEADER de dezvoltare a agriculturii de mijloc, celei familiale, zonă cu un potențial de dezvoltare major pentru mediul rural românesc.

„Aveți în PNDR acum o serie de măsuri care vizează în mod specific agricultura de mijloc sau agricultura familială, produsele de calitate, produsele specifice, adaptate dezvoltării locale, dezvoltarea lanțurilor scurte de exemplu pentru valorificarea produselor. Vă rog să folosiți la maximum aceste instrumente. GAL-urile, prin excelență, pot fi vectorul de dezvoltare specifică la nivel local, inclusiv prin intermediul sectorului agricol și agroalimentar. Și aici eu m-aș bucura să văd GAL-urile implicându-se și în dezvoltarea unor mărci specifice de produse locale, ca să nu mai vorbesc de produsul montan pe care sper să putem să-l aplicăm cât mai repede, să aplicăm regulamentul acesta european care permite o etichetare specifică pentru produsele montane, unde GAL-urile pot juca un rol, dar și pentru indicații geografice, denumiri de origine etc.”, a punctat prim-ministrul tehnocrat. „Dumneavoastră aveți o federație națională de GAL-uri, aveți structuri regionale ale GAL-urilor. Puteți mai multe GAL-uri de pe un teritoriu care acoperă un anumit produs specific, pornind de la experiența dumneavoastră de a lucra împreună pentru a defini anumite proiecte comune, să vă implicați și în elaborarea unor caiete de sarcini pentru anumite produse cu indicație geografică sau denumire de origine și care să fie ale dumneavoastră, deci să fie un instrument de dezvoltare la nivelul unei anumite regiuni. Și spun asta pentru că, până acum, cel mai mult s-au implicat în elaborarea dosarelor pentru indicați geografice firmele, companiile private care au un interes direct, economic, imediat, în protejarea anumitor produse; ceea ce nu este rău”.

Nu în ultimul rând, în intervenția domniei sale, primul-ministru Dacian Cioloș a mai declarat că, începând cu data de 29 februarie, ministrul Agriculturii și Cancelaria Guvernului vor lucra la un pachet de măsuri care să dezvolte clasa de mijloc de la sate, luând anumite instrumente financiare și legislative care să stimuleze dezvoltarea clasei de mijloc la sate.

„În implementarea acestui program o să avem nevoie de sprijinul grupurilor de acțiune locală. Să dezvoltăm această clasă de mijloc cu reale capacități de antreprenoriat care să constituie o resursă viabilă a dezvoltării locale”, a conchis el.

irimescuLa rândul său, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a arătat că GAL-urile trebuie sa devina motorul dezvoltării la nivel local, ele fiind autoritățile de management la nivel local.

„Nevoile de dezvoltare la nivel local pot fi cel mai bine identificate de catre GAL-uri. GAL-urile au tot sprijinul Ministerului Agriculturii, vom avea un dialog constructiv şi aşteptăm propunerile acestora, iar cele constructive vor fi preluate. GAL-urile trebuie să se implice în valorificarea produselor locale, e un domeniu vast şi mi-as dori să ne sprijiniti în protejarea produselor de calitate pentru a aduce valoare adăugată”, a precizat ministrul de resort.

6 august 2016, termenul maxim de finalizare procesul de selecție a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL)

În conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) 1303, procesul de selecție a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) trebuie să se finalizeze în maximum doi ani de la aprobarea Acordului de Parteneriat, respectiv la 6 august 2016.

Concret, în perioada de programare 2014-2020, se urmărește acoperirea de către Grupurile de Acțiune Locală a întregului teritoriu eligibil prin Programul LEADER (comune și orașe mici cu o populație de maximum 20.000 de locuitori), valoarea publică totală alocată fiind de 563.516.557 Euro. Această sumă este arondată sub-măsurilor 19.2 „Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” și 19.4 „Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare”. Termenul limită de depunere a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) este 8 aprilie 2016, atât pentru parteneriatele care au accesat sprijinul pregătitor, cât și pentru cele care au elaborat SDL din surse proprii.

GAL-urile reprezintă soluția concretă, transformarea în realitate a potențialului pe care comunitățile locale îl pot valorifica pentru a se putea înscrie în această nouă abordare a dezvoltării satului european, o abordare prin care se încurajează întoarcerea și/sau stabilirea tinerilor în teritoriul LEADER și dezvoltarea economică, socială și culturală a acestuia. Pentru a sprijini acest demers se pune accentul pe: stimularea parteneriatelor, transferul de cunoștințe și implementarea inițiativelor inovative.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat pe site-ul propriu începând cu luna decembrie 2015, spre consultare publică, Ghidul pentru participarea la selecția SDL, în vederea primirii de observații din partea celor implicați în dezvoltarea locală.

De asemenea, AM PNDR a organizat întâlniri cu reprezentanții viitoarelor parteneriate, în care au fost discutate aspectele privind abordarea LEADER și elaborarea strategiilor de dezvoltare locală.

Având în vedere specificitatea anumitor măsuri care pot fi finanțate prin LEADER, au fost organizate întâlniri cu reprezentanții instituțiilor care gestionează măsuri complementare: Ministerul Fondurilor Europene – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional și cu reprezentanți din sectoare reprezentative (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării, Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii etc).

Mai mult, Federația Națională a GAL-urilor a organizat conferințe regionale, la care au participat reprezentanți ai parteneriatelor implicați în elaborarea SDL-urilor, reprezentanți ai Autorității de Management, AFIR și experți pe domenii de interes pentru dezvoltarea locală: segregare, infrastructură socială și incluziunea minorităților rome, infrastructură de internet în bandă largă, asociativitate.

În cadrul procesului de selecție, vor fi prioritizate SDL-urile care cuprind măsuri de infrastructura socială, acțiuni adresate minorităților locale, intervenții în infrastructura de bandă largă, scheme de calitate, măsuri care implică asocierea – domenii identificate ca prioritare în Acordul de Parteneriat.

În data de 26 februarie 2016, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu și primul-ministru Dacian Cioloș, au participat la Conferința - „Elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală GAL pentru perioada de programare 2014 – 2020”, eveniment care a avut loc la Hotel Marshal Garden – București.

Publicat în Știri interne