Marți, 02 Aprilie 2019 13:54

Ping-pong cu liceele agricole

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011 se plimbă de vreo doi ani între Parlament și Președinție. Legislativul trimite proiectul la promulgare, președintele Klaus Iohannis îl retrimite înapoi Parlamentului pentru reexaminare. Din 23 martie 2019, proiectul amintit, în care la art. 31, alin. 21 se prevede că liceele cu profil agricol se reorganizează și funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii și în coordonarea Ministerului Educației, se află din nou pe masa președintelui țării.

„Toată lumea dorește ca învățământul agricol să se relanseze, să devină unul performant, în armonie cu actualele vremuri. Trecerea liceelor agricole în subordinea MADR reprezintă o prioritate pentru actuala echipă de conducere a ministerului. Se așteaptă de prea mult timp această reorganizare, însă nu se întâmplă nimic. Și nu din cauza politicilor, ci a acestui ping-pong generat de președintele țării. Actuala conducere a MADR a depus toate eforturile să ia în subordine bruma de școli cu profil agricol care mai există astăzi, însă tergiversarea asta nu face rău doar școlilor, ci chiar întregului spațiu rural. Trebuie să punctez că discuțiile și politicile agricole nu se fac așa, la gura sobei, ci într-un cadru organizat, cu participarea tuturor factorilor de decizie. Asta, pentru că în ultima vreme tot văd cum se reinventează Cenaclul Flacăra”, ne-a declarat dr. Radu Antohe, expert în dezvoltare rurală și politici agricole.

Publicat în Știri interne

Dezvoltarea liceelor agricole ca hub-uri locale de consultanță (dacă vor fi revalorizate și dezvoltate), în direcția transformării unui centru de resurse nu numai pentru viitorii fermieri, ci și pentru adulții din agricultură, cât și sprijinirea Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), prin axa LEADER, de a integra și dezvolta infrastructur de consultanță agricolă în cadrul viitorului PAC post-2020, reprezintă două idei privind îmbogățirea arhitecturii instituționale a consultanței agricole în România, sunt de părere autorii studiului „Consultanța agricolă în România – evoluție și propuneri de politici publice”, realizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE).

„În România există 2.686 de comune și doar 450 de Centre de Consultanță Agricolă Locală (care de obicei sunt reprezentate de un singur inginer agronom de la primărie). Problema resurselor umane în consultanța agricolă nu mai poate fi ignorată: acum, un consultant agricol din sistemul public deservește 12 000-13 000 de fermieri înscriși pe listele APIA. Experiența statelor europene arată că o proporție optimă ar fi de un consultant la 65-100 de fermieri”, se menționează în documentul citat.

Alexandra Toderiță, autoarea studiului, alături de Cătălina Meiroșu, mai spun că (re)construcția unui sistem de consultanță agricolă funcțional și performant reprezintă o urgență nu doar din perspectiva nevoilor de dezvoltare ale fermierilor, ci și din însuși accesul României la viitoarele fonduri pentru agricultură post-2020.

De asemenea, mai precizează acestea, sunt necesare evaluări ale nevoilor fermierilor privind serviciile de consultanță agricolă – atât din punctul de vedere al conținutului consultanței – informații, nevoi de formare –, cât și al surselor preferate – la ce entități apelează aceștia, în ce au încredere etc. Mai mult, consultanța trebuie să fie accesibilă „la firul ierbii”, să fie în proximitatea fizică a fermierului.

„Necesitatea fermierilor de a accesa servicii de consultanță agricolă apare în contextul în care, pentru a-și face meseria cu succes, aceștia au nevoie atât de cunoștințe specifice domeniului agricol – spre exemplu, diagnosticarea şi combaterea unor boli sau dăunatori, cât și de competențe ce țin de managementul unei afaceri, precum întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru obţinerea unui credit”, se menționează într-un document de prezentare a raportului.

De aceea, serviciile de consultanță agricolă reprezintă un element vital în domeniul transferului informațional şi tehnologic în agricultură, oferind fermierilor informaţii care pot contribui la îmbunătăţirea nivelului de trai al acestora şi al populaţiei din mediul rural.

Acest studiu își propune, într-o primă etapă, să realizeze o radiografie a sistemului de consultanță agricolă din România pornind de la principalele modificări legislative în evoluția sa postdecembristă, până la actuala structură organizațională. În acest moment, sistemul de consultanță agricolă din România este compus din sistemul public – compartiment de consultanță în cadrul celor 41 de direcții pentru agricultură județene (coordonate tehnic și metodologic de MADR), 280 de centre comunale de asistență tehnică în cadrul primăriilor, dar și din 14 Camere Agricole private, ale fermierilor, în 14 județe (dar care nu sunt funcționale în practică, conform experților intervievați pentru studiu).

Pe lângă entitățile publice și private, există și institutele de cercetare agricolă, cu personal calificat, specializat în funcție de domeniul de cercetare predominant la nivelul institutelor. Activitatea de consultanță și extensie se desfășoară, în acest caz, prin intermediul granturilor și proiectelor de cercetare. În egală măsură, studiul urmărește o analiză sumară a modelelor dezvoltate de alte state în domeniul consultanței agricole, modele relevante pentru a contura câteva propuneri de politică publică pentru perioada care va urma.

La noi în țară, serviciile de consultanță agricolă au fost înființate în perioada postcomunistă și, de atunci, sistemul a trecut prin nenumărate etape de reformă.

Publicat în România Agricolă

Ca urmare a votului dat în Senatul României, liceele agricole ar urma să intre sub tutela organizatorică şi de susţinere a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), este anunțul făcut de ministrul de resort, Petre Daea, cu ocazia unei vizite de lucru în judeţul Iaşi, joi, 28 februarie 2019.

„Mă bucur că Senatul României a dat un vot de aprobare pentru ca liceele agricole să intre sub tutela organizatorică şi de susţinere a Ministerului Agriculturii, în aşa fel încât să pregătim oameni pentru noile tehnologii. Pe oriunde mergeţi, vedeţi alte tractoare, alte maşini agricole, alt sistem de comandă. Iată că a început digitalizarea, se schimbă lumea. Controlul electronic asupra maşinilor este o realitate. Pentru asta îţi trebuie forţă de muncă pregătită bine şi antrenată, cu dorinţa de a face bine”, a precizat oficialul guvernamental.

Conform precizărilor făcute de șeful MADR, există deja o listă a liceelor agricole care vor trece sub tutela instituției citate.

„Este un pas cerut de societate. Este tema zilei. Este cerut de necesitate, de întâlnirile cu fermierii, cu profesorii din liceele agricole, cu oamenii direct”, a spus ministrul Agriculturii.

Daea a menţionat totodată că, deşi în România mai mult de jumătate din populaţie este formată din persoane în vârstă, peste 60 la sută din suprafaţa arabilă a României se află în exploataţii mari unde vârsta medie a fermierilor este sub 50 de ani. Astfel, în vederea atragerii tinerilor către activitatea din domeniul agricol, sunt elaborate programe de politică agricolă prin care se acordă acestora sume importante de bani.

„Trebuie să pregătim această trecere de la un fermier mai în vârstă la un fermier mai tânăr. Mai mult de jumătate sunt oameni în vârstă, dar, din fericire, putem să ne folosim de experienţa lor. Trebuie să luăm tot ce-i bun de la cei care ne-au învăţat şi ne-au lăsat din experienţa lor făcând mai mult. Experienţa înseamnă trecutul”, a continuat ministrul Daea.

El a precizat că în agricultură sunt câştiguri dacă se respectă tehnologiile, fapt dovedit de exemplele din ultimii doi ani.

„Să fii agricultor e mai tare decât crezi!”

Campania celor de la World Vision - „Liceele agricole – hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii”, dezvoltată de mediul privat pentru a răspunde cererii tot mai mari de specialiști tineri din sectorul agricol, se adresează în primul rând celor pasionați de agricultură, care pot alege educația agricolă în cunoștință de cauză, și celor care au început deja pe acest drum în contextul vieții lor zilnice.

„Trebuie să înțelegem că, în anul 2018, a fi agricultor NU înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura NU înseamnă sapă și lopată, că agricultura NU este sărăcie și nici NU este un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor NU este ÎN NICIUN CAZ o meserie inferioară, ba chiar este cea mai importantă meserie din lume - așa cum se arată în studiul realizat de noi în octombrie 2017 pe 4 segmente de audiență specifice: elevi de școală generală, părinții lor, profesori de școală generală și elevi de liceu agricol. România și noi toți AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI, iar cele 12 licee pe care le susținem în acest moment reprezintă cu adevărat o opțiune viabilă, un prim pas sănătos în direcția unei vieți mai bune atât pentru cei care aleg acest drum, cât și pentru noi, românii, în calitate de beneficiari direcți ai unei agriculturi profesionalizate”, preciza Crenguța Bărbosu, Senior Program Manager, Agricultură și Dezvoltare Economică din cadrul World Vision România.

Cele 12 licee agricole care fac parte din program sunt: Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau" – Brănești, Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei” - Prejmer, Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir" – Huși, Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu" – Miroslava, Liceul Tehnologic Dorna Cândrenilor – Suceava, Liceul „Demostene Botez" - Trușești,
Liceul Tehnologic nr. 1 – Salonta, Colegiul „Emil Negruțiu” - Turda, Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza" – Ciumbrud, Colegiul Agricol „Traian Săvulescu" - Târgu Mureș, Colegiul Agricol „Daniil Popovici Barcianu” - Sibiu, Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” - Geoagiu.

Programul este implementat de Fundația World Vision România, împreună cu Junior Achievement România (JAR), Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj, Centrul pentru Educație Economică și Dezvoltare din România (CEED) și Centrul Român de Politici Europene (CRPE), în parteneriat cu Romanian-American Foundation.

Lansat în anul 2015, programul promovează educația agricolă ca instrument de valorificare a oportunităților din agricultură și dezvoltare rurală, sprijină liceele să se promoveze pentru a atrage un număr mai mare de candidați bine motivați, dezvoltă modele de practică la ferme reale, cu parteneri din domeniu, și oferă educație antreprenorială elevilor din liceele partenere și vizite de studiu pentru elevi astfel încât aceștia să poată înțelege modul de funcționare a fermelor și firmelor agro-industriale în cadrul lanțului valoric („de la fermă la furculiță”).

Nu în ultimul rând, prin intermediul programului se organizează cursuri de formare și consultanță pentru profesori în vederea îmbunătățirii capacității liceelor de a elabora și implementa proiecte și se militează pentru politici publice la nivel ministerial și guvernamental care să susțină învățământul profesional și tehnic agricol din România.

Publicat în Știri interne

Mai bine de 600 de tineri interesați de o carieră în agricultura românească sunt așteptați în aceste zile de cadrele didactice din cele 12 instituții de învățământ implicate în programul intitulat „Liceele agricole – hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii”.

Oferta educațională este una atractivă și relevantă pentru economia locală, axată pe formarea viitorilor fermieri și întreprinzători din agricultură, și oferă beneficii tangibile cursanților încă din prima lor zi de liceeni.

În plus față de internat și cantină, beneficii care se regăsesc la marea majoritate a liceelor cu profil agricol, oferta educațională actuală din program include programe educaționale de antreprenoriat, stagii de practică în țări precum Spania, Portugalia, Olanda, Anglia sau Cipru (prin proiecte cu fonduri europene), precum și calificări profesionale cerute pe piața muncii pentru meserii agricole sau asimilate agriculturii, cum sunt: tehnician veterinar, apicultor, mecanic agricol, horticultor, tehnician agroturism, tehnician industrie alimentară, tehnician protecția plantelor, tehnician agricultură ecologică.

Cele 12 instituții de învățământ liceal mai oferă educare și îndrumare permanentă, inclusiv pregătire suplimentară gratuită ori de câte ori este necesar, transport gratuit, posibilitatea de a urma o școală profesională sau școlarizare în sistem dual, adică în paralel cu statutul de angajat în societăți care activează în acest domeniu.

În plus, programele guvernamentale care se adresează tuturor elevilor cu venituri mici, pentru toate tipurile de învățământ, permit alocarea unor burse de 180 lei/lună. Pentru școala profesională, se oferă bursă profesională de 200 lei/lună, respectiv 400 lei/lună pentru elevii din sistemul dual (jumătate din sumă fiind susținută de agentul economic).

„De mai bine de patru ani, World Vision România sprijină licee agricole din toate regiunile țării pentru a veni în întâmpinarea nevoilor elevilor și agenților economici, dar mai ales a nevoilor țării noastre, pentru a putea vorbi de o dezvoltare durabilă și sustenabilă în mediul rural. Urmărim ca tinerii să înțeleagă oportunitățile de agribusiness din comunitatea lor, să dobândească competențe teoretice și practice solide în domeniul agricol, să dețină competențe generale de antreprenoriat și să înțeleagă modul în care funcționează o fermă și lanțul valoric în agricultură”, a precizat Crenguța Bărbosu, senior program manager, Agricultură și Dezvoltare Economică, World Vision România.

Ofertă educațională individualizată

Potrivit informațiilor World Vision România, cei 635 de elevi care ar putea începe anul școlar 2018-2019 într-una din cele 12 instituții de învățământ liceal din program pot beneficia și de clinică veterinară dotată la standarde europene (deschisă și către populație) unde elevii fac practică, școală de șoferi pentru tractor și auto, ateliere pentru industria alimentară, ateliere pentru agroturism și promovarea tradițiilor, centru documentare cu sistem home-cinema (în cazul Colegiului pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei”, Prejmer), cât și sală de sport ultramodernă omologată pentru competiții internaționale, fermă didactică, atelier gastronomie, cabinete cu calculatoare, sală de festivități modernizată (Liceul Tehnologic nr. 1 Salonta).

Totodată, instituțiile de învățământ liceal din program oferă club de echitație, trupă de teatru premiată la nivel regional, fermă didactică cu animale și culturi agricole, simulatoare auto și parc de mașini agricole (situația Liceului Tehnologic Agricol Mihail Kogalniceanu, Miroslava), stagii de practică la fermele Universității de Agronomie București și la „Ferma Animalelor” Pantelimon, (Liceul Tehnologic Cezar Nicolau, Brănești, jud. Ilfov, Școala Europeană 2017-2020) și cerc de apicultură și stupină proprie, cramă, vinotecă și plantație de viță-de-vie, unde elevii fac practică (Colegiul Agricol Dimitrie Cantemir, Huși).

Oferta mai include parteneriate de practică cu ferme de excelență, ateliere și laboratoare moderne (Liceul Demostene Botez din Trușești), seră didactică și parc dendrologic, laboratoare și săli cu calculatoare moderne (Liceul Tehnologic Agricol Alexandru Borza, Ciumbrud), participare la târguri, competiții, festivaluri, fermă didactică cu vaci de lapte, respectiv promovabilitate ridicată la examenele finale, internat și cantină de 3 stele (inaugurate în 2018 la Liceul Tehnologic Dorna Cândrenilor).

De asemenea, oferta conține stagii de practică în țară și străinatate (Colegiul Emil Negruțiu, Turda), parc tractoare și mașini și dotări pentru școala de șoferi, microseră, sala de sport, fitness și 2 terenuri de tenis, cabinet medical și cabinet stomatologic (Colegiul Agricol Traian Săvulescu, Târgu Mureș), promovabilitate ridicată, locație centrală, dotări moderne (Colegiul Agricol Daniil Popovici Barcianu, Sibiu), respectiv atelier lăcătușerie, ferma zoothenică și seră legumicolă (Colegiul Tehnologic Agricol Alexandru Borza, Geoagiu).

„Având în vedere cele de mai sus, cred că devine evident că vremurile în care liceele agricole erau doar o soluție de avarie pentru tineri promițători sunt demult apuse. În acest moment, oferta liceelor cu profil agricol - și mai ales a celor 12 licee din programul nostru - depășește cu mult părerile preconcepute ale și celor mai sceptici dintre noi”, a adăugat Crenguța Bărbosu - Senior Program Manager, Agricultură și Dezvoltare Economică din cadrul World Vision România.

„Să fii agricultor e mai tare decât crezi!”

Campania amintită mai sus se adresează în primul rând tinerilor pasionați de agricultură care pot alege educația agricolă în cunoștință de cauză și celor care au început deja pe acest drum în contextul vieții lor zilnice. Însă, poate că cel mai important aspect al campaniei este faptul că se adresează totodată și publicului larg.

„Trebuie să înțelegem că, în anul 2018, a fi agricultor NU înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura NU înseamnă sapă și lopată, că agricultura NU este sărăcie și nici NU este un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor NU este ÎN NICIUN CAZ o meserie inferioară, ba chiar este cea mai importantă meserie din lume - așa cum se arată în studiul realizat de noi în octombrie 2017 pe 4 segmente de audiență specifice: elevi de școală generală, părinții lor, profesori de școală generală și elevi de liceu agricol. România și noi toți AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI, iar cele 12 licee pe care le susținem în acest moment reprezintă cu adevărat o opțiune viabilă, un prim pas sănătos în direcția unei vieți mai bune atât pentru cei care aleg acest drum, cât și pentru noi, românii, în calitate de beneficiari direcți ai unei agriculturi profesionalizate”, a conchis Crenguța Bărbosu.

Cele 12 licee agricole care fac parte din program sunt: Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau" – Brănești, Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei” - Prejmer, Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir" – Huși, Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu" – Miroslava, Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor – Suceava, Liceul „Demostene Botez" - Trușești
Liceul Tehnologic nr.1 – Salonta, Colegiul „Emil Negruțiu” - Turda, Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza" – Ciumbrud, Colegiul Agricol „Traian Savulescu" - Târgu Mureș, Colegiul Agricol „Daniil Popovici Barcianu” - Sibiu, Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” - Geoagiu.

Programul este implementat de Fundația World Vision România împreună cu Junior Achievement România (JAR), Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj, Centrul pentru Educație Economică și Dezvoltare din România (CEED) și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) în parteneriat cu Romanian-American Foundation.

Lansat în anul 2015, programul promovează educația agricolă ca instrument de valorificare a oportunităților din agricultură și dezvoltare rurală, sprijină liceele sa se promoveze pentru a atrage un număr mai mare de candidați bine motivați, dezvoltă modele de practică la ferme reale, cu parteneri din domeniu și oferă educație antreprenorială elevilor din liceele partenere și vizite de studiu pentru elevi astfel încât aceștia să poată înțelege modul de funcționare al fermelor și firmelor agro-industriale în cadrul lanțului valoric („de la fermă la furculiță”).

Nu în ultimul rând, prin intermediul programului se organizează cursuri de formare și consultanță pentru profesori în vederea îmbunătățirii capacității liceelor de a elabora și implementa proiecte și se militează pentru politici publice la nivel ministerial și guvernamental care să susțină învățământul profesional și tehnic agricol din România.

Publicat în Comunicate

Vestitul matematician și scriitor de science-fiction, Alexandru Mironov, a declarat marți, 19 iunie 2018, în cadrul FoodIntelForum, că în liceele cu profil agricol din România, pe lângă reintroducerea serelor, a grădinilor de legume și a fermelor experimentale de creștere a animalelor, ar trebui oferită masa de prânz, iar copiii de la sate – „țărănușii”, cum i-a plăcut acestuia să-i alinte – care urmează cursurile acestor forme de învățământ să aibă activitate extracurriculară sub forma rezolvării temelor, vizionării de filme documentare și chiar și de cercetare.

„Hai să introducem masa de prânz a elevului român, măcar în aceste licee agricole (...). Dintr-odată, devenim importanți pentru familia țărănească; îmi trimit copilul unde sunt sigur de ceea ce se întâmplă. Va fi și o tehnologie educațională bună, pentru că după masa de prânz pe care i-o ofer de la cantina școlii (o reînființez cu vreo 30.000 de locuri de muncă, am făcut eu socoteala, dacă se dezvoltă mai departe), cu ferma de animale (...), îl țin la școală pe țărănuș, îl țin să-și facă lecțiile cu mine, îi pun filme, îi pun documentare, îi vorbesc, îl atrag și spre cercetare puțin. A face mica experiență în lotul școlii este deja o chestie pe care se poate intra”, a afirmat cunoscutul om de televiziune.

El a făcut și o previziune cu această ocazie, și anume aceea potrivit căreia mediul rural românesc va fi „high tech” abia în 2050, în condițiile în care, în prezent, în Vaslui, încă se lucrează terenul în sistem sclavagist.

„Eu fac o prognoză – «România Rurală High Tech 2050». Atunci voi vinde cireșele cu de 30 de ori prețul, nu de pe suprafețe gigantice, în care trimit roboții. Experiența din Vaslui ne arată că suprafețele mari aduc bani mulți, dar lucrătorii pe ele devin sclavi. Se lucrează în sclavagism pe unele suprafețe de acolo”, a adăugat Mironov.

Tot el și-a imaginat o fabrică de procesare a producției agricole excedentare pe roți, capabilă să se deplaseze din județ în județ.

Nu în ultimul rând, el i-a atacat direct pe importatorii români de alimente, catalogându-i drept fanarioți în fața cărora trebuie să se stea cu mitraliera în mână.

„Imaginați-vă, apropo de programul Tomata, un fel de fabrică pe roți, care nu trebuie să fie foarte mare, dar care trece prin județul Argeș și culege merele, spre exemplu. Am văzut cu ochii mei grămezi de mere lăsate în putrefacție în livezi”, a afirmat Alexandru Mironov. „Dacă ne ocupăm și de fanarioții ăștia care importă alimente... Aici trebuie să stăm cu mitraliera în mână, să vedem cum, să găsim mijloacele și, atunci, putem dezvolta agricultura”.

În 1997, la noi în țară existau 238 de licee agricole, mai multe decât în 1989, însă nenumăratele reforme prin care a trecut învăţământul de specialitate au dus la reducerea numărului acestor instituții. În 2000, mai erau 120 de unităţi şcolare cu profil agricol, iar în 2011 - doar în jur de 56 de licee tehnologice agrare, fără a pune la socoteală și liceele silvice. În fine, în 2015 numărul lor scăzuse la circa 30.

În urmă cu șase ani, ministrul de atunci al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, susținea că trebuie creată în toată ţara o reţea de licee agricole care să pregătească specialişti, iar agricultura să nu se mai practice ca în secolul al XIX-lea.

Am ajuns și în 2018 și parlamentarii au reușit să adopte o serie de modificări la Legea Educației 1/2011 pentru a facilita relansarea învățământului agricol preuniversitar. Practic, începând cu 1 ianuarie anul acesta, liceele agricole au intrat și în subordinea Ministerului Agriculturii, pe lângă Ministerul Educației, acest lucru ducând inclusiv la creșterea sprijinului financiar.

De neînțeles încă, Guvernul și Consiliul Legislativ au dat aviz negativ proiectului de modificare, dar până la urmă legea a fost adoptată în pofida motivelor invocate de cele două instituții.

În expunerea de motive a proiectului de lege se menționa că, la acel moment, existau 125 de licee care aveau și o componentă agricolă, pe lângă alte specializări, și 22 de licee cu profil agricol.

În anul școlar 2017-2018, Programul pentru şcoli al României prevede acordarea gratuită pentru preşcolarii din grădiniţele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de patru ore şi pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat și privat autorizat/acreditat de fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate şi de produse de panificaţie în limita unei valori zilnice/preşcolar/elev.

Limita valorică zilnică cuprinde preţul integral de achiziţie a produselor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cheltuielile de transport, distribuţie şi depozitare a acestora, după caz.

Pentru anul şcolar în curs, limita valorică zilnică/preşcolar/elev este de 0,6 lei pentru porţia de fructe şi legume, 0,88 lei pentru porţia de lapte natural de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf, respectiv 0,57 lei pentru porţia de produse de panificaţie.

Distribuţia săptămânală a produselor cuprinde două porţii de fructe şi/sau legume, două porţii de lapte, o porţie de produse lactate şi cinci porţii de produse de panificaţie, cu încadrarea în sumele alocate cu aceste destinaţii.

Pentru asigurarea diversităţii, porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de o porţie de biscuiţi şi/sau covrigi uscaţi, iar porţia de lapte şi produse lactate va fi însoţită de corn şi/sau baton.

În cazul în care unităţile de învăţământ nu dispun de spaţii de depozitare conforme, porţia de produse lactate poate fi înlocuită cu o porţie de lapte.