Media hectarului de teren vândut în România conform CEC Bank - 1.958 de euro. „Dacă nu există într-o zonă săracă media aceasta, cred că nici într-o zonă bogată nu poate fi în discuție” Botănoiu (MADR) - REVISTA FERMIERULUI
Vineri, 23 Martie 2018 17:50

Media hectarului de teren vândut în România conform CEC Bank - 1.958 de euro. „Dacă nu există într-o zonă săracă media aceasta, cred că nici într-o zonă bogată nu poate fi în discuție” Botănoiu (MADR)

Scris de

În contextul unei discuții privind achiziția terenurilor agricole de către resortisanți străini cu bani de la băncile românești, vicepreședinta CEC Bank, Mihaela Popa, a declarat că prețul mediu al unul hectar ar fi, în prezent, de 1.958 de euro. Replica secretarului de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, nu s-a lăsat așteptată, acesta precizând că nu crede că media vehiculată de reprezentanta CEC reprezintă un preț care să evidențieze ceea ce se întâmplă în realitate pe piața funciară a României.

În cadrul conferinței PRIA Agriculture care a avut loc joi, 22 martie 2018, la București, Popa a recunoscut că are și o statistică din care reiese că terenul arabil comasat ajunge chiar și la 10.000 de euro hectarul, precum și că instituția pe care o reprezintă nu a semnat contracte de credit pentru achiziția terenurilor cu cetățeni străini.

„Pentru teren agricol, la cetățeni străini, CEC Bank nu a dat; nu avem cetățeni străini care au cumpărat teren agricol cu credite de la CEC. Avem cetățeni români care au cumpărat”, a răspuns Popa unei întrebări venite din auditoriu. „Prețul mediu al terenului agricol în România este de aproximativ 1.958 de euro la hectar. (...) Dintr-o statistică, în acest moment, știu că hectarul de teren arabil care este compactat a ajuns să coste între 6.000 și 10.000 de euro, comparativ cu Olanda, unde este 68.000 de euro hectarul, sau Italia, unde a ajuns la 108.000 de euro hectarul”.

În replică, secretarul de stat a precizat că media vehiculată de reprezentanta CEC Bank nu reprezintă un preț conform cu realitatea, nici măcar în zonele sărace ale țării.

„Eu nu cred, dar, mă rog, dacă sunt date statistice, pot să le rumeg, însă nu așa, cu plăcere. Eu nu cred că este un preț care, într-adevăr, evidențiază ceea ce se întâmplă în realitate, dar, mă rog... Sunt date statistice, le luăm ca atare. Sigur, eu n-am văzut la mine în zonă, fiind agricultor, să fie terenul la 1.958 de euro, astăzi. Și sunt dintr-o zonă unde este sărăcie și folclor. Dacă v-am spus asta, înseamnă că știu foarte bine cât este prețul terenului într-o zonă bogată. Dacă nu există într-o zonă săracă media aceasta, cred că nici într-o zonă bogată nu poate fi în discuție”, a conchis pe acest subiect Daniel Botănoiu.

„Tendința de comasare a terenurilor continuă și forțează creșterea prețurilor”

Din datele agregate de unul dintre cei mai mari integratori de pe piață – Agricover –, fermierii din România dețin în proprietate în medie doar 10-15 la sută din terenul lucrat, restul fiind arendă. Tendința este de concentrare a suprafețelor, astfel că exploatațiile mari le acaparează pe cele mici.

Gradul de îndatorare a fermierului este și el în creștere, la fel și costul creditării și cel al dobânzii, în ciuda producțiilor bune înregistrate, ceea ce va conduce la îngreunarea accesului la creditare în viitor.

Totodată, analiștii companiei citate spun că încă există un decalaj mare între prețul terenului arabil în România și prețurile din Europa de Vest. Mai mult, tendința de comasare a terenurilor continuă în România și forțează majorarea prețurilor de achiziție. Chiar și așa, preferința „culturală” a producătorilor agricoli români de a investi excesiv în achizițiile de teren există și rămâne valabilă și pe viitor.

În perioada 2015-2016, au fost tranzacționate anual în jur de 100.000 de hectare de teren, dintr-un total de 9 milioane suprafață agricolă, valoarea anuală a tranzacțiilor fiind de aproximativ două miliarde de lei.

Străinii par a deține circa 20 la sută din totalul terenului cu destinație agricolă, o parte fiind investiții speculative, iar cealaltă parte ferme/teren utilizat efectiv în producția agricolă.

Citit 363 ori

newsletter rf

Revista