Luni, 07 Octombrie 2019 15:17

Alexandru Stănescu despre modificările aduse legii terenurilor: „Străinii vin pentru speculă”

Scris de
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Străinii care vin să achiziționeze teren în România o fac pentru speculă, a declarat într-un interviu Alexandru Stănescu, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, în contextul modificărilor aduse Legii 17/2014.

Din acest motiv, a mai adăugat el, terenurile trebuie neapărat desprinse de zona de speculă.

„Este vorba de modificarea Legii 17/2014. Lucrăm de un an şi jumătate pe aceste modificări. Nu dăm vina pe nimeni că am tărăgănat prea mult, dar în prezent i-am rechemat pe toţi care au participat de la început la discuţii şi mă refer la toţi jucătorii din piaţă implicaţi în această lege. Şi am găsit o formă. Ideea de bază este următoarea: terenul să fie desprins de zona de speculă. Aceasta este ideea cu care am plecat ca fond al legii. Străinii, dacă vin în România, nu vin să facă agricultură, dacă ar veni să facă agricultură nu ar fi nicio problemă, dar vin tot pentru speculă, şi aici nu ţinem cont de naţionalitate. În lege spunem: ca să demonstreze că nu vrea să facă speculă, trebuie să aibă cinci ani de zile sediul societăţii în România, dacă este societate, şi domiciliul, dacă e persoana fizică”, a spus parlamentarul român.

Un alt aspect pe care l-a menționat Stănescu a fost și acela al preemțiunii. În cadrul interviului, parlamentarul a precizat că s-a stabilit foarte clar cine are acces în primă instanță la achiziția de teren agricol: arendașul, coproprietarul, cei cu investiții pe suprafețele în cauză, precum și tinerii.

„Le punem pe câteva categorii, iar prima este legată de preemţiune. Am plecat, cum este şi normal, de la zona de comasare, adică să fie arendaşul şi coproprietarul primul, pe urmă dăm drumul la cei care au investiţii pe anumite terenuri, este normal să poată şi ei să cumpere terenurile dacă au investiţii şi,astfel, i-am trecut la rangul II de preemţiune. Urmează tinerii fermieri la rangul III. Mulţi ziceau să trecem tinerii pe primul loc şi, cu toate că sunt de acord să aibă dreptul acesta, vorbim iarăşi de faptul că, sub masca tinerilor, poate fi şi multă speculă. A doua categorie este legată de cine cumpără terenul. Trebuie să fie agricultor, să facă agricultură. Dacă e societate comercială, 75% din cifra de afaceri trebuie să fie obţinută din agricultură, iar dacă este persoană fizică să aibă cel puţin cinci ani de experienţă în agricultură. Pentru tineri, vorbim de cel puţin un an. Categoria a treia este legată de domiciliu, iar dacă vorbim de persoană juridică am extins, inclusiv la acţionari, la cel puţin cinci ani, perioada în care să aibă domiciliul pe teritoriul ţării. A patra categorie se referă la cei care vor să revândă terenurile. Astfel, într-o perioadă de opt ani de zile de la cumpărare, să plătească un impozit de 80% pe diferenţa preţului dintre cumpărare şi a celui de vânzare, diferenţa pe grila notarială. Acest lucru l-am introdus în lege tot pentru a bloca specula. Acelaşi lucru l-am trecut şi pentru societăţi. Am ales noi un procent, dacă peste 25% din capitalul social sunt terenuri agricole şi vrea să-şi vândă acea suprafaţă de peste 25%, de asemenea, să fie impozitată tot aşa cu 80% din diferenţa de preţ. Deci, sunt nişte restricţii pe care le-am impus în lege, în speranţa că nu va mai fi permisă specula cu terenurile agricole. Aceste condiţii se vor aplica numai după intrarea legii în vigoare, nu e nimic retroactiv”.

Parlamentarul a mai povestit că modificările aduse Legii 17/2014 se află pe masa membrilor comisiei pe care o conduce de mai bine patru săptămâni. Situația este însă una de stagnare, în condițiile în care ambițiile politice și-au spus cuvântul prin subiectul plafonării achiziției suprafețelor de teren (500 ha în cazul persoanelor fizice, respectiv 1 000 ha în cazul societăților).

Chiar și așa, Alexandru Stănescu are încredere că actul normativ va fi aprobat până în luna decembrie.

La finele anului trecut, suprafaţa de teren agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine era de 422 000 de hectare, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri.

Cu privire la țara de provenienţă a cumpărătorilor, cele mai multe persoane erau din Italia - 194, Germania - 80 de persoane, Franţa - 33, Austria - 31 de persoane, Olanda - 28, Spania - 23, Belgia - 17, Danemarca - 16 şi Grecia - 10 persoane ș.a.m.d.

sursa: Agerpres

foto credit: Facebook, Alexandru Stănescu

Citit 200 ori
Mai multe din această categorie: « Prețurile alimentelor, stabile la nivel mondial