Anul trecut, țara noastră a obținut o producție de floarea-soarelui de 3,062 de milioane tone, mai mare decât cea din 2017 cu 149.947 tone, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS).

Ponderea cea mai mare în totalul obținut a fost contabilizată de județul Constanţa (9,7%), apoi de Brăila (8,2%), respectiv de Teleorman (7,5%).

Specialiștii INS au mai precizat că randamentul mediu la hectar s-a majorat în 2018 cu 124 kg/ha, până la un total de 3.041 kg/ha.

Concret, în anul agricol anterior, fermierii constănțeni au obținut 296.518 tone de floarea-soarelui (un plus de 37.908 tone); la un randament mediu la hectar de 3.715 kg, agricultori brăilenii au contabilizat 252.635 tone (în scădere de la an la an cu 24.359 tone) și o productivitate medie de 2.953 kg/ha, iar cei din Teleorman 228.300 tone (plus 53.841) la un randament mediu de 3.591 kg/ha.

Judeţele care au obţinut producţii medii mai mari la floarea-soarelui au fost Vaslui (+28,8%), Călăraşi (+23,2%), Constanţa (+22,2%), Mehedinţi (+21,6%) şi Teleorman (+18,1%), în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost înregistrate în Ilfov (-28,8%), Dâmboviţa (-28,9%), Bistriţa-Năsăud (-29,9%), Bihor (-32%) şi Prahova (-32,8%).

Suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui a crescut, anul trecut, în România, cu 0,9%, iar producţia cu 5,1%.

Potrivit datelor INS, 90,8% din suprafaţa totală cultivată cu floarea-soarelui, în Uniunea Europeană, a fost înregistrată în 2018 în cinci state membre, respectiv România, Bulgaria, Spania, Ungaria şi Franţa.

Anul trecut, România s-a situat pe primul loc în UE la suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui (circa o pătrime din suprafaţa totală cultivată cu floarea soarelui).

Totodată, aceste cinci ţări au realizat, în 2019, 90,5% din producţia totală de floarea soarelui din UE.

România a ocupat primul loc în ierarhia statelor membre, urmată de Bulgaria, Ungaria, Franţa şi Spania.

Publicat în Cultura mare

Oficiul de Statistică al UE (Eurostat) a dat publicității luni, 11 martie 2019, un raport potrivit căruia țara noastră, alături de Franța, s-a aflat în 2017 pe primele locuri la producţia de porumb boabe şi la amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi, cu o recoltă care a depășit 14 milioane de tone.

„La producţia de porumb boabe şi la amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi, primele locuri din UE sunt ocupate de Franţa (14,53 milioane de tone) şi România (14,32 milioane de tone)”, se menționează în document.

Tot cu privire la recolta anului 2017, statisticile spun că România a recoltat 27,13 milioane de tone de cereale, din care 10,01 milioane de tone grâu comun şi grâu spelta, 1,90 milioane de tone orz, 407.800 de tone ovăz şi 28.160 de tone de secară şi alte cereale.

Cu privire la recolta de cereale a statelor membre UE, pe prima poziție se afla Franţa, care a înregistrat în 2017 cea mai mare recoltă de grâu comun şi grâu spelta din UE (36,5 milioane de tone) și de orz (12,1 milioane de tone). Urmează Polonia, care a produs cea mai mare cantitate din UE de secară şi alte cereale (2,9 milioane de tone) şi de ovăz (1,5 milioane de tone).

În UE, grâul comun şi grâul spelta (numit şi alac) au reprezentat 46% din totalul cerealelor recoltate în 2017, fiind urmate de porumbul boabe şi amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi (21%), orzul (19%), ovăzul, secara şi alte cereale (14%).

Țările membre ale Uniunii Europene (UE) au recoltat în 2017 o cantitate de 310 milioane de tone de cereale (inclusiv orez), aproximativ 12% din producţia globală.

Vorbim practic de o majorare de 2,7% faţă de 2016, în ciuda secetei care a afectat multe state membre din centrul şi sudul Europei şi a reducerii suprafeţelor cultivate cu 1,6 milioane de tone.

Cu toate acestea, producţia de cereale a UE rămâne sub nivelul-record înregistrat în 2014, de 333 de milioane de tone.

Publicat în Piata agricola

Valurile de căldură și seceta înregistrate în Franța în vara anului 2018 ar putea genera o scădere masivă a recoltelor de porumb și de sfeclă de zahăr, a anunțat Ministerul francez al Agriculturii și Alimentației printr-un raport regulat citat de presa internațională.

Situația se adaugă astfel unui tablou mult mai amplu care descrie starea în care se află culturile agricole afectate în acest an pe teritoriul celui mai mare producător de cereale din blocul comunitar (UE28).

Într-un raport dat publicității marți, 11 septembrie 2018, instituția de stat citată și-a revizuit în scădere estimările cu privire la recolta de porumb a acestui an - excluzând aici materialul semincer - până la un nivel de 12,4 milioane de tone, de la un nivel de 12,8 milioane de tone previzionate luna anterioară. Vorbim, practic, de o diminuare a potențialului de producție estimat de 12,8 la sută, sub cel înregistrat în 2017.

În prima sa proiecție cu privire la recolta de sfeclă de zahăr, ministerul francez de resort a previzionat o producție totală de 41,1 milioane de tone, în scădere cu 11,1 la sută față de producția din 2017, una care înregistra un nivel de 46,3 milioane de tone.

În prezent, recoltatul porumbului și al sfeclei de zahăr se află în desfășurare în Hexagon.

„Porumbul, floarea-soarelui, soia și sfecla de zahăr dau semne că au fost afectate de valurile intense de căldură și secetă”, se precizează într-o statistică a Ministerului Agriculturii și Alimentației, parte a raportului citat.

Hexagonul este unul dintre statele membre ale blocului comunitar (UE28) care s-au confruntat cu vremea toridă în această vară, chiar dacă a suferit mai puțin din acest motiv față de alte țări din regiunile nordice ale UE, cum sunt Scandinavia sau unele părți din Germania.

În cazul porumbului, estimările privind diminuarea recoltei sunt de 13,9% sub media cincinală, iar ministerul francez de resort a avertizat că producția s-ar putea contracta și mai mult, în condițiile în care fermierii ar putea toca o parte din recoltă pentru porumbul-siloz necesar autoconsumului, în detrimentul valorificării sale ca porumb-boabe.

Majoritatea traderilor se așteaptă la o și mai mare creștere negativă a recoltei de porumb din Franța.

Previziunile Ministerului Agriculturii și Alimentației din Franța cu privire la producția de porumb se bazează pe așteptările cu privire la randamentul la hectar, la nivel național, de 9,09 tone, în scădere față de totalul de 10,37 tone productivitate medie la hectar, înregistrată în 2017.

În ceea ce privește producția de sfeclă de zahăr, media randamentului este previzionată a scădea până la 85,07 t/ha, față de 95,16 tone la hectar, în 2017.

Cu toate acestea, producția estimată se va afla cu 10,6 la sută peste media cincinală, reflectând o suprafață semănată întinsă, după dispariția cotelor de producție impuse de Uniunea Europeană.

În ceea ce privește grâul moale – cea mai importantă cultură agricolă a Franței – ministerul de resort și-a revizuit încă o dată în scădere estimările cu privire la producția totală, până la un nivel de 34,55 milioane de tone, față de calculele anterioare care indicau un nivel de 35,1 milioane de tone (din luna august a.c.), la acest moment cu 5,5 procente sub volumele din 2017 și cu 3,7 la sută mai mici față de media ultimilor cinci ani.

Randamentul mediu la hectar a fost și el revizuit în scădere în cazul grâului, până la un total de 7,02 tone la hectar, față de calculul anterior de 7,11 t/ha, cât se estimase luna trecută.

Instituția guvernamentală franceză a reiterat în raportul său că grâul a suferit de pe urma ploilor masive din primăvară, căderi de precipitații care au afectat în aceeași măsură și culturile de orz și de rapiță.

De asemenea, recolta de orz a Hexagonului a fost revizuită și ea în scădere, până la un total de 11,55 milioane de tone, de la nivelul anterior de 11,8 milioane de tone, cât arătau calculele în luna august 2018. În ceea ce privește procentajul de la an la an, scăderea este de 4,5 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în 2017.

Producția de orz de toamnă este estimată a scădea cu 6,7 procente, până la un total de 8,5 milioane de tone, echilibrând până la un anumit nivel creșterea de 2,2 procente la recolta de orz de primăvară, una care totalizează 3,1 milioane de tone.

Nu în ultimul rând, producția de rapiță a Franței a fost revizuită în creștere până la un total de 4,8 milioane de tone, față de totalul estimat în luna august a.c. de 4,6 milioane de tone. Cu toate acestea, totalul obținut este cu 10,6 la sută sub cel de anul trecut și sub media cincinală cu 5,1 la sută.

Publicat în Piata agricola

Rentierii agricoli trebuie să prezinte până la data de 31 august 2018 la centrele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), în vederea obținerii vizei aferente anului 2017, conform celei mai recente informări transmise presei de către instituția citată.

Concret, rentierii agricoli trebuie să se prezinte, personal ori prin mandatar/curator/tutore, la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pentru obţinerea vizei aferente anului 2017, pe carnetele de rentier agricol, cu următoarele documente, în original: carnetul de rentier agricol, actul de identitate al solicitantului, decizia de la comisia de expertiză medicală (pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I şi II), decizia de la comisia de expertiză medicală şi decizia de pensionare la limită de vârstă (pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I şi II a căror pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă), procură notarială autentificată/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentru cazurile în care solicitarea vizării carnetului de rentier agricol este făcută de un reprezentant legal.

Totodată, rentierii trebuie să prezinte contractul/contractele de arendare încheiat/încheiate până la data de 30 septembrie 2011, extrasul de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei (extrasul se depune opţional), precum şi declaraţia pentru obţinerea vizei anuale.

Persoana desemnată din cadrul APIA va verifica conformitatea documentelor originale cu copiile existente la dosar şi va certifica pe copiile documentelor „conformitatea cu originalul”.

Potrivit sursei citate, în cazul în care se constată că datele declarate de solicitanţi nu corespund realităţii, dreptul de a primi rentă viageră agricolă se suspendă până la data completării dosarului conform prevederilor legale în vigoare.

Plata rentei viagere agricole se efectuează într-o singură tranșă anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Naţională a României din anul pentru care aceasta se datorează, prin mandat poştal sau virament bancar.

APIA precizează că renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului.

În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia în anul 2017 poate fi încasată de moştenitorii săi, cu condiţia respectării prevederilor legale şi a depunerii documentelor cerute până la data-limită de 15 octombrie 2018.

Pentru persoanele pentru care s-a efectuat plata până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, dar care nu au intrat în posesia rentei, procedura de plată se poate relua şi după acest termen până la trei ani de la data-limită anuală de plată, inclusiv în caz de deces, către moştenitorii acestora.

Publicat în Finantari

Potrivit ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc miercuri, 16 mai 2018, la București, în Campania 2018, fermierii români au depus peste 855.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017.

„Peste tot în ţară, am înregistrat o depăşire a suprafeţei faţă de anul trecut. Această depăşire este substanţială şi anul acesta atinge cifra de 250.000 de hectare. (...) A scăzut numărul de cereri cu circa 17.500, dar a crescut suprafaţa, iar ceea ce se poate explica este că terenul a plecat către exploatare şi asistăm la o creştere a numărului de exploataţii faţă de alţi ani. A crescut, de asemenea, numărul celor care au depus cereri pentru animale. Astfel, prin depunerea de cereri am ajuns să atingem cifra de referinţă de 9,7 milioane de hectare pe care am avut-o în calculaţia UE privind subvenţiile pe unitatea de suprafaţă. Anul trecut, s-a reuşit o depăşire cu 218.000 de hectare faţă de 2016, iar în 2017 s-a depăşit cu 250.000 de hectare faţă de 2017, ceea ce înseamnă peste 450.000 de hectare. Înseamnă bani în plus la fermieri, bani aduşi de la UE pentru ţară, bani care asigură prin folosirea judicioasă a lor sporirea randamentelor la unitatea de suprafaţă şi pe cap de animal, dar şi capitalizarea fermierilor”, a precizat oficialul MADR.

De asemenea, el a adăugat că țara noastră este singura din Uniunea Europeană (UE) care a încheiat depunerea cererilor de plată până în data de 15 mai 2018, în condiţiile în care deţine peste 36% din exploataţiile existente în UE.

„Suntem singura ţară din Uniunea Europeană care a încheiat acest greu şi important proces până pe data de 15 mai, în condiţiile în care România deţine peste 36% din exploataţiile existente în UE. Un volum imens de muncă. Toţi din APIA şi de la Direcţiile Agricole nu au avut sâmbătă şi duminică libere, nu au ştiut de 1 Mai sau de sărbători. Au fost la muncă tot timpul pentru a înregistra cererile şi pentru a se achita de obligaţii şi de misiunea pe care o avem de îndeplinit, care este cel mai important obiectiv din programul de guvernare: a da subvenţiile la timp. Respirăm uşuraţi acum şi ne gândim la celelalte etape pe care trebuie să le desfăşurăm la timp, în aceeaşi notă de seriozitate, în acelaşi ritm şi într-o solidaritate deplină. Nu există niciun fermier care să fi rămas în afara sistemului şi nu există niciun judeţ care să nu se fi încadrat în parametrii stabiliţi”, a mai spus Daea.

Acesta a precizat că ultimul fermier care a depus cererea a fost pe 15 mai, la ora 23:32, iar la ora 24:00 a dispus „încheierea unui proces extrem de important pentru ţară”.

„Astăzi, la ora 2:00, am încheiat dialogul cu ţara discutând prin videoconferinţă cu fiecare judeţ privind stadiul depunerii cererilor, astfel încât fermierii români să poată avea subvenţiile la timp. Am început videoconferinţa la orele 24:00, iar prima întrebare a fost dacă există vreun fermier care se află în fluxul de înregistrare a cererii, dacă există la vreun centru local la care se aşteaptă să se depună cererea. Din datele luate a rezultat că ultimul fermier care a depus cererea a fost la ora 23:32. Asigurându-ne că nu mai există niciun fermier la centrul local sau judeţean pentru a-şi înregistra cererea, la orele 24:00 am dispus încheierea acestui proces extrem de important pentru ţară”, a explicat ministrul Agriculturii.

Anul trecut, în campania de depunere desfăşurată în perioada 1 martie - 15 mai au fost depuse 884.464 de cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane de hectare, iar anul acesta au fost 855.000 de cereri depuse, iar suprafaţa pentru care s-au cerut subvenţii a ajuns la 9,7 milioane de hectare.

Publicat în Finantari

Potrivit cifrelor vehiculate de PAID România (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale), anul trecut, cele mai mari pagube, de peste 1,5 milioane lei, au fost produse de inundații, urmate de alunecările de teren, cu 1,07 milioane lei, în condițiile în care doar 24 la sută din imobilele situate în mediul rural au avut polițe de asigurare obligatorie și de 76 de procente pentru mediul urban.

Datele statistice aparținând aceleiași entități relevă pentru 2017 o creștere a volumului de daune plătite față de anul precedent, de la 2,52 milioane lei, la 2,89 milioane lei.

„În total, au fost achitate despăgubiri pentru 591 de dosare. Cele mai mari pagube, de peste 1,5 milioane lei, le-au produs inundațiile, urmate de alunecările de teren, cu 1,07 milioane lei, și cutremure, cu despăgubiri de 257.930 lei”, menționează PAID România prin intermediul unui comunicat de presă.

În acest context, top trei al județelor după volumul daunelor plătite în 2017 scoate în evidență Galațiul cu 443.088 lei, Caraș-Severin cu 361.187 lei, respectiv Vâlcea cu 313.691 lei.

„Și 2017 a fost un an în care câteva sute de români au simțit utilitatea unei asigurări obligatorii de locuință și asta în contextul în care nu ne-am confruntat cu dezastre majore. Inundațiile, urmate adesea și de alunecări de teren, produc însă frecvent pagube în România. În tot acest timp, PAID a continuat să se consolideze, pentru a-și putea respecta obligația de a fi alături de românii asigurați, atât în cazul unor evenimente mai scăzute ca intensitate, cât și în cazul unui dezastru de proporții”, a declarat Nicoleta Radu, director general al PAID România.

Acționarii PAID și-au menținut și în anul trecut decizia de a reinvesti întregul profit în consolidarea companiei. În plus, programul de reasigurare al PAID a ajuns la 900 de milioane de euro, ceea ce face din pool cel mai mare cumpărător de reasigurare din regiune. Dincolo de aceste măsuri financiare luate de PAID pentru a se asigura că poate face față oricărei situații, este continuat și planul de instrumentare a daunelor în caz de dezastru extins, foarte important pentru o țară ca România, cu mare expunere la riscuri catastrofale.

În ceea ce privește numărul de locuințe asigurate la finalul anului trecut, acesta era de 1.693.006, reprezentând 18,96% din fondul locativ al României, într-o ușoară scădere față de anul 2016.

Top trei al celor mai asigurate județe în 2017 arată așa: București – 39 %, Ilfov – 35 %, respectiv Brașov – 30 %.

La polul opus al topului, fiind cel mai slab asigurate județe, se află: Vaslui – 8 %, Mehedinți - 8 % și Olt - 8 %.

Cele mai asigurate localități în 2017 au fost: Dumbrăvița (Timiș) – 63%, Bragadiru (Ilfov) 61,57% și Sânpetru (Brașov) – 61%.

Publicat în Ultimele noutati

Rezultatele financiare sunt ȋn linie cu obiectivele strategice asumate pentru anul 2017, ȋnregistrând creşteri semnificative pe segmentele CASCO (+10%), Property, inclusiv Agro (+8%) şi Asigurări de viaţă (+8%), anunță compania de asigurări printr-un comunicat de presă.

„Groupama Asigurări a ȋncheiat un nou an atingând obiectivele strategice asumate, ceea ce reconfirmă faptul că valorile cărora le suntem fideli şi care ne ghidează activitatea – solidaritate, proximitate, responsabilitate și performanță – reprezintă o promisiune importantă și relevantă pentru clienţii noştri. Strategia noastră s-a dovedit a fi de succes, astfel că Groupama Asigurări rămâne un partener de ȋncredere care oferă servicii de calitate ȋnaltă la un preţ corect şi care este alături de clienți ȋn momentele neprevăzute, atunci când aceştia au cea mai mare nevoie, asigurându-le continuitatea planurilor personale și profesionale”, a declarat François Coste, CEO-ul companiei.

Parte a unui grup internaţional de asigurări şi servicii financiare, mutualist si cu o istorie de peste 100 de ani, 32.600 de angajaţi deservind peste 13 milioane de clienţi la nivel global, pe parcursul acestui an, Groupama Asigurări se va concentra pe consolidarea poziţiei de asigurător de top, continuând strategia de diferenţiere prin produse inovative, flexibilitate şi servicii de ȋnaltă calitate la un preţ corect.

Publicat în Comunicate

Franța – cel mai mare producător de cereale al Uniunii Europene (UE) – se confruntă de ceva vreme cu o competiție puternică pe piețele terțe de export de grâu din partea unor mari furnizori de la Marea Neagră, cum este și cazul Rusiei, anunță FranceAgriMer, citată de Reuters.

Din acest motiv, biroul agricol francez a decis să-și revizuiască în scădere previziunile privind comerțul extracomunitar al țării, în ciuda unei recolte mai bune, obținută în acest an.

În estimările sale lunare privind cererea și oferta, FranceAgriMer ia în calcul o creștere negativă în ceea ce privește exporturile de grâu moale ale Hexagonului către țări non-UE de la 10,2 milioane tone, la 9,9 milioane tone.

„Deocamdată, nu este vizibilă o accelerare a exporturilor de grâu, în condițiile în care nivelul actual rămâne mult sub potențialul nostru de comercializare a surplusului”, a precizat pentru presa străină Olivia Le Lamer, șefa departamentului cereale al FranceAgriMer. „Cu toate acestea, ne așteptăm la o îmbunătățire a situației în lunile următoare. De obicei, Franța își realizează nivelul grosier al programului de export în a doua jumătate a sezonului”.

Previziunile privind exporturile sunt însă aproape duble față de nivelul de cinci milioane de tone înregistrat anul trecut, atunci când Hexagonul a resimțit din plin efectele celei mai slabe recolte de grâu înregistrată de trei decenii încoace.

Chiar și așa, transporturile franceze de grâu la nivelul datei de 1 noiembrie 2017 erau cu doar 12% peste ritmul înregistrat în aceeași zi a anului trecut, a adăugat Le Lamer, citată de Reuters.

Pe de altă parte, biroul agricol al Hexagonului - FranceAgriMer - și-a revizuit în creștere estimările cu privire la stocurile sale de grâu moale la finele sezonului, până la un total de 3,3 milioane de tone, față de cele 3,2 milioane tone calculate anterior. Și asta, pe fondul previziunilor negative cu privire la exporturile către țările terțe care au contrabalansat tendința de revizuire în creștere a proiectelor de export către comerțul intracomunitar.

Același birou estimează că producția totală de grâu a țării ar urma să atingă nivelul de 37,5 milioane tone, în scădere față de totalul de 37,9 milioane tone previzionat anterior, ca urmare a unei repoziționări recente a ministerului francez al Agriculturii bazată pe noi cifre de lucru. Și asta, în condițiile în care volumul de materie primă comercializată de fermierii francezi s-ar cifra la 34,2 milioane de tone, față de cele 34,3 milioane de tone estimate luna trecută.

În ceea ce privește porumbul, FranceAgriMer și-a revizuit în creștere estimările cu privire la disponibilul la final de sezon până la un nivel de 2,7 milioane de tone (cel mai înalt din ultimii trei ani), față de nivelul de 2,35 milioane de tone cât se înregistrau anterior, fiind reflectate astfel o majorare a producției și un nivel redus al comerțului intracomunitar.

Biroul și-a revizuit (deocamdată) în creștere și estimările cu privire la recolta de porumb din acest an până la un total de 12,7 milioane de tone, față de 12,6 milioane de tone previzionate anterior, și se așteaptă inclusiv la o majorare a cantității vândute.

Estimările cu privire la recolta de porumb, demers aflat pe ultima sută de metri în Hexagon, ar putea fi revizuite în creștere și mai mult, date fiind informațiile din piață potrivit cărora cantitatea de materie primă obținută ar putea atinge chiar și un nivel de 13,4 – 14,2 milioane de tone, a mai spus Le Lamer.

Disponibilul de orz estimat a fost revizuit, la rândul său, în scădere până la un nivel de 944.000 de tone, față de cel anterior, preconizat la 997.000 de tone, în condițiile în care așteptările privind exportul către țări terțe s-au majorat cu 100.000 de tone, cantitate care a contrabalansat scăderea cererii din sectorul zootehnic.

Estimările privind creșterea exporturilor reflectă o creștere a numărului comenzilor, cereri care erau cu 11 la sută înaintea celor din sezonul trecut, la finele lunii octombrie a.c., revigorare mult-așteptată după deficitul de 35 de procente contabilizat la finele lunii septembrie.

Publicat în Piata agricola

Patronatul din Industria Construcţiilor de Mașini și Instalaţii pentru Agricultură – PICMIA, membru al Federaţiei Patronale în Industria Construcţiilor de Mașini, organizează în acest an cea de-a doua participare a României, cu stand naţional, la Agritechnica 2017, cel mai mare târg dedicat tehnicii agricole, care se va desfășura la Hanovra în perioada 12-18 noiembrie. Organizarea delegaţiei este făcută cu implicarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, prin Programul de Promovare a Exportului Românesc.

La actuala ediție Agritechnica, expozanţi în standul naţional românesc sunt șapte companii – producători români de mașini și echipamente agricole, subansamble și soft specializat: Agritehnica Service Bacău, CBN‐IT București, Oyal Polteks Filipeștii de Pădure, POP Industry Slatina, Mefin Sinaia, MS CH Sinaia, Tehnofavorit Cluj.

O importantă realizare este faptul că vor fi expuse utilaje agricole, toate, de producţie românească, nu doar pliante și prezentări video, ca la ediţia precedentă.

Pavilionul României la Agritechnica Hanovra este în hala 8, stand A04.

Publicat în Eveniment