Joi, 20 iunie 2019, Egiptul, prin Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC), a achiziționat o cantitate de 290.000 de tone de grâu din Rusia şi din România, la o licitaţie, informează UkrAgroConsult şi publicaţia egipteană Mubasher.

Autorităţile de la Cairo au achiziţionat 180.000 de tone de grâu din România şi 110.000 de tone de grâu din Rusia.

Rezervele strategice de grâu ale ţării sunt suficiente pentru a acoperi necesităţile populaţiei în următoarele cinci luni, a declarat un oficial egiptean pentru Mubasher.

Grâul va fi livrat în perioada 22 - 31 iulie.

Publicat în Piata agricola

În raport cu februarie 2018, în aceeași lună a anului în curs, țara noastră a comercializat peste graniță 303.250 de tone de grâu, cu 88% mai mult față de intervalul amintit anterior, respectiv 144.550 de tone de porumb, cu 35% mai mult față de perioada menționată.

Principalii importatori de grâu românesc au fost Sudan și Egipt în februarie 2019, în timp ce, în privința exporturilor de porumb, principalii cumpărători au fost Egipt și Turcia.

În perioada iulie 2018 - februarie 2019, România a exportat 3,739 milioane tone de grâu, cu 10% mai mult decât în aceeași perioadă a sezonului anterior, dar cu o scădere de 7% comparativ cu valorile-record înregistrate în iulie 2016 - februarie 2017.

Pe de altă parte, în intervalul septembrie 2018 - februarie 2019, țara noastră a comercializat peste graniță 2,630 milioane de tone de porumb, cu 13,7% mai mult comparativ cu intervalul 2017 - 2018. Faţă de septembrie 2016 - februarie 2017, exporturile au crescut cu 43%.

În perioada raportată, expedierile de grâu în Egipt au crescut cu 19%, până la 819.000 tone, comparativ cu iulie - februarie 2017/2018. Totodată, s-a observat o cerere ridicată din partea țărilor UE (Germania, Italia, Olanda și Regatul Unit), pe fondul secetei de vară care a afectat cultura de grâu în anumite părți ale UE.

Publicat în Piata agricola

Cu ocazia unei licitații care a avut loc în data de 29 ianuarie 2019, Egiptul a achiziționat 360.000 de tone de grâu românesc și franțuzesc, depășind ofertele cel puțin generoase ale Rusiei doar pentru a doua oară în ultimele șapte luni.

De această dată, grâul rusesc nu a reușit să ajungă pe lista scurtă a celor mai atractive cinci oferte pentru prima dată din 2016 încoace, conform datelor agreate de Bloomberg.

Prețurile materiei prime rusești au crescut până la cel mai înalt nivel al ultimilor patru ani, pe fondul unui disponibil relativ restrâns, dar și al secetei de anul trecut, făcându-le astfel loc rivalilor, furnizori de această dată mult mai competitivi. Egiptul este cel mai mare importator de cereale, iar licitațiile sale sunt urmărite cu atenție deoarece ele dau tonul prețurilor materiei prime la nivel global.

Cu această ocazie, GASC a achiziționat 180.000 de tone de grâu din România, respectiv 180.000 de tone de grâu din Franța. Archer-Daniels-Midland Co. a oferit grâu la un preț de 266,5 USD tona metrică, transport inclus. Practic, oferta a plasat grâul rusesc pe locul șase pe lista scurtă, conform spuselor a doi traderi implicați în problemă.

Cu toate acestea, lucrurile s-ar putea schimba, în condițiile unei recolte de grâu a Rusiei care dă speranțe.

Fermierii ruși ar putea recolta cu șapte procente mai mult grâu sau 77 de milioane de tone în sezonul 2019-2020, an comercial care debutează în iulie, transformând-o în a doua cea mai mare recoltă din punct de vedere statistic, conform aprecierilor a trei consultanți de specialitate. Și asta, datorită amplorii luate de însămânțările din toamnă, realizate cu grâu de înaltă productivitate, de altfel principala varietate semănată și favorabilă condițiilor din această iarnă.

Fără taxe, grâul american a fost cel mai ieftin în licitația din 29 ianuarie 2019. Mai exact, Cargill a oferit grâu la un preț de 243 USD tona metrică. Asta, în comparație cu ofertele rusești care au variat între 255 și 260 USD tona metrică, preț FOB (free-on-board).

Publicat în Piata agricola

O treime din cele 180.000 de tone de grâu cumpărat de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare a Egiptului (GASC), miercuri, 12 decembrie 2018, prin intermediul unei licitații internaționale, provine din România.

Restul de 120.000 de tone de grâu va fi furnizat Egiptului de către Rusia, livrările urmând să aibă loc în intervalul 1-10 februarie 2019.

Potrivit datelor transmise de traderi presei internaționale de profil, ADM a vândut egiptenilor 60.000 de tone de grâu românesc la un preț FOB de 241,26 dolari americani pe tona metrică, la care se adaugă un cost de 15,11 USD/TM pentru transport, total 256,37 USD/tona metrică, C&F. Tot ADM a vândut către GASC alte 60.000 de grâu, de această dată rusesc, la un preț de 242 de dolari americani/TM plus 16,35 USD/tona metrică transportul, total 258,35 USD/TM. Nu în ultimul rând, Agro Industrial a vândut către Egipt tot 60.000 de tone la un preț de 242,80 USD/TM plus 16,35 transportul, total 259,15 dolari americani per tonă metrică de materie primă.

Achiziția aceasta are o marjă de creștere a prețului de achiziție care a variat între 4 și 6 USD/TM față de licitația anterioară din 6 decembrie a.c.

Publicat în Piata agricola

Nu mai puțin de 240.000 de tone de grâu au fost tranzacționate prin intermediul unei licitații internaționale organizate de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare a Egiptului (GASC), joi, 22 noiembrie 2018, 60.000 de tone din acest total fiind de proveniență românească.

Pe lângă materia primă din România, tot cu această ocazie, 120.000 de tone de grâu au fost cumpărate din SUA, în timp ce restul de 60.000 de tone de materie primă au fost exportate din Rusia.

Grâul rusesc a fost comercializat egiptenilor cu un preț FOB de 233,50 dolari americani (USD) per tonă metrică, plus 16,80 costuri cu transportul, prețul final de achiziție fiind 250,30 USD/TM.

Grâul american a fost cumpărat cu 220,90 USD/tona metrică preț FOB, plus 32,88 transportul, în total 253,78 dolari/TM.

Nu în ultimul rând, grâul românesc a fost vândut egiptenilor cu 238,36 USD/TM, plus 15,64 USD/TM, preț final 254 USD/TM.

Potrivit analiștilor de piață, rezultatele indică faptul că prețul grâului produs de fermierii din America de Nord a devenit competitiv pe piața internațională, în condițiile în care, anterior, acesta era catalogat fiind prea scump. Vorbim practic de o a doua licitație a GASC în care grâul din SUA este câștigător.

Publicat în Piata agricola

Două Panamax-uri cu grâu românesc, fiecare a câte 60.000 de tone, livrate de ADM și Ameropa, ar urma să ia calea Egiptului în perioada 1-10 septembrie 2018, ca urmare a câștigării aproape a unei treimi din materia primă pentru care au fost lansate cereri de ofertă luni, 23 iulie 2018, cu ocazia licitației organizate de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare a Egiptului (GASC).

Din totalul de 420.000 de tone de grâu achiziționate de statul din nordul Africii și din Orientul Mijlociu, pe lângă marfa provenită din România, alte 240.000 de tone de grâu au fost vândute de ruși prin GTCS, Daewoo și ADM, respectiv 60.000 de tone de grâu din Ucraina, comercializat prin traderul Louis Dreyfus.

Concret, Ameropa a vândut 60.000 de tone de grâu din România la un preț de 220,4 USD/TM plus 15,25 dolari pe tonă transportul, cost total 235,65 USD tona metrică, cost and freight (C&F).

De asemenea, ADM a tranzacționat și ea 60.000 de tone de grâu românesc la un preț de 220,4 USD/TM plus 14,93 dolari transportul, cost total 235,33 dolari C&F.

Tot ADM a vândut egiptenilor alte 60.000 de tone de grâu rusesc de această dată, la un preț FOB de 221 de dolari tona metrică plus 15 USD/TM transportul, total 236 dolari americani/TM C&F.

La rândul său, GTCS a comercializat către GASC 120.000 de tone de grâu rusesc. Primele 60.000 de tone au fost vândute la un preț FOB de 217,95 USD/TM plus 16,26 dolari transportul, rezultă 234,21 USD/TM C&F. Celelalte 60.000 de tone au fost comercializate la un preț FOB de 220,5 USD/TM plus 16,26 dolari/TM transportul, total 236,76 dolari tona metrică, C&F.

Daewoo a vândut egiptenilor alte 60.000 de tone de grâu rusesc la un preț de 219,35 USD/TM plus 16,26 dolari pe tonă cost cu transportul, prețul final fiind de 235,61 USM/TM, C&F.

În fine, Louis Dreyfus a comercializat 60.000 de tone de grâu ucrainean la un preț de 218,85 dolari americani tona metrică (FOB) plus 17,14 USD/TM transportul, preț final C&F 235,99 USD/TM.

Egypt's General Authority for Supply Commodities (GASC) set a tender on Monday to buy an unspecified amount of wheat from global suppliers for shipment Sept. 1-10.

Vicepreședintele GASC, Ahmed Youssef, citat de Reuters, preciza înaintea licitației că instituția pe care o reprezintă căuta să achiziționeze cargouri cu grâu moale și sau pentru morărit cu origine în SUA, Canada, Australia, Franța, Germania, Polonia, Argentina, Rusia, Kazahstan, Ucraina, România, Bulgaria, Ungaria și Paraguay.

Ofertele trebuia să fie trimise către Autoritate până marți, 24 iulie 2018, la prânz (ora 10:00 GMT). 

La ultima sa cerere de ofertă din 10 iulie 2018, GASC a achiziționat 175.000 de tone de grâu rusesc cu livrare în perioada 21-31 august a.c.

Publicat în International

Potrivit unor informații oficiale ale Autorității Generale egiptene de Aprovizionare (GASC) date publicității marți, 12 iunie 2018, statul arab a achiziționat 420.000 de tone de grâu din România și din Rusia.

Din totalul cantității achiziționate, 120.000 de tone de grâu provin de la noi din țară, iar 300.000 de tone, din Rusia.

Potrivit informațiilor vehiculate de traderi, GTCS ar urma să expedieze trei cargouri a câte 60.000 de tone de grâu de proveniență rusească, la un preț FOB de 209,50 dolari americani tona metrică și 15,14 USD costul transportului, costul total plătit de egipteni urmând să fie de 224,64 USD/TM.

Furnizorul Daewoo va expedia, la rândul său, 60.000 de tone de grâu rusesc la un preț FOB de 209,50 USD/TM, respectiv 15,14 dolari americani costul transportului, prețul final urmând să fie de 224,64 USD tona metrică.

Traderul Ameropa va expedia și el două cargouri a câte 60.000 de tone de grâu, la un preț de 210 USD/TM și un preț al transportului de 14,02 dolari americani, ceea ce înseamnă un total de 224,02 USD tona metrică.

Nu în ultimul rând, tot GTCS va expedia 60.000 de tone de grâu rusesc la un preț de 210 de dolari americani tona metrică și un cost al transportului de 14,50 USD/TM, ceea ce înseamnă un preț final de 224,50 USD/TM.

La începutul acestei luni, Egiptul a aprobat o navă cu 63.000 de tone de grâu din Rusia, care fusese oprită inițial la Cairo, după ce al doilea test a arătat că nu conţine un nivel ridicat de cornul secarei (n.r. - o ciupercă care parazitează diferite cereale - n. r.), potrivit unui anunț făcut de Serviciul de calitate a grânelor din Rusia.

Achiziţia fusese efectuată de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în numele statului egiptean.

Al doilea test a indicat că grâul rusesc avea un conţinut de cornul secarei de 0,01%, sub limita de 0,05% permisă în statul african şi pe plan internaţional.

Egiptul, cel mai mare cumpărător mondial de grâu, anunța că materia primă de proveniență rusească avea un conţinut de cornul secarei de 0,06%, peste limita de 0,05% permisă în statul african şi pe plan internaţional.

De asemenea, statul nord-african este unul dintre cumpărătorii importanţi de grâu provenit din România.

Confuzia privind politica Egiptului în domeniul cornului secarei a provocat anul trecut turbulenţe pe pieţele globale de grâu, încheiate doar în urma deciziei Guvernului egiptean de a renunţa la cerinţa privind un conţinut zero de cornul secarei la importurile de grâu, după trei licitaţii care a trebuit să fie anulate din cauza refuzului traderilor de a respecta un standard pe care îl consideră imposibil.

 

Publicat în Piata agricola

Față de statisticile aproximative ale anului 2016, anul trecut, suprafețele însămânțate cu cartofi în România s-au diminuat cu circa 12.000 de hectare din cauza costurilor mari de înființare a unui hectar și a rentabilității scăzute, motive îndeajuns de puternice să-l determine pe fostul președinte al Federației Naționale a Cartofului din România, Ioan Benea, să se reorienteze către alte culturi agricole.

„Suprafețele însămânțate cu cartofi s-au diminuat mult. Cu doi ani înainte, datele APIA relevau că erau însămânțate 40.000 – 42.000 hectare la nivel de țară, în timp ce, în 2017, suprafața avea să fie redusă până la un nivel aproximativ de 30.000 ha”, a precizat pentru Revista Fermierului, Ioan Benea, menționând că acestea sunt suprafețe pentru care fermierii au solicitat plata subvențiilor. „Costurile de înființare a unui hectar de cartofi sunt în jur de 5.000 – 6.000 de euro, pe când la oleaginoase sau cereale, costurile sunt de 10-12 ori mai mici, iar riscul este mult mai mare la cartof. Dacă-i scump, cine credeți că mai cultivă? (...) Pentru că a devenit foarte costisitoare și nerentabilă cultura cartofului, de doi ani de zile am renunțat la ea. (...) În prezent lucrez 760 ha în zona Hărman din Brașov, iar ca structură de culturi am rapiță, cereale și mazăre”.

În ceea ce privește prețul de valorificare a mărfii obținute, de la sfârșitul perioadei de recoltat și până în iarnă, acesta a variat între 0,25 lei și 0,60 lei kilogramul, materie primă ridicată direct de pe tarla.

În ceea ce privește prețul corect al mărfii, acesta ar trebui să fie ca în străinătate.

„Prețul de valorificare a plecat anul trecut, la recoltare, în luna august, de la 25-30 de bani kilogramul, a urcat apoi la 35-40 de bani kilogramul de cartofi luați de pe tarla. A mai crescut ulterior la 50 de bani și nu cred că a depășit în toamnă-iarnă 55-60 de bani, marfă ridicată de la fermieri din curte”, a mai menționat fermierul brașovean. „Cel puțin un euro ar trebui să fie prețul de vânzare de la fermă, astfel încât să fie rentabil pentru fermieri. Necazul este la noi că acel câștig se vede, ca la toate produsele, la intermediari”.

Benea a explicat pentru Revista Fermierului cum ajung cartofii străini la prețuri foarte mici în România. Este vorba de produse care depășesc un anumit calibru și care, în Vest, sunt utilizate fie în zootehnie, fie în procesare, iar statele respective au și ele rolul lor în susținerea exporturilor.

„În toate statele exportatoare de asemenea produse vegetale, că sunt roșii, că sunt cartofi sau altceva, statul intervine și subvenționează. De exemplu, în Uniunea Europeană, polonezii, care sunt numărul unu la cantitatea de produs, (...) pentru fracția peste 55 de milimetri (cartoful mare) îi dau fermierii aproape gratuit din fermă și statul suportă transportul până la graniță, să-i scoată din țară. De ce? Dacă nu se consumă, acel cartof trebuie distrus, iar costurile sunt mult mai mari. În străinătate se consumă cartoful de până la 45-50 de milimetri în diametru. Altul mai mare nu veți găsi în Germania, în Franța, în Austria în hipermarketuri. Acesta este calibrul cartofului pe care cei din afară îl consumă. Motivele sunt multiple, însă, în primul rând, deoarece cartofii mai mici nu au o așa mare încărcătură de fertilizant (remanență). Cei peste dimensiunile menționate sunt vânduți ieftin. Acela este cartof pentru uz zootehnic, pentru procesare industrială, fulgi, alcool ș.a. Ce excede și acestor forme de procesare, îl dau gratuit. Probabil că asta se întâmplă chiar și în Egipt”, a conchis Ioan Benea.

Datele date publicității de Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Harghita arătau că, în 2017, s-a înregistrat cea mai bună producţie de cartofi la hectar, din ultimii 28 de ani, însă fermierii se declarau nemulţumiţi de preţurile pe care le primeau.

La nivel de județ, anul trecut, cartofii erau recoltați de pe o suprafață de 8.250 de hectare, la o producţie medie de 26,3 tone la hectar. În plus, preţurile au fost foarte mici în Harghita, între 0,40 lei şi 0,50 lei kilogramul, în câmp, în timp ce, în piaţă, kilogramul ajunge la 1,5 lei.

Pe de altă parte, datele Eurostat citate de presa centrală relevau că, în 2016, România a cultivat cartofi pe o suprafaţă de 188.000 de hectare, de pe care a recoltat o producţie totală de circa 2,7 milioane tone, o producţie care a plasat România pe locul 6 în UE la producţia de cartofi, după Germania, Polonia, Olanda, Marea Britanie şi Belgia.

Publicat în România Agricolă

În condițiile în care oile circulă libere din tarla în tarla, iar unii vânzători se debarasează de deșeurile de cartofi (stricați la raft din cauza necomercializării sau din alte motive) aruncându-le direct pe câmp, riscul ca Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. să ajungă în fermele de cartofi de sămânță sau de consum din România este deosebit de mare, a precizat fermierul brașovean Ioan Benea.

Fostul șef al Federației Naționale a Cartofului din România a precizat, totodată, pentru Revista Fermierului, că odată instalată într-o fermă, carantina impune interzicerea cultivării cartofului timp de șapte ani, precum și dezinfectări masive ale utilajelor.

„Aceasta este o boală de carantină după care, șapte ani, nu mai ai voie să cultivi (n.r., cartofi) pe terenul respectiv, unde a fost identificată (n.r., bacteria Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.), nu mai ai voie să cultivi cartofi. Trebuie să iei măsuri de dezinfectare a utilajelor, a tractoarelor, când intră și ies din tarla, să nu se întindă. La noi, unde oaia circulă de colo-colo, din tarla în tarla, nu o restricționează nimeni, împrăștie boala de la o tarla la alta sau de la o fermă la alta”, a menționat Benea. „Vânzătorii nu distrug, se duc și le aruncă (n.r., deșeurile de la cartofii potențial infectați, stricați la raft sau necomercializați), le duc nu știu pe unde. Te trezești pe marginea drumului, prin tarlale, cu saci sau cu grămezi de cartofi aruncați. Un pericol real pentru orice teren, orice cultivator”.

De asemenea, el a menționat că țara noastră ar trebui să impună taxe de import la cartofii din țări terțe, în condițiile în care cultivatorii din România renunță pe capete la a mai cultiva acest produs în România, iar riscurile de infestare cu bacterii nespecifice țării sunt imense.

„Așa cum v-am mai spus și altă dată, orice import dăunează și, mai ales, când vine din țări din acestea atât de «renumite» în cultura cartofului, cum este și Egiptul. Ne putem aștepta să ne aducă tot felul de dăunători nespecifici zonei noastre. Este foarte periculos, că zonele Brașov, Harghita și Covasna sunt zone închise pentru producerea cartofului de sămânță”, a mai precizat fermierul brașovean. „Nu mai spun că orice import de cartofi (...) de consum (...), atâta timp cât există cartofi în România, este nebenefic, iar dacă din Uniunea Europeană nu putem stopa, că suntem în UE, iar granița este liberă, din extracomunitar există taxe, posibilități de a restrânge acest import. Ce facem? Concurență la fermierii noștri? Și așa, i-am distrus. Nu mai avem fermieri, producători de cartof. Suprafața de cartof este în picaj în România, pentru că este o cultură foarte costisitoare, grea și, bineînțeles, consumatoare de forță de muncă. Forță de muncă nu se mai găsește în România, nici măcar rromii pe care îi mai foloseam. Utilajele care au apărut sunt destinate pentru suprafețe mari, nu pentru suprafețe mici, pentru că sunt foarte scumpe și se amortizează foarte greu”.

În urma acțiunilor de control, inspectorii fitosanitari au depistat o cantitate de 1.100 de tone de cartofi de proveniență Egipt care au primit interdicția de a intra în țară prin portul Constanța, deoarece, conform analizelor de laborator a fost depistată prezența bacteriei Ralstonia solanacearum (Putregaiul brun), a anunțat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), marți, 10 aprilie 2018, printr-un comunicat de presă.

Tuberculii de cartof au fost prelevați în baza Deciziei de punere în aplicare a Comisiei din data de 29 noiembrie 2011 pentru autorizarea statelor membre, în vederea adoptării provizorii a unor măsuri urgente împotriva răspândirii bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. provenind din Egipt.

Măsura interdicției a fost luată în baza HG 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, art. 14 (19) lit. a.

„Impactul economic ar fi putut fi extrem de sever, având în vedere că la ora actuală nu există metodă chimică sau biologică pentru controlul acestui organism dăunător și, mai mult decât atât, ar exista riscul contaminării solului și a apelor de suprafață cu bacteria provenită din resturile rezultate în urma consumului cartofilor, precum și din cartofii deteriorați și evacuați ca resturi menajere”, se mai menționează în document.

În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă un interes deosebit pentru depistarea la timp a dăunătorilor, în vederea prevenirii răspândirii acestora, astfel încât pe masa consumatorului să ajungă produse sigure pentru consum.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă o exigență sporită pentru protejarea spațiului românesc privind prevenirea introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România.

Activitatea fitosanitară este îndreptată spre prevenirea introducerii de organisme dăunătoare în zone în care acestea nu sunt prezente, diminuarea arealelor de răspândire şi eradicarea organismelor dăunătoare.

Publicat în Știri interne

Grâul românesc a mai dat o lovitură la licitația GASC de joi, 29 martie 2019, atunci când Cargill și Ameropa au reușit să strecoare sub nasul egiptenilor alte 120.000 de tone (două vapoare) de materie primă.

Potrivit Reuters, până la 475.000 de tone au fost cumpărate, în total, de GASC prin licitație, restul a fost reprezentat de grâu rusesc (355.000 de tone). Pe de altă parte, cantitatea totală vândută Egiptului la licitație a fost deconsolidată de traderi în mai multe partide.

Concret, GASC a licitat și a câștigat posibilitatea de a prelua în perioada următoare 55.000 de tone de grâu rusesc de la GTCS. Cu această ocazie, egiptenii au obținut un preț FOB de 217 USD, plus 16,18 dolari transportul, în total, 233,18 USD tona metrică de grâu.

Tot GTCS a fost desemnat furnizorul GASC a 60.000 de tone de grâu de proveniență rusească, la un preț free-on-board de 218 dolari tona, la care s-au adăugat 16,20 USD transportul, ajungându-se la un cost agreat de 234,20 dolari americani tona metrică.

Un alt transport pentru care egiptenii au licitat și au câștigat a fost cel de 60.000 de tone de grâu din Rusia, având ca furnizor traderul Daewoo. Acesta au vândut materia primă cu 218,40 USD tona, la care s-a adăugat un preț de 16,20 dolari transportul, rezultând un cost final pe tona metrică de 234,60 USD.

ADM și Aston au devenit și ei furnizori de grâu ai Egiptului, în numele Rusiei, fiecare vânzând câte 60.000 de tone la un preț de 219,30 USD tona, plus 16,20 dolari transportul, costul final fiind de 235,50 USD pentru fiecare.

În fine, pentru Rusia, GTCS a mai scos la livrare un Panamax de 60.000 de tone. Prețul negociat a fost de 219,90 dolari tona, plus 15 dolari transportul, totalul rezultat fiind de 234,90 dolari.

Pentru România, Cargill a licitat și a câștigat posibilitatea livrării unei partide de 60.000 de tone de grâu, la un preț de 219,90 dolari, plus 14 USD transportul, totalul agreat fiind de 233,90 USD tona metrică.

Nu în ultimul rând, traderul Ameropa a reușit să vândă egiptenilor o cantitate de grâu de 60.000 de tone, partidă al cărei preț FOB pe tonă a fost 219,65 USD, plus 15,15 dolari pe tona transportată, totalul negociat rezultat fiind de 234,80 dolari tona metrică.

Publicat în International
Pagina 1 din 4