Chiar dacă ploile din ultimele zile i-au încetinit pe fermierii germani la culesul grâului, valurile de căldură au permis producătorilor agricoli din Franţa, Germania, Marea Britanie şi Polonia să facă progrese rapide cu recoltarea.

Agricultorii din cele patru state menționte mai sus ar urma să strângă în silozuri o cantitate mai mare de cereale faţă de anul trecut, când seceta a afectat culturile.

În Franţa, cel mai mare producător de grâu din UE, recoltarea este aproape încheiată, fermierii estimând producţii ridicate. Ministerul Agriculturii din Hexagon a revizuit în creştere estimările privind recolta de grâu moale la 38,2 milioane de tone - cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani şi cu 12% mai mult decât anul trecut.

Analiştii se aşteaptă la aproximativ 39 de milioane de tone, a doua mare recoltă record din istorie.

„Grâul a fost deja recoltat, au mai rămas câteva mii de hectare în zonele de coastă. Unele persoane de pe piaţă se aşteaptă la o recoltă de 39,50 - 40 de milioane de tone”, a declarat un trader pentru agenția Reuters, citată de Agerpres.

În cazul Germaniei, cel de-al doilea mare producător de grâu din UE, traderii estimează că peste 85% din suprafaţa însămânţată cu grâu a fost recoltată.

„Valurile de căldură au permis fermierilor să facă progrese fantastice cu recoltarea grâului, dar acum ploaia afectează unele zone din nordul Germaniei, în special landul Schleswig-Holstein. A plouat acolo, săptămâna trecută, aproape în fiecare zi. Dacă nu va reveni soarele săptămâna viitoare, s-ar putea înregistra pierderi”, trage un semnal de alarmă un analist din piață.

El estimează că fermierii din Germania vor recolta 23-23,5 milioane de tone, în creştere cu 15% faţă de 2018.

Marea Britanie, al treilea mare producător de grâu din UE, a început recoltarea şi se aşteaptă la cea mai mare recoltă de grâu din 2015 până în prezent, o evoluţie salutată de fermierii din Regatul Unit, afectaţi de incertitudinile privind Brexitul.

„Vor exista temeri privind calitatea, mai ales că la sfârşitul săptămânii a plouat mult. Ne aşteptăm la o producţie de grâu de 15,2 - 15,5 milioane de tone, faţă de 14 milioane de tone, anul trecut”, a declarat Jack Watts, consilier la National Farmers Union. „Calitatea este, într-adevăr, importantă anul acesta, deoarece ne pregătim de Brexit. Traderii sunt nervoşi în legătură cu vânzarea grâului britanic pe piaţa din Europa, până când nu vor avea mai multe informaţii privind calitatea”.

Marea Britanie ar urma să părăsească UE în 31 octombrie, dată după care vor fi impuse tarife vamale la exporturile spre blocul comunitar dacă nu va exista un acord de retragere.

În Polonia, recoltarea grâului s-a realizat pe aproximativ 70% din suprafaţa cultivată, a informat Wojtek Sabaranski, analist la Sparks Polska.

„Ploile locale au încetinit puţin recoltarea, dar nu este o problemă majoră. Estimez o producţie de 10,7 milioane de tone anul acesta, în creştere cu 8% faţă de anul trecut”, a conchis Sabaranski.

Până la acest moment, niciun oficial român, producător agricol sau reprezentant al vreunei organizații de producători autohtonă nu a făcut vreun comentariu cu privire la estimările privind producția de grâu a României.

Publicat în Piata agricola

Conform estimărilor unor traderi și oficiali ai sectorului agricol european, fermierii din blocul comunitar (UE28) ar urma să recolteze o importantă cantitate de grâu în vara acestui an, chiar dacă valul de căldură de la finele lunii iunie a avut un impact negativ mai modest decât se estima iniţial.

În Franţa, cel mai mare producător de grâu din UE, fermierii au recoltat 33% din cultura de grâu moale până la data de 15 iulie, în creştere, faţă de 9%, în urmă cu o săptămână. Pentru anul în curs, jucătorii din piață şi-au revizuit în creştere estimările privind recolta de grâu a producătorilor agricoli din Hexagon până la un total de 38 de milioane de tone, în creştere faţă de aproximativ 34 de milioane de tone, câte se înregistrau anul trecut. În plus, conţinutul de proteine este, în general, de 11% sau mai mare, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire faţă de primele cantităţi recoltate pe coasta de vest a Franţei, care au arătat un conţinut de proteine mai mic de 11%, pragul minim cerut, în general, pentru pieţele de grâu pentru panificaţie.

Şi în Germania, al doilea mare producător de grâu din UE, cooperativele agricole şi-au îmbunătăţit estimările privind recolta din acest an cu 17,7%, până la 23,85 de milioane de tone. Conform precizărilor făcute pentru Reuters de un trader german, valul de căldură din iunie a însemnat diminuarea cu 850 000 de tone a producţiei de grâu a Germaniei. Chiar și așa, recolta arată bine, iar pierderile nu sunt atât de grave pe cât se preconiza.

În Marea Britanie, recoltatul grâului ar urma să înceapă peste 10 zile, iar cultura este, în ansamblu, într-o stare bună. Producţia din acest an ar urma să o depăşească pe cea de 14 milioane de tone, înregistrată anul trecut. Estimarea fermierilor englezi se apropie de 15 milioane de tone și este una prudentă, fiind posibil să fie chiar mai mare.

Recoltatul grâului a început şi în Polonia, iar producţia din acest an ar urma să fie mai mare cu 8%-9% faţă de cea din 2018, până la 10,7 milioane de tone, a apreciat un analist polonez.

Totodată, producătorii de grâu din bazinul Mării Baltice, care au fost afectaţi de seceta de anul trecut, se aşteaptă la o revenire a producţiei în acest an. De exemplu, recolta de grâu a Suediei ar urma să se dubleze, în acest an, până la 3,2 milioane de tone, a mărturisit un fermier din cooperativa agricolă Lantmannen.

În Lituania, care a devenit un jucător activ pe piaţa mondială de export de grâu, în acest an recolta ar urma să crească cu 35% până la 4,2 milioane de tone.

Publicat în Piata agricola

Alianţa formată luna aceasta din cooperativele agricole franceze InVivo, Axereal şi NatUp (Grains Overseas) pentru a concura cu furnizorii de la Marea Neagră ar putea să nu fie suficientă, astfel încât cel mai mare exportator al UE să nu piardă piaţa algeriană vitală în faţa concurenţei grâului rusesc, susţin traderii şi analiştii din piață, citați de agențiile de presă.

Cele trei entități vor combina exporturile de grâu moale şi orz furajer în afara granițelor blocului comunitar, ca răspuns la majorarea semnificativă a livrărilor din Rusia şi Ucraina.

Ascensiunea Rusiei, care a devenit cel mai mare exportator de grâu din lume, a redus vânzările franceze în ţări importante, cum ar fi Egipt şi Maroc, astfel încât Franţa a devenit mult mai dependentă de Algeria, ale cărei cerinţe la licitaţii exclud, efectiv, grâul din Rusia.

În sezonul agricol 2018-2019, care s-a încheiat la 30 iunie, Franţa a livrat aproape zece milioane de tone de grâu moale în afara Uniunii Europene (UE28), faţă de 12 milioane de tone, în anii anteriori.

Exporturile Rusiei au scăzut de la nivelul record înregistrat în 2017-2018, dar la 36 de milioane de tone câte s-au înregistrat în ultimul sezon agricol sunt mult peste totalul UE, de 21 milioane de tone.

Potrivit vocilor autorizate din piață, Grains Overseas are ca obiectiv menţinerea exporturilor masive de cereale originate din Hexagon cu destinația Africa de Nord, evitând pierderile financiare care au afectat tranzacţiile ultimilor ani.

Un alt exportator major de grâne din Franţa, Soufflet, a inaugurat anul trecut o nouă facilitate la un port de pe coasta Atlanticului, pentru a sorta mai eficient cerealele, în vederea îndeplinirii standardelor clienţilor din Africa.

Livrările către Algeria reprezintă mai mult de jumătate din exporturile de grâu moale ale Franţei în afara UE, în 2018-2019. În prezent, cerinţele stricte de la licitaţiile din Algeria exclud, efectiv, furnizările de la Marea Neagră.

La momentul de față, preţul grâului francez pentru morărit se tranzacţionează la aproximativ 170-180 de euro pe tonă.

Fermierii din Hexagon se aşteaptă să recolteze în acest an o cantitate de 37 de milioane de tone de grâu, cu 8,5% mai mult decât în 2018, a anunţat, săptămâna trecută, Ministerul francez al Agriculturii, cu ocazia publicării primelor sale estimări referitoare la recolta din acest an.

Publicat în Piata agricola

În 2019, agricultorii din Hexagon se aşteaptă să recolteze o cantitate de 37 de milioane de tone de grâu, cu 8,5% mai mult decât în 2018, potrivit anunțului făcut marţi, 9 iulie a.c., de Ministerul francez al Agriculturii, cu ocazia publicării primelor sale estimări referitoare la recolta din acest an.

Estimările pentru anul în curs sunt cu 3,6% peste media ultimilor cinci ani şi se bazează pe o producţie medie de 7,37 tone de grâu la hectar, în creştere faţă de 6,98 tone pe hectar anul trecut, şi pe o suprafaţă cultivată de 5,01 milioane hectare, în creştere faţă de 4,88 de milioane de hectare.

Traderii şi analiştii se aşteptau pentru acest an la o recoltă mai mare de grâu în Franţa, cel mai mare producător de cereale din Uniunea Europeană, în pofida impactului negativ provocat de valul de căldură înregistrat la finele lunii iunie.

În schimb, la rapiţă, Ministerul francez al Agriculturii prognozează o recoltă de 3,6 milioane de tone, cu 27% mai puţin decât cea de anul trecut şi, totodată, cea mai mică recoltă din ultimii 16 ani. Aceste previziuni sunt sub estimările iniţiale de 3,8 milioane de tone, publicate luna trecută, în condiţiile în care estimările referitoare la suprafaţa cultivată cu rapiţă au fost revizuite până la 1,2 milioane de hectare, de la 1,3 milioane de hectare.

Pentru orz, Ministerul francez al Agriculturii mizează pe o producţie totală de 12,6 milioane de tone, în creştere cu 12,3% faţă de anul trecut.

sursa: Agerpres

Publicat în Piata agricola

Oficiul de Statistică al UE (Eurostat) a dat publicității luni, 11 martie 2019, un raport potrivit căruia țara noastră, alături de Franța, s-a aflat în 2017 pe primele locuri la producţia de porumb boabe şi la amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi, cu o recoltă care a depășit 14 milioane de tone.

„La producţia de porumb boabe şi la amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi, primele locuri din UE sunt ocupate de Franţa (14,53 milioane de tone) şi România (14,32 milioane de tone)”, se menționează în document.

Tot cu privire la recolta anului 2017, statisticile spun că România a recoltat 27,13 milioane de tone de cereale, din care 10,01 milioane de tone grâu comun şi grâu spelta, 1,90 milioane de tone orz, 407.800 de tone ovăz şi 28.160 de tone de secară şi alte cereale.

Cu privire la recolta de cereale a statelor membre UE, pe prima poziție se afla Franţa, care a înregistrat în 2017 cea mai mare recoltă de grâu comun şi grâu spelta din UE (36,5 milioane de tone) și de orz (12,1 milioane de tone). Urmează Polonia, care a produs cea mai mare cantitate din UE de secară şi alte cereale (2,9 milioane de tone) şi de ovăz (1,5 milioane de tone).

În UE, grâul comun şi grâul spelta (numit şi alac) au reprezentat 46% din totalul cerealelor recoltate în 2017, fiind urmate de porumbul boabe şi amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi (21%), orzul (19%), ovăzul, secara şi alte cereale (14%).

Țările membre ale Uniunii Europene (UE) au recoltat în 2017 o cantitate de 310 milioane de tone de cereale (inclusiv orez), aproximativ 12% din producţia globală.

Vorbim practic de o majorare de 2,7% faţă de 2016, în ciuda secetei care a afectat multe state membre din centrul şi sudul Europei şi a reducerii suprafeţelor cultivate cu 1,6 milioane de tone.

Cu toate acestea, producţia de cereale a UE rămâne sub nivelul-record înregistrat în 2014, de 333 de milioane de tone.

Publicat în Piata agricola

Cu ocazia unei licitații care a avut loc în data de 29 ianuarie 2019, Egiptul a achiziționat 360.000 de tone de grâu românesc și franțuzesc, depășind ofertele cel puțin generoase ale Rusiei doar pentru a doua oară în ultimele șapte luni.

De această dată, grâul rusesc nu a reușit să ajungă pe lista scurtă a celor mai atractive cinci oferte pentru prima dată din 2016 încoace, conform datelor agreate de Bloomberg.

Prețurile materiei prime rusești au crescut până la cel mai înalt nivel al ultimilor patru ani, pe fondul unui disponibil relativ restrâns, dar și al secetei de anul trecut, făcându-le astfel loc rivalilor, furnizori de această dată mult mai competitivi. Egiptul este cel mai mare importator de cereale, iar licitațiile sale sunt urmărite cu atenție deoarece ele dau tonul prețurilor materiei prime la nivel global.

Cu această ocazie, GASC a achiziționat 180.000 de tone de grâu din România, respectiv 180.000 de tone de grâu din Franța. Archer-Daniels-Midland Co. a oferit grâu la un preț de 266,5 USD tona metrică, transport inclus. Practic, oferta a plasat grâul rusesc pe locul șase pe lista scurtă, conform spuselor a doi traderi implicați în problemă.

Cu toate acestea, lucrurile s-ar putea schimba, în condițiile unei recolte de grâu a Rusiei care dă speranțe.

Fermierii ruși ar putea recolta cu șapte procente mai mult grâu sau 77 de milioane de tone în sezonul 2019-2020, an comercial care debutează în iulie, transformând-o în a doua cea mai mare recoltă din punct de vedere statistic, conform aprecierilor a trei consultanți de specialitate. Și asta, datorită amplorii luate de însămânțările din toamnă, realizate cu grâu de înaltă productivitate, de altfel principala varietate semănată și favorabilă condițiilor din această iarnă.

Fără taxe, grâul american a fost cel mai ieftin în licitația din 29 ianuarie 2019. Mai exact, Cargill a oferit grâu la un preț de 243 USD tona metrică. Asta, în comparație cu ofertele rusești care au variat între 255 și 260 USD tona metrică, preț FOB (free-on-board).

Publicat în Piata agricola

Ca urmare a faptului că transporturile de grâu către Spania s-au diminuat, printre altele, și pe fondul unui reviriment al ibericilor, respiro demult așteptat de aceștia după seceta înregistrată în sezonul trecut, cei de la FranceAgriMer și-au revizuit în scădere previziunile de export de grâu ale fermierilor din Hexagon către state din Uniunea Europeană (UE).

Într-un raport periodic, lunar, cu estimările privind cererea și oferta din piața agribusiness, analiștii FranceAgriMer au previzionat că totalul exporturilor de grâu ale Franței către alte țări din UE ar urma să atingă un nivel de 7,8 milioane de tone, în scădere față de calculele de luna anterioară care totalizau 7,9 milioane de tone, respectiv de 16 procente sub nivelul-record înregistrat în 2017.

Concret, în primele trei luni ale sezonului care a debutat la data de 1 iulie a.c., exporturile de grâu moale ale Hexagonului către Spania s-au diminuat cu 44 de procente.

În ceea ce privește comerțul cu grâu al Franței către țări din afara blocului comunitar, potrivit analiștilor FranceAgriMer, nivelul pare a rămâne neschimbat, la 8,75 milioane de tone. Aceștia afirmă că situația din piață este una de expectativă, mai exact, de creionare a unei imagini mai clare cu privire la efectele ploilor torențiale înregistrate în Argentina, principal competitor al fermierilor din Hexagon pe piața exporturilor de grâu către piața comună din Algeria.

Marc Zribi, șeful diviziei cereale și zahăr al FranceAgriMer, a precizat pentru agențiile de presă internaționale că diferența între prețurile celor doi furnizori de materie primă agricolă (n.r., Franța și Argentina) s-a contractat. Practic, Argentina tranzacționează grâu la o diferență de preț care variază între 8 și 10 dolari pentru grâul cu livrare în perioada decembrie 2018-ianuarie 2019, în scădere față de marja de 20 de dolari pe tonă înregistrată luna trecută.

„Ne aflăm într-un punct-cheie al campaniei. Ceea ce va da tonul va fi intrarea în piață a grâului argentinian, respectiv vestea că SUA vor majora exporturile de materie primă”, a precizat Zribi.

Comerțul către țări non-UE, în primele patru luni ale sezonului de export, până la finele lunii octombrie a.c., relevă un total de 35 de procente peste volumele tranzacționale în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit companiei agribusiness citate.

FranceAgriMer și-a majorat și previziunile cu privire la stocurile de final de sezon la grâu, estimările fiind de 2,5 milioane de tone în total, față de calculul anterior care arăta un total de 2,4 milioane de tone previzionate luna trecută.

Aceeași FranceAgriMer și-a păstrat neschimbate și estimările în ceea ce privește stocurile de final de sezon 2018-2019 la porumb față de luna trecută, acestea indicând un total potențial de două milioane de tone. Și asta, ca urmare a unei revizuiri în creștere cu 100.000 de tone a estimărilor privind livrările de porumb până la un nivel de 10,45 milioane de tone și care a fost contrabalansată de vânzări mai mari către țări non-UE.

Exporturile de porumb în interiorul blocului comunitar sunt estimate în prezent la 4,2 milioane de tone, față de 4,1 milioane de tone cât arătau calculele hârtiei în octombrie 2018, însă cu 14 procente sub nivelul înregistrat anul trecut. Scăderea este legată de problemele de transport înregistrate în nordul Europei, ca urmare a faptului că apele Rinului au înregistrat cote de avarie, respectiv de lipsa de interes a Spaniei.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește stocurile de orz la final de sezon 2018-2019, FranceAgriMer și-a păstrat neschimbată estimarea față de luna trecută, una de 1,1 milioane tone.

Publicat în Piata agricola
Marți, 30 Octombrie 2018 19:27

2018, cel mai bun an agricol din istorie

Investițiile majore din sectorul agricol au generat o performanță spectaculoasă, agricultura românească făcând paşi majori spre modernizare, ale cărei efecte se văd în producţiile tot mai mari, au anunțat analiştii KeysFin printr-un raport, aceștia adăugând că țara noastră înregistrează, în 2018, cel mai bun rezultat agricol din istorie.

„S-au făcut investiții semnificative în optimizarea fluxurilor de producție, de la folosirea unor semințe performante la eficientizarea și modernizarea lucrărilor de întreținere a culturilor și recoltare mecanizată, inclusiv prin monitorizarea prin satelit. Din multe puncte de vedere, agricultura românească a făcut pași uriași spre modernizare, iar efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an”, se precizează într-un comunicat KeysFin de marți, 30 octombrie 2018.

Specialiștii companiei citate mai precizează că țara noastră înregistrează, în 2018, cel mai bun rezultat agricol din istorie. Producţia record de grâu şi porumb plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de opt miliarde de euro, susţin experţii de la KeysFin, într-o analiză privind evoluţia businessului din acest sector.

„Datele Ministerului Agriculturii arată că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma să se situeze între 14,5 şi 15 milioane de tone, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât va recolta Franţa. Asta înseamnă că România va prelua coroana de cel mai mare producător european de porumb, arată estimările Asociaţiei Generale a Producătorilor de Porumb (AGPM). Şi la orz şi orzoaică, România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut”, se arată în documentul postat.

Opt miliarde de euro, cifra de afaceri în agricultură

Conform analizei, în agricultura românească activează în prezent aproximativ 12.727 de companii specializate în cultivarea plantelor, care au generat, anul trecut, peste 64% din totalul afacerilor din agricultură. Cu creşterea animalelor se ocupă peste 3.247 de firme (29% din totalul cifrei de afaceri), iar în sectorul activităţilor agricole mixte activează 1.272 companii, care asigură 7,6% din totalul business-ului din agricultură.

Datele KeysFin arată că afacerile din agricultură au crescut cu 20,7% în 2017 faţă de 2013 şi cu 6,8% raportat la 2016, la nivelul de 35 miliarde de lei, iar pentru 2018, se estimează depăşirea nivelului de 36 miliarde de lei.

„Rezultatele excelente de producţie pentru grâu şi porumb ar urma să contribuie semnificativ la acest rezultat record, temperat însă, din păcate, de problemele majore din sectorul creşterii animalelor, acolo unde pesta porcină a afectat semnificativ afacerile producătorilor şi distribuitorilor”, susțin experţii.

Dincolo de criza pestei porcine, cert este că interesul pentru agricultură este tot mai mare în rândul investitorilor, dovadă că numărul firmelor a crescut cu peste 7% faţă de 2013, la 17.246.

În plus, în primele 7 luni din 2018 s-au înfiinţat 1.450 de companii noi (avans de 27% faţă de aceeaşi perioadă din 2017), dar au dispărut aproape 6.500, cu 33% mai multe decât în primele luni din 2017.

„Agricultura românească se află în plin proces de consolidare, dovadă că în piaţă au avut loc, în ultimii 2-3 ani, foarte multe fuziuni şi achiziţii. Sunt investitori străini, în principal, care au preluat mari suprafeţe de terenuri şi ferme, oferind suportul logistic care a permis dezvoltarea acestor recolte record, în ciuda problemelor cu seceta”, au mai spus aceştia.

Costul mediu per angajat în agricultură în 2017 - 3.540 lei

Același document relevă faptul că numărul angajaţilor din agricultură s-a majorat cu șase procente faţă de 2013, până la un total de 85.400, dar a scăzut cu 2% faţă de 2016. Anul trecut, costul mediu per angajat a crescut mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 63,4% faţă de 2013 şi cu 18% faţă de 2016, la 3.540 lei per angajat. Productivitatea muncii din acest sector a marcat, anul trecut, un avans de 14% faţă de 2013 şi de 9% faţă de 2016.

„Şi în acest sector, ca şi în alte domenii ale economiei, criza acută de forţă de muncă îşi spune cuvântul. În acest context, tot mai multe firme au mizat pe soluţiile integrate, procesul de tehnologizare a agriculturii accentuându-se şi mai mult”, explică analiştii.

Potrivit datelor KeysFin, cele mai mari afaceri din agricultura românească sunt realizate în judeţele Timiş (2,85 miliarde de lei), Călăraşi (2,54 miliarde de lei), Constanţa (1,93 miliarde de lei), Buzău şi Satu Mare, cu afaceri de câte 1,6 miliarde de lei fiecare.

Topul cultivatorilor este condus de Agro-Chirnogi SA, cu afaceri de 880,6 milioane de lei în 2017. Compania este urmată de Promat Comimpex SRL (541,5 milioane lei), Plantagro-Com SRL (439,7 milioane lei), Agricost SA (359,2 milioane lei) şi Wine Solutions Network SRL (284,2 milioane lei).

În top 5 crescători de animale, Smithfield România SRL se află pe primul loc, cu afaceri de 920,1 milioane lei, urmată de Transavia SA, cu 531,5 milioane lei, Agrisol International SRL (291,5 milioane lei), Avicola Buzău SA (264,3 milioane lei) şi Avicarvil SRL (159,3 milioane lei).

2018 – numărul insolvențelor a crescut

Documentul publicat de compania citată mai arată, de asemenea, că sectorul agricol nu este scutit de provocări, de la accesul dificil la finanţare la efectele blocajului financiar.

„De exemplu, numărul companiilor în insolvenţă din sector a crescut cu peste 15%, la 389 de companii în primele luni din 2018, semn că multe companii nu au resursele financiare să reziste dificultăţilor din lanţul financiar”, se mai scrie în comunicat.

Analiza KeysFin arată că, după construcţii şi industria extractivă, agricultura este al treilea domeniu ca perioadă medie de plată a datoriilor curente (297 zile în 2017), mult peste media economiei (161 de zile în 2017).

Agricultura se află tot pe locul trei, după activităţile profesionale şi construcţii, la perioada medie de încasare a datoriilor (165 de zile în 2017), din nou peste media economiei (90 de zile în 2017).

„Sunt semne că multe dintre companii, mai ales IMM-urile din acest sector, suferă acut de subfinanţare. Datoriile comerciale au crescut cu 37% faţă de 2013 la 13,3 miliarde de lei în 2017. Relevant este şi faptul că datoriile restante către furnizori au crescut cu 8,8% faţă de 2013, la 3,66 miliarde de lei. Din această sumă, peste 1,44 miliarde de lei sunt restanţe de peste un an, care reprezintă 54% din total, faţă de doar 40% cât erau în 2013. În acelaşi timp, ponderea facturilor neplătite într-o perioadă de peste 30 de zile a scăzut de la aproape 25% în 2013 la 12%, adică la 327 milioane de lei în 2017”, precizează specialiștii.

Potrivit analiștilor, chiar dacă pe ansamblu evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere etc poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţă partenerilor de afaceri.

„În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiţiilor şi de plată, este esenţială consultarea unor rapoarte de bonitate şi/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale şi stabilirea termenelor de plată. Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienţilor pe diferite surse, de la Centrala Incidentelor de Plăţi, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, schimbările de acţionari şi administratori etc.”, au mai spus analiştii de la KeysFin.

Pentru a fi în continuare competitivi, fermierii români trebuie să acceseze ultimele tehnologii

Evoluţia cifrei de afaceri din sectorul agricol demonstrează că România are un potenţial semnificativ, iar viitorul arată excelent pentru acest sector de activitate.

Experţii susțin că, în aceste condiţii, este evident nevoie de tehnologii şi soluţii moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare. Pentru a rămâne competitivi pe piaţă, fermierii români trebuie sa apeleze la ultimele tehnologii şi soluţii, subliniază analiştii.

Agricultura foloseşte, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafaţa agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafaţă agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050 patru miliarde de oameni vor locui în ţări cu deficit de apă.

Nici România nu este scutită de pericolul deşertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1.000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune şi deşertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi Sudul Moldovei.

Datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare.

Publicat în România Agricolă

În plină campanie de toamnă, cu floarea-soarelui aproape recoltată, iar porumbul în curs de recoltare și cu tranzacții care se întâmplă chiar în perioada culesului, analiștii portalului AgroGo afirmă că, în 2018, fermierii români vor încasa mai puțin pe floarea-soarelui față de anul trecut.

„Anul acesta avem prețuri simțitor mai mici față de anul trecut la acest produs. Prețul curent de achiziție al florii-soarelui (la traderi colaboratori) este în jurul valorii de 1.335 de lei, livrat la Constanța, exact cu 100 de lei mai puțin față de aceeași perioadă din septembrie 2017.  Vestea bună este că, în ultimele zile, prețul a fost pe un ușor trend crescător, după ce o lungă perioadă a fost tot pe scădere. Ultimele rapoarte USDA indică exporturi în creștere și stocuri în scădere în acest sezon”, afirmă analiștii companiei citate.

Tot ei spun despre porumb că prețul de tranzacționare este mai mare față de 2017, precum și că România și Bulgaria vor recolta cantități însemnate, în condițiile majorării stocurilor.

„Aici, situația curentă este ceva mai favorabilă, prețul curent, cu livrare în portul Constanța, fiind de 677 lei/tonă, cu 50 de lei mai mare față de cel de anul trecut. Cotația de la MATIF înregistrează o creștere de 100 de lei față de aceeași perioadă din anul trecut. Ultimele rapoarte USDA indică o creștere a producției de porumb în UE (în special în România și Bulgaria) și o ușoară creștere a stocurilor globale de porumb, iar reacția burselor la aceste informații a fost o ușoară scădere a prețului în sesiunea de tranzacționare de ieri (12 septembrie, n.r.)”, spun specialiștii agribusiness ai portalului.

Nu în ultimul rând, ei afirmă că în cazul porumbului, situația sa de piață poate fi influențată de evoluția producției și a stocurilor, de reacția burselor și de rezultatele și activitatea vecinilor României din bazinul Mării Negre.

Franța, scoasă din joc?

Valurile de căldură și seceta înregistrate în Franța în vara anului în curs ar putea genera o scădere masivă a recoltei de porumb, anunța recent Ministerul francez al Agriculturii și Alimentației printr-un raport regulat citat de presa internațională.

Situația se adaugă astfel unui tablou mult mai amplu care descrie starea în care se află culturile agricole afectate în acest an pe teritoriul celui mai mare producător de cereale din blocul comunitar (UE28).

Într-un raport dat publicității marți, 11 septembrie 2018, instituția de stat citată și-a revizuit în scădere estimările cu privire la recolta de porumb a acestui an - excluzând aici materialul semincer - până la un nivel de 12,4 milioane de tone, de la un nivel de 12,8 milioane de tone previzionate luna anterioară. Vorbim, practic, de o diminuare a potențialului de producție estimat de 12,8 la sută, sub cel înregistrat în 2017.

Și producția de porumb crește la nivel mondial

Într-un raport lunar, dat publicității la sfârșitul lunii august 2018, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) a previzionat un total de 1,064 miliarde de tone de porumb producție în sezonul 2018-2019, în creștere cu 12 milioane de tone față de estimările anterioare.

Organismul interguvernamental estima la acea vreme că recolta de porumb a SUA ar urma să atingă un nivel de 370,5 milioane de tone de porumb în anul agricol 2018-2019, cu mult peste calculele anterioare, de 359 de milioane de tone și aproape de același nivel al sezonului anterior, unul care a totalizat 371 de milioane de tone.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată şi locul al doilea la producţia realizată, după Franţa.

Publicat în Piata agricola

Valurile de căldură și seceta înregistrate în Franța în vara anului 2018 ar putea genera o scădere masivă a recoltelor de porumb și de sfeclă de zahăr, a anunțat Ministerul francez al Agriculturii și Alimentației printr-un raport regulat citat de presa internațională.

Situația se adaugă astfel unui tablou mult mai amplu care descrie starea în care se află culturile agricole afectate în acest an pe teritoriul celui mai mare producător de cereale din blocul comunitar (UE28).

Într-un raport dat publicității marți, 11 septembrie 2018, instituția de stat citată și-a revizuit în scădere estimările cu privire la recolta de porumb a acestui an - excluzând aici materialul semincer - până la un nivel de 12,4 milioane de tone, de la un nivel de 12,8 milioane de tone previzionate luna anterioară. Vorbim, practic, de o diminuare a potențialului de producție estimat de 12,8 la sută, sub cel înregistrat în 2017.

În prima sa proiecție cu privire la recolta de sfeclă de zahăr, ministerul francez de resort a previzionat o producție totală de 41,1 milioane de tone, în scădere cu 11,1 la sută față de producția din 2017, una care înregistra un nivel de 46,3 milioane de tone.

În prezent, recoltatul porumbului și al sfeclei de zahăr se află în desfășurare în Hexagon.

„Porumbul, floarea-soarelui, soia și sfecla de zahăr dau semne că au fost afectate de valurile intense de căldură și secetă”, se precizează într-o statistică a Ministerului Agriculturii și Alimentației, parte a raportului citat.

Hexagonul este unul dintre statele membre ale blocului comunitar (UE28) care s-au confruntat cu vremea toridă în această vară, chiar dacă a suferit mai puțin din acest motiv față de alte țări din regiunile nordice ale UE, cum sunt Scandinavia sau unele părți din Germania.

În cazul porumbului, estimările privind diminuarea recoltei sunt de 13,9% sub media cincinală, iar ministerul francez de resort a avertizat că producția s-ar putea contracta și mai mult, în condițiile în care fermierii ar putea toca o parte din recoltă pentru porumbul-siloz necesar autoconsumului, în detrimentul valorificării sale ca porumb-boabe.

Majoritatea traderilor se așteaptă la o și mai mare creștere negativă a recoltei de porumb din Franța.

Previziunile Ministerului Agriculturii și Alimentației din Franța cu privire la producția de porumb se bazează pe așteptările cu privire la randamentul la hectar, la nivel național, de 9,09 tone, în scădere față de totalul de 10,37 tone productivitate medie la hectar, înregistrată în 2017.

În ceea ce privește producția de sfeclă de zahăr, media randamentului este previzionată a scădea până la 85,07 t/ha, față de 95,16 tone la hectar, în 2017.

Cu toate acestea, producția estimată se va afla cu 10,6 la sută peste media cincinală, reflectând o suprafață semănată întinsă, după dispariția cotelor de producție impuse de Uniunea Europeană.

În ceea ce privește grâul moale – cea mai importantă cultură agricolă a Franței – ministerul de resort și-a revizuit încă o dată în scădere estimările cu privire la producția totală, până la un nivel de 34,55 milioane de tone, față de calculele anterioare care indicau un nivel de 35,1 milioane de tone (din luna august a.c.), la acest moment cu 5,5 procente sub volumele din 2017 și cu 3,7 la sută mai mici față de media ultimilor cinci ani.

Randamentul mediu la hectar a fost și el revizuit în scădere în cazul grâului, până la un total de 7,02 tone la hectar, față de calculul anterior de 7,11 t/ha, cât se estimase luna trecută.

Instituția guvernamentală franceză a reiterat în raportul său că grâul a suferit de pe urma ploilor masive din primăvară, căderi de precipitații care au afectat în aceeași măsură și culturile de orz și de rapiță.

De asemenea, recolta de orz a Hexagonului a fost revizuită și ea în scădere, până la un total de 11,55 milioane de tone, de la nivelul anterior de 11,8 milioane de tone, cât arătau calculele în luna august 2018. În ceea ce privește procentajul de la an la an, scăderea este de 4,5 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în 2017.

Producția de orz de toamnă este estimată a scădea cu 6,7 procente, până la un total de 8,5 milioane de tone, echilibrând până la un anumit nivel creșterea de 2,2 procente la recolta de orz de primăvară, una care totalizează 3,1 milioane de tone.

Nu în ultimul rând, producția de rapiță a Franței a fost revizuită în creștere până la un total de 4,8 milioane de tone, față de totalul estimat în luna august a.c. de 4,6 milioane de tone. Cu toate acestea, totalul obținut este cu 10,6 la sută sub cel de anul trecut și sub media cincinală cu 5,1 la sută.

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 5