Oficiul de Statistică al UE (Eurostat) a dat publicității luni, 11 martie 2019, un raport potrivit căruia țara noastră, alături de Franța, s-a aflat în 2017 pe primele locuri la producţia de porumb boabe şi la amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi, cu o recoltă care a depășit 14 milioane de tone.

„La producţia de porumb boabe şi la amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi, primele locuri din UE sunt ocupate de Franţa (14,53 milioane de tone) şi România (14,32 milioane de tone)”, se menționează în document.

Tot cu privire la recolta anului 2017, statisticile spun că România a recoltat 27,13 milioane de tone de cereale, din care 10,01 milioane de tone grâu comun şi grâu spelta, 1,90 milioane de tone orz, 407.800 de tone ovăz şi 28.160 de tone de secară şi alte cereale.

Cu privire la recolta de cereale a statelor membre UE, pe prima poziție se afla Franţa, care a înregistrat în 2017 cea mai mare recoltă de grâu comun şi grâu spelta din UE (36,5 milioane de tone) și de orz (12,1 milioane de tone). Urmează Polonia, care a produs cea mai mare cantitate din UE de secară şi alte cereale (2,9 milioane de tone) şi de ovăz (1,5 milioane de tone).

În UE, grâul comun şi grâul spelta (numit şi alac) au reprezentat 46% din totalul cerealelor recoltate în 2017, fiind urmate de porumbul boabe şi amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi (21%), orzul (19%), ovăzul, secara şi alte cereale (14%).

Țările membre ale Uniunii Europene (UE) au recoltat în 2017 o cantitate de 310 milioane de tone de cereale (inclusiv orez), aproximativ 12% din producţia globală.

Vorbim practic de o majorare de 2,7% faţă de 2016, în ciuda secetei care a afectat multe state membre din centrul şi sudul Europei şi a reducerii suprafeţelor cultivate cu 1,6 milioane de tone.

Cu toate acestea, producţia de cereale a UE rămâne sub nivelul-record înregistrat în 2014, de 333 de milioane de tone.

Publicat în Piata agricola

Cu ocazia unei licitații care a avut loc în data de 29 ianuarie 2019, Egiptul a achiziționat 360.000 de tone de grâu românesc și franțuzesc, depășind ofertele cel puțin generoase ale Rusiei doar pentru a doua oară în ultimele șapte luni.

De această dată, grâul rusesc nu a reușit să ajungă pe lista scurtă a celor mai atractive cinci oferte pentru prima dată din 2016 încoace, conform datelor agreate de Bloomberg.

Prețurile materiei prime rusești au crescut până la cel mai înalt nivel al ultimilor patru ani, pe fondul unui disponibil relativ restrâns, dar și al secetei de anul trecut, făcându-le astfel loc rivalilor, furnizori de această dată mult mai competitivi. Egiptul este cel mai mare importator de cereale, iar licitațiile sale sunt urmărite cu atenție deoarece ele dau tonul prețurilor materiei prime la nivel global.

Cu această ocazie, GASC a achiziționat 180.000 de tone de grâu din România, respectiv 180.000 de tone de grâu din Franța. Archer-Daniels-Midland Co. a oferit grâu la un preț de 266,5 USD tona metrică, transport inclus. Practic, oferta a plasat grâul rusesc pe locul șase pe lista scurtă, conform spuselor a doi traderi implicați în problemă.

Cu toate acestea, lucrurile s-ar putea schimba, în condițiile unei recolte de grâu a Rusiei care dă speranțe.

Fermierii ruși ar putea recolta cu șapte procente mai mult grâu sau 77 de milioane de tone în sezonul 2019-2020, an comercial care debutează în iulie, transformând-o în a doua cea mai mare recoltă din punct de vedere statistic, conform aprecierilor a trei consultanți de specialitate. Și asta, datorită amplorii luate de însămânțările din toamnă, realizate cu grâu de înaltă productivitate, de altfel principala varietate semănată și favorabilă condițiilor din această iarnă.

Fără taxe, grâul american a fost cel mai ieftin în licitația din 29 ianuarie 2019. Mai exact, Cargill a oferit grâu la un preț de 243 USD tona metrică. Asta, în comparație cu ofertele rusești care au variat între 255 și 260 USD tona metrică, preț FOB (free-on-board).

Publicat în Piata agricola

Ca urmare a faptului că transporturile de grâu către Spania s-au diminuat, printre altele, și pe fondul unui reviriment al ibericilor, respiro demult așteptat de aceștia după seceta înregistrată în sezonul trecut, cei de la FranceAgriMer și-au revizuit în scădere previziunile de export de grâu ale fermierilor din Hexagon către state din Uniunea Europeană (UE).

Într-un raport periodic, lunar, cu estimările privind cererea și oferta din piața agribusiness, analiștii FranceAgriMer au previzionat că totalul exporturilor de grâu ale Franței către alte țări din UE ar urma să atingă un nivel de 7,8 milioane de tone, în scădere față de calculele de luna anterioară care totalizau 7,9 milioane de tone, respectiv de 16 procente sub nivelul-record înregistrat în 2017.

Concret, în primele trei luni ale sezonului care a debutat la data de 1 iulie a.c., exporturile de grâu moale ale Hexagonului către Spania s-au diminuat cu 44 de procente.

În ceea ce privește comerțul cu grâu al Franței către țări din afara blocului comunitar, potrivit analiștilor FranceAgriMer, nivelul pare a rămâne neschimbat, la 8,75 milioane de tone. Aceștia afirmă că situația din piață este una de expectativă, mai exact, de creionare a unei imagini mai clare cu privire la efectele ploilor torențiale înregistrate în Argentina, principal competitor al fermierilor din Hexagon pe piața exporturilor de grâu către piața comună din Algeria.

Marc Zribi, șeful diviziei cereale și zahăr al FranceAgriMer, a precizat pentru agențiile de presă internaționale că diferența între prețurile celor doi furnizori de materie primă agricolă (n.r., Franța și Argentina) s-a contractat. Practic, Argentina tranzacționează grâu la o diferență de preț care variază între 8 și 10 dolari pentru grâul cu livrare în perioada decembrie 2018-ianuarie 2019, în scădere față de marja de 20 de dolari pe tonă înregistrată luna trecută.

„Ne aflăm într-un punct-cheie al campaniei. Ceea ce va da tonul va fi intrarea în piață a grâului argentinian, respectiv vestea că SUA vor majora exporturile de materie primă”, a precizat Zribi.

Comerțul către țări non-UE, în primele patru luni ale sezonului de export, până la finele lunii octombrie a.c., relevă un total de 35 de procente peste volumele tranzacționale în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit companiei agribusiness citate.

FranceAgriMer și-a majorat și previziunile cu privire la stocurile de final de sezon la grâu, estimările fiind de 2,5 milioane de tone în total, față de calculul anterior care arăta un total de 2,4 milioane de tone previzionate luna trecută.

Aceeași FranceAgriMer și-a păstrat neschimbate și estimările în ceea ce privește stocurile de final de sezon 2018-2019 la porumb față de luna trecută, acestea indicând un total potențial de două milioane de tone. Și asta, ca urmare a unei revizuiri în creștere cu 100.000 de tone a estimărilor privind livrările de porumb până la un nivel de 10,45 milioane de tone și care a fost contrabalansată de vânzări mai mari către țări non-UE.

Exporturile de porumb în interiorul blocului comunitar sunt estimate în prezent la 4,2 milioane de tone, față de 4,1 milioane de tone cât arătau calculele hârtiei în octombrie 2018, însă cu 14 procente sub nivelul înregistrat anul trecut. Scăderea este legată de problemele de transport înregistrate în nordul Europei, ca urmare a faptului că apele Rinului au înregistrat cote de avarie, respectiv de lipsa de interes a Spaniei.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește stocurile de orz la final de sezon 2018-2019, FranceAgriMer și-a păstrat neschimbată estimarea față de luna trecută, una de 1,1 milioane tone.

Publicat în Piata agricola
Marți, 30 Octombrie 2018 19:27

2018, cel mai bun an agricol din istorie

Investițiile majore din sectorul agricol au generat o performanță spectaculoasă, agricultura românească făcând paşi majori spre modernizare, ale cărei efecte se văd în producţiile tot mai mari, au anunțat analiştii KeysFin printr-un raport, aceștia adăugând că țara noastră înregistrează, în 2018, cel mai bun rezultat agricol din istorie.

„S-au făcut investiții semnificative în optimizarea fluxurilor de producție, de la folosirea unor semințe performante la eficientizarea și modernizarea lucrărilor de întreținere a culturilor și recoltare mecanizată, inclusiv prin monitorizarea prin satelit. Din multe puncte de vedere, agricultura românească a făcut pași uriași spre modernizare, iar efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an”, se precizează într-un comunicat KeysFin de marți, 30 octombrie 2018.

Specialiștii companiei citate mai precizează că țara noastră înregistrează, în 2018, cel mai bun rezultat agricol din istorie. Producţia record de grâu şi porumb plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de opt miliarde de euro, susţin experţii de la KeysFin, într-o analiză privind evoluţia businessului din acest sector.

„Datele Ministerului Agriculturii arată că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma să se situeze între 14,5 şi 15 milioane de tone, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât va recolta Franţa. Asta înseamnă că România va prelua coroana de cel mai mare producător european de porumb, arată estimările Asociaţiei Generale a Producătorilor de Porumb (AGPM). Şi la orz şi orzoaică, România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut”, se arată în documentul postat.

Opt miliarde de euro, cifra de afaceri în agricultură

Conform analizei, în agricultura românească activează în prezent aproximativ 12.727 de companii specializate în cultivarea plantelor, care au generat, anul trecut, peste 64% din totalul afacerilor din agricultură. Cu creşterea animalelor se ocupă peste 3.247 de firme (29% din totalul cifrei de afaceri), iar în sectorul activităţilor agricole mixte activează 1.272 companii, care asigură 7,6% din totalul business-ului din agricultură.

Datele KeysFin arată că afacerile din agricultură au crescut cu 20,7% în 2017 faţă de 2013 şi cu 6,8% raportat la 2016, la nivelul de 35 miliarde de lei, iar pentru 2018, se estimează depăşirea nivelului de 36 miliarde de lei.

„Rezultatele excelente de producţie pentru grâu şi porumb ar urma să contribuie semnificativ la acest rezultat record, temperat însă, din păcate, de problemele majore din sectorul creşterii animalelor, acolo unde pesta porcină a afectat semnificativ afacerile producătorilor şi distribuitorilor”, susțin experţii.

Dincolo de criza pestei porcine, cert este că interesul pentru agricultură este tot mai mare în rândul investitorilor, dovadă că numărul firmelor a crescut cu peste 7% faţă de 2013, la 17.246.

În plus, în primele 7 luni din 2018 s-au înfiinţat 1.450 de companii noi (avans de 27% faţă de aceeaşi perioadă din 2017), dar au dispărut aproape 6.500, cu 33% mai multe decât în primele luni din 2017.

„Agricultura românească se află în plin proces de consolidare, dovadă că în piaţă au avut loc, în ultimii 2-3 ani, foarte multe fuziuni şi achiziţii. Sunt investitori străini, în principal, care au preluat mari suprafeţe de terenuri şi ferme, oferind suportul logistic care a permis dezvoltarea acestor recolte record, în ciuda problemelor cu seceta”, au mai spus aceştia.

Costul mediu per angajat în agricultură în 2017 - 3.540 lei

Același document relevă faptul că numărul angajaţilor din agricultură s-a majorat cu șase procente faţă de 2013, până la un total de 85.400, dar a scăzut cu 2% faţă de 2016. Anul trecut, costul mediu per angajat a crescut mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 63,4% faţă de 2013 şi cu 18% faţă de 2016, la 3.540 lei per angajat. Productivitatea muncii din acest sector a marcat, anul trecut, un avans de 14% faţă de 2013 şi de 9% faţă de 2016.

„Şi în acest sector, ca şi în alte domenii ale economiei, criza acută de forţă de muncă îşi spune cuvântul. În acest context, tot mai multe firme au mizat pe soluţiile integrate, procesul de tehnologizare a agriculturii accentuându-se şi mai mult”, explică analiştii.

Potrivit datelor KeysFin, cele mai mari afaceri din agricultura românească sunt realizate în judeţele Timiş (2,85 miliarde de lei), Călăraşi (2,54 miliarde de lei), Constanţa (1,93 miliarde de lei), Buzău şi Satu Mare, cu afaceri de câte 1,6 miliarde de lei fiecare.

Topul cultivatorilor este condus de Agro-Chirnogi SA, cu afaceri de 880,6 milioane de lei în 2017. Compania este urmată de Promat Comimpex SRL (541,5 milioane lei), Plantagro-Com SRL (439,7 milioane lei), Agricost SA (359,2 milioane lei) şi Wine Solutions Network SRL (284,2 milioane lei).

În top 5 crescători de animale, Smithfield România SRL se află pe primul loc, cu afaceri de 920,1 milioane lei, urmată de Transavia SA, cu 531,5 milioane lei, Agrisol International SRL (291,5 milioane lei), Avicola Buzău SA (264,3 milioane lei) şi Avicarvil SRL (159,3 milioane lei).

2018 – numărul insolvențelor a crescut

Documentul publicat de compania citată mai arată, de asemenea, că sectorul agricol nu este scutit de provocări, de la accesul dificil la finanţare la efectele blocajului financiar.

„De exemplu, numărul companiilor în insolvenţă din sector a crescut cu peste 15%, la 389 de companii în primele luni din 2018, semn că multe companii nu au resursele financiare să reziste dificultăţilor din lanţul financiar”, se mai scrie în comunicat.

Analiza KeysFin arată că, după construcţii şi industria extractivă, agricultura este al treilea domeniu ca perioadă medie de plată a datoriilor curente (297 zile în 2017), mult peste media economiei (161 de zile în 2017).

Agricultura se află tot pe locul trei, după activităţile profesionale şi construcţii, la perioada medie de încasare a datoriilor (165 de zile în 2017), din nou peste media economiei (90 de zile în 2017).

„Sunt semne că multe dintre companii, mai ales IMM-urile din acest sector, suferă acut de subfinanţare. Datoriile comerciale au crescut cu 37% faţă de 2013 la 13,3 miliarde de lei în 2017. Relevant este şi faptul că datoriile restante către furnizori au crescut cu 8,8% faţă de 2013, la 3,66 miliarde de lei. Din această sumă, peste 1,44 miliarde de lei sunt restanţe de peste un an, care reprezintă 54% din total, faţă de doar 40% cât erau în 2013. În acelaşi timp, ponderea facturilor neplătite într-o perioadă de peste 30 de zile a scăzut de la aproape 25% în 2013 la 12%, adică la 327 milioane de lei în 2017”, precizează specialiștii.

Potrivit analiștilor, chiar dacă pe ansamblu evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere etc poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţă partenerilor de afaceri.

„În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiţiilor şi de plată, este esenţială consultarea unor rapoarte de bonitate şi/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale şi stabilirea termenelor de plată. Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienţilor pe diferite surse, de la Centrala Incidentelor de Plăţi, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, schimbările de acţionari şi administratori etc.”, au mai spus analiştii de la KeysFin.

Pentru a fi în continuare competitivi, fermierii români trebuie să acceseze ultimele tehnologii

Evoluţia cifrei de afaceri din sectorul agricol demonstrează că România are un potenţial semnificativ, iar viitorul arată excelent pentru acest sector de activitate.

Experţii susțin că, în aceste condiţii, este evident nevoie de tehnologii şi soluţii moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare. Pentru a rămâne competitivi pe piaţă, fermierii români trebuie sa apeleze la ultimele tehnologii şi soluţii, subliniază analiştii.

Agricultura foloseşte, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafaţa agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafaţă agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050 patru miliarde de oameni vor locui în ţări cu deficit de apă.

Nici România nu este scutită de pericolul deşertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1.000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune şi deşertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi Sudul Moldovei.

Datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare.

Publicat în România Agricolă

În plină campanie de toamnă, cu floarea-soarelui aproape recoltată, iar porumbul în curs de recoltare și cu tranzacții care se întâmplă chiar în perioada culesului, analiștii portalului AgroGo afirmă că, în 2018, fermierii români vor încasa mai puțin pe floarea-soarelui față de anul trecut.

„Anul acesta avem prețuri simțitor mai mici față de anul trecut la acest produs. Prețul curent de achiziție al florii-soarelui (la traderi colaboratori) este în jurul valorii de 1.335 de lei, livrat la Constanța, exact cu 100 de lei mai puțin față de aceeași perioadă din septembrie 2017.  Vestea bună este că, în ultimele zile, prețul a fost pe un ușor trend crescător, după ce o lungă perioadă a fost tot pe scădere. Ultimele rapoarte USDA indică exporturi în creștere și stocuri în scădere în acest sezon”, afirmă analiștii companiei citate.

Tot ei spun despre porumb că prețul de tranzacționare este mai mare față de 2017, precum și că România și Bulgaria vor recolta cantități însemnate, în condițiile majorării stocurilor.

„Aici, situația curentă este ceva mai favorabilă, prețul curent, cu livrare în portul Constanța, fiind de 677 lei/tonă, cu 50 de lei mai mare față de cel de anul trecut. Cotația de la MATIF înregistrează o creștere de 100 de lei față de aceeași perioadă din anul trecut. Ultimele rapoarte USDA indică o creștere a producției de porumb în UE (în special în România și Bulgaria) și o ușoară creștere a stocurilor globale de porumb, iar reacția burselor la aceste informații a fost o ușoară scădere a prețului în sesiunea de tranzacționare de ieri (12 septembrie, n.r.)”, spun specialiștii agribusiness ai portalului.

Nu în ultimul rând, ei afirmă că în cazul porumbului, situația sa de piață poate fi influențată de evoluția producției și a stocurilor, de reacția burselor și de rezultatele și activitatea vecinilor României din bazinul Mării Negre.

Franța, scoasă din joc?

Valurile de căldură și seceta înregistrate în Franța în vara anului în curs ar putea genera o scădere masivă a recoltei de porumb, anunța recent Ministerul francez al Agriculturii și Alimentației printr-un raport regulat citat de presa internațională.

Situația se adaugă astfel unui tablou mult mai amplu care descrie starea în care se află culturile agricole afectate în acest an pe teritoriul celui mai mare producător de cereale din blocul comunitar (UE28).

Într-un raport dat publicității marți, 11 septembrie 2018, instituția de stat citată și-a revizuit în scădere estimările cu privire la recolta de porumb a acestui an - excluzând aici materialul semincer - până la un nivel de 12,4 milioane de tone, de la un nivel de 12,8 milioane de tone previzionate luna anterioară. Vorbim, practic, de o diminuare a potențialului de producție estimat de 12,8 la sută, sub cel înregistrat în 2017.

Și producția de porumb crește la nivel mondial

Într-un raport lunar, dat publicității la sfârșitul lunii august 2018, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) a previzionat un total de 1,064 miliarde de tone de porumb producție în sezonul 2018-2019, în creștere cu 12 milioane de tone față de estimările anterioare.

Organismul interguvernamental estima la acea vreme că recolta de porumb a SUA ar urma să atingă un nivel de 370,5 milioane de tone de porumb în anul agricol 2018-2019, cu mult peste calculele anterioare, de 359 de milioane de tone și aproape de același nivel al sezonului anterior, unul care a totalizat 371 de milioane de tone.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată şi locul al doilea la producţia realizată, după Franţa.

Publicat în Piata agricola

Valurile de căldură și seceta înregistrate în Franța în vara anului 2018 ar putea genera o scădere masivă a recoltelor de porumb și de sfeclă de zahăr, a anunțat Ministerul francez al Agriculturii și Alimentației printr-un raport regulat citat de presa internațională.

Situația se adaugă astfel unui tablou mult mai amplu care descrie starea în care se află culturile agricole afectate în acest an pe teritoriul celui mai mare producător de cereale din blocul comunitar (UE28).

Într-un raport dat publicității marți, 11 septembrie 2018, instituția de stat citată și-a revizuit în scădere estimările cu privire la recolta de porumb a acestui an - excluzând aici materialul semincer - până la un nivel de 12,4 milioane de tone, de la un nivel de 12,8 milioane de tone previzionate luna anterioară. Vorbim, practic, de o diminuare a potențialului de producție estimat de 12,8 la sută, sub cel înregistrat în 2017.

În prima sa proiecție cu privire la recolta de sfeclă de zahăr, ministerul francez de resort a previzionat o producție totală de 41,1 milioane de tone, în scădere cu 11,1 la sută față de producția din 2017, una care înregistra un nivel de 46,3 milioane de tone.

În prezent, recoltatul porumbului și al sfeclei de zahăr se află în desfășurare în Hexagon.

„Porumbul, floarea-soarelui, soia și sfecla de zahăr dau semne că au fost afectate de valurile intense de căldură și secetă”, se precizează într-o statistică a Ministerului Agriculturii și Alimentației, parte a raportului citat.

Hexagonul este unul dintre statele membre ale blocului comunitar (UE28) care s-au confruntat cu vremea toridă în această vară, chiar dacă a suferit mai puțin din acest motiv față de alte țări din regiunile nordice ale UE, cum sunt Scandinavia sau unele părți din Germania.

În cazul porumbului, estimările privind diminuarea recoltei sunt de 13,9% sub media cincinală, iar ministerul francez de resort a avertizat că producția s-ar putea contracta și mai mult, în condițiile în care fermierii ar putea toca o parte din recoltă pentru porumbul-siloz necesar autoconsumului, în detrimentul valorificării sale ca porumb-boabe.

Majoritatea traderilor se așteaptă la o și mai mare creștere negativă a recoltei de porumb din Franța.

Previziunile Ministerului Agriculturii și Alimentației din Franța cu privire la producția de porumb se bazează pe așteptările cu privire la randamentul la hectar, la nivel național, de 9,09 tone, în scădere față de totalul de 10,37 tone productivitate medie la hectar, înregistrată în 2017.

În ceea ce privește producția de sfeclă de zahăr, media randamentului este previzionată a scădea până la 85,07 t/ha, față de 95,16 tone la hectar, în 2017.

Cu toate acestea, producția estimată se va afla cu 10,6 la sută peste media cincinală, reflectând o suprafață semănată întinsă, după dispariția cotelor de producție impuse de Uniunea Europeană.

În ceea ce privește grâul moale – cea mai importantă cultură agricolă a Franței – ministerul de resort și-a revizuit încă o dată în scădere estimările cu privire la producția totală, până la un nivel de 34,55 milioane de tone, față de calculele anterioare care indicau un nivel de 35,1 milioane de tone (din luna august a.c.), la acest moment cu 5,5 procente sub volumele din 2017 și cu 3,7 la sută mai mici față de media ultimilor cinci ani.

Randamentul mediu la hectar a fost și el revizuit în scădere în cazul grâului, până la un total de 7,02 tone la hectar, față de calculul anterior de 7,11 t/ha, cât se estimase luna trecută.

Instituția guvernamentală franceză a reiterat în raportul său că grâul a suferit de pe urma ploilor masive din primăvară, căderi de precipitații care au afectat în aceeași măsură și culturile de orz și de rapiță.

De asemenea, recolta de orz a Hexagonului a fost revizuită și ea în scădere, până la un total de 11,55 milioane de tone, de la nivelul anterior de 11,8 milioane de tone, cât arătau calculele în luna august 2018. În ceea ce privește procentajul de la an la an, scăderea este de 4,5 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în 2017.

Producția de orz de toamnă este estimată a scădea cu 6,7 procente, până la un total de 8,5 milioane de tone, echilibrând până la un anumit nivel creșterea de 2,2 procente la recolta de orz de primăvară, una care totalizează 3,1 milioane de tone.

Nu în ultimul rând, producția de rapiță a Franței a fost revizuită în creștere până la un total de 4,8 milioane de tone, față de totalul estimat în luna august a.c. de 4,6 milioane de tone. Cu toate acestea, totalul obținut este cu 10,6 la sută sub cel de anul trecut și sub media cincinală cu 5,1 la sută.

Publicat în Piata agricola

Chiar dacă Marea Britanie va părăsi blocul comunitar UE28 în așa-numitul proces Brexit, acțiune care cu siguranță va diminua bugetul total al Uniunii Europene (UE), Franţa şi Germania vor ca bugetul destinat agriculturii să fie menţinut la actualul nivel, potrivit unei declaraţii comune a miniştrilor agriculturii din cele două ţări, titrează agențiile internaționale de presă.

Oficialii celor două state europene au afirmat luni că vor căuta ca „bugetul alocat CAP să fie menţinut la actualul nivel pentru cele 27 de state membre”, respingând astfel planurile Comisiei Europene (CE) privind bugetul pentru 2021 - 2027, care includ o reducere semnificativă a bugetului alocat Politicii Agricole Comune (PAC).

Marea Britanie, contribuabil important la bugetul UE, urmează să părăsească blocul comunitar în 2019, ceea ce va crea presiune pentru reducerea cheltuielilor în zonele importante, cum ar fi agricultura.

În iunie, ministrul francez al agriculturii, Stephane Travert, susţinea că 20 de ţări erau împotriva proiectului de buget propus de CE. Șeful Agriculturii franceze a prezentat un memorandum semnat de şase ţări europene, cărora li s-au alăturat şi altele - inclusiv România. Primul comunicat comun care critica intenţia de reducere a fondurilor pentru PAC în exerciţiul financiar 2021-2027 a fost publicat la sfârşitul lunii mai, la Madrid, de Finlanda, Franţa, Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania. Ulterior, solicitarea a fost susţinută în scris și de Cehia, Cipru, Croaţia, Lituania, Luxemburg, Polonia, România, Slovacia, Ungaria. Apoi, acestora li s-au alăturat Austria, Belgia, Estonia, Letonia şi Slovenia.

La începutul lunii mai a.c., CE a propus reducerea bugetului PAC cu 5%, până la un total de 365 de miliarde de euro. Conform planurilor pentru următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2021 - 2027, fermierii vor primi sprijin direct în valoare de aproximativ 232 de miliarde de euro, un declin de peste 30 de miliarde de euro faţă de actualul exerciţiu financiar.

Comisia Europeană a propus majorarea sprijinului pentru fermele mici şi medii şi a recomandat statelor membre să rezerve cel puţin 2% din alocarea lor destinată plăţilor directe pentru a-i sprijini pe tinerii fermieri la instalare. Dar aceste măsuri ar putea încuraja divizarea fermelor mari.

„Nimeni nu-i opreşte pe fermieri să-şi divizeze fermele”, a afirmat Phil Hogan, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, cu ocazia unei conferinţe de presă.

Subvențiile acordate fermierilor vor rămâne cea mai importantă componentă a cheltuielilor UE alocate agriculturii - o cincime din totalul cheltuielilor planificate în următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2021 – 2027.

Publicat în Finantari

Țara care, anul trecut, reușea recordul de a se afla în fața Franței la producția de porumb, potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, în 2016 se situa pe primul loc la numărul de exploatații agricole (farm holdings) din totalul celor existente la nivelul Uniunii Europene (UE28) și pe locul II, sub Malta, la ferme sub cinci hectare, stat membru al blocului comunitar care are 0% (zero la sută!) exploatații de peste 50 de hectare. 

Potrivit raportului Eurostat dat publicității joi, 28 iunie 2018, România continuă să „bată tot” la capitolul număr de exploatații agricole la nivel european. Concret, dintr-un total de 10.321.200 de ferme și exploatații agricole existente la nivelul UE28 acum doi ani, țara noastră ocupa locul I în top cu cele 3.422.000 de exploatații agricole sau așa-zise farm holdings deținute oficial (înțelegem aici de la gospodării țărănești mici, la unități agricole cu personalitate juridică etc).

Mai mult, într-o țară cu o agricultură polarizată, ne batem cu Malta la capitolul ferme mici. Același studiu dat publicității joi relevă faptul că 91,8 la sută din totalul exploatațiilor agricole autohtone sunt ferme mici, sub cinci hectare, iar acestea folosesc doar 28,7 la sută din suprafața agricolă utilizată (SAU). În contrast, exploatațiile de sub cinci hectare din Malta lucrează 78,5 la sută din SAU.

La polul opus, 0,5 la sută din totalul fermelor românești au 50 de hectare sau mai mult și utilizează 51,1 la sută din SAU, în condițiile în care în Malta nu există ferme de peste 50 de hectare!

Cele 3.422.000 de exploatații agricole din România totalizează 33,2 la sută din totalul fermelor europene și lucrează 12.502.500 de hectare utilizate în agricultură, dintr-un total la nivel european de 171.288.500 ha utilizate pentru producția agricolă.

De cealaltă parte, competitoarea noastră – Franța – deținea doar 456.500 de exploatații agricole care lucrau, în schimb, 27.814.200 de hectare, adică 16,2 la sută din total SAU. Procentul exploatațiilor sub cinci hectare era în 2016 de 24,3% din total ferme, în timp ce exploatațiile de 50 ha și peste atingea nivelul de 41,3 la sută din total.

Peste 171 de milioane de hectare de teren din Uniunea Europeană a fost utilizate în 2016 pentru producţia agricolă (puțin peste 40 de procente din total).

Tendințe – șapte la sută din fermele UE cu o dimensiune de 50 ha sau mai mult au lucrat în 2016 puțin peste două treimi (68%) din SAU

O treime din fermele UE au fost amplasate în România în 2016 (33%), locurile următoare fiind ocupate de Polonia (14%), Italia (10%, 2013) și Spania (9%).

Deși numeroase, majoritatea exploatațiilor agricole ale blocului comunitar aveau un caracter mic. Mai exact, 65% din fermele din UE au o dimensiune mai mică de 5 ha. Cu toate acestea, șapte la sută din exploatații au o dimensiune de 50 ha sau mai mult și au lucrat în 2016 puțin peste două treimi (68%) din SAU. Astfel, deși mărimea medie a unei exploatații agricole în UE a fost de 16,6 ha în 2016, media a fost sub 5 ha.

Raportul Eurostat constată totodată că fermele mai mari (de 50 de hectare sau mai mult) au fost mult mai frecvente în Luxemburg (52% din ferme), Franța (41%), Regatul Unit (39%) și Danemarca (35%).

Aproximativ jumătate (54%) din producția standard generată de agricultură în UE provenea din fermele din Franța (17%), Germania (13%), Italia (12% în 2013) și Spania (11%) în 2016.

Nu în ultimul rând, ancheta privind structura exploatațiilor agricole în 2016 a mai scos la iveală că numai 11% din managerii fermelor sunt sub 40 de ani.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, Ancheta privind structura exploatațiilor agricole 2016, din cele 10,3 milioane de exploatații din UE, două treimi sunt mai puțin de 5 ha. Numai 11% din managerii fermelor sunt sub 40 de ani.

În campania de depunere desfășurată în perioada 1 martie – 15 mai 2017, au fost depuse 884.464 de cereri, pentru o suprafață de 9.545.000 de hectare, iar în 2018 au fost 855.000 de cereri depuse, pentru care s-au cerut subvenții aferente unei suprafețe de 9,7 milioane de hectare.

Publicat în România Agricolă

În condițiile în care pagubele cauzate de seceta instalată în nordul Uniunii Europene (UE) ar putea să nu fie compensate de eventuale producții consistente ale unor mari producători de grâu, cum sunt Franța și Spania, agenția de consultanță din Hexagon – Strategie Grains – a revizuit în scădere previziunile cu privire la recolta de grâu moale a blocului comunitar – UE28 – a anului în curs.

În raportul său lunar, analiștii agribusiness ai companiei citate au redus, de asemenea, așteptările privind exporturile de materie primă ale UE pentru sezonul de marketing următor, citând disponibilități scăzute ale nemților, precum și o continuă lipsă de competitivitate înregistrată de Franța la capitolul prețuri ale noii recolte.

Mai mult, Strategie Grains a stabilit că totalul producției de grâu moale a UE28, aferentă sezonului 2018-2019, ar urma să fie de 139,9 milioane de tone, ceea ce înseamnă o diminuare de 900.000 de tone față de estimările lunii anterioare, respectiv un procent sub producția anului 2017-2018.

În cazul orzului, grupul de lobby a previzionat o majorare de producție care ar urma să totalizeze 62,5 milioane de tone, față de cele 62,2 milioane de tone estimate luna trecută și creștere cu șapte procente față de recolta anului trecut.

Calculele privind producția de grâu și orz sunt pozitive în sudul și sud-estul Europei, însă analiștii au subliniat că acele culturi agricole importante pentru Franța – cel mai mare cultivator de cereale al blocului comunitar – au nevoie neapărată de lumină mai multă, dar și de o vreme mai uscată de-a lungul lunii iunie, astfel încât întreg potențialul de creștere și dezvoltare să fie atins, iar calitatea cerealelor recoltate să fie una cel puțin satisfăcătoare.

„În contrast, vremea a fost excepțional de caldă și de uscată încă de la începutul lunii mai în nordul UE (jumătatea nordică a Germaniei, Danemarca, Suedia, Letonia, Estonia și într-un procent mai mic Lituania, precum și nordul Poloniei)”, au precizat vocile autorizate ale Strategie Grains.

„În aceste țări, potențialul de producție pentru cerealele de toamnă și, chiar și mai mult, pentru cerealele de primăvară (grâu și orz) a fost blocat de aceste condiții agrometeo fără precedent”.

Cu privire la cultura porumbului, așteptările privind totalul producției care ar urma să fie înregistrat de UE ar putea fi de 60,9 milioane de tone, nivel neschimbat față de luna trecută și în creștere cu trei procente față de cel din 2017.

Cu privire la comerțul peste graniță, Strategie Grains și-a revizuit în scădere estimările cu privire la comerțul cu grâu moale către țări terțe cu până la 900.000 de tone, până la un total de 22,7 milioane de tone, în scădere față de nivelul de 23,6 milioane de tone, calculat luna trecută.

Asta, chiar dacă nivelul estimat se situează peste cel previzionat cu mai mult timp în urmă, unul de 20,4 milioane de tone pentru sezonul 2017-2018.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește importurile de grâu moale ale UE28, așteptările sunt de 3,7 milioane de tone, în scădere față de nivelul previzionat anterior de 3,8 milioane de tone și care reflectă o nevoie mai mică de import vehiculată de Spania.

Previziunile ANM pentru dezvoltarea culturilor agricole, precaute: „Uniformitatea și vigurozitatea plantelor se menține în general slabă, îndeosebi în sud-estul, estul și sudul teritoriului agricol”

Conform specialiștilor, gradul de aprovizionare cu apă al solului în cultura grâului de toamnă, pe profilul 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, pe aproape toate suprafețele agricole. Doar în Dobrogea, pe suprafețe extinse din Moldova, local în estul şi în nordul Munteniei, centrul şi sudul Transilvaniei, se va semnala secetă pedologică în diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică şi extremă.

De asemenea, în cultura de porumb, rezerva de umiditate în stratul de sol 0-50 cm va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în Maramureș, Crișana, Banat, cea mai mare parte a Olteniei, Transilvaniei, local în nordul Moldovei, vestul şi nord-vestul Munteniei. Pe de altă parte, deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă) se vor înregistra în Dobrogea, pe suprafețe agricole extinse din Moldova, Muntenia, izolat în sud-estul Olteniei şi în centrul Transilvaniei.

„Pe fondul menținerii temperaturilor maxime din aer ridicate, asociate cu deficitele accentuate de umiditate în sol, se va produce accelerarea și chiar forțarea proceselor de maturare și coacere, iar la culturile de porumb și floarea-soarelui se va semnala, în continuare, fenomenul de ofilire și răsucire temporară a frunzelor în orele de amiază, uniformitatea și vigurozitatea plantelor menținându-se în general slabă, îndeosebi în sud-estul, estul și sudul teritoriului agricol”, se notează în prognoza de specialitate.

În ceea ce privește culturile agricole, în următoarea săptămână, la orzul de toamnă ajuns la maturitatea tehnologică se vor putea declanșa lucrările de recoltare, îndeosebi în sudul, sud-estul şi vestul țării.

Grâul de toamnă se va afla în fazele de maturitate lapte, ceară și deplină (10-100%). Totodată, în nordul şi centrul țării vor continua înspicarea, înflorirea și maturitatea în lapte (10-100%).

Cultura de rapiță își va putea definitiva coacerea boabelor în silicve (80-100%), continuându-se totodată maturitatea deplină (10-100%) și începutul recoltării, iar la floarea-soarelui se vor înregistra fazele de înfrunzire (10-23 frunze) și formarea capitulului (10-100%) în cea mai mare parte a zonelor agricole, în timp ce, în sudul teritoriului, se va putea semnala începutul înfloririi (10-30%).

Potrivit ANM, porumbul se va afla la dezvoltarea aparatului foliar (9-18 frunze) în toate zonele de cultură, cu o stare de vegetație a plantelor pe ansamblu bună şi medie, respectiv medie şi slabă în semănăturile tardive şi pe terenurile afectate de seceta pedologică. Local, pe arealele cu o bună aprovizionare cu apă a solului, se va semnala apariția paniculului (10-30%).

Publicat în Piata agricola

Condițiile agrometeorologice din ultima perioadă, caracterizate printr-o vreme caldă și uscată, prezente în anumite regiuni ale Uniunii Europene (UE), au reprezentat un imbold pentru dezvoltarea culturii grâului după un start dificil (valuri de frig și umezeală), însă seceta reprezintă în această perioadă un factor de risc în anumite zone, în condițiile în care grâul intră într-o perioadă-cheie, determinantă pentru recolta de la finele sezonului, spun specialiștii, citați de presa internațională.

„În acest moment, situația generală este una rezonabilă. Chiar dacă nu am avut parte de precipitații, rezervele de umezeală se mențin”, a afirmat Gautier Le Molgat de la compania de consultanță Agritel. „Este clar că Europa de Vest stă mai bine decât estul UE”.

Valurile de căldură coroborate cu umezeala acumulată pe parcursul iernii aduc beneficii clare culturilor agricole din țări precum Franța sau Spania, ultima țară din listă revenindu-și astfel după seceta înregistrată anul trecut.

În Franța, 80 de procente din suprafețele semănate cu grâu moale se prezintă în condiții bune sau excelente, conform datelor vehiculate de FranceAgriMer.

Pe de altă parte, furtunile înregistrate în Hexagon, intercalate cu vremea caldă, pot avea efecte contrastante.

„Ca urmare a temperaturilor ridicate, umezeala este bine-venită, însă intensitatea furtunilor, însoțite sau nu de grindină, poate avea un impact pe plan local”, a adăugat Jean-Paul Bordes de la institutul Arvalis.

„Pe fondul căderilor de grindină, culturile agricole pot fi afectate în proporții care variază între zero și 100 de procente”.

La rândul lor, traderii se așteaptă ca producția de grâu din Franța să atingă un total de 37-38 de milioane de tone, peste totalul de 36,6 milioane de tone înregistrat și mai mult decât media cincinală.

Previziuni pozitive sunt și pentru Marea Britanie.

„Grâul de toamnă se află într-o stare foarte bună. Potențialul este maxim în acest moment”, a punctat Benjamin Bodart, director al CRM AgriCommodities.

„În urmă cu trei sau patru săptămâni, clienții noștri vorbeau de un potențial mediu de recoltă, acum discută de una bună”.

Ca și în Franța, existau anumite temeri cu privire la Fusarium, ca urmare a echilibrului dintre vremea caldă și căderile de precipitații.

Viziunea CRM cu privire la recolta de grâu a Marii Britanii variază între 14,65 milioane de tone și 15,25 milioane de tone, în timp ce Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) preconiza săptămâna trecută o producție totală de 14,6 milioane tone, în ușoară scădere față de previziunea anterioară de 14,8 milioane de tone.

În Germania, seceta deja începe să genereze temeri.

„Principalele zone de export din nord și din est sunt în suferință”, a precizat un analist german pentru presa internațională.

„Avem nevoie de o lună iunie cu căderi importante de precipitații, astfel încât culturile agricole să recupereze din tempo-ul pierdut, iar asta, din păcate, nu este previzionat de meteorologi”.

În acest an, cultura de grâu a Germaniei ar urma să scadă cu două procente, până la un total de 23,98 milioane de tone, estima Asociația Cooperativelor Agricole germane la mijlocul lunii mai, 2018.

În Polonia, anumite regiuni, cum este cea de nord-vest, au nevoie imediată de ploi, a precizat Wojtek Sabaranski, de la casa de analiză agribusiness Sparks Polska.

„În cazul în care nu vom avea parte de ploi până la data de 10 iunie 2018, atunci culturile agricole, în special cele de primăvară, se vor deteriora substanțial”, a menționat Sabaranski.

Pentru anul acesta, el estimează că recolta de grâu a Poloniei ar urma să se contracteze cu opt procente până la un total de 10,7 milioane de tone, ca urmare atât a declinului suprafețelor însămânțate, cât și a randamentelor la hectar.

Nu în ultimul rând, în România, în ceea ce privește starea de vegetație, specialiștii nu au semnalat schimbări față de rapoartele precedente la cultura de grâu.

Precipitațiile din ultimele zile au îmbunătățit balanța hidrică a solurilor ocupate de culturile de câmp, dar au avut o distribuție neuniformă (fiind mai abundente în jumătatea nordică și Banat), iar în unele locuri au fost însoțite de fenomene meteorologice defavorabile.

Specialiștii INCDA Fundulea precizează că în cazul bolilor și dăunătorilor, la grâu s-au raportat deja atacuri de rugină galbenă și brună.

Publicat în International
Pagina 1 din 4