Potrivit prognozei agrometeorologice emise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) până la data de 21 iunie 2019, din punct de vedere meteorologic, perioada se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit pe întreg teritoriul agricol al ţării, chiar deosebit de ridicat în zonele de câmpie.

Practic, temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 19 şi 30 de grade Celsius, abaterile termice pozitive fiind de 1 - 8 grade, la scara întregii ţări.

Temperatura maximă a aerului se va situa între 25 - 35 de grade, în majoritatea regiunilor agricole, iar cea minimă se va încadra între 12 şi 24 grade Celsius, la nivelul întregului teritoriu.

Sub aspect pluviometric, în același interval, sunt posibile ploi locale sub formă de aversă, dar şi torenţiale, însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, în aproape toată ţara. Local, cantităţile de apă pot fi mai însemnate şi vor fi condiţii de producere a grindinei.

Secetă pedologică în Dobrogea, nord-estul Munteniei, sud-vestul Olteniei şi sud-estul Moldovei

„Aprovizionarea cu apă în cultura grâului de toamnă pe profilul de sol 0-100 centimetri se va situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a ţării. În Dobrogea, estul și, local, în nordul Munteniei, sud-vestul şi sudul Olteniei, izolat în sud-estul şi estul Moldovei, se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată, puternică şi izolat extremă). Rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-50 centimetri, în cultura de porumb, va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, pe aproape întreg teritoriul agricol. Conţinutul de apă din sol se va încadra în limite scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă) în Dobrogea, izolat în nord-estul Munteniei, sud-vestul Olteniei şi sud-estul Moldovei”, mai precizează specialiștii ANM.

Regimul termic al aerului va permite ritmuri normale de desfăşurare a proceselor de maturare la culturile de toamnă, iar la prăşitoare, creşterea şi dezvoltarea vegetativă vor decurge în condiţii bune în cea mai mare parte a regiunilor, în special pe suprafeţele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului.

În semănăturile de toamnă efectuate în epoca optimă starea de vegetaţie se va menţine bună şi medie, respectiv medie şi slabă în culturile întârziate din punct de vedere fenologic, precum şi pe terenurile cu deficite de apă în sol.

Conform prognozei, cerealierele de toamnă (orz şi grâu) însămânţate în perioada optimă se vor afla în fazele de maturitate în lapte şi ceară (10-100%), pe aproape întreg teritoriul agricol. Culturile înfiinţate după data de 20 octombrie 2018 îşi vor definitiva alungirea paiului (100%), continuându-se, totodată, înspicarea şi înflorirea (10-100%).

În Dobrogea, Muntenia, Moldova, Transilvania şi Crişana, rapiţa îşi va continua în bune condiţii formarea silicvelor (70-100%), creşterea boabelor în silicve (10-100%) şi maturitatea deplină (10-40%).

În ceea ce priveşte cultura de floarea-soarelui, aceasta va parcurge creşterea aparatului foliar (12-29 frunze) şi formarea capitulului (10-50%), în majoritatea regiunilor agricole. În semănăturile efectuate în epoca optimă starea de vegetaţie se va menţine bună şi medie, respectiv medie şi slabă la cele întârziate fenologic.

În funcţie de data înfiinţării culturii, porumbul se va afla predominant în fazele de formare a frunzei a treia (60-100%) şi înfrunzire (6-18 frunze) în cea mai mare parte a zonelor, iar izolat, în extremitatea de sud a ţării, va fi posibilă declanşarea apariţiei paniculului la hibrizii extratimpurii şi timpurii.

Sfecla de zahăr îşi va continua creşterea aparatului vegetativ (12-21 frunze) şi alungirea/îngroşarea axei hipocotile (10-40%), iar cartoful, creşterea lăstarilor laterali (40-100%), tuberizarea (20-100%), precum şi înflorirea (10-90%) la soiurile de vară.

La pomii fructiferi, speciile de sâmburoase timpurii (cireş, vişin) aflate în faza de maturitate tehnologică se va continua recoltarea, iar la piersic, cais şi prun se va semnala creşterea fructelor şi a lăstarilor, precum şi înfrunzirea. La seminţoase (măr, păr, gutui) se vor semnala formarea şi dezvoltarea rodului, creşterea lăstarilor şi înfrunzirea.

În cea mai mare parte a podgoriilor, viţa-de-vie va înregistra înfrunzirea, creşterea lăstarilor şi înflorirea, iar soiurile timpurii de masă, formarea şi creşterea boabelor.

„Condiţiile agrometeorologice vor permite desfăşurarea lucrărilor agricole de sezon (erbicidări, fertilizări, praşile mecanice/manuale, tratamente împotriva bolilor şi dăunătorilor, recoltarea fructelor de sezon, etc.)”, susţin reprezentanţii ANM.

Publicat în Agrometeo

În perioada menționată mai sus, sub aspect pluviometric, sunt posibile ploi cu caracter de aversă, dar și torențiale, însoțite de descărcări electrice și intensificări temporare ale vântului, în cea mai mare parte a regiunilor.

Local, la începutul intervalului 7-13 mai 2019, în centrul și estul țării se pot înregistra precipitații mixte (ploaie, lapoviță și ninsoare). Totodată, cantitățile de apă prognozate pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol, iar izolat vor fi condiții de căderi de grindină.

Caracteristici agrometeorologice

Rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm în cultura grâului de toamnă va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă) în estul, sud-estul și, local, în centrul, sudul și vestul țării. Gradul de aprovizionare cu apă a solului se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime în Maramureș, în cea mai mare parte a Olteniei, a Banatului, în vestul, sudul și, local, în nordul și centrul Munteniei, în nordul, izolat în centrul, sud-vestul și sudul Transilvaniei, în sud-vestul, nord-vestul și nord-estul Moldovei, în vestul Crișanei.

În cultura de porumb, aprovizionarea cu apă în stratul de sol 0-20 cm se va situa în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, pe aproape întreg teritoriul agricol. Deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) se vor înregistra pe suprafețe extinse din Dobrogea, local în estul, centrul și sudul Olteniei, nord-estul, estul și, izolat, în vestul Munteniei, centrul Transilvaniei, nord-vestul Banatului și sudul Moldovei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Procesele biologice ale culturilor agricole se vor desfăşura în general normal, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. În semănăturile de primăvară efectuate în perioada optimă, starea de vegetaţie se va menţine bună şi medie, iar în culturile înfiinţate tardiv şi pe terenurile cu deficite de apă în sol, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta medie şi slabă, iar densitatea, redusă.

În funcţie de data semănatului şi de agrotehnica aplicată, culturile de orz şi grâu de toamnă se vor afla în fazele de înfrăţire (70-100%) şi alungirea tulpinii (10-100%), local fiind posibilă declanşarea fazei de „burduf” şi înspicare (10-30%). Starea de vegetaţie a culturilor de toamnă se menţine în general bună şi medie, respectiv medie şi slabă în semănăturile tardive şi pe arealele agricole cu deficite de umiditate în sol.

Rapiţa semănată în perioada optimă din sudul, sud-estul şi estul ţării va parcurge alungirea tulpinii, apariţia inflorescenţelor şi înflorirea (20-100%), precum şi, izolat, apariţia silicvelor (10-15%).

În majoritatea plantaţiilor, pomii fructiferi îşi vor continua creşterea rodului/frunzelor/lăstarilor, iar la seminţoase se vor înregistra înfrunzirea, înflorirea şi legarea fructelor.

În cea mai mare parte a podgoriilor, la viţa-de-vie se vor semnala predominant dezmugurirea, creşterea frunzelor şi a lăstarilor. Sub aspect fenologic, floarea-soarelui şi porumbul semănate până în prezent se vor afla în fazele incipiente de vegetaţie, respectiv germinare şi răsărire (10-100%), precum şi creșterea primelor frunze (10-60%).

În centrul, estul şi sudul teritoriului agricol, sfecla de zahăr şi cartoful pentru consum vor înregistra fazele de germinare/încolţire, răsărire şi apariţie a primei perechi de frunze (10-100%).

Proces de încălzire

Vremea mai rece de la începutul perioadei va intra într-un proces de încălzire, în cea mai mare parte a ţării.

Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 4 și 15 grade Celsius în primele zile, abaterile termice negative fiind de 1 până la 6 grade Celsius, respectiv 9 până la 17 grade Celsius spre sfârşitul intervalului, limite apropiate de mediile multianuale în majoritatea regiunilor agricole.

Temperatura maximă a aerului se va situa între 6 și 22 grade de Celsius, în toate zonele de cultură.

Temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între 1 și 12 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării, valori mai scăzute fiind posibile în depresiunile din estul Transilvaniei.

Temperatura medie diurnă a solului la adâncimile de 5 şi 10 cm va oscila între 6 și 18 grade Celsius, limite favorabile parcurgerii fazelor de germinare, răsărire, înfrunzire la culturile de primăvară înfiinţate până la această dată.

Publicat în Agrometeo

Potrivit prognozei agrometeorologice, valabilă pentru perioada 17 - 23 aprilie şi publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), conţinutul de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm în cultura grâului de toamnă se va încadra în limite scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă) în estul, sud-estul, local vestul, centrul şi izolat în sudul ţării.

Tot ANM precizează că deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă) se vor înregistra în Maramureş, Crişana, pe suprafeţe extinse din Transilvania şi Dobrogea, local în nord-estul şi estul Munteniei, nordul şi izolat estul Moldovei, nord-estul şi nord-vestul Banatului, estul Olteniei.

Pe de altă parte, rezerva de apă din sol va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi izolat optime, în Maramureş, cea mai mare parte a Olteniei, local în vestul, nordul, centrul şi sudul Munteniei, nordul şi vestul Banatului, nordul, centrul şi izolat în sud-vestul Transilvaniei, sud-vestul Moldovei.

De asemenea, aprovizionarea cu apă în stratul de sol 0-20 cm se va situa în limite satisfăcătoare, până la apropiate de optim şi izolat optime, în cea mai mare parte a Moldovei, Munteniei şi Olteniei, local în nordul şi vestul Banatului, izolat în nordul şi sud-vestul Dobrogei, nord-estul şi centrul Transilvaniei.

Specialiştii ANM subliniază că, în general, procesele biologice de creştere şi dezvoltare ale speciilor de câmp şi pomi-viticole vor avea o evoluţie normală în majoritatea zonelor agricole, ritmurile vegetative fiind intensificate, îndeosebi în zonele de câmpie din jumătatea de sud a ţării şi uşor încetinite în cele depresionare.

Astfel, orzul şi grâul de toamnă semănate în perioada optimă îşi vor definitiva înfrăţirea (90-100%), continuându-se totodată alungirea paiului (10-100%), iar culturile înfiinţate după data de 20 octombrie 2018 se vor afla în fazele de formare a frunzei a treia (75-100%), înfrăţire (50-100%) şi local, începutul alungirii paiului (10-25%).

În cazul culturii de rapiţă din sudul, sud-estul şi centrul ţării, aceasta va parcurge înfrunzirea (10-20 frunze) şi alungirea tulpinii (20-100%), precum şi apariţia inflorescenţelor (10-30%). La pomii fructiferi (soiurile extratimpurii şi timpurii de cais, piersic, cireş, vişin, prun) se va înregistra înflorirea şi creşterea frunzelor/lăstarilor, în cea mai mare parte a plantaţiilor, în timp ce speciile pomicole de seminţoase (măr) se vor afla la înmugurire, dezmugurire şi începutul înfloririi.

La viţa-de-vie se va parcurge înmugurirea, dezmugurirea, precum şi izolat creşterea frunzelor la soiurile de masă, în toate podgoriile, iar în Transilvania, la sfecla de zahăr, se vor semnala primele faze de vegetaţie, respectiv germinarea şi răsărirea, iar la cartoful de consum se va continua plantatul în centrul, estul şi sudul ţării.

Prognoza de specialitate arată, în plus, că la culturile prăşitoare (floarea-soarelui şi porumb) înfiinţate până în prezent se vor continua fazele incipiente de vegetaţie (germinare şi răsărire), extinzându-se suprafeţele agricole în curs de semănat.

Potrivit ANM, lucrările agricole de sezon (pregătirea patului germinativ, semănatul culturilor de primăvară, tratamente fito-sanitare în vii şi livezi, fertilizări, erbicidări etc.) vor fi sistate temporar în zilele cu precipitaţii.

Publicat în Agrometeo

Conţinutul de umiditate din solul agricol în cultura grâului de toamnă va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute, în aproape toată ţara, potrivit prognozei agrometeorologice publicată luni, 22 octombrie 2018, de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Specialiștii ANM precizează că pe suprafeţele agricole unde se vor menţine deficite de apă în stratul arabil al solului, lucrările de pregătire a patului germinativ, precum şi desfăşurarea primelor faze de vegetaţie (germinare, răsărire şi apariţia primelor frunze) se vor desfăşura în continuare cu dificultate.

În cultura grâului de toamnă, conţinutul de umiditate în stratul de sol 0-20 cm va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în aproape toată ţara. Doar izolat, în nordul Olteniei şi centrul Transilvaniei, rezerva de apă din sol se va încadra în limite satisfăcătoare.

Cerealierele de toamnă (orz şi grâu) se vor afla la germinare şi răsărire (10-100%), în special pe suprafeţele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului. Uniformitatea şi vigurozitatea culturilor se va prezenta medie şi slabă în semănăturile tardive şi pe terenurile afectate de seceta pedologică.

În raport cu data semănatului, rapiţa va înregistra fazele de germinare, răsărire şi apariţia primelor frunze (10-100%), cu o stare de vegetaţie a plantelor în general medie şi bună, respectiv medie şi slabă pe arealele agricole unde se vor menţine deficite de umiditate în sol.

La sfecla de zahăr ajunsă la maturitatea tehnologică se vor continua lucrările de recoltare, în majoritatea bazinelor specializate.

Totodată, în toate plantaţiile, speciile pomicole şi viticole vor parcurge predominant maturarea lemnului, îngălbenirea şi căderea fiziologica a frunzelor, precum şi recoltarea fructelor, atât pentru consum, cât şi pentru industrializare.

Sub aspect termic, vremea mai caldă decât în mod obişnuit de la începutul perioadei va intra într-un proces de răcire treptată, pe aproape întreg teritoriul. Astfel, temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 7 şi 17 grade Celsius, în primele zile, după care vor scădea spre 13 grade, la sfârşitul intervalului, limite apropiate de mediile climatologice, în majoritatea regiunilor agricole.

Valorile termice maxime ale aerului vor fi cuprinse între 6 şi 21 de grade, iar cele minime se vor încadra între -3 şi 12 grade, la nivelul întregii ţări. Temperatura medie a solului la adâncimile de 5 şi 10 cm va oscila între 6 şi 16 grade, optimă parcurgerii proceselor vegetative ale culturilor de toamnă semănate până la această dată.

Pe parcursul intervalului de prognoză se prognozează ploi locale, însoţite de intensificări temporare ale vântului în majoritatea zonelor de cultură, iar izolat se pot înregistra cantităţi de apă mai însemnate din punct de vedere agricol.

Publicat în Cultura mare

În zonele cu o bună aprovizionare cu apă a solului, procesele vegetative la culturile de toamnă (rapiţă, orz şi grâu) aflate în primele faze de vegetaţie se vor desfăşura în general normal şi în ritmuri uşor mai lente în restul teritoriului agricol, potrivit prognozei date publicităţii de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) și valabilă în perioada 18 - 24 octombrie 2018.

La hibrizii tardivi de porumb se vor finaliza lucrările de recoltare pe ultimele suprafeţe, iar în toate bazinele specializate sfecla de zahăr se va afla în fazele de maturitate tehnologică şi se va continua recoltarea, anunță specialiștii agrometeo ai ANM.

La pomii fructiferi şi viţa-de-vie, se vor înregistra maturarea fructelor şi a lemnului, recoltarea, precum şi îngălbenirea şi căderea frunzelor, în majoritatea plantaţiilor, în timp ce culturile de toamnă (rapiţă, orz, grâu) înfiinţate la începutul perioadei optime vor parcurge germinarea, răsărirea şi apariţia primelor frunze (10-100%).

Starea de vegetaţie a plantelor se va prezenta medie şi slabă, îndeosebi pe arealele agricole cu deficite de apă în sol. În acelaşi timp, lucrările agricole de toamnă (recoltare, transport şi depozitare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături, pregătirea patului germinativ, semănat etc.) se vor efectua, în general, normal.

În intervalul menționat va predomina o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, în cea mai mare parte a ţării. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 9 şi 20 de grade Celsius, abaterile termice pozitive fiind de până la 7 grade Celsius în majoritatea regiunilor agricole.

Maximele aerului vor fi cuprinse între 14 şi 25 de grade, în timp ce minima se va încadra între 3 şi 14 grade, la nivelul întregii ţări. Totodată, temperatura medie a solului la adâncimea de 5 cm va oscila între 10 şi 18 grade Celsius, optimă parcurgerii proceselor vegetative ale culturilor de toamnă semănate până la această dată.

Pe durata următoarelor zile, sunt posibile ploi locale, însoţite de intensificări temporare ale vântului, în majoritatea zonelor de cultură. Local, în nordul şi centrul ţării se pot înregistra cantităţi de apă mai însemnate din punct de vedere agricol.

Conţinutul de umiditate în stratul de sol 0-20 cm (ogor) se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. Izolat, în nordul Olteniei şi vestul Crişanei, rezerva de apă din sol va prezenta valori satisfăcătoare, se menţionează în estimările ANM.

Publicat în Agrometeo

Secetă pedologică moderată şi puternică se va semnala, izolat, în nordul, sud-vestul Dobrogei şi sud-estul Moldovei în următoarea perioadă, însă rezerva de umiditate în cultura neirigată de porumb va prezenta valori satisfăcătoare şi chiar optime în aproape toate zonele de cultură ale ţării, conform prognozei agrometeorologice pentru perioada 8 -14 august 2018, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Condiţiile agrometeorologice din această perioadă vor fi favorabile parcurgerii proceselor biologice ale plantelor cultivate, respectiv acumularea substanţei uscate la speciile prăşitoare şi a zahărului la cele pomi-viticole, precum şi cele de maturitate-coacere, în cea mai mare parte a regiunilor agricole ale ţării.

„Porumbul îşi va menţine o stare de vegetaţie bună, iar fenologic va parcurge maturitatea în lapte (50-100%) şi ceară (20-100%) în aproape toată ţara, precum şi înflorirea-mătăsirea şi umplerea bobului (30-100%) în zonele nordice şi centrale. Cultura de floarea-soarelui îşi va definitiva înflorirea capitulului (80-100%), aflându-se predominant în faza de maturitate ceară (10-100%) în majoritatea regiunilor agricole. În zonele sudice şi sud-estice se va continua maturitatea deplină (10- 40%). În bazinele specializate din centrul, estul şi vestul ţării, cartoful va parcurge predominant creşterea tuberculilor, uscarea vrejilor şi maturitatea deplină, iar sfecla de zahăr îşi va continua alungirea şi îngroşarea rădăcinilor, starea de vegetaţie a acestora prezentându-se bună şi medie”, se menționează în prognoza agrometeorologică citată.

Cu privire la viţa-de-vie, aceasta se va afla în faza de creştere şi acumulare a zahărului în boabe, precum şi coacerea în pârgă, atât la soiurile de masă, cât şi la cele pentru vin. La pomii fructiferi se vor înregistra creşterea rodului, formarea mugurilor terminali şi începutul coacerii lemnului, iar la soiurile de sezon se va continua recoltarea fructelor.

Sub aspect termic, intervalul se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării.

Temperatura medie diurnă a aerului va oscila între 18 şi 28 de grade Celsius, abaterile termice pozitive fiind de 1 - 4 grade Celsius, în majoritatea regiunilor. Temperatura maximă a aerului se va situa între 26 şi 34 de grade Celsius în cea mai mare parte a zonelor de cultură, iar cea minimă se va încadra între 9 şi 22 de grade Celsius, la nivelul întregii ţări.

În perioada menţionată se întrevăd ploi locale, izolat sub forma de aversă, însoţite de descărcări electrice şi de intensificări de scurtă durată ale vântului.

Potrivit documentului publicat de ANM, lucrările agricole în câmp (recoltarea fructelor, legumelor, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături, combaterea bolilor şi dăunătorilor) se vor desfăşura în general normal.

Specialiştii agrometeo ai ANM recomandă urgentarea recoltării produselor agricole, asigurarea transportului şi depozitării acestora, eliberarea terenurilor agricole de resturile vegetale şi efectuarea arăturilor în vederea însămânţărilor de toamnă.

Publicat în Agrometeo

Unitatea specializată de monitorizare a stării culturilor agricole și agrometeo a Comisiei Europene (CE) – MARS – și-a revizuit în scădere propriile previziuni cu privire la recolta de cereale de toamnă a anului 2018, luni, 23 iulie 2018, având drept argumente o vreme excepțional de caldă și de secetoasă instalată în nordul și centrul Europei, cu șanse slabe de redresare.

În prezent, temerea aflată în creștere cu privire la totalul recoltei europene la final de an agricol, în special față de cea care ar urma să fie înregistrată în Germania, coroborată cu previziuni privind o posibilă recoltă diminuată în Rusia, laolaltă au transmis un mesaj în piață care a dus la o cursă nebună a prețului grâului în ultima perioadă, concretizată în special pe Bursa din Paris (Euronext), acolo unde contractele la termen au atins noi cote.

Concret, contractele futures la grâu pe piața europeană au atins un nivel ridicat în luna iulie ca urmare a vremii calde care persistă în nordul Europei, una care a afectat de randamentele și pe fondul prognozării unor precipitații în regiunea Mării Negre, ceea ce ar putea deteriora calitatea cerealelor.

Prețul de referință pentru luna decembrie la contractul pentru grâu BL2Z8 pe platforma Euronext din Paris a crescut cu 0,65% până la ora 16:10 GMT, luni, 23 iulie 2018, până la un nivel de 194,50 euro pe tonă, după ce a atins un total de 195,50 euro/TM într-o tranzacționare anterioară.

„Vorbim practic de un câștig de 8% începând cu 11 iulie a.c.”, spun specialiștii agribusiness.

„Lipsa apei asociată cu condiții agrometeo concretizate printr-o vreme excepțional de uscată și mult mai caldă față de normalul perioadei au afectat înflorirea și umplerea boabelor la cerealele de toamnă și de primăvară în majoritatea regiunilor din nordul și centrul Europei”, au precizat, la rândul lor, cei de la MARS, într-un raport lunar.

Unitatea specializată și-a revizuit în scădere previziunile privind randamentele la hectar pentru, practic, toate țările din nordul și centrul Europei, incluzând aici marii producători cum sunt Germania și Polonia.

MARS estimează că productivitatea medie la hectar ar urma să fie la finele acestui an agricol de 5,82 tone în cazul grâului moale, randament valabil pentru mai toate țările producătoare de cereale ale blocului comunitar UE28, în scădere față de nivelul de 6,04 tone la hectar câte se estimau luna trecută. Vorbim practic de o estimare privind productivitatea cu 4,9 procente sub nivelul anului 2017 și cu 2,6% sub media cincinală.

În Germania, stat membru al Uniunii Europene (UE28) care s-a confruntat cu cea mai călduroasă primăvară din 1881 încoace, operatorii din piață încă încearcă să calculeze cu aproximație o cantitate de materie primă care ar urma să fie adunată în silozuri, în condițiile în care recoltatul se întinde spre zona de nord a țării, una care a avut cel mai mult de suferit de pe urma secetei.

MARS estimează că media randamentelor la hectar înregistrate la cultura de grâu moale a Germaniei ar urma să atingă nivelul de 7,1 tone la hectar, în scădere față de cele 7,75 tone la hectar cât se previziona luna trecută, în timp ce în cazul Poloniei, recolta ar urma să scadă până la nivelul de 4,27 tone la hectar, față de cele 4,72 tone la hectar, câte se estimau în luna iunie 2018.

Unitatea specializată și-a menținut neschimbate previziunile în cazul Franței, în contrast cu anumite agenții de consultanță, cum este cazul Agritel sau Strategie Grains, care și-au revizuit în scădere propriile estimări privind recolta de grâu a celui mai mare producător al blocului UE28.

Previziunile cu privire la randamentele blocului comunitar sunt în prezent sub media cincinală pentru toate cerealele de toamnă luate în calcul, cât și în cazul orzului și cel al rapiței.

Astfel, MARS și-a revizuit în scădere previziunile cu privire la randamentele care ar urma să fie înregistrate la recolta de orz a UE (atât la cea de toamnă, cât și la cea de primăvară) estimând un total de 4,74 tone la hectar, față de nivelul de 4,98 tone la hectar previzionate luna trecută și față de totalul înregistrat anul trecut, și anume de 4,89 tone la hectar.

În cazul porumbului, unitatea și-a revizuit în creștere previziunile privind randamentul mediu la hectar care ar urma să fie înregistrat la nivelul UE28 până la un total de 7,64 TM/ha, față de cel calculat la nivelul lunii trecute și care indica un nivel de 7,35 TM/ha, în condițiile în care cultura a beneficiat de ploi abundente în sudul Europei.

În cazul rapiței, MARS și-a diminuat așteptările privind randamentele medii la nivelul blocului UE28 până la un nivel de 2,89 tone la hectar, față de cel de 3,05 TM/ha cât se estimau luna trecută, în acest moment cu 12 la sută sub nivelul anului trecut, atunci când cultura se afla la nivelul mediei cincinale.

Cu privire la recolta de sfeclă de zahăr, MARS a ridicat puțin ștacheta productivității medii la hectar până la nivelul a 77,9 tone la hectar, față de estimarea anterioară de 77,5 TM/ha cât reprezenta calculul specialiștilor unității specializate la nivelul lunii iunie a.c.. Și asta ca urmare a unei revizuiri în creștere a așteptărilor privind producția care ar urma să fie înregistrată în Hexagon, contrabalansată de o estimare de scădere pusă în dreptul Germaniei, Olandei și Marii Britanii.

În următoarea perioadă, condițiile de temperatură ar urma să rămână mai ridicate decât în mod obișnuit în mare parte a continentului european și ar urma să persiste în lunile următoare, spun specialiștii MARS în prognoza meteo.

„Prognoza agrometeo pe termen lung valabilă în perioada august-octombrie a.c. relevă o vreme mult mai caldă ca de obicei care ar urma să se instaleze în zona est-Mediteraneeană și în regiunile baltice, în special în regiunea central-Mediteraneeană, nordul și nord-estul Europei și, într-o oarecare măsură, în restul Europei”, se mai precizează în document.

Pe de altă parte, în România vremea este instabilă

În privința României, potrivit prognozei agrometeorologice valabile în perioada 25-31 iulie 2018, sub aspect termic, în acest interval va predomina o vreme pe ansamblu normală, dar instabilă, în majoritatea regiunilor agricole ale ţării.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 18 și 27 de grade Celsius la nivelul întregii țări, limite apropiate de normele climatologice. Temperatura maximă a aerului va oscila între 22 și 32 de grade Celsius, în majoritatea regiunilor. Temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între 13 și 23 de grade Celsius, în cea mai mare parte a țării.

Se prognozează ploi locale cu caracter de aversă, dar şi torenţiale, însoţite de descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, precum și căderi de grindină, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. De asemenea, în primele zile, cantităţile de apă vor putea depăși local 20-25 l/mp și izolat, în Dobrogea 50-60 l/mp.

Publicat în Piata agricola

Vremea severă - înțelegând aici condiții de secetă pronunțată și valurile de căldură care își fac simțită prezența din plin în nordul Europei, respectiv ploile torențiale înregistrate în Franța - pare să tragă semnificativ în jos estimările privind randamentele la cereale și la rapiță în acest an în statele Uniunii Europeană (UE), afirmă specialiștii agrometeo ai unității specializate de monitorizare – MARS.

În cazul grâului moale – cea mai populară varietate de cereale cultivată în țările blocului comunitar UE28 –, angajații MARS mărturisesc că unitatea și-a revizuit în scădere estimările cu privire la randamentele medii la hectar până la un total de 6,04 tone, față de previziunea anterioară de 6,19 tone/ha.

Calculele pentru acest an în ceea ce privește productivitatea sunt mai mici decât cele de anul trecut, atunci când se estimau 6,11 tone/ha, chiar dacă previziunile sunt cu 1,2 procente peste media cincinală, precizează MARS într-un raport lunar.

De asemenea, entitatea agrometeo a UE și-a revizuit în scădere propriile estimări cu privire la recolta de orz a anului în curs, mai exact până la un nivel de 4,98 tone la hectar media randamentului față de 5,04 tone/ha. Și asta. ca urmare a unei pierderi de echilibru generată de slaba influență a orzului de toamnă și de o revizuire în creștere a orzului de primăvară.

Estimările privind producția de porumb a blocului UE28 au fost și ele diminuate până la o medie a randamentului de 7,35 tone la hectar, de la o estimare anterioară de 7,74 tone la hectar, în timp ce previziunile cu privire la rapiță sunt și ele în scădere de la un nivel de 3,19 tone la hectar la 3,05 tone la hectar.

„La nivelul UE, estimările cu privire la randamente pentru toate cerealele de toamnă, porumb și floarea-soarelui au fost revizuite în scădere, în mare parte după o vreme neobișnuit de caldă și de secetoasă în zonele centrală, estică și nordică ale Europei”, afirmă angajații MARS.

Și alți observatori specializați și-au revizuit în scădere așteptările cu privire la producția agricolă a Europei din cauza suprafețelor agricole pârjolite din Germania, Danemarca și Suedia.

Luna trecută a deținut recordul la cele mai mari temperaturi înregistrate la nivel național în Germania din 1975 încoace, potrivit arhivelor MARS. Situația aceasta, coroborată cu ploile sporadice înregistrate în nord și est, duce invariabil la o tendință de diminuare a randamentelor potențiale la cereale și rapiță, mai spun specialiștii agrometeo ai unități europene MARS.

Danemarca, Suedia și statele Baltice se confruntă și ele cu valuri de secetă și de vreme deosebit de călduroasă. Cu toate acestea, culturile agricole din aceste state se află, în general, în condiții bune de dezvoltare, chiar dacă ploaia este necesară pentru a se menține procesul de creștere și dezvoltare.

În contrast, Franța și anumite părți din Italia s-au confruntat cu ploi masive, fapt care a majorat nivelul presiunii generate de boli și a generat efectul de culcare a unor culturi agricole.

Ca și în cazul altor observatori, MARS și-a revizuit în creștere previziunile cu privire la recolta de grâu și orz aferente Spaniei, în urma unor căderi abundente de precipitații care au avut loc în această primăvară.

La nivel UE, MARS și-a îmbunătățit previziunile cu privire la recolta de sfeclă de zahăr a acestui an până la un nivel de 77,5 tone la hectar, față de estimările anterioare care indicau un nivel de 76,1 tone la hectar. Cu toate acestea, calculul se situează sub cel de anul trecut, unul de 81,4 tone la hectar, dar se află la un nivel cu 3,6 procente mai mare decât media cincinală.

Publicat în Piata agricola

Valul de căldură și lipsa precipitațiilor din perioada înfloririi rapiței s-au adăugat cauzelor care au transformat sezonul 2017-2018 într-unul dificil pentru dezvoltarea corespunzătoare a culturii în țările membre ale Uniunii Europene (UE), se menționează într-un raport dat publicității de serviciul de monitorizare agrometeo european – MARS, marți, 22 mai 2018, specialiștii unității previzionând o diminuare în ceea ce privește recolta anului în curs.

Valul de căldură care și-a făcut simțită prezența în ultima lună a fost, spun specialiștii agrometeo, unul de bun augur, favorabil însă dezvoltării mai rapide a cerealelor de toamnă și accelerării ritmului însămânțărilor de primăvară, după un start întârziat și friguros.

MARS și-a revizuit în scădere previziunile cu privire la recolta de rapiță a anului 2018 din UE până la un nivel de 3,19 tone la hectar, față de 3,33 tone la hectar cât se estimau anterior, practic cea mai importantă revizuire a randamentelor previzionate în rapoartele lunare.

Revizuirea estimărilor este cu 1,8 puncte procentuale sub cea similară a anului trecut și cu 2,9 la sută mai mică decât media ultimilor cinci ani, estimează analiștii MARS.

„Părți mari din Europa centrală și de est sunt afectate de lipsa precipitațiilor, însă fără efecte serioase asupra cerealelor de toamnă”, spun specialiștii agrometeo ai MARS.

„Cu toate acestea, în zone întinse din Europa, condițiile agrometeo din luna aprilie 2018 – una excepțional de caldă și uscată mai mult decât în mod normal – au afectat negativ înflorirea rapiței, cultură aflată în perioadă de revigorare după condițiile adverse instalate la începutul sezonului”.

Însămânțările la rapiță au fost întârziate de căderi masive de precipitații din toamna lui 2017, înregistrate în țări precum Germania și Polonia, precum și de ploi sporadice căzute până în prezent la nivel de teritorii și de înghețuri târzii instalate înaintea valului actual de căldură.

În zone întinse din Europa centrală și de sud-est, temperaturile înregistrate la nivelul perioadei 1 aprilie – 15 mai 2018 erau cele mai mari din 1975 încoace, de când MARS înregistrează nivelul parametrilor agrometeo.

Temperaturile ridicate, cu mult peste limitele normale, au fost previzionate pentru majoritatea teritoriilor din Europa până la nivelul zilei de 25 mai 2018, chiar dacă ploaia era așteptată concomitent în țările din centrul și sud-estul UE, se mai menționează în prognoză. În plus, previziunile pe termen lung arată o vreme mult mai caldă decât normalul în perioada iunie-august a.c.

În Franța, cel mai mare producător de rapiță al UE, înflorirea rapiței ar putea să aibă de suferit de pe urma diferențelor de temperatură, a ploilor însemnate cantitativ, cât și a furtunilor însoțite de grindină, chiar dacă impactul este încă neclar.

Vremea umedă înregistrată la începutul anului a dus, de asemenea, la o îmbolnăvire în masă a frunzelor plantelor de grâu moale și a orzului de toamnă, se mai precizează în document.

De asemenea, analiștii MARS au efectuat mici ajustări și altor previziuni privind diverse culturi agricole.

Astfel, în cazul grâului moale, MARS și-a revizuit în scădere proiecțiile privind recolta anului 2018, de la 6,23 tone la hectar la 6,19 tone la hectar. Vorbim de o diminuare mai mare cu 1,3 puncte procentuale față de revizuirea similară înregistrată în 2017 și cu nu mai puțin de minus 3,6 la sută față de media cincinală.

În ceea ce privește estimările cu privire la randamentele care s-ar putea înregistra la cultura orzului, aceasta rămâne relativ neschimbată, la un nivel de 5,04 tone la hectar, în condițiile în care MARS a ridicat puțin ștacheta estimărilor în ceea ce privește orzul de primăvară și a scăzut previziunile în cazul orzului însămânțat în toamna lui 2017.

În cazul porumbului și în cel al sfeclei de zahăr, estimările privind randamentele sunt și ele vizibil modificate față de previziunile anterioare ale MARS – 7,64 tone la hectar, respectiv 76,1 tone la hectar – ambele, peste media cincinală.

În ceea ce privește prognoza ANM pentru intervalul 25 – 31 mai 2018, în această perioadă va predomina o vreme mai caldă decât în mod obișnuit, în cea mai mare parte a țării.

La cultura de rapiţă se va definitiva înflorirea (100%), totodată continuându-se formarea silicvelor şi a boabelor în silicve (10-100%).

Pe fondul regimului termic din aer şi sol mai ridicat decât în mod obişnuit, ritmurile de vegetaţie ale speciilor de câmp se vor desfăşura în general normal şi ușor mai intens în zonele de câmpie, îndeosebi pe suprafeţele cu o bună aprovizionare cu apă a solului. Pe ansamblu, starea de vegetaţie a culturilor agricole înfiinţate în perioada optimă se va prezenta în continuare bună şi medie, iar în semănăturile tardive şi pe terenurile cu deficite de umiditate în sol, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va menţine medie şi slabă.

Cu privire la prețul rapiței în România, acesta merge de regulă în tandem cu prețul rapiței de la bursa MATIF Paris, urmând tendințele acestei burse mai îndeaproape decât oricare alt produs agricol.

Prețurile MATIF sunt importante pentru rapiță, atât ca reper pentru vânzare imediată, cât și ca reper pe termen lung (pentru planificarea culturilor) bazat pe prețurile futures cu date de livrare mai îndepărtate.

Prețurile futures de la MATIF arată pentru 2018 prețuri bune, dar ceva mai mici decât în 2017 și în 2016.

Publicat în Piata agricola

Potrivit ANM, sub aspect termic, perioada următoare se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obişnuit la nivelul întregii ţări, chiar deosebit de caldă în zonele de câmpie.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 12 şi 26 de grade Celsius, în majoritatea regiunilor, valori mai ridicate cu până la 10 grade faţă de mediile multianuale.

Instabilitatea atmosferică se va manifesta prin ploi locale sub formă de aversă, dar şi torenţiale, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului.

Totodată, vor fi condiţii de producere a grindinei, iar izolat cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între 20 şi 32 de grade, în timp ce minimele se vor încadra în intervalul 4 - 20 de grade, în toate zonele de cultură.

Valoarea medie diurnă de temperatură a solului la adâncimile de 5 şi 10 cm va prezenta valori cuprinse între 17 şi 24 de grade Celsius, optime pentru desfăşurarea proceselor de creştere şi dezvoltare la speciile de primăvară.

În cazul cerealierelor de toamnă (orz şi grâu) semănate în perioada optimă se vor parcurge fazele de alungire a tulpinii, „burduf” şi înspicare (10-100%) în aproape toate zonele agricole. În culturile întârziate din punct de vedere fenologic se va continua alungirea paiului (10-100%).

Totodată, la rapiţă se va definitiva alungirea tulpinii (90-100%), înregistrându-se apariţia inflorescenţelor şi înflorirea (10-100%), precum şi formarea silicvelor (10-30%), în jumătatea de sud a ţării.

În plantaţiile pomicole, la sâmburoase, se vor semnala creşterea fructelor/frunzelor/lăstarilor, iar la speciile de seminţoase va fi posibilă definitivarea înfloririi, totodată continuându-se legarea şi formarea rodului, în timp ce viţa-de-vie se va afla la creşterea frunzelor şi a lăstarilor în toate podgoriile, iar soiurile timpurii de masă din jumătatea de sud a ţării, la formarea inflorescenţelor.

Floarea-soarelui şi porumbul vor parcurge primele faze de vegetaţie, respectiv germinare (70-100%) şi răsărire (10-100%) în majoritatea regiunilor, iar în sudul şi vestul ţării se va semnala dezvoltarea primei perechi de frunze (10-50%).

În funcţie de data plantării, sfecla de zahăr îşi va definitiva germinarea (100%), continuându-se răsărirea (10-100%), precum şi dezvoltarea rozetei de frunze.

La cartof, predominante vor fi fazele de încolţire şi răsărire (10-100%), iar la soiurile timpurii, formarea şi creşterea lăstarilor.

Efectuarea lucrărilor agricole de sezon (pregătirea patului germinativ, semănatul/plantatul culturilor de primăvară, tratamente fitosanitare în vii şi livezi, fertilizări, erbicidări, praşile mecanice/manuale etc) se vor efectua pe ansamblu normal în aproape toată ţara, mai puţin în zilele cu precipitaţii.

Publicat în Agrometeo
Pagina 1 din 6