Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în cea de-a treia lună a anului 2019 sunt Timiș – 936, Dolj – 506, respectiv Galați – 458, a anunțat, luni, 8 aprilie 2019, Agenția Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Conform datelor puse la dispoziția presei de către agenția citată, în luna martie 2019 au fost vândute, la nivelul întregii țări, 44.566 de imobile, cu 3.756 mai multe față de luna februarie 2019. Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel național, în luna martie a acestui an este cu 14.147 mai mic față de perioada similară a anului trecut.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în luna martie 2019, în București – 7.619, Ilfov – 4.080, Cluj – 2.978. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Sălaj – 255, Gorj – 198, Olt – 117.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în luna martie 2019, a fost de 30.703, cu 4.740 mai mare față de luna martie 2018. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în București – 8.459, Timiș – 2.195, Iași – 1.906. La polul opus, se află județele Mehedinți – 73, Sălaj – 66, Harghita – 62.

Publicat în Știri interne

Anul acesta, fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT) poate primi 160.000 de lei pentru înregistrarea gratuită a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, față de 155.000 de lei în 2018, este anunțul făcut vineri, 29 martie 2019, de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Potrivit legii, au prioritate la finanțare sectoarele cadastrale care cuprind terenuri aferente proiectelor de infrastructură de interes naţional și terenurile agricole subvenționate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Până la această oră, 2.181 de primării și-au exprimat dorința de a accesa acești bani în acest an, pentru a înregistra în sistemul integrat de cadastru și carte funciară o suprafață estimată de 3.291.000 hectare și un număr estimat de 4.066.000 de imobile.

„ANCPI, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, finanțează și în 2019, din veniturile proprii, lucrări de cadastru general în toate localitățile eligibile în cadrul Programului național de cadastru și carte funciară 2015-2023 (PNCCF). Primarii interesați să înceapă sau să continue lucrările de cadastru general pe sectoare cadastrale pot încheia contracte de finanțare cu oficiile de cadastru și publicitate imobiliară (OCPI) începând cu luna aprilie. Lucrările sunt gratuite pentru cetățeni”, precizează instituția într-un document transmis la redacție.

Astfel, în 2019, fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT) poate primi 160.000 de lei pentru înregistrarea gratuită a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, față de 155.000 de lei în 2018, 150.000 de lei în 2017 și 135.000 de lei în 2016.

Totodată, pentru a beneficia de fondurile alocate de ANCPI, primăriile care semnează contracte de finanțare cu OCPI-urile trebuie să găsească prestatori până la sfârşitul lunii iunie anul curent. Conform actelor normative în vigoare, ANCPI va efectua plățile către primării după deschiderea cărților funciare aferente imobilelor recepționate.

Vineri, 29 martie 2019, ANCPI a lansat la Bistrița cea de-a cincea etapă de finanțare a lucrărilor de cadastru general.

Suma totală alocată de Agenție în această etapă de finanțare pentru înregistrarea imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, pe sectoare cadastrale, este de aproape 280 de milioane de lei.

Publicat în Știri interne

Potrivit statisticilor publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), vineri, 15 martie 2019, județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în luna februarie a acestui an sunt Timiș – 739, Dolj – 518, respectiv Galați – 476.

Aceleași date spun că numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel național, în cea de-a doua lună a acestui an este cu aproape 10.000 mai mic față de luna februarie 2018 și cu circa 10.000 mai mare comparativ cu luna ianuarie 2019.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în luna februarie 2019, în București – 6.684, Ilfov – 3.379 și Cluj – 2.452. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Sălaj – 241, Gorj – 220 și Olt – 85.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în luna februarie 2019, a fost de 18.409, cu 4.729 mai mic față de luna februarie 2018. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în București – 4.411, Ilfov – 1.633 și Cluj – 1.312. La polul opus, se află județele Gorj – 70, Sălaj – 62 și Harghita – 60.

În primele două luni ale anului 2019 au fost înregistrate, în toată țara, 71.543 de vânzări, în scădere cu 18.695 comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În luna februarie a acestui an au fost vândute, la nivelul întregii țări, 40.810 imobile, mai spun specialiștii ANCPI.

Potrivit datelor vehiculate de un renumit integrator de pe piața agribusiness din România, în 2018, la noi în țară erau tranzacționate circa 100.000 ha de terenuri agricole.

Străinii dețineau peste 30 la sută din suprafața agricolă a Banatului, în zona Arad, Timiș și Caraș Severin hectarul fiind comercializat cu aproximativ 6.000 – 8.500 euro hectarul.

Publicat în Știri interne

Numărul imobilelor vândute în ianuarie 2019 la nivelul întregii ţării a fost de 30.733, cu 5.457 mai puţine faţă de luna decembrie 2018, judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în prima lună a anului 2019 fiind Galaţi - 460, Vrancea – 454, respectiv Brăila – 412, a anunțat miercuri, 13 februarie 2019, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Aceeași sursă precizează că numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel naţional, în luna ianuarie a acestui an este cu 8.749 mai mic faţă de perioada similară a anului trecut.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în luna ianuarie 2019, în Bucureşti - 5.395, Ilfov - 2.623 şi Timiş - 1.736. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute sunt Sălaj - 173, Olt - 131 şi Tulcea - 42.

Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în luna ianuarie 2019, a fost de 17.371, cu 1.055 mai mare faţă de luna ianuarie 2018. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în Bucureşti - 3.395, Ilfov - 1.584, Cluj - 1.114. La polul opus, se află judeţele Sălaj - 63, Harghita - 57, Gorj - 51.

Conform unei informări transmise exclusiv redacției noastre de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), la data de 31 decembrie 2018, 82 la sută din terenurile agricole din România erau fie înregistrate în evidențele de cadastru și carte funciară, fie în lucru.

Până la finalul anului 2020, toate terenurile agricole vor avea carte funciară, este promisiunea făcută încă din 2015 de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și susținută de statistici.

În ultima zi a anului trecut, din totalul de 9,57 milioane de hectare de teren agricol care fac obiectul subvențiilor APIA erau înregistrate în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară 3,72 de milioane de hectare (39%). Pentru alte aproximativ 4,10 milioane ha (43%) erau în contractare lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor, cu termen de finalizare sfârșitul anului 2019, ceea ce reprezintă aproximativ 82 de procente din totalul suprafeței subvenționate de APIA.

Publicat în Știri interne

Potrivit unei informări transmise exclusiv redacției noastre de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), la data de 31 decembrie 2018, 82 la sută din terenurile agricole din România erau fie înregistrate în evidențele de cadastru și carte funciară, fie în lucru.

Până la finalul anului 2020, toate terenurile agricole vor avea carte funciară, este promisiunea făcută încă din 2015 de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și susținută de statistici.

În ultima zi a anului trecut, din totalul de 9,57 milioane de hectare de teren agricol care fac obiectul subvențiilor APIA erau înregistrate în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară 3,72 de milioane de hectare (39%). Pentru alte aproximativ 4,10 milioane ha (43%) erau în contractare lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor, cu termen de finalizare sfârșitul anului 2019, ceea ce reprezintă aproximativ 82 de procente din totalul suprafeței subvenționate de APIA.

Anul trecut, ANCPI a înregistrat, din veniturile proprii, fără costuri pentru cetățeni, peste 500.000 de imobile, în cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF). Astfel, în 2018, numărul proprietăților înregistrate prin PNCCF a depășit 1.165.000, peste un milion de cărți funciare fiind deschise doar în ultimii trei ani, datorită măsurilor luate de conducerea ANCPI pentru accelerarea PNCCF și înscrierea cu prioritate a terenurilor agricole în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară.

„În cadastru, progresul este vizibil, fiind ușor de măsurat. Vorbim despre cifre, care trebuie să crească de la an la an. În funcție de evoluția cifrelor, știi dacă măsurile pe care le-ai luat au fost bune sau nu. În cazul nostru, majorarea sumelor destinate lucrărilor de cadastru general și simplificarea și modificarea continuă a legislației au fost pârghiile care au ridicat, în mod susținut, Programul național de cadastru și carte funciară”, a declarat, pentru Revista Fermierului, președintele – director general al ANCPI, Radu – Codruț Ștefănescu.

În anul 2018, ANCPI a majorat atât suma alocată anual fiecărei primării, care a ajuns la 155.000 de lei/UAT (comparativ cu 135.000 de lei în 2016 și 150.000 de lei în 2017), cât și suma pe care Agenția o decontează pentru lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor, care a crescut proporțional cu gradul de dificultate al terenurilor, de la 60 la 132 de lei/imobil.

660 de comune vor fi cadastrate integral cu fonduri europene

De asemenea, în anul 2018, ANCPI a reușit să acceseze fonduri europene pentru realizarea lucrărilor de cadastru general în 660 de unități administrativ-teritoriale (UAT) din mediul rural.

Astfel, ANCPI este beneficiarul contractului de finanțare pentru Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și de incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, inclus în AXA prioritară 11 din Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR). Finanțarea proiectului este asigurată din fonduri europene în valoare de aproape 313 milioane de euro.

Tot anul trecut, după semnarea contractului de finanțare, ANCPI a inițiat procedura de licitație pentru achiziționarea Serviciilor de înregistrare sistematică în Sistemul integrat de cadastru și carte funciară a imobilelor din primele 194 din cele 660 de comune care vor fi cadastrate integral cu bani europeni. Anul acesta, ANCPI va scoate la licitație alte aproximativ 300 de comune.

Publicat în Comunicate

Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în luna decembrie a anului trecut sunt Timiș – 599, Dâmbovița – 590 și Arad – 388, în condițiile în care, tot în aceeași perioadă, la nivel național au fost vândute 36.190 de imobile, cu 10.323 mai puține față de luna noiembrie, a anunțat vineri, 11 ianuarie 2019, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivelul întregii țări, în luna decembrie a anului trecut este cu 19.784 mai mic față de perioada similară a anului 2017

În ultima lună a anului trecut, majoritatea tranzacțiilor cu imobile au fost înregistrate în București – 6.724, Ilfov – 3.891 și Timiș – 2.101. În contrapartidă, județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Gorj – 152, Olt –146, Tulcea – 140.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în luna decembrie 2018, a fost de 21.278, cu 3.593 mai mic față de luna decembrie 2017. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în București – 4.981, Ilfov – 1.378, Cluj – 1.362. La polul opus, se află județele Caraș-Severin și Mehedinți – 71, Covasna – 70, Sălaj – 58.

Prețurile terenurilor arabile s-au dublat în ultimii zece ani, după aderarea la Uniunea Europeană (UE). În unele regiuni, cum sunt Bărăganul și vestul țării, hectarul de teren se vinde chiar și cu peste 10.000 de euro, la fel de scump ca în Franța sau în Spania.

Publicat în Piata agricola

Printr-o Ordonanță de Urgență aprobată astăzi, 28 iunie 2016, în ședință de Guvern, Executivul tehnocrat condus de Dacian Julien Cioloș a decis ca unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri) vor înscrie în sistemul integrat de cadastru și carte funciară imobilele din extravilan, indiferent de calitatea titularului dreptului, respectiv proprietar, titular al unui drept real asupra imobilului sau posesor, bugetul pentru anul acesta urmând să depășească 90 de milioane de euro.

Conform comunicatului de presă primit de Guvern, în vederea întabulării terenurilor agricole, UAT-urile vor primi finanțare din bugetul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), pe bază de contract de finanțare anual.

„(...) Unitățile administrativ-teritoriale vor înscrie în sistemul integrat de cadastru și carte funciară imobilele din extravilan, indiferent de calitatea titularului dreptului, respectiv proprietar, titular al unui drept real asupra imobilului sau posesor. Aceste acțiuni se vor finanța în cadrul Programului național de cadastru și carte funciară. În cazul unităților administrativ teritoriale în care nu există terenuri în extravilan, acestea pot demara lucrările de înregistrare sistematică a celor din intravilan. Pentru întabularea terenurilor agricole, unitărțile administrativ-teritoriale vor primi finanțare din bugetul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), pe bază de contract de finanțare anual. ANCPI va asigura finanțarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru toate cele 3180 unități administrativ-teritoriale din România, plus municipiul București, prin utilizarea veniturilor proprii ale agenției. În acest an, bugetul alocat este în valoare de 90,7 milioane euro”, se afirmă în documentul de presă.

Decizia luată de Guvern este definitorie atât pentru accesarea de către fermieri a fondurilor alocate României în cadrul Pilonului I al Politicii Agricole Comune, cât și la implementarea schemelor de plăţi în agricultură, în sectoarele vegetal şi zootehnic, care se aplică în perioada 2015 – 2020, prin întabularea terenurilor agricole din sectoarele cadastrale din extravilanul localităților.

De asemenea, actul normativ va da posibilitatea ca UAT-urile care au derulat deja lucrări de înregistrare sistematică din fonduri proprii să poată primi cofinanțare din partea ANCPI, ulterior finalizării înregistrării sistematice la nivel de sector cadastral și nu doar după finalizarea înregistrării la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale. Măsura este menită să asigure accelerarea ritmului de desfășurare a lucrărilor de întabulare.

O nouă reglementare instituită prin actul normativ creează cadrul legal pentru ca ANCPI să deschidă cărți funciare din oficiu, prin conversia în format electronic a informațiilor disponibile, acolo unde există cărți funciare vechi; noile prevederi detaliază și modalitatea de contestare a acestor înscrieri, ceea ce va asigura protejarea drepturilor cetățenilor și va conduce la creșterea numărului de imobile înscrise în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară.

Totodată, pentru a asigura concordanța dintre situația din evidențele cadastrale și cea reală, la nivelul oficiilor teritoriale vor fi constituite comisii abilitate să procedeze la îndreptarea erorilor săvârșite cu ocazia recepțiilor cadastrale și a înscrierilor în cartea funciară.

O altă măsură are în vedere detalierea modalității de furnizare a serviciilor on-line, pentru a permite accesul on-line instituţiilor publice, notarilor publici, experţilor judiciari, persoanelor autorizate să realizeze lucrări de cadastru, geodezie, cartografie şi fotogrammetrie şi executorilor judecătoreşti și instanțelor judecătorești la platforma informatică a sistemului integrat de cadastru și carte funciară al ANCPI.

Cuantumul onorariului notarial ce se va achita de către ANCPI pentru eliberarea de către notarii publici a certificatelor de moștenitor pentru succesiunile nedezbătute, certificate întocmite cu privire la imobile ce au făcut obiectul înregistrării sistematice, va fi stabilit prin Ordin comun al ministrului Justiției și directorului general al Agenției, în îndeplinirea condiționalității stabilită prin Memorandumul de înțelegere ratificat prin Legea nr. 31/2014.

Măsurile sunt cuprinse în ordonanța de urgență aprobată astăzi de executiv prin care se care modifică Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările ulterioare.

Programul național de cadastru și carte funciară este obligatoriu să fie implementat în perioada 2015-2023, iar România va beneficia în perioada 2015-2020 de importante alocări financiare de la Uniunea Europeană, fapt ce impune luarea tuturor măsurilor necesare pentru derularea fondurilor destinate finanţării politicii agricole comune şi pentru a asigura o capacitate ridicată de absorbţie a acestor fonduri. Accelerarea înregistrării imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, prin proceduri simplificate de înregistrare sistematică, precum și creșterea numărului imobilelor înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară constituie obiective asumate de statul român, în considerarea principiului constituțional de a garanta proprietatea.

Arthur Ursu, precaut în ceea ce privește realizarea cadastrării până în 2018

Fostul șef al ANCPI, actualul director al OCPI Timiș, Arthur Ursu, declara la finele lunii martie 2016 că pentru a se finaliza cadastrul sistematic până în 2018 (2020 fiind anul de trecere la plata unică a subvenţiei pe fermă), trebuie întabulat cât mai mult din extravilan în cartea funciară, demers aproape imposibil de realizat în procent de 100%.

„Dacă ar fi să extrapolăm și să discutăm la nivel național, pot face numai presupuneri, însă cred va fi destul de greu de a realiza 100% această cadastrare până în anii 2018-2020, dar nu imposibil, în baza câtorva măsuri oarecum excepționale. Cadastrul sistematic se realizează pe întreg UAT-ul, pe întreaga comună. Poate că ar trebui, pentru a ajunge la acest deziderat, să îndeplinim cât mai mult din întabularea în cartea funciară a terenului extravilan, să luăm o decizie prin care, preponderent în cadrul acestor lucrări de cadastru sistematic, să începem cu partea de extravilan, să finalizăm acțiunea pe această zonă și, de abia după aceea, să intrăm pe partea de intravilan”, a mărturisit șeful OCPI Timiș.

În plus, conform informațiilor pe care Ursu le deține, doar 12-15 la sută din totalul imobilelor gestionate de sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară (8.666.026 proprietăți cadastrate, situate în intravilan și extravilan la data de 24 martie 2016) se află în extravilan.

Vestea bună dată de Arthur Ursu în cadrul interviului este însă cea conform căreia viitorii proprietari cu acte în regulă nu vor scoate niciun ban pentru cadastrarea sistematică.

„Atât măsurătorile, cât și colectarea documentelor, realizarea documentațiilor tehnice, depunerea acestora la cadastru, plățile de tarife, toate sunt gratuite”, a afirmat directorul OCPI Timiș.

Fermierii români care primesc subvenţii pe suprafaţă trebuie să se pregătească pentru modificările din legislaţia europeană. Potrivit noilor reglementări ale Uniunii Europene (UE) în domeniu, începând cu anul 2020 se va trece la plata unică a subvenţiei pe fermă. Această măsură înseamnă că plata subvenţiei pe suprafaţă (SAPS) şi a subvenţiei pentru animale se va face într-o singură tranşă, pe exploataţie şi în funcţie de suprafaţa cultivată sau numărul de animale care alcătuiesc exploataţia. În condiţiile date, producătorii agricoli vor fi obligaţi să efectueze cadastrarea şi intabularea terenurilor agricole, pentru a nu se ajunge în situaţia în care să fie excluşi de pe lista agricultorilor care primesc subvenţii. Practic, Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) vine ca o mănușă pentru nevoile de întabulare a terenurilor arabile și pășunilor la nivel național, cu condiția să se și definitiveze.

Potrivit prevederilor actualului regulament de acordare a subvenţiilor pe suprafaţă, în situaţia în care doi fermieri declară la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) că exploatează acelaşi hectar de teren agricol, de unde rezultă că suprafaţa respectivă se suprapune, nici unul nu primeşte subvenţia pe suprafaţă pentru hectarul respectiv, până nu se clarifică situaţia juridică a terenului în cauză, dar primesc subvenţia pentru celelalte suprafeţe pe care le lucrează. Conform noilor reglementări, începând cu 2020, când se va trece la plata pe fermă, în situaţia în care apar suprapuneri, nu se va face plata subvenţiei pentru niciunul dintre cei doi fermieri, pe întreaga suprafaţă aflată în exploataţie, ceea ce înseamnă că aceştia vor pierde atât subvenţia pe suprafaţă, cât şi plăţile pentru animale.

Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) este reglementat de Legea nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi de HG nr. 294/2015. Acesta se desfășoară în perioada 2015-2023 și are ca obiectiv înregistrarea sistematică a imobilelor în 2337 UAT-uri situate în mediul urban și rural. Prin Programul Operațional Regional 2014- 2020 a fost instituită Axa prioritară 11 – Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară, ce are ca obiectiv înregistrarea sistematică cu fonduri europene a imobilelor în 793 de comune. PNCCF va beneficia de fonduri externe nerambursabile (UE) în valoare de 312 milioane euro, venituri proprii de aproximativ 900 milioane euro, respectiv de alocări din bugetul UAT-urilor prin finanțare și cofinanțare.

Publicat în Știri interne

În următorii doi ani, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) urmează să angajeze nu mai puțin de 600 de specialiști la nivel de țară în vederea definitivării cadastrului sistematic, a declarat fostul director general al ANCPI, Arthur Ursu, într-o dezbatere care a succedat prima conferință din cadrul campaniei „Cadastrul pe înțelesul tuturor. Nouă chiar ne pasă!”.

Cu această ocazie, Ursu a spus că tinerii ingineri geodezi, de cadastru sau de măsurători terestre nu vor căuta prea mult de lucru în următorii 20-25 de ani în condițiile în care este necesară întreținerea acțiunii de cadastru sistematic.

„Legat de viitorul celor care (...) îmbrățișează această nobilă meserie de inginer geodez, inginer de cadastru sau de măsurători terestre, pot spune că în următorii 20-25 de ani cel puțin, vor avea foarte, foarte mult de lucru în țară și nu vor fi nevoiți să plece peste hotare, așa cum se întâmplă poate în alte meserii”, a afirmat Ursu. „Spre bucuria lor, noi, Agenția Națională de Cadastru, chiar zilele acestea avem nenumărate concursuri în desfășurare pentru a angaja astfel de specialiști. Acum, trebuie spus că pentru realizarea cadastrului sistematic, numai ANCPI avem în vedere de a angaja în jur de 600 de specialiști, în următorii unu - doi ani. În afară de noi, pentru a finaliza lucrările de cadastru sistematic (și nu numai) este nevoie de specialiști și în cadrul firmelor care vor executa astfel de lucrări. Este nevoie de astfel de specialiști și la primării. Să nu uităm că lucrurile nu se vor finaliza o dată cu finalizarea lucrărilor de cadastru sistematic. Aceste lucrări vor trebui întreținute, vor trebui duse mai departe. (...) Degeaba facem cadastru astăzi. Dacă nu-l întreținem, mâine este perimat, după cinci minute este perimat. Piața imobiliară nu stă în loc”.

La finele lunii octombrie 2015, ANCPI scotea peste 200 de noi posturi la concurs, în toată ţara, pentru realizarea Programului naţional de cadastru. Noii angajaţi urmau să lucreze pe perioadă determinată de trei ani în cadrul Agenţiei, iar remunerarea avea să se facă la nivelul de salarizare din ANCPI şi instituţiile subordonate. Se căutau pe atunci 99 de registratori carte funciară și asistenți, 77 de consilieri cadastru şi 40 de consilieri şi referenţi.

Întregul buget al Programului naţional de cadastru şi carte funciară este de 1,2 miliarde de euro, din care 900 de milioane de euro sunt fonduri proprii ale ANCPI, iar 312 milioane de euro reprezintă fonduri europene nerambursabile.

Programul naţional este administrat de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliare (ANCPI) şi are ca obiectiv înregistrarea gratuită a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, eliberarea certificatelor pentru înscrierea în cartea funciară a posesorilor ca proprietari și eliberarea certificatelor de moștenitor în cazul succesiunilor nedezbătute.

Pentru a se finaliza cadastrul sistematic până în 2018 (2020 fiind anul de trecere la plata unică a subvenţiei pe fermă), trebuie întabulat cât mai mult din extravilan în cartea funciară, demers aproape imposibil de realizat în procent de 100%.

Până în prezent, doar 12-15 la sută din totalul imobilelor gestionate de sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară (8.666.026 proprietăți cadastrate, situate în intravilan și extravilan la data de 24 martie 2016) se află în extravilan.

Publicat în România Agricolă

Fostul șef al ANCPI, actualul director al OCPI Timiș, Arthur Ursu, a declarat într-un interviiu că pentru a se finaliza cadastrul sistematic până în 2018 (2020 fiind anul de trecere la plata unică a subvenţiei pe fermă), trebuie întabulat cât mai mult din extravilan în cartea funciară, demers aproape imposibil de realizat în procent de 100%.

„Dacă ar fi să extrapolăm și să discutăm la nivel național, pot face numai presupuneri, însă cred va fi destul de greu de a realiza 100% această cadastrare până în anii 2018-2020, dar nu imposibil, în baza câtorva măsuri oarecum excepționale. Cadastrul sistematic se realizează pe întreg UAT-ul, pe întreaga comună. Poate că ar trebui, pentru a ajunge la acest deziderat, să îndeplinim cât mai mult din întabularea în cartea funciară a terenului extravilan, să luăm o decizie prin care, preponderent în cadrul acestor lucrări de cadastru sistematic, să începem cu partea de extravilan, să finalizăm acțiunea pe această zonă și, de abia după aceea, să intrăm pe partea de intravilan”, a mărturisit șeful OCPI Timiș.

În plus, conform informațiilor pe care Ursu le deține, doar 12-15 la sută din totalul imobilelor gestionate de sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară (8.666.026 proprietăți cadastrate, situate în intravilan și extravilan la data de 24 martie 2016) se află în extravilan.

Vestea bună dată de Arthur Ursu în cadrul interviului este însă cea conform căreia viitorii proprietari cu acte în regulă nu vor scoate niciun ban pentru cadastrarea sistematică.

„Atât măsurătorile, cât și colectarea documentelor, realizarea documentațiilor tehnice, depunerea acestora la cadastru, plățile de tarife, toate sunt gratuite”, a afirmat directorul OCPI Timiș.

Fermierii români care primesc subvenţii pe suprafaţă trebuie să se pregătească pentru modificările din legislaţia europeană. Potrivit noilor reglementări ale Uniunii Europene (UE) în domeniu, începând cu anul 2020 se va trece la plata unică a subvenţiei pe fermă. Această măsură înseamnă că plata subvenţiei pe suprafaţă (SAPS) şi a subvenţiei pentru animale se va face într-o singură tranşă, pe exploataţie şi în funcţie de suprafaţa cultivată sau numărul de animale care alcătuiesc exploataţia. În condiţiile date, producătorii agricoli vor fi obligaţi să efectueze cadastrarea şi intabularea terenurilor agricole, pentru a nu se ajunge în situaţia în care să fie excluşi de pe lista agricultorilor care primesc subvenţii. Practic, Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) vine ca o mănușă pentru nevoile de întabulare a terenurilor arabile și pășunilor la nivel național, cu condiția să se și definitiveze.

Potrivit prevederilor actualului regulament de acordare a subvenţiilor pe suprafaţă, în situaţia în care doi fermieri declară la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) că exploatează acelaşi hectar de teren agricol, de unde rezultă că suprafaţa respectivă se suprapune, nici unul nu primeşte subvenţia pe suprafaţă pentru hectarul respectiv, până nu se clarifică situaţia juridică a terenului în cauză, dar primesc subvenţia pentru celelalte suprafeţe pe care le lucrează. Conform noilor reglementări, începând cu 2020, când se va trece la plata pe fermă, în situaţia în care apar suprapuneri, nu se va face plata subvenţiei pentru niciunul dintre cei doi fermieri, pe întreaga suprafaţă aflată în exploataţie, ceea ce înseamnă că aceştia vor pierde atât subvenţia pe suprafaţă, cât şi plăţile pentru animale.

Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) este reglementat de Legea nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi de HG nr. 294/2015. Acesta se desfășoară în perioada 2015-2023 și are ca obiectiv înregistrarea sistematică a imobilelor în 2337 UAT-uri situate în mediul urban și rural. Prin Programul Operațional Regional 2014- 2020 a fost instituită Axa prioritară 11 – Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară, ce are ca obiectiv înregistrarea sistematică cu fonduri europene a imobilelor în 793 de comune. PNCCF va beneficia de fonduri externe nerambursabile (UE) în valoare de 312 milioane euro, venituri proprii de aproximativ 900 milioane euro, respectiv de alocări din bugetul UAT-urilor prin finanțare și cofinanțare.

Revista Fermierului: La data de 24.03.2016, numărul de imobile gestionate de sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară era de 8.666.026, reprezentând 21,67% din 40.000.000, numărul total aproximat de imobile din România. Ce reprezintă această cifră pentru terenurile aflate în extravilan?

Arthur Ursu: Din câte țin eu minte, acum nu am cifrele de anul acesta, însă la nivelul anului trecut, când încă eram în cadrul ANCPI, știu că partea de extravilan din cadrul acestui procentaj (n.r. - în jur de 21 la sută) se situa undeva între 12 și 15 la sută; mult, mult mai mic decât intravilanul. Cu o inversare de situație, județul Timiș este singurul în care extravilanul are înregistrat mai mult decât intravilan.

R.F.: Cât ne va costa acest Program Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF)? Avem banii necesari?

A.U.: La ora actuală, finanțarea există. UE ne-a acordat în exercițiul bugetar 2015-2020, cu prelungire până în 2023, suma de 312 de milioane de euro pentru realizarea efectivă a PNCCF. În afară de acești bani, Guvernul României, printr-o Ordonanță de Urgență aprobată în anul 2014, a acceptat ca toți banii pe care ANCPI îi încasează, să rămână în bugeul Agenției și să poată fi utilizați expres și numai pentru realizarea lucrărilor de cadastru sistematic la nivelul întregii țări. Dacă luăm în calcul intervalul 2015-2023, sunt șapte ani de zile, aproape opt. Cu o medie de circa 90-100 de milioane de euro pe an, vorbim de aproape 800 de milioane de euro pe care ANCPI îi poate obține din taxele, din tarifele pe care le practică. Dacă adunăm și cele 312 de milioane de euro pe care îi primim de la UE, ajungem la aproximativ 1,1 miliarde de euro, bani, finanțare destinată executării acestor lucrări. Suma pe care am aproximat-o noi și specialiștii din domeniu că ar fi necesară, cu aproximație, ar gravita în juul cifrei de 1,2 miliarde de lei pentru cadastrarea întregii țări.

R.F.: Cine va suporta cheltuielile cu succesiunile, măsurătorile, întabulările în cartea funciară? Statul sau beneficiarii programului PNCCF?

A.U.: Pe beneficiar nu-l va costa absolut nimic. Atât măsurătorile, cât și colectarea documentelor, realizarea documentațiilor tehnice, depunerea acestora la cadastru, plățile de tarife, toate sunt gratuite. Omul nu trebuie decât să sprijine aceste echipe care vor măsura proprietățile, să le pună la dispoziție documentele de proprietate sau de posesie, astfel încât aceste lucruri să putem să le luăm în evidență și să deschidem acele cărți funciare, gratuit, pe care le primesc și le pot folosi pe viitor. În plus, trebuie menționat că susținerea financiară de către stat va exista și acolo unde sunt moșteniri de rezolvat, succesiuni, actualii proprietari fiind moștenitori ai uneia sau mai multor generații în urmă. De multe ori, aici oamenii evită să facă moștenirile pentru că de multe ori taxele de succesiune costă mai mult decât imobilele în sine. Ei, și aceste taxe sunt suportate tot de ANCPI. Urmează să se întocmească un protocol cu Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR), vizavi de plata acestor tarife standard pentru lucrările de cadastru sistematic. Totul, inclusiv aceste succesiuni sunt gratuite și plătite din acest fond al ANCPI.

R.F.: Începând cu anul 2020 se va trece la plata unică a subvenţiei pe fermă. Știm ce înseamnă acești bani pentru fermierul român. Avem șanse să acoperim o bună parte din nevoia de cadastru pentru zona extravilană, strict pentru ceea ce înseamnă teren arabil, pășuni etc?

A.U.: În acest caz aș aborda problematica distinct. Dacă o discutăm din punct de vedere strict al județului pe care îl reprezint actualmente în calitate de director OCPI, pot spune că Timișul are șanse relativ mari de a obține acest lucru, având în vedere momentul și procentul la care ne situăm astăzi.

Dacă ar fi să extrapolăm și să discutăm la nivel național, pot face numai presupuneri, însă cred va fi destul de greu de a realiza 100% această cadastrare până în anii 2018-2020, dar nu imposibil, în baza câtorva măsuri oarecum excepționale. Cadastrul sistematic se realizează pe întreg UAT-ul, pe întreaga comună. Poate că ar trebui, pentru a ajunge la acest deziderat, să îndeplinim cât mai mult din întabularea în cartea funciară a terenului extravilan, să luăm o decizie prin care, preponderent în cadrul acestor lucrări de cadastru sistematic, să începem cu partea de extravilan, să finalizăm acțiunea pe această zonă și, de abia după aceea, să intrăm pe partea de intravilan.

R.F.: Acest demers presupune o modificare legislativă?

A.U.: Există această Lege 150 din 2015 care a menționat posibilitatea cofinanțării lucrărilor de cadastru sistematic, cu alte cuvinte, orice primărie sau comună interesată din țară poate demara anticipat aceste lucrări de cadastru, iar ANCPI să cofinanțeze aceste lucrări cu 60 de lei pe imobil, așa cum este prevăzut în actul normativ. Acolo poate ar trebui menționat că aceste lucrări să fie făcute pe sectoare și să se înceapă efectiv prioritar cu extravilanul. După terminarea acestor lucrări să se facă plata și, apoi, să se intre pe intravilan.

R.F.: Știm că multe demersuri bune au fost blocate la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) de către entități... nemulțumite. Pot duce la prelungirea termenului de 2023 eventualele contestații pe licitațiile pentru PNCCF?

A.U.: Eu am o viziune puțin mai relaxată vizavi de acest lucru. Poate că aceste contestații care au apărut în cadrul primei sesiuni de licitații pe care ANCPI a organizat-o, au fost și dintr-o oarecare „secetă” de astfel de lucrări pe piață. Trebuie anunțat că în afara licitației pe care agenția a organizat-o acum pentru cele 147 de comune, pentru cadastrul general, în România au mai fost doar două licitații pentru acele lucrări prin programul CESAR; vorbim de 51 de comune în ultimii 25 de ani. Este clar că toate firmele și toți autorizații s-au bătut pe aceste lucrări. Dacă ne gândim însă că în România este de cadastrat 3.100 de UAT-uri, din care vreo 700 sunt orașe mari și foarte mari și dacă luăm în calcul faptul că, la nivel național, avem doar vreo 7.000 de topografi autorizați care au dreptul să facă astfel de lucrări, în această situație dacă va mai fi cazul de astfel de contestații. Eu cred că lucrurile se vor balansa invers. La un moment dat vor fi prea multe lucrări pe piață și nu va avea cine să le facă.

Publicat în Interviu