Până în anul 2021, țara noastră ar urma să contabilizeze 500.000 de hectare cultivate în regim ecologic, a precizat vineri, 15 martie 2019, la Tulcea, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, în timpul simpozionului „Agricultura ecologică - pilon de susţinere al turismului responsabil în Delta Dunării”.

„România a decis să nu susţină plafonarea, ci partea de reaşezare a plăţilor directe la nivel european, măsurile de cercetare, instalarea tinerilor în mediul rural şi obiectivul ambiţios ca, în anul 2021, să ajungem la 500.000 de hectare cultivate bio”, a menționat secretarul de stat.

În acest moment, a adăugat Botănoiu, Tulcea contabilizează 73.000 de hectare cultivate în regim ecologic şi a subliniat importanţa pieţei de desfacere, a parteneriatelor în afaceri şi a finanţărilor în domeniu.

Conform spuselor reprezentanţilor firmelor private prezenți la eveniment, Delta Dunării şi-ar putea dubla suprafaţa cultivată ecologic în ultimii ani, în prezent agricultura bio ocupând circa 18.000 de hectare în rezervaţie.

În raportul special nr. 04/2019, intitulat „Sistemul de control pentru produsele ecologice s-a îmbunătățit, dar persistă unele provocări”, Curtea de Conturi Europeană (ECA) recunoaște faptul că prețurile pe care consumatorii le plătesc pentru produsele care poartă sigla ecologică a UE sunt uneori semnificativ mai mari decât cele pentru produsele convenționale.

De asemenea, în același raport se scrie negru pe alb că „nu există teste științifice cu ajutorul cărora să se poată stabili dacă un produs este sau nu este ecologic”, respectiv că „trasabilitatea până la producătorul agricol nu era posibilă pentru multe produse, în timp ce, pentru altele, acest proces de urmărire a durat mai mult de trei luni”.

Consiliul Judeţean Tulcea, Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării, Clusterul BioDanubius şi Delta Organic Crops au organizat, vineri, 15 martie 2019, simpozionul „Agricultura ecologică, pilon de susţinere a turismului responsabil în Delta Dunării”.

Publicat în Știri interne

În raportul special nr. 04/2019, intitulat „Sistemul de control pentru produsele ecologice s-a îmbunătățit, dar persistă unele provocări”, Curtea de Conturi Europeană (ECA) recunoaște faptul că prețurile pe care consumatorii le plătesc pentru produsele care poartă sigla ecologică a UE sunt uneori semnificativ mai mari decât cele pentru produsele convenționale.

De asemenea, în același raport se scrie negru pe alb că „nu există teste științifice cu ajutorul cărora să se poată stabili dacă un produs este sau nu este ecologic”, respectiv că „trasabilitatea până la producătorul agricol nu era posibilă pentru multe produse, în timp ce, pentru altele, acest proces de urmărire a durat mai mult de trei luni”.

„Prin urmare, un sistem de control solid care acoperă întregul lanț de aprovizionare, de la producători până la procesatori, importatori și distribuitori de alimente, este esențial pentru a oferi consumatorilor siguranța că produsele ecologice pe care le cumpără sunt cu adevărat ecologice. Comisia Europeană (n.r. - CE) joacă un rol central în supervizarea sistemului de control”, se precizează în sinteza raportului, transmisă joi, 14 martie 2019, la redacție.

Potrivit precizărilor lui Nikolaos Milionis, membrul ECA responsabil de raport, CE ar trebui să colaboreze strâns cu statele membre ale Uniunii Europene (UE), astfel încât populația să aibă încredere în sigla ecologică a blocului comunitar.

„Atunci când consumatorii cumpără produse ecologice, aceștia se bazează pe faptul că normele privind producția ecologică au fost aplicate în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, indiferent dacă produsele respective sunt obținute în UE sau sunt importate”, a declarat Milionis. „Comisia ar trebui să colaboreze cu statele membre pentru a remedia deficiențele rămase și pentru a face sistemul de control să devină cât mai eficace posibil – acest lucru este esențial pentru menținerea încrederii consumatorilor în sigla ecologică a UE.”

Audit la audit. Controlăm țările terțe exportatoare de produse ecologice, dar degeaba

Raportul denumit sugestiv „Sistemul de control pentru produsele ecologice s-a îmbunătățit, dar persistă unele provocări” este rezultatul unui audit de urmărire subsecventă a situației punerii în aplicare a recomandărilor formulate în Raportul special nr. 9/2012 al Curții, intitulat „Audit privind sistemul de control care reglementează producția, procesarea, distribuția și importurile de produse ecologice”, audit în cadrul căruia ECA a efectuat vizite în Regatul Unit, Germania, Italia, Spania, Franța și Irlanda.

Auditul în cauză a vizat într-o mai mare măsură regimurile de import. Anul trecut, blocul comunitar a importat produse ecologice din peste 100 de țări terțe. ECA a constatat că CE a început să viziteze organisme de control din țările care exportă produse ecologice către UE. De asemenea, ECA a identificat deficiențe în controalele efectuate de statele membre cu privire la loturile care intră pe teritoriul acestora și a constatat că, în unele state membre, controalele efectuate de organismele de control cu privire la importatori erau în continuare incomplete.

Conform aceluiași document, ECA a efectuat un exercițiu de trasabilitate pentru produsele ecologice. În pofida îmbunătățirilor înregistrate în ultimii ani, în special în UE, Curtea a constatat că trasabilitatea până la producătorul agricol nu era posibilă pentru multe produse, în timp ce, pentru altele, acest proces de urmărire a durat mai mult de trei luni.

Nu în ultimul rând, autorii raportului precizează în sinteza pusă la dispoziția noastră că utilizarea măsurilor de asigurare a respectării normelor pentru sancționarea neconformităților nu a fost armonizată la nivelul întregii UE, iar autoritățile și organismele de control ale statelor membre au comunicat uneori cu întârziere cazurile de neconformitate.

Ca soluții la problemele depistate, ECA recomandă CE să remedieze deficiențele rămase în sistemele de control ale statelor membre și în raportare, să își îmbunătățească activitatea de supraveghere a importurilor, inclusiv printr-o mai bună cooperare cu organismele de acreditare și cu autoritățile competente ale altor piețe importatoare semnificative, respectiv să efectueze controale de trasabilitate mai cuprinzătoare pentru produsele ecologice.

Curtea prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care Curtea le formulează în rapoartele sale sunt puse în practică. Acest nivel ridicat de acceptare a recomandărilor subliniază beneficiile pe care activitatea Curții le aduce cetățenilor UE.

Publicat în Piata agricola

Începând cu anul 2021, reguli noi pentru certificarea şi controlul produselor alimentare bio vor intra în vigoare în Uniunea Europeană (UE), ca urmare a aprobării acestora de către deputaţii europeni reuniţi la Strasbourg, joi, 19 aprilie 2018.

Cu 466 de voturi pentru şi 124 contra, eurodeputaţii au validat, cu câteva amendamente, un acord convenit la finele lunii iunie 2017 între Parlamentul European (PE) şi Consiliul UE, după mai mult de trei ani de negocieri.

După ce va primi şi avizul formal al miniştrilor din UE în luna mai 2018, înainte de a intra în vigoare începând cu luna ianuarie 2021, vizează întărirea controalelor de-a lungul lanţului de aprovizionare. Aceasta ar urma să garanteze că produsele bio importate, pentru a putea face faţă apetitului în creştere al consumatorilor europeni pentru astfel de produse, sunt conforme cu normele UE.

„Este o veste bună pentru fermierii bio, pentru consumatori şi pentru mediu”, a subliniat eurodeputatul ecologist José Bové, citat de AFP.

O altă miză majoră a noilor reglementări este facilitatea conversiei fermierilor europeni spre bio. Astfel, micii producători vor putea obţine o certificare de grup în ideea de a economisi timp şi bani. În plus, aprovizionarea cu seminţe şi animale ar urma să fie îmbunătăţită.

Pe de altă parte, fermierii vor fi constrânşi să aplice „un set de noi măsuri pentru a evita contaminarea” cu pesticide sau îngrăşăminte chimice, altfel riscă să piardă statutul de produs bio, au precizat voci autorizate din Parlamentul European. Cu toate acestea, subiectul sensibil al pragului de pesticide acceptabil nu a fost rezolvat în această revizuire şi depinde de avizele şi legislaţia foarte diferită din rândul statelor membre.

Grupul IFOAM-EU, care regrupează diferiţi actori de-a lungul lanţului de producţie bio, a estimat într-un comunicat de presă că „au mai rămas de clarificat mai multe puncte” pentru a fi siguri că noile reglementări vor fi aplicate în mod curent de-a lungul tuturor elementelor lanţului de producţie bio. Potrivit acestui grup, agricultura bio ocupa în anul 2016 aproximativ 6,7% din terenurile agricole europene, iar vânzările de produse bio au atins 30,7 miliarde euro, cu un ritm de creştere anuală de 12%.

Publicat în International

Specialiștii ECA în frunte cu Nikolaos Milionis, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest audit, vor analiza sistemul de control care reglementează producția, procesarea, distribuția și importurile de produse ecologice, anunță instituția printr-un comunicat.

Aceștia vor urmări să evalueze dacă consumatorii pot avea în prezent mai multă încredere că produsele sunt cu adevărat ecologice decât puteau avea la data ultimului audit al Curții de Conturi Europene în acest sector, în 2012.

Auditorii au publicat, de asemenea, o notă de informare privind sistemul UE de control al produselor alimentare ecologice în atenția părților interesate de această temă.

Producția ecologică este modalitatea de a produce alimente și alte produse cu respectarea ciclurilor de viață naturale. Natura ecologică a produselor este verificată pe baza unui sistem de certificare prevăzut în legislația UE și supravegheat de Comisia Europeană. Sistemul este pus în aplicare de statele membre, iar inspecțiile sunt efectuate atât de organisme publice, cât și de organisme private.

Vânzările cu amănuntul pe piața ecologică a UE au crescut cu 54% între 2010 și 2015. Suprafața totală destinată agriculturii ecologice în UE a crescut cu 21% în aceeași perioadă. Importurile de produse ecologice au crescut cu 32% între 2012 și 2015. Deși prețul produselor ecologice este mai mare decât cel al produselor obținute în mod convențional, piața se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește acoperirea cererii, iar prețul suplimentar pe care consumatorii sunt dispuși să îl plătească are potențialul de a încuraja vânzări frauduloase în acest sector.

„Provocarea cu care se confruntă sectorul ecologic constă în asigurarea unei creșteri constante a ofertei și a cererii, menținând în același timp încrederea consumatorilor”, a declarat domnul Nikolaos Milionis, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest audit.

În cadrul politicii agricole comune, fermierii certificați care practică agricultura ecologică primesc o plată pentru „înverzire”. Acești fermieri pot primi, de asemenea, sprijin din partea Fondului European Agricol pentru dezvoltare rurală, atât pentru conversia spre agricultura ecologică, cât și pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică deja existente. Contribuția totală a acestui fond la plățile pentru agricultura ecologică se ridică la 6,5 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Se estimează că raportul rezultat în urma auditului va fi publicat în prima parte a anului 2019. Acesta va face parte dintr-o serie de rapoarte ale Curții de Conturi Europene privind diverse aspecte ale lanțului alimentar, serie care include un raport privind risipa de alimente (publicat în ianuarie 2017), un raport referitor la bunăstarea animalelor (în curs) și un raport privind siguranța alimentară (în curs).

Regulamentul (CE) nr. 834/2007 asigură bazele unei dezvoltări durabile a producției ecologice, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne, garantând concurența loială, asigurând încrederea consumatorilor și protejând interesele acestora. Atât fermierii, cât și alți operatori pot obține fonduri UE pentru producția de alimente ecologice în cadrul pilonilor 1 și 2 ai politicii agricole comune.

Cel mai recent raport al Curții de Conturi Europene pe această temă este Raportul Special nr. 9/2012, intitulat „Audit privind sistemul de control care reglementează producția, procesarea, distribuția și importurile de produse ecologice”.

Publicat în Comunicate

Potrivit unui studiu al FIBL Elveția (Institutul de Cercetare a Agriculturii Ecologice Elveția - FIBL, cel mai cunoscut for de cercetare în domeniul sectorului bio din lume), țara noastră prezintă performanțe modeste în sectorul agriculturii organice, față de alte țări din zona est-europeană, iar alături de Polonia înregistrează un declin al suprafețelor certificate ecologic, cu doar 0,7% din totalul mondial al suprafeței cultivate și certificate bio.

Mențiunea a fost făcută în cadrul seminarului „Innovation networks in the Central Eastern European region for increasing value chain development in the organic sector”, organizat în data de 14 februarie 2018 la Expo Biofach Nürnberg, cel mai mare târg internațional specializat în domeniul ecologic din lume.

Chiar și așa, se mai precizează într-un comunicat postat pe site-ul celor de la USH Pro Business, cele două țări membre se află în topul primelor 10 țări ca suprafață totală agricolă ecologică (Polonia locul 1, România locul 7). Analiștii spun că dacă ar fi să raportăm ponderea suprafețelor ecologice față de totalul suprafețelor cultivabile, România nu se află în primele 10 locuri, locurile fruntașe fiind ocupate de țări mai mici, precum Estonia, Lituania sau Cehia.

„De fapt, aceste țări se situează printre primele 10 și în topul mondial al intensității agriculturii ecologice, raportat la suprafața agricolă ecologică totală”, se adaugă în document.

Alături de Polonia, țara noastră se află în declin și ca număr total al operatorilor agricoli ecologici. Ca vânzări de produse ecologice în țările lor, pe cap de locuitor, performanțele cele mai mari le au Slovenia, Croația, Republica Cehă, urmate de Polonia și de România, ceea ce denotă că ultimele două țări, deși sunt în declin ca suprafață și operatori economici, beneficiază de un volum mai mare de vânzări interne, bazat pe creșterea interesului de consum al populației.

Concluziile raportului FIBL, folosind date statistice comparabile din 2016, este că zona se dezvoltă într-un ritm mai scăzut decât alte regiuni ale lumii sub aspectul sectorului ecologic, evoluțiile fiind marcate de un consum mai scăzut și orientate spre export de materii prime și nu de produse procesate sub brand propriu. Croația a fost dată ca exemplu în ceea ce privește raportul dintre performanțe la export și dezvoltare a pieței interne.

În ceea ce privește țările cu performanțe scăzute, printre care și România, au fost prezentate ca posibile explicații lipsa subvențiilor, aspecte de instabilitate ale reglementărilor și ale pieței interne, preum și imaginea modestă sau negativă pe piețele externe a performanțelor sectorului. De asemenea, lipsa cunoștințelor și tehnologiilor în domeniu, a finanțării, a unor rețele coerente de susținere la nivel național, lipsa înțelegerii principiilor și lanțurilor valorice în acest domeniu, dar și a cunoștințelor privind piețele de export au fost subliniate ca posibile explicații.

Anul trecut, subvențiile pentru agricultura ecologică au fost plătite tot din fonduri europene alocate prin PNDR 2014-2020. Cuantumurile pe hectar au rămas consistente, însă și condițiile pe care fermierii trebuie să le respecte sunt foarte stricte.

Subvențiile pentru fermierii bio au fost incluse în Măsura 11 – Agricultură ecologică și au fost plătite prin Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură – APIA, sumele fiind însă gestionate de AFIR, la fel ca întreg bugetul PNDR.

Măsura 11 promovează aplicarea practicilor de agricultură organică prin acordarea unui sprijin financiar atât pentru conversia la metodele de agricultură ecologică, cât și pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică.

Conform statisticilor europene, numărul fermelor ecologice din România a crescut în perioada 2010 - 2015 cu aproape 300 la sută, ajungând la 11.869 de ferme bio în 2015, de la 2.989 de astfel de exploataţii agricole în 2010.

În schimb, România a înregistrat o creştere mai temperată a suprafeţei din agricultura ecologică în perioada menţionată. Dacă în 2010 această suprafaţă ajungea la 182.706 de hectare, în 2015 fermele ecologice se întindeau pe 245.924 de hectare.

Datele de pe site-ul Ministerului Agriculturii arată că, în 2016, numărul de operatori certificaţi în agricultura ecologică în România era de 10.562, în scădere faţă de 2015 când se înregistrau 12.231. În 2016, suprafaţa din agricultura ecologică totaliza 226.309 hectare, faţă de 245.924 hectare în anul anterior.

Publicat în Știri interne

Atunci când citesc etichetele despre conținutul produselor pe care le consumă, românii sunt atenți ca acestea să nu conțină ingrediente modificate genetic și să aibă un conținut redus de grăsimi (55% în cazul ambelor), în timp ce jumătate dintre conaționali aleg în funcție de prezența ingredientelor organice sau a conținutului redus de zahăr, anunță GfK într-un raport despre factorii care contează atunci când decidem ce să mâncăm și ce bem.

La nivel mondial, produsele cu conținut scăzut de sodiu sau de sare ocupă locul al treilea în top, cu 45%. Următoarele în clasament, la egalitate (cu 44%), se găsesc produsele ecologice, cele cu cu conținut scăzut de grăsimi sau fără grăsimi și produsele cu adaos de vitamine sau minerale.

„Românii au acordat o importanță mai mare tuturor criteriilor analizate față de media globală, cu patru dintre ele alese de peste jumătate dintre cei chestionați”, comentează pe marginea raportului internațional reprezentanții GfK din România. „La nivel global, nicio caracteristică nu a fost selectată de un procent atât de mare de consumatori, scorul maxim fiind de 48%. Acest lucru arată că, cel puțin la nivel declarativ, românii sunt mai atenți la ce consumă decât majoritatea țărilor analizate, fiind preocupați de sănătatea lor și a familiilor lor”.

Și aici vorbim de piețe importante, cum sunt Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Rusia, Coreea de Sud, Spania, Marea Britanie și SUA, în condițiile în care studiul pentru România a fost realizat în 2015, pe un eșantion de 1.000 de utilizatori de internet.

Conaționalii cu venituri mari se tem de produsele prea sărate, prea dulci și de cele care conțin OMG-uri. Cei săraci, mai puțin

Dacă în rândul gospodăriilor cu venituri ridicate, cele mai importante caracteristici legate de conținut sunt fără organisme modificate genetic - OMG (55%), cu conținut redus de zahăr sau fără zahăr (54%) și conținut redus de sodiu sau de sare (52%), în cazul celor cu venituri scăzute, cei mai importanți factori se referă la organismele modificate genetic (OMG) și la conținutul de zahăr, însă sunt menționați de un procent semnificativ mai mic. (44%, respectiv 43%). Al treilea factor cel mai important pentru acest grup are legătură cu produsele ecologice și cele îmbogățite cu vitamine sau minerale (41%).

China se află în fruntea listei pentru opt dintre cei nouă factori de decizie analizați. Excepția se referă la produsele de proveniență locală, unde Italia preia conducerea.

România se află pe a doua poziție pentru cinci dintre caracteristici: fără organisme modificate genetic, fără grăsimi (în acest caz, clasându-se la egalitate cu China), proveniență locală, conținut de pre- sau probiotice și fără gluten. La alte trei aspecte deținem locul al treilea în top: produse organice, îmbogățite cu vitamine sau minerale și fără sodiu sau sare.

Publicat în Ultimele noutati

În condițiile în care, în UE, investițiile la hectarul de cereale în ceea ce privește pesticidele convenționale cresc de la an la an, Parlamentul European (PE) a adoptat astăzi o rezoluție prin care a cerut Comisiei Europene (CE) și statelor membre UE să faciliteze introducerea pe piață a pesticidelor cu risc redus, inclusiv a celor biologice, pentru o protecție mai bună, pe termen lung, a mediului și a sănătății, anunță eurodeputata Daciana Sârbu printr-un comunicat de presă.

Potrivit spuselor lui Sârbu, în cadrul dezbaterii pe marginea acestei rezoluții din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, accesibilitatea pesticidelor cu risc redus ar fi o măsură de sprijin, inclusiv pentru producătorii bio, care în continuare se confruntă cu dificultăți în obținerea banilor europeni, a afirmat eurodeputata Daciana Sârbu.

„Avem nevoie de cercetări mai detaliate în privința pesticidelor cu risc redus și de proceduri mai bune de aprobare a acestora, pentru a le pune pe piață. Procedurile actuale sunt prea lente, obligând-i pe fermieri să recurgă la pesticidele convenționale, cu toate riscurile implicite pentru sănătate si pentru mediu”, a afirmat Daciana Sârbu. „Soluțiile alternative, inclusiv produsele fitosanitare de origine biologică și alte metode biologice de control ar putea sprijini și fermierii ce produc bio. Foarte mulți producători bio încă au dificultăți mari în a accesa fonduri europene, din cauze ce țin de proceduri în continuare complicate. Accesibilitatea pesticidelor cu risc redus ar fi o măsură indirecta de suport, ce le-ar aduce avantaje și acestora, dar și consumatorilor”, a subliniat Daciana Sârbu, vicepreședintă în exercițiu a Comisiei de Mediu si Sănătate Publică, activând și în Comisia de Agricultură a forului legislativ european.

Utilizarea produselor fitosanitare convenționale face din ce în ce mai mult obiectul dezbaterilor publice, din cauza riscurilor potențiale pe care acestea le prezintă pentru sănătatea oamenilor, pentru cea a animalelor, cât și pentru mediu, se precizează în textul rezoluției.

Conform acestui document, “produsele fitosanitare cu risc redus de origine biologică pot fi o alternativă viabilă la produsele fitosanitare convenționale”, iar “agricultorii trebuie să dispună de un set mai mare de instrumente pentru a-și proteja culturile și pentru a decide ce măsură le va proteja culturile în cel mai bun și sustenabil mod”

Prin intermediul documentul adoptat miercuri de plenul PE se “invită Comisia și statele membre să accelereze evaluarea, autorizarea, înregistrarea și monitorizarea utilizării produselor fitosanitare cu risc redus de origine biologică, menținând, în același timp, evaluarea riscurilor la un nivel ridicat”.

Potențialul biopesticidelor, susținut de spanioli și niponi

Compania spaniolă producătoare de biopesticide și biostimulanți – Futureco – parafa marți, 17 ianuarie 2017, aderarea la o alianță de tip equity (schimb de acțiuni) cu Sumi Agro Europe, anunța joi, 19 ianuarie 2017, Kazuma Suzuki, vicepreședintele companiei, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la înființarea Summit Agro România și a lansării pe piața autohtonă a unui nou insecticid – Trika Expert.

„Cu două zile în urmă, am anunțat o nouă alianță tip Equity, un parteneriat prin schimbare de acțiuni, cu o companie denumită Futureco Bioscience Worldwide din Spania, demersul făcând parte  din strategia de portofoliu a Sumi Agro Europe”, a precizat Kazuma Suzuki, vicepreședintele Sumi Agro Europe, cu ocazia aniversării a 20 de ani de Summit Agro România. „Futureco este orientată pe cercetare și dezvoltare, omologare și producția de biopesticide, dar și biostimulanți; soluții de biocontrol. Realizăm astfel o investiție pe termen lung. Piața, în special cea din Europa (dacă privim către un orizont de 5-10 ani), sunt sigur că va adopta această nouă tendință. De aceea, am vrut să devenim parte a sectorului de biocontrol”.

Totodată, oficialul nipon a mai adăugat că, prin intermediul Summit Agro România, Sumi Agro Europe își dorește să dezvolte și să introducă și pe piața autohtonă biopesticide și biostimulanți Futureco.

2015: Piața pesticidelor din România creștea de la 141 milioane de euro în perioada 2005-2008, la 463 milioane de euro în urmă cu doi ani

În ultimii aproape 12 ani, produsele de protecția plantelor au înregistrat o tendință de creștere la aproape toate culturile, cu excepția culturilor de cartof, trestie de zahăr și plantațiilor viticole.

La cereale, acestea au înregistrat o creștere cu 23 de procente. Cea mai vizibilă majorare se înregistrează însă la produsele destinate protecției culturilor de soia, una de aproape 70%, pe parcursul a 10 ani. Produsele destinate protecției culturii de porumb au avut o creștere de 15%, la rapiță creșterea a fost de 25%, iar la floarea-soarelui evoluția s-a situat la 21%. Toate acestea în timp ce produsele destinate protecție trestiei de zahăr, cartofilor și pomilor fructiferi au înregistrat scăderi de 2-3%.

Tot începând cu 2008, potrivit unor studii realizate de o mare companie de cercetare agricolă, piața produselor de protecție a plantelor din România a înregistrat o evoluție marcantă. Concret, în timp ce suprafața la cereale a a scăzut cu trei procente, investițiile în produsele de protecția culturilor de cereale au înregistrat o creștere de 309%, ceea ce înseamnă că piața a crescut de 3 ori, de la 32 milioane de euro, la 131 milioane de euro.

De asemenea, majorările înregistrate la produsele de protecția plantelor sunt semnificative pentru fiecare cultură în parte. Defalcat pe produse, erbicidele au avut o evoluție de 198%, fungicidele 288%, iar insecticidele 229%.

La nivelul anului 2015, piața pesticidelor din România creștea de la 141 milioane de euro, la 463 milioane de euro.

Publicat în International

Membrii clusterului „Bio Tech” și-au prezentat recent viziunea de transformare a Văii Prahovei într-o zonă-model a științelor vieții, eforturile acestora urmând să fie concentrate pe calitatea vieții și pe un nou concept de sănătate care să integreze, printre altele, și alimentația, protejarea naturii și a tradițiilor etc.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, cu ocazia colocviului „Aeroterapia” desfășurat la Breaza la data de 6 mai a.c., organizat de Asociația Dezvoltăm Breaza, a fost prezentat clusterul Bio Tech Valea Prahovei, din care fac parte pe lângă asociația menționată și USH Pro Business, Centrul antreprenorial universitar al Universității Spiru Haret, Organizația Patronală pentru Turism Balnear din România, Institutul de Bioresurse Alimentare, Camera de Comerț și Industrie Prahova, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, Asociația Bio România, precum și numeroase firme din zona Văii Prahovei.

„În cadrul evenimentului, conducerea clusterului a prezentat viziunea acestei organizații de transforare a Văii Prohovei într-o zonă-model al științelor vieții, în care toate eforturile regiunii să fie concentrate pe calitatea vieții și pe un nou concept de sănătate care să integreze toate dimensiunile acesteiea: alimentație, aer, recreere, tratament, mișcare, respect și protejarea naturii și tradițiilor etc.

Cu ocaza discuțiilor desfășurate la sediul Primăriei din Breaza, cei prezenți au andorsat această viziune și și-au  exprimat interesul să se alăture inițiativei. Printre aceștia se află Centrul Medical „Sanconfind” Câmpina, Centrul de recreere Lac de Verde, Breaza, precum și Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova.

Evenimentul sus menționat va fi urmat și de alte evenimente similare, vor  permite clusterului Bio Tech Valea Prahovei  să susțină dezvoltarea unui brand regional puternic al acestei văi, atât la nivel național, cât și internațional și să unească eforturile tuturor celor interesați la nivel regional în promovarea acestei noi identități competitive”, a declarat dr. Costin Lianu, manager cluster Bio Tech Valea Prahovei, director general USH ProBusiness.

Valea Prahovei este una dintre regiunile turistice cele mai renumite din Munții Carpați din România, fiind situată pe traseul râului Prahova. Valea Prahovei este așezată în partea de sud-est a României, în nordul Munteniei, în bazinul superior și mijlociu al râului cu același nume, afluent al Ialomiței. Ea se învecinează la sud cu câmpia piemontană a Ploieștilor, la vest cu județul Dâmbovița peste masivul Bucegi, la nord cu depresiunea Brașovului și orașul Brașov, iar la est cu Valea Doftanei, peste munții Baiului și Piatra Mare. În sectorul sudic, valea Prahovei formează limita între Subcarpații Getici și Subcarpații Curburii.

Principalul centru urban este municipiul Câmpina, celelalte orașe aflate pe valea Prahovei fiind (de la sud la nord) Comarnic, Breaza, Sinaia, Bușteni și Azuga (în județul Prahova), precum și Predeal (oraș din județul Brașov). Majoritatea acestor orașe sunt stațiuni turistice montane.

Asociația Bio România militează pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a spaţiului rural românesc, pentru educarea, informarea şi conştientizarea consumatorilor asupra beneficiilor agriculturii ecologice.

Publicat în Terapii alternative