curtea de conturi europeana - REVISTA FERMIERULUI

Potrivit unui raport publicat de Curtea de Conturi Europeană (ECA), progresele în măsurarea și reducerea riscurilor asociate utilizării de pesticide în UE sunt limitate. Mai multe state membre nu au transpus la timp și în totalitate Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor, iar stimulentele care ar trebui să încurajeze fermierii să adopte metode alternative rămân slabe. De asemenea, Comisia Europeană nu este în măsură să monitorizeze cu precizie efectele sau riscurile asociate utilizării de pesticide, arată ECA.

Prin raportul special 05/2020, intitulat „Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor: progrese limitate în măsurarea și în reducerea riscurilor”, Curtea de Conturi Europeană a evaluat dacă acțiunile Uniunii Europene în acest domeniu al PPP au avut succes.

Produsele de protecție a plantelor (PPP) sunt utilizate pentru a proteja culturile împotriva dăunătorilor și a bolilor. PPP includ insecticidele, fungicidele și erbicidele, care pot crea presiuni asupra mediului și pot prezenta riscuri pentru sănătatea umană. Începând din 1991, UE dispune de norme comune privind autorizarea și utilizarea acestor produse. În 2009 a fost adoptată Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

Mai multe state membre nu au transpus la timp directiva în dreptul național și, în 2012, au fost lansate proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a două țări. Pe lângă aceasta, Comisia Europeană nu verificase în mod corespunzător caracterul complet sau corectitudinea transpunerii, a constatat ECA. De exemplu, nu toate statele membre au transpus în dreptul național cerințele care prevedeau aplicarea de către fermieri a gestionării integrate a dăunătorilor. Curtea recunoaște însă că, începând din 2016, CE a luat măsuri mai susținute pentru a asigura punerea în aplicare a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

Odată cu directiva, gestionarea integrată a dăunătorilor a devenit obligatorie pentru fermieri. Această abordare înseamnă că se poate recurge la pesticide numai dacă metodele preventive sau de alt tip eșuează sau nu sunt eficace. Nu există însă criterii clare sau cerințe specifice care să faciliteze asigurarea aplicării și evaluarea conformității.

În paralel, a fost creată categoria „produselor de protecție a plantelor cu risc redus”.

Or, până în prezent, nu au fost puse la dispoziție pentru utilizare decât 16 din 487 de substanțe (3%), ceea ce nu este suficient, afirmă Curtea de Conturi Europeană.

Corelarea gestionării integrate a dăunătorilor cu plățile din PAC

S-a observat, totodată, că există puține stimulente care să încurajeze fermierii să își reducă dependența de pesticide. ECA subliniază în special că aplicarea principiilor gestionării integrate a dăunătorilor nu este o condiție pentru a se beneficia de plăți în cadrul PAC. „Comisia Europeană nu a fost în măsură până acum să reducă în mod semnificativ riscurile asociate utilizării pesticidelor de către fermieri și nici să controleze aceste riscuri. Noua Politică Agricolă Comună care va intra în vigoare în 2021 a reprezentat o ocazie de a se găsi soluții adecvate la această problemă, dar, din păcate, această șansă a fost ratată”, a declarat Samo Jereb, membru al Curții de Conturi Europene, responsabil de raport.

ECA a observat că statisticile publicate de Comisia Europeană (Eurostat) cu privire la substanțele active și la utilizarea lor nu erau suficient de detaliate pentru a prezenta utilitate. Datele transmise de statele membre nu erau nici ele suficient de armonizate sau de actualizate.

Unele state membre au definit indicatorii naționali pentru măsurarea riscurilor și a impactului, dar aceștia nu sunt comparabili în ansamblul UE. Încercările inițiale ale CE de a defini astfel de indicatori la nivelul UE au eșuat din cauza lipsei datelor relevante. Primii doi indicatori de risc la nivelul Uniunii Europene au fost introduși abia în noiembrie 2019, la zece ani de la adoptarea directivei, dar niciunul nu lua în considerare modul, locul și momentul utilizării pesticidelor.

Prin urmare, Comisiei Europene îi lipsesc, în continuare, dovezi solide pe baza cărora să poată evalua dacă directiva a îndeplinit obiectivul UE de a asigura o utilizare durabilă a pesticidelor, conchide ECA.

Întrucât Comisia Europeană evaluează în prezent legislația din domeniul protecției plantelor, Curtea de Conturi Europeană recomandă:

-         Să se verifice gestionarea integrată a dăunătorilor la nivelul exploatațiilor;

-         Să se permită corelarea gestionării integrate a dăunătorilor cu plățile din cadrul viitoarei PAC;

-         Să se îmbunătățească statisticile cu privire la produsele de protecție a plantelor;

-         Să se definească indicatori de risc mai buni.

Curtea de Conturi Europeană a publicat în 2019 rapoarte speciale care au abordat teme conexe, în special politica UE în materie de siguranță alimentară și sistemul de control al UE pentru produsele ecologice. Pentru 2020 este preconizată publicarea unui raport special referitor la biodiversitatea în agricultură și a unui raport special privind polenizatorii.

ECA prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care le formulează ECA în aceste rapoarte sunt puse în practică.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Potrivit unui raport al Curții de Conturi Europeană (ECA), Comisia Europeană a promovat adoptarea noilor tehnologii de imagistică pentru monitorizarea practicată în agricultură, dar există în continuare o serie de obstacole care împiedică generalizarea utilizării lor. Imaginile aeriene și imaginile prin satelit sunt utilizate de multă vreme în cadrul PAC pentru verificarea ajutoarelor pe suprafață, care reprezintă astăzi aproape 80% din finanțarea acordată de UE pentru agricultură și dezvoltare rurală. Aceste imagini au de regulă o rezoluție spațială foarte ridicată, dar, înainte de 2017, frecvența cu care erau disponibile nu era suficientă pentru a permite verificarea activităților care au loc pe terenurile agricole de-a lungul anului. Tehnologii precum sateliții Sentinel din cadrul Programului Copernicus al Uniunii Europene pot aduce o evoluție radicală în gestionarea și monitorizarea Politicii Agricole Comune (PAC). ECA subliniază că, deși UE a încurajat în ultimii ani utilizarea acestor tehnologii pentru evaluarea ajutoarelor directe bazate pe suprafață acordate fermierilor, progresele observate în utilizarea noilor tehnologii pentru a monitoriza cerințele legate de mediu și de climă au fost în schimb mai lente.

Întrucât noua PAC pentru perioada 2021‑2027 este în curs de definire, ECA recomandă Comisiei Europene: să promoveze abordarea bazată pe „controalele prin monitorizare” ca un sistem-cheie de control pentru agențiile de plăți, de exemplu identificând sinergii pentru procesarea, stocarea sau achiziționarea datelor satelitare; precum și să utilizeze mai bine noile tehnologii pentru a monitoriza cerințele de mediu și de climă și pentru a elabora planuri de acțiuni care să elimine obstacolele ce împiedică adoptarea pe scară mai largă a acestor tehnologii.

Scade costul controalelor și se monitorizează toți fermierii

Începând din 2018, agențiile de plăți din statele membre au avut posibilitatea de a utiliza date provenite de la sateliții Sentinel din cadrul Programului Copernicus și alte noi tehnologii, cum ar fi fotografiile cu etichetare geografică și dronele, pentru a evalua respectarea de către fermieri a normelor PAC. Această evaluare automatizată, sau așa-numitele „controale prin monitorizare”, permite identificarea culturilor și monitorizarea activităților (cum ar fi aratul, recoltarea și cositul) pe parcele agricole individuale de-a lungul perioadei de vegetație. Noua abordare poate reduce totodată costul controalelor și permite monitorizarea tuturor fermierilor (și nu doar a unui eșantion). Curtea de Conturi Europeană a examinat dacă statele membre și Comisia Europeană au luat măsuri suficiente pentru a transforma în realitate avantajele pe care aceste noi tehnologii le-ar putea aduce în contextul gestiunii și controlului PAC.

Potrivit constatărilor Curții, CE a promovat și a sprijinit în mod activ utilizarea noilor tehnologii de imagistică. De asemenea, Comisia a modificat cadrul legal aplicabil utilizării datelor Sentinel pentru monitorizarea ajutorului pe suprafață acordat sub formă de plăți directe, clarificându-l. În mai 2018, o primă agenție de plăți, din Italia, a început să utilizeze controalele prin monitorizare într-o provincie (Foggia, Apulia). În 2019, 15 agenții de plăți (din Belgia, Danemarca, Italia, Malta și Spania) au utilizat această nouă abordare pentru unele dintre schemele lor. 13 agenții din alte opt state membre intenționează să aplice noua abordare începând din acest an pentru unele scheme de ajutor și pentru o parte din suprafața pentru care sunt responsabile.

Obstacole în calea noilor tehnologii

Curtea a identificat mai multe obstacole care împiedică în prezent o utilizare mai răspândită a acestor noi tehnologii. O primă problemă este aceea că agențiile de plăți sunt îngrijorate de posibilitatea ca CE să pună sub semnul întrebării deciziile luate pe baza controalelor prin monitorizare. Pe lângă aceasta, aplicarea noii abordări necesită schimbări considerabile în procedurile și în sistemele IT ale agențiilor de plăți. Comisia a căutat să faciliteze și să standardizeze accesul la datele Sentinel prin intermediul serviciilor bazate pe cloud, dar adoptarea acestor servicii în scopuri operaționale rămâne slabă. De asemenea, Comisia a finanțat proiecte de cercetare relevante, dar rezultatele acestora nu au fost încă valorificate.

Până în prezent, Comisia a acordat prioritate utilizării noilor tehnologii pentru monitorizarea schemelor de plăți directe bazate pe suprafață, în detrimentul monitorizării cerințelor în materie de mediu și de climă. În 2019, niciuna dintre agențiile de plăți nu a implementat controale prin monitorizare pentru aceste cerințe condiționale și pentru schemele de dezvoltare rurală, în parte deoarece unele dintre acestea nu pot fi monitorizate doar pe baza datelor Sentinel. ECA a constatat, totodată, că setul de indicatori de performanță propuși pentru viitoarea PAC nu era practic gândit pentru sistemul de monitorizare directă prin date Sentinel.

Foto: Inovagria

 

 

Publicat în Comunicate

Instrumentele Uniunii Europene (UE) menite să îi ajute pe fermieri să-și asigure veniturile împotriva scăderii prețurilor și a pierderilor din producție (plăți directe, bune practici agricole și de mediu, sprijin pentru asigurări, fonduri mutuale, sprijin pentru retragerea produselor în vederea distribuirii gratuite etc.) și-au îndeplinit doar parțial obiectivele, iar gradul lor de adoptare rămâne redus și neuniform, anunță Curtea de Conturi Europene (ECA), printr-un nou raport dat publicității.

Pe lângă aceasta, ECA atrage atenția că unele măsuri excepționale nu au fost direcționate în mod corespunzător și pot antrena plăți compensatorii disproporționate.

Politica Agricolă Comună (PAC) a blocului comunitar cuprinde o gamă de măsuri destinate să garanteze venituri stabile și adecvate pentru fermieri. Plățile directe (n.r. - subvenții) efectuate către cei 6,4 milioane de fermieri din cele 28 de state membre reprezintă 41 de miliarde de euro pe an. Pe lângă aceste plăți directe, PAC include și instrumente specifice pentru prevenirea și gestionarea riscurilor și a crizelor în sectorul agricol. De exemplu, pentru stabilizarea veniturilor agricole, se poate recurge la asigurări și la fonduri mutuale. Există, de asemenea, măsuri excepționale menite să stabilizeze piața în ansamblu în cazul unor perturbări grave, cum ar fi atunci când Rusia a decis, în 2014, să interzică anumite importuri agricole provenite din UE.

Curtea a examinat în mod special dacă aceste instrumente fuseseră puse în aplicare în mod eficient și dacă obțineau rezultate. Accentul a fost pus, în special, pe sprijinul oferit de UE pentru asigurări și pe măsurile excepționale introduse pentru sectorul fructelor și a legumelor ca urmare a sancțiunilor impuse în 2014 de Rusia.

„Curtea recunoaște că PAC dispune de o gamă variată de măsuri de protecție a veniturilor. Plățile directe joacă un rol important în această privință. În medie, ele reprezintă un sfert din veniturile fermelor, permițându-le fermierilor să facă față mai bine diminuării prețurilor sau unei producții mai scăzute, reducându-le astfel necesitatea de a contracta o asigurare. În același timp, PAC promovează, din ce în ce mai mult, măsurile de prevenire, în special încurajând fermierii să adopte bune practici agricole și de mediu. Curtea a constatat însă că această activitate are un impact redus asupra comportamentului fermierilor, deoarece este posibil ca cei care au asigurare să nu aibă un stimulent suficient pentru a aplica o strategie de afaceri mai favorabilă rezilienței sau pentru a se adapta la schimbările climatice”, se menționează în document.

În opinia Curții, cea mai mare parte din cei 2,6 miliarde de euro pe care UE i-a înscris în buget pentru a-i ajuta pe fermieri să se asigure împotriva volatilității prețurilor și a pierderilor din producție a avut un impact scăzut. Banii ajung la o proporție foarte mică de fermieri, deoarece mai puțin de 10% din cei care încheie asigurări fac acest lucru cu sprijinul UE. Majoritatea fermierilor nici măcar nu au în vedere să se protejeze împotriva riscurilor, întrucât se așteaptă să primească oricum ajutoare publice substanțiale în cazul unei crize. În plus, sprijinul oferit de UE pentru asigurări nu este direcționat către cei care au cu adevărat nevoie. În cele două state membre care apelează cel mai mult la acest sprijin (Italia și Franța), Curtea a observat o concentrare în sectorul vitivinicol. În acest sector, în care capitalul asigurat poate ajunge la 115.000 de euro pe hectar, mulți beneficiari, având în vedere capacitatea lor financiară și profilul lor de risc, și-ar fi asigurat producția și în lipsa subvențiilor din partea UE.

„Deocamdată, dovezile privind valoarea adăugată europeană a acestui sprijin pentru stabilizarea veniturilor fermierilor sunt limitate”, a declarat Samo Jereb, membrul ECA responsabil de raport. „Măsurile ar trebui să fie direcționate mai bine, astfel încât să poată fi utilizate de fermierii care au cea mai mare nevoie de ele și într-un mod care să nu intre în conflict cu dezvoltarea în UE a unei agriculturi mai preventive și mai reziliente”.

În ceea ce privește cele 513 milioane de euro cheltuite pentru sectorul fructelor și legumelor în perioada 2014-2018 ca reacție la interdicția impusă de Rusia, UE nu a stabilit parametri obiectivi pentru a se analiza dacă este oportun să se recurgă la acest sprijin. De exemplu, 61% din sprijin a fost acordat producătorilor de mere (în principal, din Polonia), deși exporturile de mere au rămas relativ constante sau chiar au crescut.

Totodată, măsuri excepționale s-au aplicat și pentru alte fructe (cum ar fi piersicile și nectarinele), mai degrabă pentru a se aborda problema supraproducției structurale în UE decât pentru a se face față unor perturbări punctuale ale pieței.

„Nu în ultimul rând, Curtea observă că sprijinul din partea UE pentru retragerea produselor în vederea distribuirii gratuite a fost costisitor. În unele cazuri, tarifele plătite au depășit, în mare măsură, prețurile pieței și au permis, astfel, să apară o situație de supracompensare. În plus, Curtea a constatat că majoritatea produselor retrase pentru sistemele de distribuire gratuită au revenit, în cele din urmă, pe piață sub o formă diferită (de exemplu, sub formă de suc în Grecia și în Spania), doar o mică parte ajungând la persoanele aflate în dificultate.

În contextul propunerilor legislative recente pentru viitoarea PAC, care urmăresc să sporească accentul pus pe gestionarea riscurilor, ECA recomandă Comisiei Europene (CE) să încurajeze fermierii să se pregătească mai bine în eventualitatea unor situații de criză, să îmbunătățească concepția și monitorizarea sprijinului pus la dispoziție pentru asigurări, să clarifice criteriile pentru declanșarea și încheierea măsurilor excepționale, respectiv să ajusteze compensația pentru operațiunile de retragere.

Publicat în Finantari

Membrii Curții de Conturi Europene (ECA) susțin că, în actuala formulă a blocul comunitar european, agricultura este sectorul care contribuie cel mai mult la declinul biodiversității, motiv pentru care va desfășura un audit în cinci țări membre ale Uniunii Europene (UE28), inclusiv în România, cu scopul de a evalua dacă Politica Agricolă Comună (PAC) contribuie la menținerea și la creșterea diversității biologice.

Auditorii vor analiza, în special, modul în care a fost concepută strategia UE privind biodiversitatea și aplicarea acesteia în cadrul PAC. Totodată, auditul va viza implementarea, monitorizarea și evaluarea finanțării acordate de UE pentru biodiversitate în agricultură.

În ajunul Zilei Internaționale a Diversității Biologice, ECA a publicat o analiză preliminară de audit referitoare la sprijinul UE pentru biodiversitate în agricultură. Analizele preliminare de audit furnizează informații cu privire la o activitate de audit în curs și sunt concepute pentru a servi drept sursă de informații pentru cei interesați de politica sau de programele auditate.

„Un raport internațional recent avertizează că, la nivel mondial, un milion de specii sunt în pericol de dispariție. În UE, agricultura este sectorul care contribuie cel mai mult la declinul biodiversității”, a precizat domnul Janusz Wojciechowski, membrul ECA responsabil de acest audit. „Auditul nostru va stabili cât de utilă a fost contribuția UE la corectarea și, eventual, la inversarea acestei situații.”

În 2011, UE a adoptat actuala sa strategie privind biodiversitatea, care urmărește stoparea declinului biodiversității până în 2020. Unul dintre principalele sale obiective este de a crește contribuția agriculturii cel puțin la menținerea aceluiași nivel de biodiversitate. Potrivit estimărilor Comisiei Europene (CE), aproximativ 85 de miliarde de euro au fost alocate, în perioada 2014-2020, pentru combaterea declinului biodiversității. Sprijinul UE pentru biodiversitatea pe terenurile agricole provine, în principal, din PAC.

Auditul va evalua contribuția PAC în perioada 2014-2020 la menținerea și creșterea biodiversității până în 2020. În special, auditorii vor examina dacă strategia UE privind biodiversitatea și cadrul juridic al PAC au fost bine concepute, dacă CE și statele membre au îmbunătățit contribuția agriculturii la biodiversitate, respectiv dacă CE a utilizat informații și date pertinente, fiabile și actualizate pentru a monitoriza și a evalua situația biodiversității pe terenurile agricole.

Auditul va include vizite în cinci state membre: Germania, Irlanda, Polonia, Cipru și România.

Biodiversitatea agricolă se referă la toate ecosistemele și formele de viață legate în mod direct de agricultură. Acestea includ soiuri rare de semințe și rase rare de animale, numeroase organisme, cum ar fi fauna din sol, buruieni, dăunători, prădători, precum și toate speciile indigene de plante și animale care trăiesc într-o fermă sau care o traversează. Biodiversitatea pe teritoriul UE se află într-un declin continuu și puternic, în special ca rezultat al activităților agricole.

La 6 mai 2019, Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice a publicat Raportul de evaluare globală, care subliniază declinul periculos al naturii.

Măsura de agro-mediu și climă, o soluție de păstrare a biodiversității

Una dintre uneltele disponibile pentru fermierii români, în vederea păstrării biodiversității, este Măsura 10 - agro-mediu şi climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

Beneficiarii plăţilor compensatorii pentru M.10 sunt fermierii care utilizează terenuri agricole în cazul pachetelor aplicate pe suprafaţă (P1-P7 și P9- P11) ale M.10, respectiv fermierii care cresc femele adulte de reproducţie de rasă pură din rasele locale în pericol de abandon, în cazul pachetului aplicat pe UVM (P8) al M.10.

Plata compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (ha) sau pe UVM (pentru pachetul 8 din măsura de agro-mediu și climă, calculat pentru femelele adulte de reproducţie de rasă pură), fiind acordată în urma asumării unor angajamente voluntare pe o perioadă de 5 ani pentru pachetele măsurii M.10.

Plăţile compensatorii care se acordă beneficiarilor M.10 vizează compensarea costurilor suplimentare și a pierderilor de venit rezultate în urma aplicării unor măsuri de management extensive pe terenurile agricole, orientate spre atingerea unor obiective de mediu (conservarea biodiversităţii, protecţia apelor și a solului).

Publicat în International

În raportul special nr. 04/2019, intitulat „Sistemul de control pentru produsele ecologice s-a îmbunătățit, dar persistă unele provocări”, Curtea de Conturi Europeană (ECA) recunoaște faptul că prețurile pe care consumatorii le plătesc pentru produsele care poartă sigla ecologică a UE sunt uneori semnificativ mai mari decât cele pentru produsele convenționale.

De asemenea, în același raport se scrie negru pe alb că „nu există teste științifice cu ajutorul cărora să se poată stabili dacă un produs este sau nu este ecologic”, respectiv că „trasabilitatea până la producătorul agricol nu era posibilă pentru multe produse, în timp ce, pentru altele, acest proces de urmărire a durat mai mult de trei luni”.

„Prin urmare, un sistem de control solid care acoperă întregul lanț de aprovizionare, de la producători până la procesatori, importatori și distribuitori de alimente, este esențial pentru a oferi consumatorilor siguranța că produsele ecologice pe care le cumpără sunt cu adevărat ecologice. Comisia Europeană (n.r. - CE) joacă un rol central în supervizarea sistemului de control”, se precizează în sinteza raportului, transmisă joi, 14 martie 2019, la redacție.

Potrivit precizărilor lui Nikolaos Milionis, membrul ECA responsabil de raport, CE ar trebui să colaboreze strâns cu statele membre ale Uniunii Europene (UE), astfel încât populația să aibă încredere în sigla ecologică a blocului comunitar.

„Atunci când consumatorii cumpără produse ecologice, aceștia se bazează pe faptul că normele privind producția ecologică au fost aplicate în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, indiferent dacă produsele respective sunt obținute în UE sau sunt importate”, a declarat Milionis. „Comisia ar trebui să colaboreze cu statele membre pentru a remedia deficiențele rămase și pentru a face sistemul de control să devină cât mai eficace posibil – acest lucru este esențial pentru menținerea încrederii consumatorilor în sigla ecologică a UE.”

Audit la audit. Controlăm țările terțe exportatoare de produse ecologice, dar degeaba

Raportul denumit sugestiv „Sistemul de control pentru produsele ecologice s-a îmbunătățit, dar persistă unele provocări” este rezultatul unui audit de urmărire subsecventă a situației punerii în aplicare a recomandărilor formulate în Raportul special nr. 9/2012 al Curții, intitulat „Audit privind sistemul de control care reglementează producția, procesarea, distribuția și importurile de produse ecologice”, audit în cadrul căruia ECA a efectuat vizite în Regatul Unit, Germania, Italia, Spania, Franța și Irlanda.

Auditul în cauză a vizat într-o mai mare măsură regimurile de import. Anul trecut, blocul comunitar a importat produse ecologice din peste 100 de țări terțe. ECA a constatat că CE a început să viziteze organisme de control din țările care exportă produse ecologice către UE. De asemenea, ECA a identificat deficiențe în controalele efectuate de statele membre cu privire la loturile care intră pe teritoriul acestora și a constatat că, în unele state membre, controalele efectuate de organismele de control cu privire la importatori erau în continuare incomplete.

Conform aceluiași document, ECA a efectuat un exercițiu de trasabilitate pentru produsele ecologice. În pofida îmbunătățirilor înregistrate în ultimii ani, în special în UE, Curtea a constatat că trasabilitatea până la producătorul agricol nu era posibilă pentru multe produse, în timp ce, pentru altele, acest proces de urmărire a durat mai mult de trei luni.

Nu în ultimul rând, autorii raportului precizează în sinteza pusă la dispoziția noastră că utilizarea măsurilor de asigurare a respectării normelor pentru sancționarea neconformităților nu a fost armonizată la nivelul întregii UE, iar autoritățile și organismele de control ale statelor membre au comunicat uneori cu întârziere cazurile de neconformitate.

Ca soluții la problemele depistate, ECA recomandă CE să remedieze deficiențele rămase în sistemele de control ale statelor membre și în raportare, să își îmbunătățească activitatea de supraveghere a importurilor, inclusiv printr-o mai bună cooperare cu organismele de acreditare și cu autoritățile competente ale altor piețe importatoare semnificative, respectiv să efectueze controale de trasabilitate mai cuprinzătoare pentru produsele ecologice.

Curtea prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care Curtea le formulează în rapoartele sale sunt puse în practică. Acest nivel ridicat de acceptare a recomandărilor subliniază beneficiile pe care activitatea Curții le aduce cetățenilor UE.

Publicat în Piata agricola

Într-un raport incendiar dat publicității de Curtea de Conturi Europeană (ECA) se menționează că acțiunile Uniunii Europene (UE) vizând îmbunătățirea bunăstării animalelor au avut succes în legătură cu anumite aspecte importante, dar continuă să existe unele deficiențe în ceea ce privește animalele de fermă, specialiștii Curții apreciind că ar trebui redus decalajul dintre obiectivele ambițioase și punerea în aplicare pe teren.

Concret, pentru a examina modul în care este verificată bunăstarea animalelor de fermă și punerea în aplicare la nivel global a strategiei UE în materie de bunăstare a animalelor, auditorii ECA au vizitat cinci state membre ale blocului comunitar, și anume Germania, Franța, Italia, Polonia și România.

„Concluzia Curții a fost că acțiunile UE au avut succes în unele domenii, dar CONTINUĂ SĂ EXISTE DEFICIENȚE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE RESPECTAREA STANDARDELOR MINIME. Se mai pot realiza progrese în ceea ce privește coordonarea cu controalele în materie de ecocondiționalitate și PAC ar putea fi utilizată într-un mod mai eficient pentru a promova standarde mai înalte de bunăstare a animalelor”, afirmă analiștii Curții, în urma analizelor aprofundate.

„Bunăstarea animalelor constituie o problemă importantă pentru cetățenii UE”, a declarat domnul Janusz Wojciechowski, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. „Comisia Europeană a adoptat o abordare proactivă pentru a răspunde preocupărilor părților interesate, dar este în continuare necesar să reducem decalajul dintre obiectivele ambițioase și punerea în practică”.

Conform afirmațiilor vocilor autorizate ale ECA, persistă anumite deficiențe în unele domenii, în special în legătură cu practicarea în mod curent a codotomiei la porci, cu nerespectarea normelor privind transportul pe distanțe lungi și transportul animalelor care nu sunt în măsură să suporte transportul și cu procedurile de asomare la sacrificare.

Cei de la ECA spun că CE a publicat orientări privind modul în care ar trebui transportate și sacrificate animalele, precum și orientări privind bunăstarea porcinelor, dar există în continuare probleme legate de modul în care acestea sunt aplicate pe teren. În opinia Curții, statele membre dau în general curs recomandărilor formulate de CE, dar punerea lor în aplicare poate fi un proces îndelungat.

De asemenea, Curtea a identificat bune practici, în special în ceea ce privește coerența inspecțiilor oficiale ale statelor membre, dar a constatat totodată că este necesar să se pună accentul pe domeniile și pe operatorii care prezintă un risc mai ridicat de neconformitate.

„Statele membre ar putea să valorifice mai bine informațiile obținute în urma auditurilor interne și a reclamațiilor pentru a îmbunătăți modul în care își gestionează politica în materie de bunăstare a animalelor”, se menționează în raport. „Curtea consideră că, în general, statele membre au instituit mecanisme adecvate pentru controalele în materie de ecocondiționalitate legate de bunăstarea animalelor. Cu toate acestea, se mai pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește coordonarea cu inspecțiile oficiale. Au existat, de asemenea, cazuri în care sancțiunile aplicate de agențiile de plăți nu erau proporționale cu gravitatea neregulilor”.

1,5 miliarde euro alocate de UE pentru plăți pe bunăstare

UE are unele dintre cele mai înalte standarde din lume în materie de bunăstare a animalelor, care includ norme privind creșterea, transportul și sacrificarea animalelor de fermă. Politica Agricolă Comună (PAC) condiționează plățile agricole de respectarea unor niveluri minime de bunăstare a animalelor, în timp ce politica de dezvoltare rurală îi încurajează pe fermieri să aplice standarde mai ridicate. Pentru perioada 2014-2020, 18 state membre au alocat, în cadrul dezvoltării rurale, 1,5 miliarde de euro pentru plăți în favoarea bunăstării animalelor.

CE a combinat acțiunile de orientare cu acțiunile de asigurare a respectării normelor pentru a contribui la atingerea conformității. Ea a avut succes în unele domenii importante, în special adăpostirea în grup a scroafelor și interdicția referitoare la utilizarea bateriilor care restrâng comportamentul găinilor ouătoare. Comisia Europeană și statele membre au cooperat în vederea elaborării de orientări destinate să îmbunătățească înțelegerea și aplicarea cerințelor legale, orientări care au fost difuzate pe scară largă. În general, statele membre vizitate au urmat recomandările Comisiei, dar au avut uneori nevoie de mult timp pentru a le da curs.

Luând în calcul toate cele afirmate mai sus, Curtea formulează un număr de recomandări în atenția Comisiei, menite să îmbunătățească gestionarea politicii privind bunăstarea animalelor. Aceste recomandări vizează cadrul strategic pentru bunăstarea animalelor, acțiuni mai eficace de asigurare a respectării normelor, orientările pentru atingerea conformității, întărirea legăturilor dintre ecocondiționalitate și bunăstarea animalelor și acțiuni care să abordeze mai bine bunăstarea animalelor prin intermediul politicii de dezvoltare rurală.

Bunăstarea animalelor susține condițiile de concurență echitabile

Sectorul creșterii animalelor din UE reprezintă 45% din totalul activității agricole a blocului comunitar, generează o producție în valoare de 168 de miliarde de euro anual și oferă aproximativ patru milioane de locuri de muncă. Sectoarele conexe (sectorul lactatelor, cel al prelucrării cărnii și cel al hranei pentru animale) generează, împreună, o cifră de afaceri anuală de aproximativ 400 de miliarde de euro. Aplicarea uniformă a standardelor de bunăstare a animalelor contribuie la menținerea unor condiții de concurență echitabile în aceste sectoare.

Curtea prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care le formulează Curtea în aceste rapoarte sunt puse în practică. Acest nivel ridicat de acceptare a recomandărilor subliniază beneficiile pe care activitatea Curții le aduce cetățenilor UE.

Publicat în Finantari
Miercuri, 07 Noiembrie 2018 21:25

Probleme cu propunerea de reformă a PAC

Potrivit unui aviz publicat de Curtea de Conturi Europeană (CCE), instituția citată a identificat o serie de probleme pe care le prezintă propunerea de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada de după 2020, amintind aici și de răspunderea de gestiune.

În plus, Curtea susține că reforma PAC nu se ridică la înălțimea ambițiilor declarate de UE privind o abordare mai ecologică și mai robustă bazată pe performanță.

În momentul în care și-a publicat propunerea privind noua PAC de după 2020, Comisia Europeană (CE) a subliniat că obiectivele în materie de mediu și de climă vor constitui o prioritate de prim ordin.

„Curtea recunoaște că reforma propusă prevede instrumente pentru îndeplinirea acestor obiective, dar acestea din urmă nu sunt nici clar definite, nici nu sunt transpuse în ținte cuantificate”, atrage atenția instituția citată. Prin urmare, este în continuare neclar cum ar putea fi evaluată sau măsurată o Politică Agricolă Comună mai ecologică. În plus, Curtea afirmă că estimarea Comisiei privind contribuția PAC la obiectivele UE în domeniul schimbărilor climatice pare a fi nerealistă.

Se continuă plățile pe suprafață

Curtea remarcă faptul că multe dintre opțiunile de politică propuse sunt foarte similare cu actuala PAC. În special, cea mai mare parte a bugetului va continua să finanțeze plățile directe efectuate către fermieri, pe baza unui anumit număr de hectare de teren deținute sau utilizate. Așa cum observă însă Curtea, acest instrument nu este adecvat pentru a răspunde multora dintre preocupările legate de mediu și nici nu constituie modalitatea cea mai eficientă de a sprijini venituri fiabile.

Propunerea introduce o serie de modificări esențiale în modul în care politica ar urma să fie pusă în practică. Se remarcă o trecere de la un model axat pe conformitate la un accent pus pe performanță, lucru pe care Curtea îl consideră bine-venit. În opinia acesteia însă, propunerea nu conține elementele necesare pentru un sistem eficace de măsurare a performanței. Noua PAC ar trebui să prevadă mai multe stimulente pentru performanță și ar trebui să dispună de obiective care să fie corelate în mod clar cu realizări, cu rezultate și cu impacturi.

O altă schimbare importantă constă în redefinirea eligibilității la finanțare din partea UE în cazul plăților efectuate în cadrul PAC, dar, date fiind limitările modelului propus, este posibil ca aceasta să ducă la slăbirea cadrului de asigurare. Așa cum subliniază Curtea, verificările și auditurile vor scădea ca număr și vor fi mai puțin eficace.

„Trecerea la o evaluare bazată pe performanță nu înseamnă că necesitatea de a controla legalitatea și regularitatea dispare”, a declarat João Figueiredo, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest aviz. „Ne exprimăm temerea că o dispoziție legală care prevede că numai o foarte mică parte din cheltuieli trebuie să fie efectuate în conformitate cu normele Uniunii ar putea priva de sens aceste norme și ar putea submina aplicarea dreptului UE”.

Curtea atrage, de asemenea, atenția asupra absenței unui sistem solid de control extern. Conform acestei propuneri, Comisia nu va primi nici statistici de control de la agențiile de plăți, nici o asigurare de la organismele de certificare cu privire la plățile efectuate către diferiții fermieri. Curtea avertizează că acest lucru ar duce la slăbirea răspunderii de gestiune a Comisiei. De asemenea, aplicarea abordării bazate pe un audit unic va deveni mai dificilă, în special din cauza rolului redus al organismelor de certificare.

Curtea de Conturi Europeană contribuie la îmbunătățirea guvernanței financiare a UE prin intermediul avizelor pe care le publică cu privire la propuneri legislative noi sau de modificare a legislației existente, propuneri având un impact financiar. Aceste avize sunt utilizate de autoritățile legislative – Parlamentul European și Consiliul – în cadrul activității lor.

Avizul nr. 7/2018 al Curții de Conturi Europene referitor la propunerile Comisiei de regulamente privind politica agricolă comună pentru perioada de după 2020 este disponibil în prezent în limba engleză pe site-ul Curții eca.europa.eu; alte versiuni lingvistice ale avizului vor fi adăugate în timp util.

Publicat în International

Curtea de Conturi Europeană (ECA) desfășoară în prezent un audit al instrumentelor de gestionare a riscurilor și a crizelor prevăzute de Politica Agricolă Comună (PAC), a anunțat instituția prin intermediul unui comunicat de presă.

Auditorii vor examina dacă măsurile existente abordează în mod eficace și eficient problema pierderilor de venituri ale fermierilor cauzate de amenințări, cum sunt condițiile meteorologice extreme, epidemiile și unele decizii politice, precum embargoul impus de Rusia la importurile provenite din UE.

Auditul se va axa pe instrumentele de gestionare a riscurilor care au fost concepute pentru a transfera o parte din riscurile cu care se confruntă fermierii către terțe părți, cum ar fi societățile de asigurare și fondurile mutuale, precum și pe „măsurile excepționale” care vin în ajutorul fermierilor aflați într-o situație de criză precum un dezechilibru al pieței, o boală la animale sau pierderea încrederii consumatorilor.

„Pierderile la nivel de producție și deciziile de natură politică, cum ar fi embargoul impus de Rusia la importuri, afectează în mod direct veniturile fermierilor”, a declarat Samo Jereb, membru ECA, responsabil de acest audit. „Date fiind constrângerile legate de bugetul UE și noile priorități avute în vedere, precum și numărul tot mai mare de evenimente meteorologice extreme, cadrul de gestionare a riscurilor și a crizelor în domeniul agriculturii trebuie să fie unul solid și coerent”.

În cadrul auditului, vor fi supuse atenției evaluările realizate de Comisia Europeană (CE) cu privire la nevoile existente în materie de gestionare a riscurilor și de soluționare a crizelor. Se va evalua dacă instrumentele de gestionare a riscurilor și a crizelor sunt bine integrate și coordonate atât între ele, cât și cu măsurile de la nivel național. Auditul va include, de asemenea, o analiză a modului în care are loc în practică gestionarea riscurilor la nivelul UE, precum și o analiză a măsurilor excepționale instituite pentru sectorul fructelor și legumelor ca urmare a embargoului impus de Rusia cu privire la importurile aferente.

Sunt planificate vizite de audit în mai multe state membre, auditorii urmând să poarte discuții cu autoritățile de management și cu agențiile de plăți din domeniul PAC, precum și cu principalele părți interesate, de exemplu, societăți de asigurare și fonduri mutuale. Se estimează că raportul rezultat în urma auditului va fi publicat la mijlocul anului 2019.

Suma totală a cheltuielilor publice (finanțare din partea statelor membre și cofinanțare din partea UE) care a fost alocată pentru asigurări, fonduri mutuale și stabilizarea veniturilor, în contextul programării privind dezvoltarea rurală pentru perioada 2014 - 2020, se ridică la 2.500 de milioane de euro.

Cheltuielile suportate de UE în perioada 2015 - 2017 în scopul măsurilor excepționale din cadrul sectorului fructelor și legumelor s-au ridicat la 459 de milioane de euro.

Publicat în Comunicate

Potrivit concluziilor reprezentanților Curții Europene de Conturi (ECA), exprimate printr-un document de informare cu privire la viitorul PAC elaborat ca răspuns la comunicarea Comisiei Europene (CE) privind viitorul sectorului alimentar și al agriculturii după 2020, anumite măsuri din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) actuale nu au obiective clare, un exemplu în acest sens fiind cel al măsurii de „înverzire”.

Introdusă împreună cu ultima reformă a Politicii, astfel încât să ducă la îmbunătățirea performanței de mediu, măsura de înverzire are, în viziunea ECA, un obiectiv care nu este însoțit de ținte specifice referitoare la contribuția acestei măsuri chiar la țintele de mediu și de climă.

În acest context, se mai precizează în document, acolo unde este posibil, obiectivele ar trebui să fie cuantificate, nu numai în cazul realizărilor, ci și în cazul rezultatelor și al impactului.

„Este posibil ca fondurile pentru agricultură să fie alocate acolo unde este probabil ca ele să fie cheltuite în întregime, iar nu acolo unde ele răspund unor nevoi-cheie și produc rezultate”, a declarat domnul João Figueiredo, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de documentul de informare. „Această abordare reflectă o cultură a cheltuielilor mai degrabă decât o cultură a performanței”.

Din acest motiv, Curtea de Conturi Europeană (ECA) a pledat luni, 19 martie 2018, pentru ca viitoarele cheltuieli efectuate în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) să fie bazate pe ținte ambițioase și relevante în ceea ce privește performanța, respectând în același timp pe deplin cerințele referitoare la legalitate și la regularitate.

De asemenea, potrivit ECA, fondurile trebuie să fie cheltuite acolo unde pot aduce o valoare adăugată europeană semnificativă.

PAC face în prezent obiectul unei revizuiri, întrucât actuala perioadă de șapte ani utilizată pentru planificarea finanțelor UE se încheie în 2020.

„Curtea ia notă de faptul că mai multe dintre recomandările pe care le-a formulat de-a lungul anilor au fost luate în considerare de către Comisie, care și-a făcut cunoscută ambiția de a crea un cadru nou, bazat pe performanță. Curtea a observat însă că anumite statistici nu respectă criteriile pe care le-a stabilit în unele dintre rapoartele sale anterioare și că este probabil ca măsurile sprijinite să fie similare cu măsurile care au beneficiat de sprijin în trecut”, se afirmă în documentul remis presei.

În prezent, mai spun cei de la ECA, nu există un sistem statistic al UE capabil să furnizeze informații cu privire la nivelul de trai al populației agricole. Curtea a solicitat în repetate rânduri elaborarea unor astfel de date, care să poată sta la baza unei politici ce vizează asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populația agricolă și care să poată servi și pentru alte obiective ale PAC.

Un element-cheie al conceptului propus de Comisie este un „nou model de a obține rezultate”, care este bazat pe o mai mare flexibilitate și subsidiaritate și care încredințează statelor membre o responsabilitate crescută în ceea ce privește performanța.

În opinia Curții, pentru ca noul model să se bucure de succes, sunt necesare măsuri bazate pe dovezi științifice și statistice solide, care să producă în mod clar rezultatele dorite, ținte relevante, ambițioase și verificabile pentru noile „planuri strategice privind PAC”, aliniate la obiectivele UE, un cadru robust de monitorizare și de evaluare a performanței, precum și un lanț solid în materie de audit și de asigurare a răspunderii de gestiune, care să ofere o asigurare în ceea ce privește atât conformitatea, cât și performanța.

Publicat în Finantari

Cel mai recent anunț al Curții de Conturi Europene (ECA) informează că instituția desfășoară un audit cu privire la politica UE în materie de siguranță alimentară, ca urmare a faptului că există inclusiv posibilitatea ca reziduurile de pesticide să afecteze etape ulterioare din lanțul de aprovizionare cu alimente.

Auditorii ECA vor investiga dacă modelul UE de siguranță alimentară are o bază solidă și dacă punerea sa în aplicare asigură faptul că produsele alimentare consumate în blocul comunitar sunt protejate de pericole chimice.

Totodată, Curtea a publicat o notă de informare cu privire la politica UE în materie de siguranță alimentară, acest document fiind conceput ca o sursă de informații pentru persoanele interesate de subiect.

„Siguranța alimentară poate fi amenințată de trei tipuri de pericole: fizice, biologice și chimice. Auditul Curții se va axa pe sistemul de control care privește pericolele chimice, adică acele substanțe toxice care apar în mod natural sau care sunt adăugate în cursul producției sau al manipulării alimentelor. Printre acestea se numără agenții de curățare, pesticidele și anumite metale. Deși există controale destinate să asigure faptul că substanțele chimice sunt utilizate în conformitate cu legea (de exemplu, în cazul pesticidelor în agricultură), este prezentă totuși posibilitatea ca reziduurile să afecteze etape ulterioare din lanțul de aprovizionare cu alimente”, se afirmă în anunțul ECA.

„Unul dintre principalele obiective ale UE este să protejeze siguranța alimentelor pe care le consumăm”, a declarat domnul Janusz Wojciechowski, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de audit. „Acest audit va ajuta consumatorii să înțeleagă mai bine cum funcționează modelul de siguranță alimentară al UE și va contribui la încrederea lor în politica alimentară a Uniunii.”

Pentru perioada 2014-2020, plafonul total al cheltuielilor din bugetul UE pentru „Siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, sănătatea și bunăstarea animalelor și domeniul fitosanitar” este de 1,89 miliarde de euro.

Auditorii vor purta discuții cu personalul Comisiei Europene și al agențiilor UE de resort și vor consulta părțile interesate din sectorul industriei alimentare. Vor fi efectuate vizite în trei state membre: Țările de Jos, Italia (Liguria) și Slovenia. Se estimează că raportul rezultat în urma auditului va fi publicat spre sfârșitul anului 2018.

Documentul va face parte dintr-o serie de rapoarte elaborate de Curtea de Conturi Europeană cu privire la diferite aspecte ale lanțului alimentar. Această serie include și problematica risipei alimentare (raportul a fost publicat în ianuarie 2017), bunăstarea animalelor (raportul este în curs) și alimentele ecologice (raport prevăzut de asemenea pentru 2018).

Politica UE privind siguranța alimentară are la bază o abordare integrată și include măsuri vizând întregul lanț alimentar: de la hrana pentru animale, sănătatea animalelor, protecția plantelor și producția alimentară până la procesare, depozitare, transport, import, export și vânzarea cu amănuntul. Ea implică asigurarea unui sistem eficace de control, gestionarea relațiilor cu țările din afara UE și cu organizațiile internaționale și asigurarea unui management al riscurilor bazat pe probe științifice. Modelul UE de siguranță alimentară se bazează pe un sistem solid și eficace de monitorizare și de control pentru a asigura o politică „de la fermă la consumator” care să fie coerentă.

Publicat în International
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Revista