Miercuri, 18 Septembrie 2019 16:38

An agricol de excepție pentru fermierii timișeni

Șefia Direcției Agricole Județene (DAJ) Timiș raportează că producătorii agricoli au obținut, în acest an, recolte de invidiat, la porumb înregistrându-se aproape 10 tone la hectar, iar la culturile viticole, aproximativ nouă tone la hectar, în timp ce la floarea-soarelui se estimează producţii de 3,5 tone la hectar.

Vocile autorizate ale DAJ Timiș au declarat presei că, dacă timpul va fi de partea fermierilor, în acest an, vor fi obținute producții însemnate, „spre 10 tone la hectar”, pe cele 180 000 de hectare însămânțate cu porumb.

„Am fost, zilele trecute, în câmp, la un fermier care are peste 400 de hectare cu porumb şi am văzut performanţa aceasta de recoltă în buncăr. La floarea-soarelui avem circa 80 de mii de hectare şi se aşteaptă o producţie de circa 3,5 tone la hectar. Sunt şi parcele cu productivitate mai mică, dar au fost lăsate la urmă cu recoltatul, oamenii au recoltat prima dată recolta bună”, a afirmat Doru Petanec, directorul DAJ Timiș

Potrivit sursei citate, la culturile viticole de la Recaş şi Buziaş se recoltează cu combina, procesul fiind în plină desfăşurare. Suprafaţa viticolă totală din Timiş, cu şi fără rod, este de 3 800 de hectare, cu tot cu fermele mici, din care peste 1 000 de hectare sunt ocupate de marile podgorii de la Recaş şi Buziaş. La struguri de masă, randamentul este în medie de 9 tone la hectar.

Şi în cazul pomilor fructiferi, care ocupă 8 500 de hectare, recolta este bună, acum fiind în toi culesul la măr, prună şi piersică. Probleme au fost doar la cireş, în primăvară, din cauza ploilor abundente.

Grâul însămânțat pe 130 000 de mii de hectare a ajuns deja în hambare, cu o producţie de 6,5 tone la hectar, în timp ce jumătate din cele 20 000 de hectare semănate cu rapiţă au fost distruse de gerul din iarnă, suprafaţa fiind resemănată cu culturi de porumb şi floarea-soarelui.

„Semănatul de toamnă se face acum în condiţii foarte grele, pentru că pământul este uscat. Rapiţa se seamănă acum şi este riscul să răsară neuniform sau chiar deloc. Aşteptăm o ploaie. Spre finele lunii septembrie începe semănatul la grâu”, a mai adăugat şeful Direcţiei Agricole Timiş.

Suprafaţa totală agricolă a judeţului Timiş este de 700 000 de hectare, din care cea arabilă este de 530 000 de hectare.

Sursa: Agerpres

Publicat în Piata agricola
Marți, 17 Septembrie 2019 19:41

Seceta „mătură” producția de cartofi

Potrivit informațiilor puse la dispoziția presei de conducerea Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Braşov, producţia de cartof a cărei recoltare s-a realizat, până în prezent, pe 40% din suprafaţa cultivată, va fi, în această toamnă, sub cea obţinută anul trecut, situaţii asemănătoare urmând să se înregistreze şi la porumb şi sfecla de zahăr din cauza secetei.

Mai exact, la cartof, producţia medie este de aproximativ 23 000 kg/ha, situându-se sub cea din 2018

Lipsa apei influenţează și lucrările de toamnă şi are efect negativ asupra culturilor semănate în perioada anterioară.

În această toamnă, agricultura se confruntă cu lipsa acută de precipitaţii, deficitul de apă din sol situându-se la aproximativ 150 l/mp.

În prezent, în Brașov au fost terminate lucrările la rapiţa de toamnă - 3 450 de ha, şi la orzul de toamnă - 580 de ha. A început semănatul la grâu, din cele       17 100 de ha programate fiind semănate circa 500 de ha, dar lucrările sunt în grafic.

Din cauza secetei, spun specialiștii DAJ Brașov, este foarte mult îngreunată pregătirea patului germinativ pentru culturile de toamnă, aratul, discuitul. De asemenea, se constată o răsărire slabă şi neuniformă la culturile semănate în perioada anterioară, respectiv la rapiţă şi orz.

Publicat în Horticultura

Chiar dacă, în acest an, cantitatea de struguri produsă în județul Vrancea va fi mai mică decât cea din 2018, calitatea acestora este superioară, motiv pentru care, afirmă reprezentanții Direcției Agricole Județene (DAJ), anul acesta se vor obţine vinuri de excepţie.

„Recoltatul a început mai devreme în acest an, din cauza maturizării strugurilor. Recolta va fi influenţată cantitativ, dar calitativ strugurii din acest an sunt deosebiţi. Se vor produce nişte vinuri de excepţie. Concentraţia de zahăr din strugure, comparativ cu alţi ani, este destul de mare pentru acest moment. Zahărul este undeva de 200 de grame la litru”, este de părere şeful Inspecţiei vitivinicole din cadrul Direcţiei Agricole Vrancea, Gabriel Baiciu.

Conform sursei citate, producţia din acest an a fost influenţată de ploile de la începutul verii, dar şi de seceta din luna august.

„Având în vedere condiţiile meteo din perioada iunie-iulie, producţia din acest an a fost în mică parte compromisă din cauza ploilor, pentru că producătorii nu au mai putut efectua tratamentele la timp. Zonele cele mai afectate de ploi, dar şi de grindină au fost în podgoriile de la Coteşti, Urecheşti sau Popeşti. În luna august, am avut o perioadă de secetă, care este posibil să declanşeze un alt fenomen, respectiv să ducă la deshidratarea strugurilor”, a precizat oficialul DAJ, citate de Agerpres.

În 2019, producţia estimată la hectar este de aproximativ nouă tone, cu circa o tonă mai puţin decât anul trecut, când producţia a depăşit 10 tone la hectar.

Vrancea este judeţul cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie, având un patrimoniu viticol de aproximativ 26 000 de hectare, circa 10% din suprafaţa viticolă a României. În judeţ se produc anual circa 10 000 de vagoane de vin, echivalentul a 100 de milioane de litri de vin.

Publicat în Horticultura

Producția de struguri a județului Arad pare să aibă de suferit în acest an, în condițiile în care viticultorii arădeni reclamă că aceasta ar fi compromisă, în mare parte, de porcii mistreţi, care s-ar fi înmulţit excesiv şi ar ataca în turme culturile, sesizări fiind depuse şi la autorităţi.

În Podgoria Aradului, care cuprinde mai multe localităţi şi are în centru zona viticolă Miniş, există sute de cultivatori, pe o suprafaţă de peste 3 600 de hectare, iar mulţi dintre ei acuză că porcii mistreţi le provoacă mari distrugeri, în acest an.

Distrugerea ar fi generalizată, susține unul dintre producători. El afirmă că porcii vin în turme și că niciodată nu s-a confruntat cu un atac al mistreţilor ca acum. Nicu Cojocaru a declarat, pentru presa centrală, că a angajat inclusiv paznici care fac zgomot pentru a alunga animalele, însă fără sorți de izbândă.

Pagubele sunt imense, mai precizează Cojocaru.

„Eu am pierderi majore din cauza mistreţilor. Doar în stropirea culturilor am investit 30 000 de lei în acest an, dar nu cred că voi reuşi să fac în total nici 3 000 de litri de vin. Cel puţin 40 de tone de struguri mi-au fost distruse de mistreţi, însă am vecini cu pierderi şi mai mari. Un italian, care are peste o sută de hectare, aproape că nu mai are ce recolta”, s-a plâns viticultorul.

Producătorii de struguri din Arad ar fi adresat inclusiv plângeri către autorităţi şi cer împuşcarea tuturor mistreţilor din zonă.

La Direcţia Agricolă Arad au fost înregistrate primele sesizări ale viticultorilor, iar în această perioadă se fac evaluări privind pagubele provocate de mistreţi, dar şi de căprioare.

Potrivit precizărilor făcute de șeful DAJ Arad, Ioan Martin, angajații instituției s-ar fi deplasat pe teren în zona Pâncota, de unde au primit primele reclamaţii.

„În cazul unui cultivator de acolo, s-au constatat distrugeri de 15 la sută, pe o suprafaţă de 24 de hectare de viţă-de-vie. Vom verifica situaţia şi la Şiria, unde se reclamă pierderi mai mari. Noi, conform legii, facem parte din comisia care stabileşte pagubele produse de animale sălbatice, iar pe baza documentelor întocmite, cultivatorii pot face demersuri pentru a obţine despăgubiri”, a menționat oficialul DAJ Arad.

sursa: Agerpres

Publicat în Horticultura

Potrivit anunțului făcut marți, 10 septembrie 2019, de șeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Mureş, Ioan Rus, pentru al treilea an consecutiv, fermierii mureșeni au înregistrat cele mai mari producţii din istorie la grâu şi rapiţă, iar previziunile în cazul culturilor de toamnă, cum sunt floarea-soarelui, sfecla de zahăr şi porumbul, sunt peste nivelul ultimilor trei ani, consideraţi cei mai buni ai agriculturii județene.

Conform precizărilor directorului DAJ Mureș, fermierii mureșeni au înregistrat cea mai mare producţie de grâu, cu o medie pe hectar de 5 109 kilograme, dar și că au existat producători care au atins şi peste 7 300 kilograme la hectar. El a adăugat că au existat și producţii bune la rapiţă, peste 3 000 kg/ha și preconizează randamente la porumb de peste 7 500-8 000 kg/ha.

Potrivit datelor puse la dispoziția presei de DAJ Mureş, de pe cele 29 813 hectare cu grâu s-a obţinut o producţie de 152 326 de tone, cu o medie de 5 109 kilograme la hectar, fiind trei producători care au obţinut producţii de peste 7 000 -7 300 de kilograme la hectar, la rapiţă, pentru ulei de pe cele 7 541 hectare s-a obţinut o producţie de 22 662 de tone, cu o medie de 3 005 kilograme la hectar, cinci fermieri obţinând între 3 000 şi 4 000 de kilograme la hectar.

La secară, de pe 252 hectare s-a obţinut o producţie de 668 de tone, la triticale, de pe 2 613 hectare s-au obţinut 13 569 tone, iar la orz, de pe 3 055 hectare,  s-au obţinut 16 115 tone etc.

Ioan Rus a arătat că, în ciuda vremii secetoase din ultimele luni, se estimează o producţie cel puţin la nivelul celei de anul trecut. La floarea-soarelui se estimează o producţie de peste 4 000 de kilograme la hectar, iar la sfeclă de zahăr între 70 000 şi 77 000 de kilograme la hectar.

Publicat în Piata agricola

În cadrul unei videoconferințe convocat de ministrul Agriculturii, Petre Daea, cu directorii structurilor județene din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și cu conducerea Direcțiilor Agricole Județene (DAJ), acesta le-a reamintit directorilor structurilor județene din cadrul APIA că este foarte important să se respecte etapele prevăzute în OMADR 69/2019, referindu-se la faptul că până la data de 1 iulie 2019 trebuie să fie efectuat controlul administrativ, inclusiv controlul preliminar al cererilor unice de plată, eșantionarea acestora pentru controlul la fața locului, precum și transmiterea eșantioanelor.

„Ulterior, între 2 iulie și 1 octombrie 2019, se va efectua controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate în acest scop, iar controlul aferent al unor obligații/cerințe specifice, în iarna sau în primăvara anului următor”, a mai precizat oficialul guvernamental.

De asemenea, ministrul Petre Daea a atras atenția asupra impactului pe care ajutoarele de minimis îl au asupra fermierilor, acestea fiind derulate prin programele de susținere a produsului tomate în spații protejate, susținerea producției de usturoi și susținerea crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii.

„Plățile către beneficiarii programului de tomate trebuie să fie făcute imediat ce banii intră în conturile direcțiilor agricole. (...) Fermierii trebuie să primească informații utile care să le ușureze munca. Un exemplu în acest sens este eliberarea adeverințelor pentru beneficiarii schemelor de plată, începând cu data de 24 iunie 2019, pentru cei care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și non-bancare care au încheiat convenții cu APIA”, s-a precizat într-un comunicat de presă remis la redacție.

Nu în ultimul rând, a fost prezentată lista liceelor agricole pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale le va coordona și finanța începând cu anul școlar 2019-2020, în așa fel încât șefii Direcțiilor agricole județene să ia legătura cu conducerea acestora în vederea unei prime analize privind măsurile ce se impun.

Luni, 24 iunie 2019, a fost convocată de către ministrul Petre Daea o videoconferință cu directorii structurilor județene din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și cu conducerea Direcțiilor Agricole Județene (DAJ).

Alături de ministru s-au aflat secretarii de stat Daniel Dumitru Botănoiu și Daniel Eugeniu Crunțeanu, subsecretarul de stat Maricel Floricel Dima, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Adrian Pintea, precum și directori și experți din cadrul APIA și MADR.

Publicat în Finantari

Reprezentanții Direcției pentru Agricultură (DAJ) Dolj spun că, în acest an, în județul amintit s-au cultivat circa 3.000 de ha cu pepene verde, la nivelul societăţilor comerciale.

Același date ale DAJ Dolj relevă că localităţile cu cea mai mare suprafaţă cultivată sunt Călăraşi - 1.000 ha şi Dăbuleni - 800 ha. Alte localităţi din Dolj unde s-au cultivat, anul acesta, suprafeţe mai mari cu pepene verde sunt în zona nisipoasă a judeţului: Sadova - 350 ha, Dăneţi -150 ha, Bechet -120 ha, Rojişte - 100 ha, Ostroveni - 80 ha, Amărăştii de Jos - 50 ha, Moţăţei - 40 ha. În rest, sunt localităţi cu suprafeţe cultivate sub 50 ha, iar recoltarea va începe la sfârşitul lunii iunie.

În cazul culturii de pepene galben, suprafaţă totală cultivată la nivelul judeţului Dolj este de 642,49 ha. Printre localităţile cu suprafeţe mari de pepene galben se numără Dăbuleni - 200 ha, Sadova - 100 ha, Călăraşi - 100 ha, Ostroveni - 35 ha, Daneţi - 50 ha, Moţăţei - 27 ha, Bechet - 20 ha, iar în alte localităţi suprafeţele cultivate sunt mai mici.

Potrivit anunţurilor postate pe reţelele de socializare de către producătorii din Dăbuleni, recoltarea pepenilor galbeni a început, iar aceştia vor fi comercializaţi din această săptămână în pieţe din Bucureşti.

Publicat în Știri interne

Cu o suprafaţă totală de 93,89 hectare, majoritatea din zona Râmnicu Sărat, mai exact cu 48 de înscrieri în Programul de susţinere a producţiei de usturoi în Buzău, județul ocupă primul loc în ţară, a anunţat luni, 3 iunie 2019, biroul de presă al Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ).

Valoarea sprijinului financiar a acestui nou program este de 13.950 de lei la hectar, contravaloarea în lei a 3.000 de euro.

„După succesul Programului de sprijin pentru tomatele cultivate în sere şi solarii, aflat în al treilea an de implementare, unde s-au înscris în acest an 665 de producători, un alt program se adresează cultivatorilor de usturoi. Sunt deja 48 de solicitări, cu o suprafaţă totală de 93,89 hectare, majoritatea din zona Râmnicu Sărat, cunoscută în întreaga ţară, ceea ce situează judeţul Buzău pe primul loc în ţară”, conform spuselor directorului DAJ Buzău, Cosmin Florea.

La staţiunea legumicolă Buzău s-au creat primele două soiuri autohtone de usturoi, Benone şi Râmniceanu, în curs de omologare, iar cercetătorii de acolo lucrează la alte soiuri, inclusiv la celebrul usturoi negru, atât de căutat de gastronomia din întreaga lume.

Publicat în Știri interne
Luni, 25 Martie 2019 16:22

Pași făcuți în colectarea lânii

Aproximativ 350 de tone de lână, dintr-un total de circa 600 de tone produse anual în județul Mureș, au fost predate centrelor înfiinţate prin Programul de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, iniţiat de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), este anunțul făcut luni, 25 martie 2019, de şeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Mureş, Ioan Rus.

Totodată, acesta a precizat că întreaga cantitate de lână predată anul trecut la centrele specializate a fost plătită deja.

„Efectivele sunt undeva la 400.000 de capete de ovine, iar la un calcul simplu ar rezulta în jur de 600 de tone de lână produsă anul trecut. Anul trecut, am valorificat prin programul MADR 358 de tone, care au fost preluate cu 1 leu/kilogram. Aceşti furnizori au livrat la centrele autorizate sau la intermediari care au avut contracte cu centre autorizate. (...) Nu avem o evidenţă pentru ce s-a întâmplat cu lâna care nu a fost predată, pot doar să spun că pe câmpuri nu am mai găsit, ca în anii anteriori, stocuri de lână aruncată. Din păcate, în judeţul Mureş deşi am insistat şi am făcut publicitate, nu am găsit un investitor să fie deschis să investească într-un asemenea centru. Mai mult, singura spălătorie spre care se îndreaptă lâna este cea din Turcia. Noi nu avem o spălătorie autorizată în România, e singurul impediment care duce la nerealizarea acestor investiţii. Sperăm ca în discuţiile cu Ministerul Agriculturii să fie elaborat un act normativ şi să fie înfiinţat pe regiuni un astfel de centru. Noi am avea o locaţie care s-ar preta, chiar fosta spălătorie din zona Sighişoarei”, a declarat Ioan Rus, într-o întâlnire organizată la Prefectura Mureş, citat de agențiile de presă centrale.

Oficialul DAJ a adăugat că, în această primăvară, există deja depuse 400 de cereri de înscriere în registrul furnizorilor de lână, termenul final de înscriere fiind data de 28 martie, iar după această dată va începe predarea lânii către centrele înfiinţate în cadrul programului MADR.

Publicat în Știri interne
Luni, 25 Martie 2019 15:41

Anchetă în fermele tulcene

Autoritățile tulcene au transmis luni, 25 martie 2019, că au echipe în teren pentru a verifica culturile de toamnă care au fost afectate din cauza secetei, ancheta fiind în curs de desfășurare.

Vorbim de reprezentanții Prefecturii Tulcea care au început controlul a peste 300 de cereri depuse de fermierii din judeţ, ale căror culturi au fost afectate de seceta prelungită din ultima perioadă, este anunțul făcut într-o şedinţă a Colegiului prefectural de reprezentanţi ai instituţiei.

Adjuncta Direcţiei Judeţene pentru Agricultură (DAJ), ing. Mirela Müller, a precizat că rezultatele preliminare ale verificărilor arată că doar un sfert din suprafeţele cultivate în toamna anului trecut sunt afectate.

„Majoritatea fermierilor ar putea avea suprafeţe calamitate mai mici decât cele declarate, deoarece cam toţi sunt hotărâţi să păstreze culturile înfiinţate pentru a vedea dacă se vor dezvolta. Un eventual procent de calamitate se va vedea la recoltare în producţia medie pe care o vor obţine”, a declarat reprezentanta DJA, citată de agențiile de presă centrale.

Mai bine de 300 de producători agricoli au anunțat autorităţile de resort că o suprafaţă totală de circa 20.000 de hectare a fost afectată de secetă, rezultatele verificărilor în teren urmând să fie făcute publice săptămâna viitoare.

Conform datelor DAJ date publicității în timpul şedinţei Colegiului prefectural, agricultorii tulceni au realizat 85% din arăturile pentru culturile care se vor însămânţa în această primăvară.

Fermierii tulceni şi-au propus ca în această primăvară să înfiinţeze culturi pe o suprafaţă totală de 139.953 de hectare, cele mai întinse culturi, de 58.950 de hectare, respectiv de 49.222 de hectare, urmând să fie de floarea soarelui şi porumb.

Publicat în România Agricolă
Pagina 1 din 4