În raportul special nr. 04/2019, intitulat „Sistemul de control pentru produsele ecologice s-a îmbunătățit, dar persistă unele provocări”, Curtea de Conturi Europeană (ECA) recunoaște faptul că prețurile pe care consumatorii le plătesc pentru produsele care poartă sigla ecologică a UE sunt uneori semnificativ mai mari decât cele pentru produsele convenționale.

De asemenea, în același raport se scrie negru pe alb că „nu există teste științifice cu ajutorul cărora să se poată stabili dacă un produs este sau nu este ecologic”, respectiv că „trasabilitatea până la producătorul agricol nu era posibilă pentru multe produse, în timp ce, pentru altele, acest proces de urmărire a durat mai mult de trei luni”.

„Prin urmare, un sistem de control solid care acoperă întregul lanț de aprovizionare, de la producători până la procesatori, importatori și distribuitori de alimente, este esențial pentru a oferi consumatorilor siguranța că produsele ecologice pe care le cumpără sunt cu adevărat ecologice. Comisia Europeană (n.r. - CE) joacă un rol central în supervizarea sistemului de control”, se precizează în sinteza raportului, transmisă joi, 14 martie 2019, la redacție.

Potrivit precizărilor lui Nikolaos Milionis, membrul ECA responsabil de raport, CE ar trebui să colaboreze strâns cu statele membre ale Uniunii Europene (UE), astfel încât populația să aibă încredere în sigla ecologică a blocului comunitar.

„Atunci când consumatorii cumpără produse ecologice, aceștia se bazează pe faptul că normele privind producția ecologică au fost aplicate în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, indiferent dacă produsele respective sunt obținute în UE sau sunt importate”, a declarat Milionis. „Comisia ar trebui să colaboreze cu statele membre pentru a remedia deficiențele rămase și pentru a face sistemul de control să devină cât mai eficace posibil – acest lucru este esențial pentru menținerea încrederii consumatorilor în sigla ecologică a UE.”

Audit la audit. Controlăm țările terțe exportatoare de produse ecologice, dar degeaba

Raportul denumit sugestiv „Sistemul de control pentru produsele ecologice s-a îmbunătățit, dar persistă unele provocări” este rezultatul unui audit de urmărire subsecventă a situației punerii în aplicare a recomandărilor formulate în Raportul special nr. 9/2012 al Curții, intitulat „Audit privind sistemul de control care reglementează producția, procesarea, distribuția și importurile de produse ecologice”, audit în cadrul căruia ECA a efectuat vizite în Regatul Unit, Germania, Italia, Spania, Franța și Irlanda.

Auditul în cauză a vizat într-o mai mare măsură regimurile de import. Anul trecut, blocul comunitar a importat produse ecologice din peste 100 de țări terțe. ECA a constatat că CE a început să viziteze organisme de control din țările care exportă produse ecologice către UE. De asemenea, ECA a identificat deficiențe în controalele efectuate de statele membre cu privire la loturile care intră pe teritoriul acestora și a constatat că, în unele state membre, controalele efectuate de organismele de control cu privire la importatori erau în continuare incomplete.

Conform aceluiași document, ECA a efectuat un exercițiu de trasabilitate pentru produsele ecologice. În pofida îmbunătățirilor înregistrate în ultimii ani, în special în UE, Curtea a constatat că trasabilitatea până la producătorul agricol nu era posibilă pentru multe produse, în timp ce, pentru altele, acest proces de urmărire a durat mai mult de trei luni.

Nu în ultimul rând, autorii raportului precizează în sinteza pusă la dispoziția noastră că utilizarea măsurilor de asigurare a respectării normelor pentru sancționarea neconformităților nu a fost armonizată la nivelul întregii UE, iar autoritățile și organismele de control ale statelor membre au comunicat uneori cu întârziere cazurile de neconformitate.

Ca soluții la problemele depistate, ECA recomandă CE să remedieze deficiențele rămase în sistemele de control ale statelor membre și în raportare, să își îmbunătățească activitatea de supraveghere a importurilor, inclusiv printr-o mai bună cooperare cu organismele de acreditare și cu autoritățile competente ale altor piețe importatoare semnificative, respectiv să efectueze controale de trasabilitate mai cuprinzătoare pentru produsele ecologice.

Curtea prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care Curtea le formulează în rapoartele sale sunt puse în practică. Acest nivel ridicat de acceptare a recomandărilor subliniază beneficiile pe care activitatea Curții le aduce cetățenilor UE.

Publicat în Piata agricola

La nici două săptămâni de la raportul publicat de Curtea de Conturi Europeană (ECA) conform căruia modelul Uniunii Europene (UE) în materie de siguranță alimentară se bucură de respect la nivel mondial, dar este în prezent suprasolicitat, marți, 22 ianuarie 2019, ministrul român al Agriculturii, Petre Daea, a afirmat în Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară din Parlamentul European că locuitorii blocului comunitar se aşteaptă ca alimentele să fie sigure, de calitate, să fie produse sustenabil şi cu respect faţă de natură.

În comisia ENVI, oficialul român a adăugat că propunerea de Regulament cu privire la transparenţa şi durabilitatea sistemului european de evaluare a riscurilor pe lanţul alimentar reprezintă o oportunitate menită să răspundă temerilor manifestate de cetăţeni cu privire la transparenţa evaluării riscurilor.

„Uniunea Europeană se mândreşte cu cele mai înalte standarde de siguranţa alimentelor din lume, protecţia sănătăţii umane, a animalelor şi a mediului fiind în centrul tuturor politicilor europene. Cetăţenii se aşteaptă ca alimentele să fie sigure, de calitate, să fie produse sustenabil şi cu respect faţă de natură. Să fie promovată şi stimulată inovarea şi competitivitatea. Să existe un cadru legislativ care să ţină cont de aceste deziderate şi care să permită o mai mare implicare a cetăţenilor în procesele decizionale, crescând astfel încrederea în ceea ce facem noi, ca politicieni. Propunerea de Regulament referitoare la transparenţa şi durabilitatea sistemului european de evaluare a riscurilor pe lanţul alimentar reprezintă o oportunitate pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate de cetăţeni în ceea ce priveşte transparenţa evaluării riscurilor şi a procesului prin care luăm deciziile”, a spus Daea, citat de Agerpres.

Ministrul de resort a mai spus că Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) are un rol extrem de important, iar independenţa şi obiectivitatea instituției, capacitatea acesteia de a menţine un standard înalt de expertiză ştiinţifică, creşterea accesului la studii ştiinţifice de înaltă calitate sunt elemente care se regăsesc în propunerea Comisiei.

„Prin aceasta, Comisia Europeană ne asigură că sistemul va fi îmbunătăţit, că îl va face mai robust şi de încredere, că va asigura inovarea şi va permite o mai bună utilizare a ştiinţei în domeniul siguranţei alimentelor. Ne dorim acest lucru şi suntem pregătiţi să contribuim activ la atingerea acestor obiective. Analizând cu mare atenţie amendamentele Parlamentului şi comparându-le cu poziţia Consiliului, am tras concluzia că ambele instituţii împărtăşesc aceleaşi obiective în ceea ce priveşte elementele-cheie, deşi poate am ales căi diferite de a le reflecta în text. Ţin să mulţumesc doamnei Pilar Ayuso, raportorul pe acest dosar, pentru disponibilitatea arătată şi rapiditatea cu care s-a implicat în negocierea acestui dosar extrem de important”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Daea a solicitat „sprijin şi înţelegere” membrilor Comisiei ENVI din Parlamentul European, „esenţiale în efortul de a ajunge la un acord în acest dosar până la jumătatea lunii februarie”.

„Gestionarea eficientă a termenelor, menţinerea discuţiilor strict în sfera care priveşte obiectivele propunerii Comisiei reprezintă în acest caz piatra de temelie pentru adoptarea Regulamentului în sesiunea plenară a Parlamentului European din martie”, a conchis oficialul român.

Sistem suprasolicitat

Conform raportului ECA din 14 ianuarie 2019, Curtea a constatat că modelul UE în materie de siguranță alimentară se bucură de respect la nivel mondial, dar este în prezent suprasolicitat. În opinia Curții, cadrul juridic care reglementează substanțele chimice din produsele alimentare, hrana pentru animale, plante și animale vii este în continuare în lucru și nu a fost încă implementat la nivelul preconizat de legislația UE în domeniul producției alimentare.

În plus, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, care asigură consultanță științifică pentru a sta la baza procesului de elaborare a politicilor europene, înregistrează întârzieri în activitățile sale în ceea ce privește substanțele chimice.

Această situație afectează funcționarea corespunzătoare a unor componente ale sistemului, precum și sustenabilitatea modelului, în ansamblu.

Publicat în International

Chiar dacă Uniunea Europeană (UE) limitează utilizarea anumitor pesticide pe baza unor criterii de periculozitate, în opinia Curții Europene de Conturi (ECA) este posibil ca reziduuri provenite de la astfel de producție de protecție a plantelor să fie tolerate în produse importate în UE, în cazul în care o analiză a riscurilor a arătat că nu există niciun pericol pentru consumatori, se menționează în Raportul special nr. 2/2019, intitulat „Pericolele chimice din hrana noastră: politica UE în materie de siguranță alimentară ne protejează, dar se confruntă cu provocări”.

În opinia Curții, cadrul juridic care reglementează substanțele chimice din produsele alimentare, hrana pentru animale, plante și animale vii este în continuare în lucru și nu a fost încă implementat la nivelul preconizat de legislația UE în domeniul producției alimentare.

În plus, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care asigură consultanță științifică pentru a sta la baza procesului de elaborare a politicilor europene, înregistrează întârzieri în activitățile sale în ceea ce privește substanțele chimice. Această situație afectează funcționarea corespunzătoare a unor componente ale sistemului, precum și sustenabilitatea modelului în ansamblu.

„Siguranța alimentară constituie o prioritate importantă pentru UE, îi afectează pe toți cetățenii și este strâns legată de activitatea comercială”, a precizat domnul Janusz Wojciechowski, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. „Sistemul actual al UE se confruntă însă cu o serie de incoerențe și dificultăți”.

Conform aceluiași document, unele state membre ale blocului comunitar controlează anumite substanțe chimice mai frecvent decât pe altele, iar cadrele juridice ale acestora sunt atât de vaste, încât autoritățile publice estimează că este dificil pentru ele să se achite de toate responsabilitățile care le revin.

ECA recomandă o mai mare integrare a sistemelor de control din sectorul privat

Potrivit Curții, controalele desfășurate de organisme publice nu pot reprezenta decât o mică parte din totalul controalelor efectuate, iar cea mai bună soluție pentru ca modelul UE să rămână credibil este completarea sistemelor de control public cu sisteme de control din sectorul privat. Or, sinergiile dintre cele două tipuri de sisteme au început să fie analizate abia recent.

Curtea a identificat, de asemenea, limitări ale sistemului de control, întrucât statele membre întâmpină dificultăți în a determina natura măsurilor coercitive care trebuie luate în cazuri de neconformitate.

Politica UE în materie de siguranță alimentară vizează garantarea unui nivel ridicat de protecție a vieții și a sănătății umane, precum și protecția cetățenilor UE împotriva a trei tipuri de pericole care pot fi prezente în produsele alimentare: pericole fizice, pericole biologice și pericole chimice. Acest audit s-a concentrat pe pericolele chimice.

De aceea, ECA recomandă Comisiei Europene (CE) să evalueze schimbările care ar putea fi aduse legislației care reglementează pericolele chimice, ținând seama de capacitatea de a aplica această legislație în mod uniform.

De asemenea, CE trebuie să încurajeze în continuare complementaritatea, astfel încât autoritățile publice din statele membre să se poată baza pe controalele efectuate de sectorul privat.

Totodată, Comisia trebuie să explice care sunt măsurile pe care le va lua cu privire la reziduurile de pesticide prezente în produsele alimentare pentru a păstra același nivel de asigurare atât pentru alimentele produse în UE, cât și pentru cele importate, menținând în același timp conformitatea cu normele Organizației Mondiale a Comerțului.

Nu în ultimul rând, însă poate cel mai important aspect, Comisia trebuie să furnizeze statelor membre orientări suplimentare cu privire la aplicarea măsurilor coercitive și să își consolideze procedurile de monitorizare a conformității cu normele alimentare ale UE.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cetățenii europeni beneficiază de unul dintre cele mai ridicate niveluri de asigurare din lume cu privire la siguranța hranei pe care o consumă. Forța modelului UE se bazează pe o structură de guvernanță în care responsabilitățile sunt împărțite între cele două agenții descentralizate ale UE și Comisie. Acest fapt permite separarea evaluării riscurilor de gestiunea riscurilor, astfel: obiectivul de a evalua siguranța substanțelor chimice înainte ca acestea să fie utilizate în lanțul alimentar, respectiv alocarea clară a responsabilităților între sectorul privat și autoritățile publice de control.

Pe lângă aceasta, pentru a garanta faptul că produsele alimentare importate în UE respectă aceleași standarde înalte de siguranță, UE solicită țărilor terțe să respecte standardele sale.

Publicat în International

Într-un raport incendiar dat publicității de Curtea de Conturi Europeană (ECA) se menționează că acțiunile Uniunii Europene (UE) vizând îmbunătățirea bunăstării animalelor au avut succes în legătură cu anumite aspecte importante, dar continuă să existe unele deficiențe în ceea ce privește animalele de fermă, specialiștii Curții apreciind că ar trebui redus decalajul dintre obiectivele ambițioase și punerea în aplicare pe teren.

Concret, pentru a examina modul în care este verificată bunăstarea animalelor de fermă și punerea în aplicare la nivel global a strategiei UE în materie de bunăstare a animalelor, auditorii ECA au vizitat cinci state membre ale blocului comunitar, și anume Germania, Franța, Italia, Polonia și România.

„Concluzia Curții a fost că acțiunile UE au avut succes în unele domenii, dar CONTINUĂ SĂ EXISTE DEFICIENȚE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE RESPECTAREA STANDARDELOR MINIME. Se mai pot realiza progrese în ceea ce privește coordonarea cu controalele în materie de ecocondiționalitate și PAC ar putea fi utilizată într-un mod mai eficient pentru a promova standarde mai înalte de bunăstare a animalelor”, afirmă analiștii Curții, în urma analizelor aprofundate.

„Bunăstarea animalelor constituie o problemă importantă pentru cetățenii UE”, a declarat domnul Janusz Wojciechowski, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. „Comisia Europeană a adoptat o abordare proactivă pentru a răspunde preocupărilor părților interesate, dar este în continuare necesar să reducem decalajul dintre obiectivele ambițioase și punerea în practică”.

Conform afirmațiilor vocilor autorizate ale ECA, persistă anumite deficiențe în unele domenii, în special în legătură cu practicarea în mod curent a codotomiei la porci, cu nerespectarea normelor privind transportul pe distanțe lungi și transportul animalelor care nu sunt în măsură să suporte transportul și cu procedurile de asomare la sacrificare.

Cei de la ECA spun că CE a publicat orientări privind modul în care ar trebui transportate și sacrificate animalele, precum și orientări privind bunăstarea porcinelor, dar există în continuare probleme legate de modul în care acestea sunt aplicate pe teren. În opinia Curții, statele membre dau în general curs recomandărilor formulate de CE, dar punerea lor în aplicare poate fi un proces îndelungat.

De asemenea, Curtea a identificat bune practici, în special în ceea ce privește coerența inspecțiilor oficiale ale statelor membre, dar a constatat totodată că este necesar să se pună accentul pe domeniile și pe operatorii care prezintă un risc mai ridicat de neconformitate.

„Statele membre ar putea să valorifice mai bine informațiile obținute în urma auditurilor interne și a reclamațiilor pentru a îmbunătăți modul în care își gestionează politica în materie de bunăstare a animalelor”, se menționează în raport. „Curtea consideră că, în general, statele membre au instituit mecanisme adecvate pentru controalele în materie de ecocondiționalitate legate de bunăstarea animalelor. Cu toate acestea, se mai pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește coordonarea cu inspecțiile oficiale. Au existat, de asemenea, cazuri în care sancțiunile aplicate de agențiile de plăți nu erau proporționale cu gravitatea neregulilor”.

1,5 miliarde euro alocate de UE pentru plăți pe bunăstare

UE are unele dintre cele mai înalte standarde din lume în materie de bunăstare a animalelor, care includ norme privind creșterea, transportul și sacrificarea animalelor de fermă. Politica Agricolă Comună (PAC) condiționează plățile agricole de respectarea unor niveluri minime de bunăstare a animalelor, în timp ce politica de dezvoltare rurală îi încurajează pe fermieri să aplice standarde mai ridicate. Pentru perioada 2014-2020, 18 state membre au alocat, în cadrul dezvoltării rurale, 1,5 miliarde de euro pentru plăți în favoarea bunăstării animalelor.

CE a combinat acțiunile de orientare cu acțiunile de asigurare a respectării normelor pentru a contribui la atingerea conformității. Ea a avut succes în unele domenii importante, în special adăpostirea în grup a scroafelor și interdicția referitoare la utilizarea bateriilor care restrâng comportamentul găinilor ouătoare. Comisia Europeană și statele membre au cooperat în vederea elaborării de orientări destinate să îmbunătățească înțelegerea și aplicarea cerințelor legale, orientări care au fost difuzate pe scară largă. În general, statele membre vizitate au urmat recomandările Comisiei, dar au avut uneori nevoie de mult timp pentru a le da curs.

Luând în calcul toate cele afirmate mai sus, Curtea formulează un număr de recomandări în atenția Comisiei, menite să îmbunătățească gestionarea politicii privind bunăstarea animalelor. Aceste recomandări vizează cadrul strategic pentru bunăstarea animalelor, acțiuni mai eficace de asigurare a respectării normelor, orientările pentru atingerea conformității, întărirea legăturilor dintre ecocondiționalitate și bunăstarea animalelor și acțiuni care să abordeze mai bine bunăstarea animalelor prin intermediul politicii de dezvoltare rurală.

Bunăstarea animalelor susține condițiile de concurență echitabile

Sectorul creșterii animalelor din UE reprezintă 45% din totalul activității agricole a blocului comunitar, generează o producție în valoare de 168 de miliarde de euro anual și oferă aproximativ patru milioane de locuri de muncă. Sectoarele conexe (sectorul lactatelor, cel al prelucrării cărnii și cel al hranei pentru animale) generează, împreună, o cifră de afaceri anuală de aproximativ 400 de miliarde de euro. Aplicarea uniformă a standardelor de bunăstare a animalelor contribuie la menținerea unor condiții de concurență echitabile în aceste sectoare.

Curtea prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care le formulează Curtea în aceste rapoarte sunt puse în practică. Acest nivel ridicat de acceptare a recomandărilor subliniază beneficiile pe care activitatea Curții le aduce cetățenilor UE.

Publicat în Finantari

Curtea de Conturi Europeană (ECA) desfășoară în prezent un audit al instrumentelor de gestionare a riscurilor și a crizelor prevăzute de Politica Agricolă Comună (PAC), a anunțat instituția prin intermediul unui comunicat de presă.

Auditorii vor examina dacă măsurile existente abordează în mod eficace și eficient problema pierderilor de venituri ale fermierilor cauzate de amenințări, cum sunt condițiile meteorologice extreme, epidemiile și unele decizii politice, precum embargoul impus de Rusia la importurile provenite din UE.

Auditul se va axa pe instrumentele de gestionare a riscurilor care au fost concepute pentru a transfera o parte din riscurile cu care se confruntă fermierii către terțe părți, cum ar fi societățile de asigurare și fondurile mutuale, precum și pe „măsurile excepționale” care vin în ajutorul fermierilor aflați într-o situație de criză precum un dezechilibru al pieței, o boală la animale sau pierderea încrederii consumatorilor.

„Pierderile la nivel de producție și deciziile de natură politică, cum ar fi embargoul impus de Rusia la importuri, afectează în mod direct veniturile fermierilor”, a declarat Samo Jereb, membru ECA, responsabil de acest audit. „Date fiind constrângerile legate de bugetul UE și noile priorități avute în vedere, precum și numărul tot mai mare de evenimente meteorologice extreme, cadrul de gestionare a riscurilor și a crizelor în domeniul agriculturii trebuie să fie unul solid și coerent”.

În cadrul auditului, vor fi supuse atenției evaluările realizate de Comisia Europeană (CE) cu privire la nevoile existente în materie de gestionare a riscurilor și de soluționare a crizelor. Se va evalua dacă instrumentele de gestionare a riscurilor și a crizelor sunt bine integrate și coordonate atât între ele, cât și cu măsurile de la nivel național. Auditul va include, de asemenea, o analiză a modului în care are loc în practică gestionarea riscurilor la nivelul UE, precum și o analiză a măsurilor excepționale instituite pentru sectorul fructelor și legumelor ca urmare a embargoului impus de Rusia cu privire la importurile aferente.

Sunt planificate vizite de audit în mai multe state membre, auditorii urmând să poarte discuții cu autoritățile de management și cu agențiile de plăți din domeniul PAC, precum și cu principalele părți interesate, de exemplu, societăți de asigurare și fonduri mutuale. Se estimează că raportul rezultat în urma auditului va fi publicat la mijlocul anului 2019.

Suma totală a cheltuielilor publice (finanțare din partea statelor membre și cofinanțare din partea UE) care a fost alocată pentru asigurări, fonduri mutuale și stabilizarea veniturilor, în contextul programării privind dezvoltarea rurală pentru perioada 2014 - 2020, se ridică la 2.500 de milioane de euro.

Cheltuielile suportate de UE în perioada 2015 - 2017 în scopul măsurilor excepționale din cadrul sectorului fructelor și legumelor s-au ridicat la 459 de milioane de euro.

Publicat în Comunicate

Potrivit concluziilor reprezentanților Curții Europene de Conturi (ECA), exprimate printr-un document de informare cu privire la viitorul PAC elaborat ca răspuns la comunicarea Comisiei Europene (CE) privind viitorul sectorului alimentar și al agriculturii după 2020, anumite măsuri din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) actuale nu au obiective clare, un exemplu în acest sens fiind cel al măsurii de „înverzire”.

Introdusă împreună cu ultima reformă a Politicii, astfel încât să ducă la îmbunătățirea performanței de mediu, măsura de înverzire are, în viziunea ECA, un obiectiv care nu este însoțit de ținte specifice referitoare la contribuția acestei măsuri chiar la țintele de mediu și de climă.

În acest context, se mai precizează în document, acolo unde este posibil, obiectivele ar trebui să fie cuantificate, nu numai în cazul realizărilor, ci și în cazul rezultatelor și al impactului.

„Este posibil ca fondurile pentru agricultură să fie alocate acolo unde este probabil ca ele să fie cheltuite în întregime, iar nu acolo unde ele răspund unor nevoi-cheie și produc rezultate”, a declarat domnul João Figueiredo, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de documentul de informare. „Această abordare reflectă o cultură a cheltuielilor mai degrabă decât o cultură a performanței”.

Din acest motiv, Curtea de Conturi Europeană (ECA) a pledat luni, 19 martie 2018, pentru ca viitoarele cheltuieli efectuate în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) să fie bazate pe ținte ambițioase și relevante în ceea ce privește performanța, respectând în același timp pe deplin cerințele referitoare la legalitate și la regularitate.

De asemenea, potrivit ECA, fondurile trebuie să fie cheltuite acolo unde pot aduce o valoare adăugată europeană semnificativă.

PAC face în prezent obiectul unei revizuiri, întrucât actuala perioadă de șapte ani utilizată pentru planificarea finanțelor UE se încheie în 2020.

„Curtea ia notă de faptul că mai multe dintre recomandările pe care le-a formulat de-a lungul anilor au fost luate în considerare de către Comisie, care și-a făcut cunoscută ambiția de a crea un cadru nou, bazat pe performanță. Curtea a observat însă că anumite statistici nu respectă criteriile pe care le-a stabilit în unele dintre rapoartele sale anterioare și că este probabil ca măsurile sprijinite să fie similare cu măsurile care au beneficiat de sprijin în trecut”, se afirmă în documentul remis presei.

În prezent, mai spun cei de la ECA, nu există un sistem statistic al UE capabil să furnizeze informații cu privire la nivelul de trai al populației agricole. Curtea a solicitat în repetate rânduri elaborarea unor astfel de date, care să poată sta la baza unei politici ce vizează asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populația agricolă și care să poată servi și pentru alte obiective ale PAC.

Un element-cheie al conceptului propus de Comisie este un „nou model de a obține rezultate”, care este bazat pe o mai mare flexibilitate și subsidiaritate și care încredințează statelor membre o responsabilitate crescută în ceea ce privește performanța.

În opinia Curții, pentru ca noul model să se bucure de succes, sunt necesare măsuri bazate pe dovezi științifice și statistice solide, care să producă în mod clar rezultatele dorite, ținte relevante, ambițioase și verificabile pentru noile „planuri strategice privind PAC”, aliniate la obiectivele UE, un cadru robust de monitorizare și de evaluare a performanței, precum și un lanț solid în materie de audit și de asigurare a răspunderii de gestiune, care să ofere o asigurare în ceea ce privește atât conformitatea, cât și performanța.

Publicat în Finantari

Cel mai recent anunț al Curții de Conturi Europene (ECA) informează că instituția desfășoară un audit cu privire la politica UE în materie de siguranță alimentară, ca urmare a faptului că există inclusiv posibilitatea ca reziduurile de pesticide să afecteze etape ulterioare din lanțul de aprovizionare cu alimente.

Auditorii ECA vor investiga dacă modelul UE de siguranță alimentară are o bază solidă și dacă punerea sa în aplicare asigură faptul că produsele alimentare consumate în blocul comunitar sunt protejate de pericole chimice.

Totodată, Curtea a publicat o notă de informare cu privire la politica UE în materie de siguranță alimentară, acest document fiind conceput ca o sursă de informații pentru persoanele interesate de subiect.

„Siguranța alimentară poate fi amenințată de trei tipuri de pericole: fizice, biologice și chimice. Auditul Curții se va axa pe sistemul de control care privește pericolele chimice, adică acele substanțe toxice care apar în mod natural sau care sunt adăugate în cursul producției sau al manipulării alimentelor. Printre acestea se numără agenții de curățare, pesticidele și anumite metale. Deși există controale destinate să asigure faptul că substanțele chimice sunt utilizate în conformitate cu legea (de exemplu, în cazul pesticidelor în agricultură), este prezentă totuși posibilitatea ca reziduurile să afecteze etape ulterioare din lanțul de aprovizionare cu alimente”, se afirmă în anunțul ECA.

„Unul dintre principalele obiective ale UE este să protejeze siguranța alimentelor pe care le consumăm”, a declarat domnul Janusz Wojciechowski, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de audit. „Acest audit va ajuta consumatorii să înțeleagă mai bine cum funcționează modelul de siguranță alimentară al UE și va contribui la încrederea lor în politica alimentară a Uniunii.”

Pentru perioada 2014-2020, plafonul total al cheltuielilor din bugetul UE pentru „Siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, sănătatea și bunăstarea animalelor și domeniul fitosanitar” este de 1,89 miliarde de euro.

Auditorii vor purta discuții cu personalul Comisiei Europene și al agențiilor UE de resort și vor consulta părțile interesate din sectorul industriei alimentare. Vor fi efectuate vizite în trei state membre: Țările de Jos, Italia (Liguria) și Slovenia. Se estimează că raportul rezultat în urma auditului va fi publicat spre sfârșitul anului 2018.

Documentul va face parte dintr-o serie de rapoarte elaborate de Curtea de Conturi Europeană cu privire la diferite aspecte ale lanțului alimentar. Această serie include și problematica risipei alimentare (raportul a fost publicat în ianuarie 2017), bunăstarea animalelor (raportul este în curs) și alimentele ecologice (raport prevăzut de asemenea pentru 2018).

Politica UE privind siguranța alimentară are la bază o abordare integrată și include măsuri vizând întregul lanț alimentar: de la hrana pentru animale, sănătatea animalelor, protecția plantelor și producția alimentară până la procesare, depozitare, transport, import, export și vânzarea cu amănuntul. Ea implică asigurarea unui sistem eficace de control, gestionarea relațiilor cu țările din afara UE și cu organizațiile internaționale și asigurarea unui management al riscurilor bazat pe probe științifice. Modelul UE de siguranță alimentară se bazează pe un sistem solid și eficace de monitorizare și de control pentru a asigura o politică „de la fermă la consumator” care să fie coerentă.

Publicat în International

În cazul cheltuielilor bazate pe rambursarea costurilor (proiectele de investiții din 20 de state membre ale blocului UE28), Curtea de Conturi a Uniunii Europene (ECA) continuă să constate un nivel ridicat de eroare (4,9%) în domeniul dezvoltării rurale, se precizează în raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2016.

În ceea ce privește rubrica «Resurse naturale», domeniu care cuprinde cheltuielile efectuate din FEGA, precum și din FEADR, per total, nivelul de eroare estimat este de 2,5%, ceea ce reprezintă o scădere în comparație cu nivelul estimat pentru 2015 (2,9%).

Conform ECA, defalcat, în comparație cu marja mare de eroare înregistrată la cheltuielile bazate pe rambursarea costurilor (în cazul României proiecte prin PNDR 2013 și PNDR 2020), cheltuielile efectuate prin FEGA nu au fost afectate decât în proporție de doar 1,7 la sută de rata de eroare.

„Fondul european de garantare agricolă (FEGA) reprezintă mai mult de trei sferturi din cheltuielile efectuate în acest domeniu (n.r. - resurse naturale) și nu este afectat de un nivel semnificativ de eroare (1,7%), în timp ce, în domeniul dezvoltării rurale, Curtea continuă să constate un nivel ridicat de eroare (4,9%), în special în cazul cheltuielilor bazate pe rambursarea costurilor”, se menționează în document. „Curtea nu a identificat un nivel semnificativ de eroare în cazul cheltuielilor bazate pe drepturi la plată și legate de sprijinul direct acordat fermierilor, aceste cheltuieli fiind reglementate de norme simplificate privind eligibilitatea terenurilor și dispun de un sistem eficace de control ex ante (IACS) ce permite verificări încrucișate automate între diferitele baze de date”.

Surse: „Dacă ești până în 2% nu ai corecții, nu ai nimic, rata de eroare este acceptabilă”

Într-o intervenție telefonică pentru Revista Fermierului, un fost oficial guvernamental din România și ex-consultant pentru accesarea banilor europeni care a dorit însă să-și păstreze anonimatul, a afirmat că în perioada anilor 2012-2013, țara noastră se confrunta cu o rată de eroare chiar și de 100% la controalele efectuate de ECA pe achiziții publice prin PNDR, ulterior însă, aceasta diminuându-se până la circa trei procente.

Sursa noastră a precizat totodată că ECA a fost în România inclusiv pentru a verifica dacă CE are suficiente instrumente de control, iar proiectele auditate sunt „cu eroare mică”.

El a explicat că proiectele vizate de auditul ECA (cele pe rambursare) cau fost, de fapt, proiectele de investiții (infrastructură, ferme, procesare etc.), restul fiind pe plăți directe (agromediu, agricultură ecologică, zone defavorizate), menționând că rata de eroare acceptată unanim este de maximum 2%.

„Dacă ești până în 2% nu ai corecții, nu ai nimic, rata de eroare este acceptabilă”, a spus fostul consultant. „Toate investițiile merg pe sistem de rambursare, iar restul se numesc plăți directe sau plăți forfetare (care țin de fermieri și fermieri și fermele mici, cu plăți în două tranșe, cu plan de afaceri). Rata de eroare mare a fost găsită pe sistemul de rambursare, că acolo sunt controalele adevărate. Pe sistem de rambursare verifici achiziții, rezonabilitatea prețurilor, condițiile artificiale. În principal achizițiile publice de la primării au generat probleme, iar la privat au fost mai multe sesizări, o dată pe firmele legate și partenere (ei se declarau autonomi și, în fapt, erau firme legate și partenere) și apoi pe depășirea minimis-ului. Am mai avut probleme cu faptul că, deși nu aveau voie să acceseze două proiecte în același timp, unii își făceau firme pe diverse rude și prieteni și accesau mai multe proiecte în același timp”.

Ca modalitate de auditare ECA, fostul oficial guvernamental român explică pe larg sistemul și resorturile care stau în spatele demersului: „ECA auditează Comisia Europeană (n.r. - CE) să vadă dacă și-a făcut treaba; un audit al verificărilor întreprinde de CE. (...) În urma emiterii raportului de audit, CE întreprinde măsuri și vede dacă este cazul să aprofundeze anumite deficiențe observate de ECA. Ulterior, CE trimite misiuni și calculează restituiri, dacă este cazul. De cele mai multe ori, nu neapărat pentru România, ci mai mult pentru țările occidentale, există concilieri între ECA și Comisie (bilaterale) în care CE mai «stinge» din punctele sesizate de ECA. CE are dorința să-și apere interesele. Cei de la ECA vor să le cam «dea în cap» celor de la CE, să le demonstreze că sunt proști și că nu fac auditurile cum trebuie. E un război și între ei. (...) Spre exemplu, ECA a sesizat niște erori în Germania de îți stătea mintea, în condițiile în care CE nu găsise nimic. (...) Cei de la ECA sunt mult mai profesioniști și fac auditul pe baza standardului de audit, față de CE care nu prea face auditul pe baza standardului, nu aleg eșantioanele random ca ECA. Cei de la CE vin ca un fel de control, nu ca un audit, deși ei se laudă că sunt un fel de auditori. E mai profi ECA decât CE”.

Ce spune Tanda face și Manda – simplificare. E admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire

„Comisia ajunge la aceeași concluzie în ceea ce privește natura și cauzele profunde ale erorilor”, se arată în raportul pe 2016 al ECA, arătând o conciliere în ceea ce privește viziunea asupra eliminării din fașă a factorilor generatori de erori.

Concret, simplificarea ar reprezenta cea mai eficientă modalitate de reducere atât a riscului de eroare, cât și a costurilor și a sarcinii de control.

„Pentru programele cu niveluri constant ridicate de eroare, Comisia ia în permanență atât măsuri preventive, cât și măsuri corective pentru a soluționa cauzele lor profunde și impactul acestora”, afirmă raportorii.

La baza cheltuielilor efectuate de UE pentru agricultură se află Politica Agricolă Comună (PAC). Gestiunea punerii în aplicare a PAC este partajată între Comisia Europeană, în special Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI), și agențiile de plăți din statele membre, se explică în raport. Beneficiarii sunt plătiți, în principal, prin intermediul a două fonduri: FEGA, prin care sunt finanțate integral ajutorul direct și măsurile de intervenție pe piață ale UE, și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), prin care sunt cofinanțate programele de dezvoltare rurală împreună cu statele membre.

FEADR (fondul căruia îi corespunde un procent de 21% din cheltuielile aferente rubricii „Resurse naturale”) cofinanțează cheltuielile aferente dezvoltării rurale care sunt efectuate prin intermediul programelor de dezvoltare rurală ale statelor membre. Cheltuielile acoperă atât măsuri legate de suprafață, cât și măsuri care nu sunt legate de suprafață. În 2016, în cadrul FEADR s-au efectuat cheltuieli în valoare de 12,4 miliarde de euro, din care 63% vizau programe de dezvoltare rurală aferente perioadei de programare 2014-2020 și 37% vizau programe anterioare.

Pentru exercițiul 2016, ECA a examinat două eșantioane, unul format din 217 operațiuni aferente FEGA și celălalt format din 163 de operațiuni din domeniile dezvoltării rurale, mediului, politicilor climatice și pescuitului. Ambele eșantioane au fost astfel constituite încât să fie reprezentative pentru gama de cheltuieli acoperite de această rubrică din cadrul CFM (Cadrul Financiar Multianual) pentru fiecare dintre cele două aprecieri specifice. Eșantionul pentru FEGA a fost format din operațiuni efectuate în 21 de state membre. Eșantionul selectat în scopul celei de a doua aprecieri specifice a fost format din 153 de operațiuni din domeniul dezvoltării rurale și din 10 alte operațiuni (din diferite domenii, printre care mediul, politicile climatice și pescuitul) desfășurate în 20 de state membre.

Din eșantionul aferent domeniilor dezvoltării rurale, mediului, politicilor climatice și pescuitului au făcut parte țări precum: Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania (Saxonia Inferioară-Bremen, Saxonia și Saxonia-Anhalt), Estonia, Irlanda, Grecia, Spania (Andaluzia, Castilia-La Mancha și Extremadura), Franța (Midi-Pirinei și Ron-Alpi), Croația, Italia (Basilicata), Lituania, Ungaria, Austria, Polonia, Portugalia (Insulele Azore și Portugalia continentală), România, Slovacia, Finlanda și Regatul Unit (Anglia și Scoția). Eșantionul a inclus șapte operațiuni care făcuseră obiectul gestiunii directe, dintre care două vizau fonduri ale UE cheltuite în scopul unor acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului din afara Uniunii Europene.

„Resurse naturale” din cadrul financiar multianual (CFM) este o rubrică ce acoperă cheltuielile aferente Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și cheltuielile efectuate în domeniile dezvoltării rurale, mediului, politicilor climatice și pescuitului.

Publicat în Finantari

Noul rol al organismelor de audit naționale de a verifica legalitatea și regularitatea cheltuielilor efectuate în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) reprezintă un pas înainte, însă cadrul actual creat de Comisia Europeană (CE) în acest sens prezintă deficiențe semnificative de concepție, se arată în sinteza celui mai nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană (ECA), care prezintă, totodată, studii de caz din șase state membre UE, printre care și România.

Potrivit documentului, ECA a examinat cadrul instituit pentru a permite organismelor de certificare naționale să formuleze opinii în conformitate cu reglementările UE aplicabile și cu standardele de audit acceptate la nivel internațional. În acest context, Curtea de Conturi Europeană formulează o serie de recomandări de îmbunătățire a situației, care să fie incluse în noile orientări ale Comisiei preconizate să devină aplicabile începând cu 2018.

Organismelor de certificare desemnate de statele membre le-a fost încredințat rolul de auditori independenți ai agențiilor de plăți din cadrul PAC din țările respective încă din 1996. Din 2015, organismele de certificare trebuie să formuleze, în plus, o opinie privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor a căror rambursare a fost solicitată CE.

João Figueiredo, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport, recunoaște că noul rol al organismelor de certificare reprezintă un pas înainte întrucât are potențialul de a ajuta statele membre să își consolideze sistemele de control și să își diminueze costurile legate de audit, permițând totodată Comisiei să obțină o asigurare suplimentară independentă cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor.

Însă, potrivit concluziei ECA, „cadrul conceput în acest sens de Comisie pentru primul an de implementare a noului tip de activități desfășurate de organismele de certificare este afectat de deficiențe semnificative. Prin urmare, în domenii importante, opiniile emise de organismele de certificare nu sunt pe deplin conforme cu standardele și normele aplicabile”.

Și sunt și exemple. În trei dintre cele șase state membre vizitate de ECA – Germania (Bavaria), Spania (Castilia și Leon), Italia (AGEA), Polonia, România și Regatul Unit (Anglia), Curtea a constatat că organismele de certificare nu luaseră în considerare în măsură suficientă evaluările cu privire la sisteme, deficiențele cunoscute.

tabelConform raportului, mai jos este prezentată situația constatată de Curte într-unul dintre aceste trei state membre [Germania (Bavaria)], în comparație cu situația opusă constatată în România, unde organismul de certificare a luat efectiv în calcul, în evaluarea sa, astfel de deficiențe cunoscute. Aceste situații vin să confirme opinia Curții, potrivit căreia matricea de acreditare nu este un instrument adecvat pentru evaluarea funcționării sistemelor de control intern din punctul de vedere al legalității și regularității.

Exemple de situații în care matricea de acreditare nu a dus la rezultate fiabile în scopul evaluării legalității și regularității

În România, evaluarea obținută inițial, pe baza matricei de acreditare, pentru sistemele de control intern vizând ambele fonduri (FEADR și FEGA) și ambele straturi (populația inclusă în IACS și populația neinclusă în IACS) a fost „Funcționează”. Cu toate acestea, făcând apel la raționamentul său profesional pe baza informațiilor disponibile și ținând seama de deficiențele cunoscute și raportate anterior de DG AGRI și de către Curte, organismul de certificare nu a ținut cont de acest rezultat și a redus evaluările respective la „Nu funcționează” pentru FEGA (IACS) și la „Funcționează parțial” pentru FEADR (IACS) și FEGA (în afara IACS).

Întârzieri la reefectuarea de către organismele de certificare a controalelor la fața locului pentru operațiunile incluse în IACS din cadrul eșantionului 1 pentru anul de cerere 2014 (exercițiul financiar 2015)

În România, organismul de certificare a reefectuat toate cele șase controale clasice la fața locului pentru operațiunile incluse în IACS și aferente FEADR din eșantionul 1 la șase luni, în medie, după controalele efectuate de agențiile de plăți.

Caz în care au fost excluse operațiuni din eșantionul 1 de operațiuni IACS deoarece agenția de plăți nu a executat plata decât după ce organismul de certificare și-a finalizat activitățile de audit

În România, organismul de certificare a exclus cinci operațiuni din eșantionul 1 de operațiuni IACS pentru FEADR după finalizarea activităților sale de audit deoarece agenția de plăți nu executase încă plățile aferente. Drept consecință, organismul de certificare nu a luat în considerare rezultatele testelor efectuate pe operațiunile respective pentru a calcula rata de eroare globală pe care și-a fundamentat opinia privind legalitatea și regularitatea operațiunilor.

„Deficiențe la nivelul orientărilor Comisiei”

Curtea Europeană de Conturi a remarcat că modelul de asigurare utilizat de Comisie continuă să se sprijine pe statisticile de control ale statelor membre. În urmă cu doi ani, opiniile emise de organismele de certificare nu constituiau decât unul dintre factorii care erau luați în considerare. Curtea consideră că, atunci când este efectuată în mod fiabil, activitatea organismelor de certificare ar trebui să devină elementul principal al modelului de asigurare al Comisiei.

ECA a identificat o serie de deficiențe la nivelul orientărilor Comisiei, în legătură cu următoarele aspecte: riscul unei exagerări a nivelului de asigurare obținut pe baza controalelor interne, reprezentativitatea eșantioanelor, tipul de teste permise, calculul a două rate de eroare diferite și modul în care acestea erau utilizate și opinii bazate pe un nivel subevaluat al erorii.

În mod special, Curtea recomandă Comisiei să utilizeze rezultatele obținute de către organismele de certificare, atunci când activitățile acestora sunt definite și desfășurate în mod adecvat, ca element principal al modelului său de asigurare și să solicite organismelor de certificare să instituie o serie de măsuri de siguranță adecvate  pentru a asigura reprezentativitatea eșantioanelor lor. De asemenea, ECA recomandă CE să permită organismelor de certificare să efectueze teste la fața locului și să desfășoare procedurile de audit pe care ele însele le consideră adecvate, să solicite organismelor de certificare să calculeze o singură rată de eroare cu privire la legalitate și regularitate, precum și să se asigure că nivelul de eroare raportat de agențiile de plăți în statisticile lor de control este inclus în mod corespunzător în nivelul erorii calculat de organismele de certificare.

Politica agricolă comună (PAC) dispune de un buget de 363 de miliarde de euro pentru perioada de programare 2014-2020, ceea ce înseamnă în jur de 38% din suma totală disponibilă pentru cadrul financiar multianual 2014-2020. Cheltuielile din cadrul PAC fac obiectul gestiunii partajate între Comisie și statele membre. Chiar dacă deleagă sarcini de execuție bugetară agențiilor de plăți desemnate de statele membre, Comisia este cea căreia îi revine responsabilitatea ultimă în ceea ce privește execuția bugetului și are obligația de a se asigura că interesele financiare ale UE sunt protejate la același standard la care acestea ar fi fost protejate dacă sarcinile respective ar fi fost îndeplinite de către ea însăși.

La nivelul statelor membre, bugetul PAC este gestionat de agențiile de plăți acreditate de autoritatea competentă responsabilă. Agențiile de plăți efectuează controale administrative cu privire la toate cererile de sprijin pentru proiecte și cu privire la toate cererile de plată primite din partea beneficiarilor, precum și controale la fața locului pentru un eșantion de cel puțin 5% din totalul cererilor, pentru cea mai mare parte din măsurile de sprijin. În urma acestor controale, agențiile de plăți efectuează plăți către beneficiari pentru sumele datorate și declară aceste sume lunar (FEGA)/trimestrial (FEADR) către Comisie în vederea rambursării lor. Toate sumele plătite sunt apoi înregistrate în conturile anuale ale agențiilor de plăți. Directorul fiecărei agenții transmite Comisiei conturile anuale respective, alături de o declarație (declarația de gestiune) cu privire la eficacitatea sistemelor de control ale agenției, care cuprinde, printre altele, o sinteză a nivelurilor de eroare rezultate din statisticile ei de control. Ordonatorul de credite al Comisiei (directorul general al DG AGRI pentru PAC) ține cont de aceste conturi anuale și de declarațiile de gestiune aferente în raportul anual de activitate al DG AGRI.

Pentru exercițiul financiar 2015, cheltuielile PAC efectuate în cele 28 de state membre au fost gestionate, în total, de 80 de agenții de plăți, care au fost, la rândul lor, auditate de 64 de organisme de certificare. 46 dintre aceste organisme erau entități publice și 18 erau societăți de audit private.

Raportul special nr. 7/2017, intitulat „Noul rol al organismelor de certificare în ceea ce privește cheltuielile din cadrul PAC: un pas înainte către un model de audit unic, însă există în continuare deficiențe semnificative care trebuie remediate”, este disponibil în 23 de limbi ale UE pe site-ul Curții (http://eca.europa.eu).

Publicat în Finantari

Uniunea Europeană (UE) poate și ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a combate cu eficacitate risipa de alimente, se arată în Raportul special nr. 34/2016 - „Combaterea risipei de alimente: o oportunitate pentru UE de a îmbunătăți eficiența utilizării resurselor în lanțul alimentar”, realizat de specialiștii Curții Europene de Conturi (ECA).

Potrivit unui comunicat de presă al ECA pe această temă, există mai multe politici europene care au potențialul de a combate risipa de alimente, însă acest potențial nu este valorificat.

„Măsurile luate până în prezent rămân fragmentate și intermitente, iar coordonarea la nivelul Comisiei Europene (n.r. - CE) lipsește”, spun specialiștii ECA, care au mai adăugat că ultima propunere a UE de abordare a problematicii risipei de alimente, și anume crearea unei platforme, nu răspunde în totalitate problemelor semnalate în raport.

„Risipa de alimente este o problemă globală, care necesită luarea de măsuri la toate nivelurile. Estimările actuale indică faptul că, la nivel mondial, aproximativ o treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt irosite sau pierdute, ceea ce generează uriașe costuri economice și de mediu”, se mai arată în document.

Mai mult, oficialii ECA mărturisesc că progresele înregistrate au fost afectate de lipsa unei definiții comune a „risipei de alimente”, precum și de lipsa unui nivel de referință convenit, în funcție de care să se vizeze reduceri ale risipei. Or, mai afirmă aceștia în documentul de presă, Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Regiunilor, G20 și alte părți interesate au lansat apeluri repetate prin care UE era chemată să contribuie la reducerea risipei de alimente.

„Raportul Curții adresat Comisiei a identificat o serie de oportunități ratate, dar și posibilități de îmbunătățire care nu necesită noi inițiative legislative și nici fonduri publice suplimentare”, a declarat Bettina Jakobsen, membră a ECA, responsabilă de raport. „Însă Comisia își concentrează acum eforturile pe crearea unei platforme, ratând astfel, încă odată, o șansă de a aborda cu eficacitate problema. În acest moment este nevoie mai degrabă de o mai bună aliniere a politicilor existente, de o mai bună coordonare și de identificarea clară a reducerii risipei de alimente drept obiectiv de politică”, a mai adăugat raportorul.

ECA a analizat modalitățile prin care actualele politici ar putea fi utilizate într-un mod mai eficace, adresând Comisiei unele recomandări. În primă instanță, ECA propune să se consolideze și să se coordoneze mai bine strategia UE de combatere a risipei de alimente, care ar trebui să fie însoțită de un plan de acțiune pentru anii următori și de odefiniție clară arisipei de alimente.

De asemenea, trebuie să se ia în considerare problematica risipei de alimente în viitoarele evaluări ale impactului pe care le va realiza și să asigure o mai bună aliniere între diferitele politici care pot contribui la combaterea acestui fenomen.

Totodată, este necesar să se identifice și să se elimine obstacolele de natură juridică ce stau în calea donațiilor alimentare, să încurajeze utilizarea în mai mare măsură a posibilităților existente pentru donare și să analizeze eventuale modalități prin care donațiile ar putea fi încurajate și în alte domenii de politică.

Nu în ultimul rând, raportorul Jakobsen a avertizat că noua platformă nu este de natură să contribuie în mod semnificativ la strategia în domeniul risipei de alimente și că, în continuare, nu există o definiție unică și clară aacestui fenomen.

„Recomandările Curții cu privire la direcțiile de elaborare a politicii viitoare în acest domeniu au fost fie ignorate, fie acceptate doar parțial, în timp ce proiectul actual de orientări nu face altceva decât să transfere problema în sarcina statelor membre”, a mai adăugat Bettina Jakobsen.

UE nu a contribuit la un lanț alimentar eficient

În documentul său de poziție, Curtea a examinat măsurile luate de UE până în prezent pentru a reduce risipa de alimente, precum și modul în care diferitele instrumente de politică funcționează în acest sens. Astfel, s-a constatat că UE nu a contribuit la un lanț alimentar eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor printr-o combatere eficace arisipei de alimente.

Risipa de alimente reprezintă o problemă care apare de-a lungul întregului lanț alimentar, se mai arată în raport. Prin urmare, transmit vocile autorizate ale ECA, ar trebui să se ia măsuri la nivelul tuturor componentelor acestui lanț.

„Accentul ar trebui să fie pus pe prevenirea fenomenului, întrucât avantajele care decurg din evitarea risipei sunt superioare costurilor aferente soluțiilor ulterioare aplicate”, se precizează în comunicatul de presă.

De asemenea, Curtea a remarcat lipsa notabilă de evaluări ale impactului diferitor politici ale UE asupra luptei împotriva risipei de alimente. Domenii de politică majore, cum ar fi agricultura, pescuitul și siguranța alimentară, au toate un rol de jucat și ar putea fi utilizate pentru o combatere mai eficace a risipei de alimente.

Datele statistice arată că, la nivelul statelor membre UE, risipa alimentară este de peste 89 milioane tone pe an, adică circa 180 de kilograme pe cap de locuitor. În România, ce se aruncă, reprezintă 2,55% din totalul risipei de alimente la nivel comunitar. Aruncăm alimente, deși suntem una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, în condițiile în care aproape jumătate din populația țării trăiește la nivelul pragului de sărăcie.

Publicat în International