Șeful Asociației Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana”, Nicolae Cioranu, a declarat pentru emisiunea „România Agricolă” că se va afilia LAPAR, chiar dacă organizația pe care o conduce este membră Romovis, la rândul ei membră cu drepturi depline a Ligii conduse de longevivul agricultor băcăuan Laurențiu Baciu.

„Am în plan să mă afiliez la LAPAR și cu Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” din Arad, aceasta fiind o asociație care este acreditată să conducă Registrul Genealogic la rasa Țurcană. Cu această ocazie, am înaintat o solicitare. Dacă colegii din LAPAR sunt de acord să punem umărul împreună pe tot segmentul de oierit, am fi foarte bucuroși”, a precizat Cioranu marți, 19 februarie 2019, cu ocazia Adunării Generale a membrilor LAPAR. „De când «am deschis ochii» pe anumite forme de organizare, cu toate că reușitele noastre nu au fost întotdeauna pe așteptări, pași înainte am făcut, așa, mai mici, mai greu de recunoscut, dar asta este situația. Ne punem speranțe ca reușitele noastre să fie mult mai concrete dacă facem parte dintr-o familie a agricultorilor din România. (...) Nu așteptăm ca organizația să ne coboare luna de pe cer, dar prima dată, o ambianță între noi, ca lideri din agricultură, cultură mare, zootehnie, așază foarte mult lucrurile”.

În 2017, aderarea Romovis la LAPAR se făcea tot sub bagheta lui Cioranu

romovis laparDupă o lungă perioadă de tatonări, în care unii dintre marii fermieri ai României nu o dată au afirmat că LAPAR reprezintă exclusiv sectorul vegetal, joi, 17 martie 2017, Federația Romovis devenea membră asociată a Ligii conduse de Laurențiu Baciu, alături de organizații ale producătorilor agricoli din județele Mureș, Alba și Sibiu.

Conform afirmațiilor liderului LAPAR, acțiunile de întărire a Ligii ar urma să continue cu afilierea organizațiilor din județele Bihor, Maramureș și Cluj pentru ca, „poate peste vreo trei luni”, federația condusă cu mână forte de băcăuanul Baciu să fie prezentă în toate cele 42 de județe ale țării.

„Astăzi a avut loc Consiliul Director LAPAR; (...) unul mai special. Și când spun mai special, mă refer la faptul că este și o dare de seamă a activității LAPAR din ultimele două luni, a reușitelor și a nereușitelor, dar astăzi putem spune că este un moment deosebit al organizației LAPAR, când a avut loc aderarea ca membru asociat a unei federații destul de cunoscute în România, mai ales în sectorul ovin – Romovis. Începând de astăzi, pe lângă structura cunoscută, Romovis este și membru LAPAR și, totodată, prin LAPAR, membru ELO”, a afirmat Laurențiu Baciu. „Tot de astăzi, au devenit membri LAPAR organizații ale producătorilor agricoli din județele Mureș, Alba, Sibiu, urmând ca în perioada imediat următoare să se afilieze la LAPAR și organizații din județele Bihor, Maramureș și Cluj”.

Potrivit spuselor liderului Ligii, prin această asociere cu Federația Romovis, condusă la acea vreme chiar de către Nicolae Cioranu, atât această formă asociativă, cât și LAPAR aveau să devină mai puternice.

„Sperăm ca într-un viitor foarte apropiat să fie și alte organizații reprezentative la nivel național care să adere la LAPAR”, adăuga Baciu.

Întrebat fiind atunci care urma să fie „șeful” oierilor din Romovis începând de joi, 17 martie 2017, Baciu a replicat: „Noi am stabilit care sunt condițiile de colaborare și nu știu dacă are importanță cine anume va conduce. Cred că important este ca toată activitatea noastră să aibă un numitor comun și, normal, ca în orice organizație, toate deciziile, marile decizii sunt luate la nivel de consiliu director, din care face parte și Romovis, iar președintele trebuie doar să pună în aplicare hotărârea consiliului director. Conducătorul este consiliul director”.

Potrivit propriului document de poziție, LAPAR promite pentru 2019 să susțină exportul de ovine către țările arabe, să discute despre transparență cu ANSVSA, să abordeze modul de atribuire a pășunilor, să susțină financiar prin minimis fermele de elită, să modifice criteriile aferente Măsurii 10, Pachetul 8, respectiv să promoveze HG privind finanțarea programului pentru scrapie.

Publicat în Zootehnie

Cu ocazia unei licitații care a avut loc în data de 29 ianuarie 2019, Egiptul a achiziționat 360.000 de tone de grâu românesc și franțuzesc, depășind ofertele cel puțin generoase ale Rusiei doar pentru a doua oară în ultimele șapte luni.

De această dată, grâul rusesc nu a reușit să ajungă pe lista scurtă a celor mai atractive cinci oferte pentru prima dată din 2016 încoace, conform datelor agreate de Bloomberg.

Prețurile materiei prime rusești au crescut până la cel mai înalt nivel al ultimilor patru ani, pe fondul unui disponibil relativ restrâns, dar și al secetei de anul trecut, făcându-le astfel loc rivalilor, furnizori de această dată mult mai competitivi. Egiptul este cel mai mare importator de cereale, iar licitațiile sale sunt urmărite cu atenție deoarece ele dau tonul prețurilor materiei prime la nivel global.

Cu această ocazie, GASC a achiziționat 180.000 de tone de grâu din România, respectiv 180.000 de tone de grâu din Franța. Archer-Daniels-Midland Co. a oferit grâu la un preț de 266,5 USD tona metrică, transport inclus. Practic, oferta a plasat grâul rusesc pe locul șase pe lista scurtă, conform spuselor a doi traderi implicați în problemă.

Cu toate acestea, lucrurile s-ar putea schimba, în condițiile unei recolte de grâu a Rusiei care dă speranțe.

Fermierii ruși ar putea recolta cu șapte procente mai mult grâu sau 77 de milioane de tone în sezonul 2019-2020, an comercial care debutează în iulie, transformând-o în a doua cea mai mare recoltă din punct de vedere statistic, conform aprecierilor a trei consultanți de specialitate. Și asta, datorită amplorii luate de însămânțările din toamnă, realizate cu grâu de înaltă productivitate, de altfel principala varietate semănată și favorabilă condițiilor din această iarnă.

Fără taxe, grâul american a fost cel mai ieftin în licitația din 29 ianuarie 2019. Mai exact, Cargill a oferit grâu la un preț de 243 USD tona metrică. Asta, în comparație cu ofertele rusești care au variat între 255 și 260 USD tona metrică, preț FOB (free-on-board).

Publicat în Piata agricola
Joi, 31 Ianuarie 2019 16:00

Scad exporturile de orz

Potrivit UkrAgroConsult, citată de Mediafax, în perioada iulie – decembrie 2018, exporturile românești de orz au cumulat 782.000 de tone, cu 13 procente mai puțin decât în perioada similară a anului anterior, când au fost de 897.000 de tone.

Doar în luna decembrie a anului trecut, comerțul românesc peste graniță cu orz s-a cifrat la 13.360 de tone, cu 22 la sută mai puțin decât în decembrie 2017, Libia și Cipru fiind principalii clienți.

Arabia Saudită a devenit însă unul dintre cumpărătorii importanți pentru orzul românesc, cu o creștere de 43%, în timp ce alți cumpărători tradiționali, cum sunt Spania, Iranul și Iordania, sunt absenți.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, recolta de orz a anului trecut s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, un plus de 9,5% faţă de anul 2017 (1,27 milioane de tone).

Publicat în Piata agricola

Nu mai puțin de 3,163 milioane de tone de grâu a exportat țara noastră în semestrul al II-lea al anului trecut, principalele destinații fiind Iordania, Libia și Irlanda, anunță UkrAgroConsult, citată de Mediafax.

Vorbim practic de o cantitate cu 9,5 la sută peste nivelul comerțului peste graniță înregistrat în semestrul II 2017, însă mai puțin cu 6% în comparație cu recordul din aceeași perioadă a anului 2016, potrivit datelor furnizate de autoritățile portuare.

Anul trecut, în ultima lună, exporturile au totalizat 59.700 de tone, de două ori mai reduse decât în decembrie 2017.

Tot atunci, țara noastră a avut a patra cea mai mare recoltă de grâu din UE, de 10,2 milioane de tone.

Publicat în Piata agricola

După o recoltă lovită din plin de secetă în anul anterior, blocul comunitar UE28 se va confrunta cu stocuri mai mari de cereale în sezonul comercial următor, pe fondul unei producții în reviriment, iar acestea vor depăși cererea din piață, a precizat un analist al Strategie Grains.

Într-un raport lunar, compania de analiză agribusiness și-a revizuit în scădere estimările cu privire la producția de grâu moale a Uniunii Europene cu 600.000 de tone, până la un total de 146,4 milioane de tone. Chiar și așa însă, totalul este mai mare cu 18 puncte procentuale decât recolta anului trecut.

Analiștii companiei anticipează, de asemenea, o majorare cu 11 la sută a producției de orz și o creștere cu 4% a recoltei de porumb, luând în calcul absența fenomenelor meteo extreme înregistrate anul trecut. Reamintim că, în 2018, anumite părți ale continentului european s-au confruntat cu temperaturi ridicate și cu o secetă prelungită.

Alți experți din sectorul agricol prevăd o creștere semnificativă a producției europene de cereale în acest an, ca urmare a revirimentului randamentelor, cât și a reorientării fermierilor de la cultura rapiței către cultura de grâu.

„Deocamdată, nu considerăm că utilizarea cerealelor în producția de nutreț sau orientarea lor către export va fi suficient de importantă încât să contrabalanseze potențialul uriaș al recoltelor care se întrevede la orizont”, au apreciat voci autorizate din interiorul Strategie Grains.

„Ca atare, la nivelul UE, previziunile sunt de scădere, în ceea ce privește prețurile cerealelor în sezonul 2019-2020”.

Potrivit calculelor estimative privind cererea și oferta, aferente sezonului 2019-2020, valabile începând cu luna iulie a anului în curs, analiștii companiei citate previzionează că exporturile de grâu moale ale blocului comunitar au un potențial real de creștere cu până la cel puțin șase milioane de tone. Și asta, în condițiile în care previziunile pentru anul comercial amintit erau de 18,5 milioane de tone, în vederea susținerii cererii de pe piață.

Totodată, ei întrevăd o cerere mai mare de cereale din partea sectorului industrial din interiorul comunității europene, în special ca urmare a creșterii nivelului de utilizare a materiei prime de proveniență agricolă în producția de etanol și de amidon.

Cu toate acestea, în vederea absorbției unei cantități și mai mari de cereale din recolta previzionată, grâul și orzul ar trebui să aibă un nivel mai mare de cerere din partea producătorilor de furaje printr-o politică a prețurilor competitivă față de cele înregistrate la porumbul importat.

Importurile de porumb ale UE ar putea să scadă în sezonul următor de la un nivel-record estimat pentru anul comercial 2018-2019, însă vor rămâne la un nivel semnificativ de mare, au conchis analiștii Strategie Grains.

Publicat în Piata agricola

Nu mai puțin de 240.000 de tone de grâu au fost tranzacționate prin intermediul unei licitații internaționale organizate de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare a Egiptului (GASC), joi, 22 noiembrie 2018, 60.000 de tone din acest total fiind de proveniență românească.

Pe lângă materia primă din România, tot cu această ocazie, 120.000 de tone de grâu au fost cumpărate din SUA, în timp ce restul de 60.000 de tone de materie primă au fost exportate din Rusia.

Grâul rusesc a fost comercializat egiptenilor cu un preț FOB de 233,50 dolari americani (USD) per tonă metrică, plus 16,80 costuri cu transportul, prețul final de achiziție fiind 250,30 USD/TM.

Grâul american a fost cumpărat cu 220,90 USD/tona metrică preț FOB, plus 32,88 transportul, în total 253,78 dolari/TM.

Nu în ultimul rând, grâul românesc a fost vândut egiptenilor cu 238,36 USD/TM, plus 15,64 USD/TM, preț final 254 USD/TM.

Potrivit analiștilor de piață, rezultatele indică faptul că prețul grâului produs de fermierii din America de Nord a devenit competitiv pe piața internațională, în condițiile în care, anterior, acesta era catalogat fiind prea scump. Vorbim practic de o a doua licitație a GASC în care grâul din SUA este câștigător.

Publicat în Piata agricola

Ca urmare a faptului că transporturile de grâu către Spania s-au diminuat, printre altele, și pe fondul unui reviriment al ibericilor, respiro demult așteptat de aceștia după seceta înregistrată în sezonul trecut, cei de la FranceAgriMer și-au revizuit în scădere previziunile de export de grâu ale fermierilor din Hexagon către state din Uniunea Europeană (UE).

Într-un raport periodic, lunar, cu estimările privind cererea și oferta din piața agribusiness, analiștii FranceAgriMer au previzionat că totalul exporturilor de grâu ale Franței către alte țări din UE ar urma să atingă un nivel de 7,8 milioane de tone, în scădere față de calculele de luna anterioară care totalizau 7,9 milioane de tone, respectiv de 16 procente sub nivelul-record înregistrat în 2017.

Concret, în primele trei luni ale sezonului care a debutat la data de 1 iulie a.c., exporturile de grâu moale ale Hexagonului către Spania s-au diminuat cu 44 de procente.

În ceea ce privește comerțul cu grâu al Franței către țări din afara blocului comunitar, potrivit analiștilor FranceAgriMer, nivelul pare a rămâne neschimbat, la 8,75 milioane de tone. Aceștia afirmă că situația din piață este una de expectativă, mai exact, de creionare a unei imagini mai clare cu privire la efectele ploilor torențiale înregistrate în Argentina, principal competitor al fermierilor din Hexagon pe piața exporturilor de grâu către piața comună din Algeria.

Marc Zribi, șeful diviziei cereale și zahăr al FranceAgriMer, a precizat pentru agențiile de presă internaționale că diferența între prețurile celor doi furnizori de materie primă agricolă (n.r., Franța și Argentina) s-a contractat. Practic, Argentina tranzacționează grâu la o diferență de preț care variază între 8 și 10 dolari pentru grâul cu livrare în perioada decembrie 2018-ianuarie 2019, în scădere față de marja de 20 de dolari pe tonă înregistrată luna trecută.

„Ne aflăm într-un punct-cheie al campaniei. Ceea ce va da tonul va fi intrarea în piață a grâului argentinian, respectiv vestea că SUA vor majora exporturile de materie primă”, a precizat Zribi.

Comerțul către țări non-UE, în primele patru luni ale sezonului de export, până la finele lunii octombrie a.c., relevă un total de 35 de procente peste volumele tranzacționale în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit companiei agribusiness citate.

FranceAgriMer și-a majorat și previziunile cu privire la stocurile de final de sezon la grâu, estimările fiind de 2,5 milioane de tone în total, față de calculul anterior care arăta un total de 2,4 milioane de tone previzionate luna trecută.

Aceeași FranceAgriMer și-a păstrat neschimbate și estimările în ceea ce privește stocurile de final de sezon 2018-2019 la porumb față de luna trecută, acestea indicând un total potențial de două milioane de tone. Și asta, ca urmare a unei revizuiri în creștere cu 100.000 de tone a estimărilor privind livrările de porumb până la un nivel de 10,45 milioane de tone și care a fost contrabalansată de vânzări mai mari către țări non-UE.

Exporturile de porumb în interiorul blocului comunitar sunt estimate în prezent la 4,2 milioane de tone, față de 4,1 milioane de tone cât arătau calculele hârtiei în octombrie 2018, însă cu 14 procente sub nivelul înregistrat anul trecut. Scăderea este legată de problemele de transport înregistrate în nordul Europei, ca urmare a faptului că apele Rinului au înregistrat cote de avarie, respectiv de lipsa de interes a Spaniei.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește stocurile de orz la final de sezon 2018-2019, FranceAgriMer și-a păstrat neschimbată estimarea față de luna trecută, una de 1,1 milioane tone.

Publicat în Piata agricola

Importurile de grâu ale britanicilor s-au mai domolit în luna septembrie 2018, dar, chiar și așa, acestea se află cu mult înaintea perioadei similare a anului trecut, țara noastră aflându-se pe locul al II-lea în topul furnizorilor de materie primă, cu peste 36.000 de tone.

Potrivit statisticilor vamale ale Marii Britanii, totalul importurilor de grâu aferente lunii septembrie a.c. se cifrează la 238.791 de tone, în scădere față de luna anterioară, atunci când totalizau 270.380 de tone. În acest context, Bulgaria se află pe primul loc în topul furnizorilor de materie primă, cu 99.183 de tone exportate, în timp ce România se află pe locul al II-lea, cu 36.044 de tone vândute.

Importurile cumulate aferente sezonului comercial care a debutat la data de 1 iulie 2018 ating nivelul de 758.179 de tone, în creștere vertiginoasă față de nivelul de 373.502, cât se contabilizau în aceeași perioadă a anului trecut.

Per total, Bulgaria se află pe locul I la exportul de grâu către englezi în perioada iulie-septembrie 2018, cu 174.077 de tone comercializate, în timp ce Franța ocupă locul al II-lea, cu 137.991 de tone de grâu.

În contrapartidă, exporturile de grâu ale britanicilor nu au totalizat decât 29.034 de tone în septembrie 2018, în scădere față de aceeași lună a anului trecut, atunci când se comercializau peste graniță nu mai puțin de 35.001 tone.

Exporturile cumulate ale englezilor sunt și ele mici, mai exact, de 79.054 de tone de grâu comercializate peste graniță, în scădere drastică față de nivelul de 146.968 de tone aferent anului trecut.

Publicat în International

Vineri, 26 octombrie 2018, prețurile grâului european s-au majorat, susținute de întărirea contractelor futures pe Bursa de la Chicago, cât și de noi rapoarte privind efectele secetei asupra culturii australiene.

Prețul de referință pentru luna decembrie la contractul pentru grâu BL2Z8 al platformei Euronext din Paris a crescut cu 2,5 euro tona sau 1,25 la sută, până la un total de 201,75 euro tona la ora 16:08 GMT. Totul, după o cădere abruptă până la un nivel de 199 de euro, preț înregistrat joi, 25 octombrie 2018, cel mai mic nivel din 18 septembrie a.c. încoace.

Prețul de referință global, la contractul Wv1, aferent platformei CBOT, a crescut cu 3,44%, în mare parte susținut de pozițiile short, după mai multe zile de scăderi consecutive care au forțat costurile de achiziție să atingă cel mai mic nivel înregistrat de la mijlocul lunii iulie încoace.

„Există un mic reviriment susținut de piețele din SUA și din Australia”, a precizat un trader, citat de presa internațională.

Seceta ar urma să lovească dur în producția de grâu din estul Australiei în acest an care ar urma să totalizeze mai puțin de jumătate din media ultimilor 20 de ani. Cea mai dură lovitură ar urma să o primească New South Wales, a precizat un analist de piață, vineri.

Activitatea atât pe Euronext, cât și pe piața de numerar a fost scăzută, deoarece anumiți participanți la piață au fost prezenți la Bursa Europeană a Mărfurilor, o mare adunare anuală a industriei cerealelor, care a avut loc în Rouen, orașul portuar din nordul Franței.

Comercianții așteptau, de asemenea, rezultatul licitației pentru grâu a Egiptului, în care prețul grâului rusesc a fost cel mai mic oferit, după cel al grâului provenit din SUA care nu a reușit să concureze pe fondul costurilor ridicate de transport.

O primă încărcătură de porumb românesc a ajuns în Franța cu cargoul Amira Eman. Acesta transportă 25.000 de tone de materie primă și a ajuns în portul Lorient, au arătat datele din port, surse spunând că au fost destinate producătorilor de hrană pentru animale din Bretania.

În Germania, primele în numerar din Hamburg nu s-au schimbat prea mult, pe măsură ce exporturile sigure au menținut cererea slabă.

Grâul standard pentru panificație, cu un nivel al proteinei de 12%, și cu livrare în noiembrie în Hamburg a fost oferit spre vânzare la 3 euro peste prețul de referință de la Paris.

„Mulți fermieri trebuie să achiziționeze cantități suplimentare de grâu furajer pentru hrana animalelor în această iarnă, deoarece seceta și vremea caldă în această vară și-au redus recolta de fân și de paie”, a spus un comerciant german. „Vedem sprijinul pe piață din acest sector și nu din exporturi”.

Grâul furajer din piața germană din Oldenburgul de Sud, pentru livrările din noiembrie/decembrie, a fost oferit spre vânzare cu mult peste grâul pentru panificație, fără a se schimba prea mult, la aproximativ 215 euro pe tonă, în condițiile în care cumpărătorii au solicitat 214 euro.

Nivelurile scăzute de apă pe Rin și alte râuri au provocat încă o dată probleme de transport, dar se speră că prognoza ploilor pentru weekend va arăta că începe să crească nivelul apei.

Publicat în Piata agricola

În primele șase luni ale anului în curs, țara noastră a importat carne şi preparate din carne în valoare de 416 milioane de euro, practic o majorare de 11,6 procente faţă de perioada similară din 2017, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pe de altă parte, valoarea exporturilor de carne şi preparate din carne a fost de aproape două ori mai mică decât cea a importurilor, cifrându-se la 209,5 milioane de euro, deşi a înregistrat o uşoară creştere (+2,8%) în primul semestru din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent.

Pe acest segment, România se află de ani buni pe deficit, care continuă şi în 2018, acesta totalizând 206,5 milioane de euro în primul semestru din acest an.

Anul trecut, România a înregistrat un deficit de 853,9 milioane de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 53% faţă de anul 2016, când a raportat 557,4 milioane de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„România a înregistrat o creştere cu 4,6% a exporturilor cu produse agroalimentare în anul 2017 faţă de 2016, atingând o valoare de 6,23 de miliarde de euro, ponderea cea mai mare fiind deţinută de materiile prime. Importurile României au înregistrat o valoare de 7,1 miliarde de euro, o pondere semnificativă având-o produsele cu valoare adăugată”, conform datelor ministerului de resort.

Anul trecut, în topul produselor importate s-a menţinut carnea de porc, cu o valoare de 475 de milioane de euro.

Conform datelor Ministerului Agriculturii, România importă anual circa 230.000 de tone de porci şi carne de porc (circa 30.000 de tone de porci vii şi 200.000 de tone de carne de porc), cheltuind astfel circa 350 de milioane de euro pe carnea importată. În acelaşi timp, ţara exportă de aproape 60 de ori mai puţin, adică aproximativ 4.000 de tone de carne şi produse din carne de porc.

În primul semestru din 2018, exporturile FOB au depăşit 33,977 miliarde de euro, în creştere cu 10% comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar importurile CIF au însumat circa 40,282 miliarde de euro (plus 9,7%).

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 12