Marți, 2 octombrie a.c., analiștii din piața specializată au dat publicității primele cifre privind producția totală de floarea-soarelui a principalilor producători de la Marea Neagră: Ucraina, Rusia, Republica Moldova, Bulgaria și Româna, informația fiind aceea că recolta totală ar putea crește în acest an cu 10 procente până la un total 31,7 milioane tone.

Specialiștii agribusiness de la APK au menționat într-un raport recent că producția din Ucraina se va majora cu 10 la sută, până la un total de 14,8 milioane tone, în timp ce recolta din Rusia se menține la un nivel estimat de 10,9 milioane tone.

În ceea ce privește potențialul de producție a României, anul acesta totalul obținut ar putea atinge un nivel de 2,7 milioane tone, în Bulgaria 2,44 milioane tone, iar în Moldova 900.000 de tone.

Ucraina și Rusia se află printre principalele producătoare și exportatoare de ulei de floarea-soarelui la nivel mondial.

Regiunea Mării Negre contabilizează circa 65 la sută din totalul producției de semințe de floarea-soarelui din totalul obținut pe mapamond.

Publicat în Piata agricola

În plină campanie de toamnă, cu floarea-soarelui aproape recoltată, iar porumbul în curs de recoltare și cu tranzacții care se întâmplă chiar în perioada culesului, analiștii portalului AgroGo afirmă că, în 2018, fermierii români vor încasa mai puțin pe floarea-soarelui față de anul trecut.

„Anul acesta avem prețuri simțitor mai mici față de anul trecut la acest produs. Prețul curent de achiziție al florii-soarelui (la traderi colaboratori) este în jurul valorii de 1.335 de lei, livrat la Constanța, exact cu 100 de lei mai puțin față de aceeași perioadă din septembrie 2017.  Vestea bună este că, în ultimele zile, prețul a fost pe un ușor trend crescător, după ce o lungă perioadă a fost tot pe scădere. Ultimele rapoarte USDA indică exporturi în creștere și stocuri în scădere în acest sezon”, afirmă analiștii companiei citate.

Tot ei spun despre porumb că prețul de tranzacționare este mai mare față de 2017, precum și că România și Bulgaria vor recolta cantități însemnate, în condițiile majorării stocurilor.

„Aici, situația curentă este ceva mai favorabilă, prețul curent, cu livrare în portul Constanța, fiind de 677 lei/tonă, cu 50 de lei mai mare față de cel de anul trecut. Cotația de la MATIF înregistrează o creștere de 100 de lei față de aceeași perioadă din anul trecut. Ultimele rapoarte USDA indică o creștere a producției de porumb în UE (în special în România și Bulgaria) și o ușoară creștere a stocurilor globale de porumb, iar reacția burselor la aceste informații a fost o ușoară scădere a prețului în sesiunea de tranzacționare de ieri (12 septembrie, n.r.)”, spun specialiștii agribusiness ai portalului.

Nu în ultimul rând, ei afirmă că în cazul porumbului, situația sa de piață poate fi influențată de evoluția producției și a stocurilor, de reacția burselor și de rezultatele și activitatea vecinilor României din bazinul Mării Negre.

Franța, scoasă din joc?

Valurile de căldură și seceta înregistrate în Franța în vara anului în curs ar putea genera o scădere masivă a recoltei de porumb, anunța recent Ministerul francez al Agriculturii și Alimentației printr-un raport regulat citat de presa internațională.

Situația se adaugă astfel unui tablou mult mai amplu care descrie starea în care se află culturile agricole afectate în acest an pe teritoriul celui mai mare producător de cereale din blocul comunitar (UE28).

Într-un raport dat publicității marți, 11 septembrie 2018, instituția de stat citată și-a revizuit în scădere estimările cu privire la recolta de porumb a acestui an - excluzând aici materialul semincer - până la un nivel de 12,4 milioane de tone, de la un nivel de 12,8 milioane de tone previzionate luna anterioară. Vorbim, practic, de o diminuare a potențialului de producție estimat de 12,8 la sută, sub cel înregistrat în 2017.

Și producția de porumb crește la nivel mondial

Într-un raport lunar, dat publicității la sfârșitul lunii august 2018, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) a previzionat un total de 1,064 miliarde de tone de porumb producție în sezonul 2018-2019, în creștere cu 12 milioane de tone față de estimările anterioare.

Organismul interguvernamental estima la acea vreme că recolta de porumb a SUA ar urma să atingă un nivel de 370,5 milioane de tone de porumb în anul agricol 2018-2019, cu mult peste calculele anterioare, de 359 de milioane de tone și aproape de același nivel al sezonului anterior, unul care a totalizat 371 de milioane de tone.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată şi locul al doilea la producţia realizată, după Franţa.

Publicat în Piata agricola
Miercuri, 18 Iulie 2018 20:06

Grâul costă mai mult, zilele acestea

Pentru a doua zi consecutiv, miercuri, 18 iulie 2018, cotaţia grâului la bursa de la Chicago a crescut până la cel mai ridicat nivel din ultima săptămână, preţurile fiind susţinute de vremea secetoasă care a redus producţia în Europa, în regiunea Mării Negre.

Cel mai tranzacţionat contract futures la Chicago Board Of Trade (CBOT) a înregistrat o creştere de 1%, până la un total de 184,4534 dolari tona metrică, în apropiere de vârful de 185,5557 dolari/TM atins în timpul şedinţei, cea mai ridicată cotaţie înregistrată după data de 10 iulie. Majorarea de un procent, înregistrată miercuri, vine după un avans de 1,9 la sută în timpul şedinţei de marţi.

Franţa, Germania, Polonia şi Ucraina se numără printre ţările europene unde vremea secetoasă ameninţă recoltele de grâu. Firma de consultanţă Strategie Grains a decis să îşi revizuiască în mod semnificativ estimările privind recolta de grâu moale din acest an a Uniunii Europene, luând în calcul producţii mai mici la hectar pentru primii doi producători din blocul comunitar: Franţa şi Germania.

Totodată, Rusia, cel mai mare exportator mondial de grâu, este pe cale să înregistreze o producţie mai mică în acest an, după cea record de anul trecut.

Publicat în Piata agricola

Potrivit celor mai noi calcule ale companiei de consultanță din Hexagon - Agritel, citate de importante agenții de presă internaționale, ca urmare a vremii secetoase instalate în sud-estul țării, recolta de grâu din acest an a Ucrainei ar putea fi de 24,72 milioane de tone, în scădere cu cinci procente față de cele 26,15 milioane de tone câte s-au obținut anul trecut în țara vecină.

Alți analiști ai pieței de profil au anticipat și ei o diminuare a recoltei de grâu a Ucrainei, pe fondul condițiilor agrometeo nefavorabile. Ca și în cazul Rusiei, acolo unde producția de grâu ar urma să scadă și mai mult în acest an, Ucraina este un jucător important pe piața exportului de materie primă de proveniență agricolă din zona Mării Negre.

Într-o estimare privind potențialul de producție al țării, bazat pe un tur al exploatațiilor, analiștii francezi de la Agritel apreciază că media randamentelor în Ucraina pentru anul în curs, atât la grâul de toamnă, cât și la cel de primăvară, ar urma să scadă la 3,91 tone la hectar, față de 4,11 t/ha recoltate în 2017.

O scădere abruptă a randamentelor este așteptată și în sud-estul țării, pe fondul vremii uscate, chiar dacă regiunile centrale ar putea beneficia de productivități majorate, după seceta înregistrată acolo anul trecut, au adăugat analiștii Agritel.

Suprafețele cu grâu de pe care se va recolta în 2018 în Ucraina vor fi mai mici cu un procent față de totalul anului trecut, mai exact 6,315 milioane de hectare.

Viziunea analiștilor Agritel privind producția totală de grâu a Ucrainei din acest an este mai mare decât totalul de 23,3 milioane de tone, cât previzionau oficialitățile statului vecin, miercuri, 27 iunie 2018, însă sub cele 26,5 milioane de tone estimate de USDA la mijlocul lunii în curs, în raportul său global.

Publicat în Piata agricola

Ca urmare a lipsei precipitațiilor, recolta de cereale a Ucrainei pentru anul în curs ar putea scădea până la un total de 59,3 milioane de tone, față de nivelul din 2017, care a totalizat 61,3 milioane de tone, au anunțat, recent, specialiștii agrometeo ai statului vecin.

La începutul lunii iunie a.c., analiștii precizau că majoritatea regiunilor din centrul, estul și sudul Ucrainei nu au avut parte de căderi de precipitații încă din luna aprilie 2018, iar o secetă severă ar putea diminua recolta acestui an cu 15 până la 30 de procente sub previziunile inițiale.

Publicat în Piata agricola

În demersul său de dezvoltare la un nivel și mai ridicat al tranzacțiilor cu derivate, operatorul bursier american CME Group va introduce, din iulie 2018, opţiuni pe contractele futures pentru grâul şi porumbul provenite din regiunea Mării Negre, zonă importantă pentru exportul de cereale.

Opţiunile, pentru care deţinătorul plăteşte un preţ pentru a avea dreptul de a cumpăra sau vinde contractele futures asociate la un anumit nivel, sunt frecvent utilizate pe piaţa tranzacţiilor cu cereale sau cu alte materii prime, pentru a acoperi riscurile de preţ.

Într-un comunicat de presă difuzat marţi, 26 iunie 2018, și citat de Reuters, CME a precizat că opţiunile pentru contractele futures cu cereale din bazinul Mării Negre vor începe să fie tranzacţionate în data de 16 iulie, cu condiţia obţinerii aprobărilor necesare din partea organismelor de reglementare.

Decizia CME de a dezvolta opţiuni pentru cerealele din bazinul Mării Negre vine ca răspuns la cererea pieţei, în special din partea comercianţilor cu cereale, dar şi a unor investitori care vor să tranzacţioneze opţiuni în combinaţie cu contractele futures, a menționat directorul executiv pentru materii prime agricole de la CME Group, Jeffry Kuijpers.

„Odată cu adăugarea acestor opţiuni pentru contractele cu cereale, clienţii noştri vor avea capacităţi extinse de hedging şi o flexibilitate mai mare pentru a compensa riscurile de preţuri pentru cerealele din bazinul Mării Negre”, a precizat oficialul CME.

Anul trecut, în luna decembrie, CME a lansat contractele futures Black Sea Wheat FOB (Platts) şi Black Sea Corn FOB (Platts). Contractul futures Black Sea Wheat FOB (Platts) se bazează pe preţul de referinţă stabilit zilnic de Platts pentru grâul rusesc cu un conţinut de proteine de 12,5% de tip FOB (free on board), în timp ce contractul la porumb Black Sea Corn FOB (Platts) este bazat pe preţul stabilit zilnic de Platts pentru porumbul din Ucraina de tip FOB (free on board).

Jeffry Kuijpers a informat că în cazul contractului futures pentru grâu Black Sea Wheat FOB (Platts), acesta a generat interes pentru peste 22.000 de loturi, reprezentând 1,1 milioane de tone de grâu. În schimb, contractul futures pentru porumb Black Sea Corn FOB (Platts) a atras un interes mai redus, pentru doar 500 de loturi.

Operatorul bursier Euronext, al cărui contract bazat pe grâul din Franţa este un indicator de referinţă pentru piaţa grâului din Europa Occidentală, a anunţat şi el că este interesat să lanseze derivative pentru cerealele din zona Mării Negre.

Publicat în Piata agricola

Față de alte țări terțe sau state membre ale blocului comunitar (UE28), România consumă în prezent doar 0,45 litri de pesticide la hectar, în medie, fapt care ar putea să-i determine pe producătorii autohtoni din sectorul agricol să opteze pentru o convergență către sectorul bio, mai exact către un obiectiv realist de 500.000 ha cultivate în regim ecologic, este viziunea lui Dumitru Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) exprimată joi, 21 iunie 2018, în cadrul dezbaterilor privind politica agricolă bio care au avut loc la Palatul Parlamentului.

„Privim cu mare interes la ceea ce se întâmplă cu reziduurile de pesticide. Și vă dau un exemplu: cantitatea de pesticide utilizată în Coreea de Sud este de 11 litri pe hectar. În Europa, cantitatea de pesticide utilizată pe hectar, în Olanda, este de cinci litri – cea mai mare (n.r., din Uniunea Europeană). Nu discutăm de cantitățile care sunt achiziționate de statele membre, ci discutăm fix de cantitatea de pesticide utilizată. România consumă doar 0,45 litri pe hectar. Ne punem întrebarea în această situație: - am putea să mergem către o convergență corectă către sectorul bio? Este un obiectiv ambițios sau realizabil – 500.000 ha până în 2020? Noi spunem că da. Realist, da, pentru că avem aceste condiții create, avem două resurse naturale care nu sunt poluate – pământul și apa. Și, atunci, cu investiții foarte clare în sector, putem ajunge la această performanță de a avea un sector bio extrem de competitiv la nivel național”, a afirmat Botănoiu după mai multe luni de silenzio stampa.

El a lăudat pașii făcuți până în prezent de agricultorii bio, dar a tras încă o dată un semnal de alarmă cu privire la deficitul comercial cu produse agroalimentare, în prezent România fiind exportatoare de materie primă de proveniență agricolă.

„Sunt încântat că de la vânătorii de subvenții, cum erau cei din agricultura convențională, am început să ne structurăm și să ajungem la cei care vor să practice agricultura biologică, cei care vor să facă agricultură de calitate, cu produse cu înaltă calitate, produse căutate. Cu ce n-aș putea fi de acord este faptul că, astăzi, exportăm materie primă, și asta este în defavoarea României, pentru că nu aduce acea plusvaloare, nu garantează acel venit de care cu toții avem nevoie. (...) Dacă nu găsim acele politici echilibrate care să ducă la o dezvoltare corectă, vom constata că avem politici corecte, am avut strategii, dar ne-am lovit de o mare barieră care, de-a lungul timpului, au fost aceste reglementări (...) cu controale exagerate câteodată. Și recunoaștem asta”, a mărturisit secretarul de stat.

De asemenea, secretarul de stat afirmă că propunerea de tăiere a bugetului Politicii Agricole Comune (PAC), ca urmare a Brexitului, nu va face altceva decât să diminueze din competitivitatea statelor europene la Marea Neagră.

„Europa încă nu și-a definit obiectivele. Dacă dorim securitate alimentară, dacă dorim să continuăm statutul de primă putere mondială din punct de vedere al calității produselor, al exporturilor de produse cu valoare ridicată, nu cred că asta este măsura de a tăia bugetul, de a pune fermierii în situația de a răspunde la crizele macroeconomice (cazul Rusiei – singurii care au plătit au fost fermierii, pentru că din bugetul agricol s-a tăiat). Mai există o specificitate a sectorului agricol românesc, și anume pe lângă această situație a numărului mare de ferme pe care le avem, eu nu practic un comerț civilizat la Marea Neagră. Noi nu avem o Bursă MATIF, nu am o Bursă Amsterdam (...), lucruri corecte, civilizate, instrumente foarte clare, ci noi ne confruntăm cu Rusia, Ucraina, Turcia care, de fiecare dată, prăbușesc prețul și tu trebuie să faci față cu pierderile de venit pe care le înregistrează fermierii, indiferent dacă ei produc în convențional sau în bio. De aici cred că trebuie pornită discuția, cu aceste instrumente”, a mai punctat oficialul guvernamental.

Nu în ultimul rând, el s-a declarat împotriva propunerii plafonării subvențiilor acordate fermierilor europeni și spune că țara noastră nu va putea lucra exploatațiile partajate (soluția găsită de birocrații europeni la plafonarea plăților directe), în condițiile în care, cităm: „România a pierdut pe timp de pace trei milioane de cetățeni”.

„Noua Politică Agricolă Comună este o propunere care avantajează doar produsul și nu statele membre. (...) Eu cred că plafonarea este o mare greșeală, dintr-un motiv foarte simplu: România a pierdut pe timp de pace trei milioane de cetățeni. Numai Siria a pierdut patru, dar acolo este altă situație. Și, atunci, întrebăm: - în situația în care noi plafonăm aceste subvenții (sigur că vor exista acele opinii de a partaja exploatațiile), problema este cine va lucra acele exploatații partajate? Și asta pentru că agricultura României este o agricultură duală, cu 13.000 de exploatații care produc pentru piață și 850.000 de mici beneficiari (o plajă enormă pentru agricultura bio) care se alătură celor două milioane de cetățeni care nu sunt fermieri activi sau veritabili cum vor să-i definească la nivel european, dar care reprezintă o plajă destul de mare, deci reprezintă un număr enorm în complexul acestui sector important care se cheamă sectorul agricol. (...) Dacă ne dorim o plafonare a subvențiilor, cred că trebuie anunțată cu 10 ani înainte, pentru ca fermierii să se pregătească, statele respective să-și poată face strategii și bani pentru a acționa în perioada următoare”, a conchis Botănoiu.

Tot în acest context, Laurent Moinet, fermier bio din Franța și președinte al IFOAM - EU Farmers Group, a declarat: „Suntem bucuroși că asociațiile de agricultori ecologici din întreaga Europă se pot întâlni săptămâna viitoare în țara dvs, cu ajutorul Bio Romania, în centrul producției ecologice românești. Agricultorii organici solicită o PAC mai echitabilă pentru micii agricultori, care să îi ajute să treacă la agricultura ecologică și, respectiv, agroecologie. Fermierii de dimensiuni mici produc 70% din produsele alimentare din lume, joacă un rol important în gestionarea peisajelor și ar trebui să fie susținuți în mod corespunzător prin PAC, de către guvernele naționale.

Agricultura ecologică este una dintre principalele practici agricole care poate atinge obiectivele de mediu ale viitoarei PAC și ar trebui să aibă un rol important în cadrul acesteia. Agricultorii care fac mai mult pentru a proteja mediul și clima ar trebui recompensați pentru beneficiile efective pe care le aduc societății, inclusiv sol fertil, apă curată și alimente sănătoase; acest lucru vine în totală contradicție cu ceea ce se calculează astăzi pentru "venitul pierdut" în comparație cu ceea ce ei ar fi produs dacă nu ar fi făcut eforturi suplimentare. O PAC orientată spre rezultate ar trebui să cuantifice și să distribuie banii publici pe baza bunurilor publice care sunt livrate de fiecare agricultor”.

IFOAM-EU (Asociația europeană BIO) a răspuns invitației Asociației BIO România să organizeze împreună la București și la Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus, două evenimente care să contribuie decisiv la realizarea obiectivului IFOAM - EU pentru anul 2030: 50% din terenul agricol al Europei să fie certificat bio.

Astfel, primul eveniment a avut loc joi, 21 iunie 2018, la Palatul Parlamentului, începând cu ora 15.00, în Sala Drepturilor Omului. Întâlnirea s-a desfășurat sub patronajul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților și a avut ca scop reforma politicilor agricole comune în domeniul Agriculturii bio – Organic CAP Reform 2021-2027.

Al doilea eveniment este Conferința Fermierilor BIO din Europa care va avea loc vineri, 22 iunie 2018, la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, județul Brasov. Reuniunea se va desfășura sub patronajul președintelui de onoare BIO România, ÎPS Laurențiu Streza, iar directorul coordonator al evenimentului va fi pr. prof. univ. dr. Constantin Necula.

Organizarea de către IFOAM-EU a acestei întâlniri a grupului fermierilor europeni condus de Thomas Fertl se datorează și aniversării a 10 ani de la constituirea Asociației Bio România.

Publicat în Ultimele noutati
Miercuri, 06 Iunie 2018 15:12

ONU se implică. Cui vând grâu românii?

Potrivit publicației indiatoday.in, o agenţie umanitară din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a achiziționat recent o cantitate totală de 105.000 de tone de grâu de panificaţie care va fi livrată Yemenului.

Grâul ar urma să provină din regiunea Mării Negre, cel mai probabil din România, şi va fi livrat Yemenului în mai multe transporturi ce vor fi efectuate în perioada iunie-august.

ONU asigură ajutor alimentar pentru Yemen, o ţară afectată de război. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și musulmanii sunniți aliați duc de trei ani un război împotriva miliţiilor houthi în Yemen, o grupare şiită care în 2014 a provocat exilul Guvernului yemenit sprijinit de Arabia Saudită. Rebelii houthi controlează capitala yemenită Sanaa şi teritorii vaste în nordul şi în vestul ţării.

Luna trecută, coaliția susținută de SUA a dejucat mai multe atacuri cu bărci de mare viteză încărcate cu explozivi de către luptătorii houthi împotriva navelor comerciale, inclusiv împotriva unui petrolier în Marea Roșie. Nu mai devreme de luna aprilie a.c., un vas petrolier saudit a fost lovit în imediata apropiere de Hodeidah, pricinuindu-i stricăciuni.

Războiul din Yemen a ucis mai mult de 10.000 de persoane, a trimis în exil trei milioane de locuitori și a împins țara, deja lovită de sărăcie, până la pragul de foamete.

Publicat în International

Ca urmare a declinului înregistrat pe bursele din Paris și Chicago săptămâna trecută, scăderi puse pe seama îmbunătățirii previziunilor privind potențialul de recoltă din SUA și din țările Mării Negre, costurile de achiziție a grâului rusesc pentru export s-au diminuat ușor.

Prețurile pe piața Mării Negre a grâului rusesc din noua recoltă, materie primă cu un conținut de proteină de 12,5 la sută și livrare în luna august 2018, au gravitat în jurul sumei de 202 dolari americani tona (FOB) la finele săptămânii trecute, în scădere cu 1 USD față de săptămâna 30 aprilie - 6 mai 2018, potrivit datelor vehiculate de agenția de consultanță IKAR.

Rusia – unul dintre cei mai mari exportatori de grâu din lume – de obicei demarează procesul de recoltare în a doua jumătate a lunii iunie. Anul trecut, fermierii ruși au reușit să obțină o recoltă-record, iar previziunile pentru acest an sunt îmbucurătoare.

Potrivit acelorași statistici IKAR, prețurile pentru recolta veche de grâu, cu livrare în această lună, au rămas neschimbate la un nivel de 213 USD tona metrică, în condițiile în care lichiditățile sunt la un nivel mic. SovEcon, de această dată, o altă companie de analiză agribusiness cu sediul la Moscova, a calculat un preț de 212,5 dolari americani tona de grâu rusesc, preț FOB, din recolta anului 2017, în scădere cu un dolar , iar pe cea de porumb, la 201 USD/TM.

La nivelul zilei de 9 mai a.c., Rusia exportase 45,3 milioane tone de cereale de la începutul sezonului 2017-2018 (1 iulie), incluzând în acest total 35,2 milioane de tone de grâu, precizează Ministerul rus al Agriculturii prin vocile sale autorizate. Exporturile de cereale sunt astfel în creștere cu 44 de procente față de aceeași perioadă a sezonului trecut.

Exporturile rusești de grâu, orz și porumb aferente lunii mai 2018 sunt estimate să totalizeze 4,20 milioane de tone, în comparație cu cele 4,26 milioane de tone înregistrate în luna aprilie a.c., potrivit unei analize SovEcon.

Deja, fermierii au însămânțat cerealele de primăvară pe 31 la sută din suprafețele planificate sau 9,5 milioane de hectare, în comparație cu cele 11,8 milioane de hectare semănate cu un an în urmă, precizează vocile autorizate ale instituției guvernamentale ruse.

La finele săptămânii trecute, în zona europeană a Rusiei, prețurile Ex-works de pe piața internă ale grâului de clasă IV s-au majorat cu 50 de ruble, până la un total de 8.800 de ruble (142 de dolari SUA) pe tonă, conform SovEcon. Acest tip de livrare nu include taxele de livrare.

Prețurile florii-soarelui s-au majorat cu 200 de ruble, până la un total de 21.075 ruble tona, spun aceiași analiști SovEcon. Prețurile interne la uleiul de floarea-soarelui s-au „împlinit” și ele cu 100 de ruble tona, până la un total de 44.425 de ruble, în timp ce prețurile la export s-au micșorat cu 10 dolari, până la un total de 745 USD/TM.

Indexul prețurilor zahărului alb, potrivit IKAR, prețuri valabile în zona de sud a Rusiei, se situa la data de 11 mai 2018 la un nivel de 543,8 USD/TM, în creștere cu 24 dolari față de săptămâna anterioară.

Publicat în International

Pe fondul intensificării problemelor cu disponibilul pentru export care au majorat costurile producătorilor, cât și ca urmare a întăririi piețelor globale de profil, prețurile grâului rusesc s-au majorat săptămâna trecută, au anunțat analiștii specializați, luni, 9 martie 2018.

Prețul la Marea Neagră a grâului rusesc cu un procentaj de proteină de 12,5 la sută, cu livrare în aprilie, a atins un nivel de 210 dolari SUA (FOB) la finele săptămânii trecute, cu doi dolari mai mare decât săptămâna anterioară celei de referință, potrivit IKAR, agenția de consultanță agribusiness, citată de Reuters.

SovEcon, o altă agenție de consultanță cu sediul la Moscova, a cotat grâul FOB de proveniență rusească la un nivel de 208 USD tona, în creștere cu un dolar american, în timp ce orzul a rămas stabilizat la nivelul a 217 USD tona. În plus, prețul porumbului cu aceeași origine s-a majorat cu doi dolari, până la un nivel de 201 USD tona.

De la 1 iulie 2017 (debutul sezonului) și până la data de 4 aprilie 2018, Rusia a exportat 39,99 milioane de tone de cereale, incluzând aici 31,19 milioane tone de grâu, conform datelor Ministerului rus al Agriculturii.

Datele statistice spun totodată că nivelul comerțului peste graniță cu cereale este în creștere cu 39,3 la sută față de aceeași perioadă a sezonului trecut.

În partea europeană a Rusiei, la finele săptămânii trecute, prețurile interne EXW pentru grâul de clasă III s-au majorat cu 100 de ruble, până la un total de 8.775 ruble tone, potrivit SovEcon. Stocurile EXW nu includ costuri de livrare.

Prețurile semințelor de floarea-soarelui au crescut și ele cu 100 de ruble, până la un total de 19.925 ruble tona, au adăugat analiștii SovEcon. Pe de altă parte, prețurile domestice ale uleiului de floarea-soarelui au rămas aceleași, la un nivel de 43.250 ruble tona, în timp ce uleiul pentru export a crescut cu 5 dolari, până la un total de 750 USD tona.

În fine, indexul IKAR al prețului zahărului alb pentru sudul Rusiei indică un nivel de 498,44 USD tona, la finele săptămânii trecute, în creștere cu 10,21 USD față de săptămâna anterioară celei de referință.

Publicat în International
Pagina 1 din 3