Unul dintre coordonatorii Asociației Camera Agricolă Călărași, fermierul Virgil Gheorghe Arpășanu, a dezvăluit reporterilor emisiunii „România Agricolă” (un produs Profesional Agromedia, difuzat de Agro TV) când anume se va finaliza coacerea grâului în județul în care el activează, totul depinzând însă de căderile de precipitații atât de așteptate de orice agricultor.

Potrivit observațiilor din teren și calculelor efectuate după căderile de precipitații, tot Arpășanu a declarat că, în această perioadă, culturile agricole de toamnă au început să plece în vegetație.

„În cazul grâului, densitatea va fi un pic mai mică față de ceilalți ani, ca urmare a faptului că o parte din soiurile pe care le-am folosit vor avea o înfrățire mai slabă în perioada de primăvară. Mai sunt și soiuri care au o pondere (n.r. - semnificativă) de înfrățire în primăvară și sperăm ca producția să se apropie la final de 4-6 tone la hectar. Acest rezultat potențial va fi însă influențat de cantitatea de îngrășăminte aplicată, plus de precipitațiile care ar trebui să mai cadă”, a mărturisit Arpășanu în pauza Adunării Generale a membrilor LAPAR din data de 19 februarie 2019. „Până în prezent, în zona agricolă Călărași s-au înregistrat căderi de precipitații de circa 150 l/mp, însă am mai avea nevoie de încă pe atât, până la final, astfel încât să obținem o producție bună de grâu. În cazul în care vom avea parte de ploaie, chiar și până în data de 20 iunie a.c., având în vedere că vegetația a pornit mult mai târziu față de alți ani, finalizarea coacerii grâului se va prelungi chiar spre 1 iulie, chiar până la jumătatea sa, astfel încât să ajungem la o cantitate optimă pe care să o putem recolta”.

Curioși din fire, reporterii au „săpat” mai adânc și au aflat de la fermierul călărășean că secretul unei bune recolte de grâu este să nu te „zgârcești” la materialul semincer însămânțat.

„Apropo de sintagma «un bob și-un spic» - asta înseamnă că, în momentul în care semeni, în toamnă, stabilești o cantitate mai ridicată la hectar, nu te plafonezi. Sunt anumite soiuri de grâu care au ca recomandare 150 kg de sămânță/ha, însă ca să ai o garanție că vei avea o producție mai bună, ar trebui să mai mărești cu 20 la sută cantitatea de sămânță la hectar. Sunt soiurile noastre, cele românești, pe care eu, prin ceea ce practic de câțiva ani buni, am mers pe o densitate de 650-700 de boabe germinabile pe metru pătrat. Asta îmi asigură o garanție a producției, având un spic principal care se dezvoltă bine și viguros. Vorbim practic de un minimum de 6-7 tone de grâu recoltat la hectar, care însă depinde și de masa hectolitrică și de masa a 1.000 de boabe. Mereu spun că dacă avem o greutate mai mare pe masa de 1.000 de boabe, cu atât producția crește, și acesta este adevărul”, a mai mărturisit agricultorul.

Cu o suprafață lucrată de circa 850 de hectare pe raza comunei Dragalina, județul Călărași, Arpășanu a încercat să comaseze și suprafețele, astfel încât să se poată lucra în condiții mai bune și cu utilajele pe care le deține în prezent.

Anul 2018 a însemnat pentru Virgil Arpășanu o producție de grâu „destul de bună”.

„Am ajuns la o cantitate medie pe suprafața pe care am cultivat-o cu grâu la 8.900 kg/ha, dar din punct de vedere calitativ am avut o deficiență vizavi de masa hectolitrică. Și asta deoarece, în momentul în care au venit precipitațiile în faza de coacere deplină, automat diminuează și greutatea hectolitrică a grâului”, a mai precizat fermierul. „Dacă ai posibilitatea să dai îngrășăminte și nu ai apă, iar este grav. Dacă vin însă precipitații mai abundente în perioada de lapte-ceară spre coacere, atunci se diminuează producția. Prin culcare și prin furtunile care vin, plantele își încetează activitatea, bobul șiștăvește și, automat, scade și producția la hectar”.

Locul 7 din 10 top producții de grâu pe județe

După un an agricol 2017-2018 greu, cu fenomene extreme, fermierii din Bărăgan au răsuflat uşuraţi la finele recoltatului. Judeţul Călăraşi sa aflat în top 10 al ţării, la recolta de grâu. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în Bărăgan a fost obţinută o producţie de 5.300 kg/ha.

Statisticile ministerului au relevat că recolta de grâu din 2018 a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de 2017, atunci când s-a cifrat la 10 milioane de tone. Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş, cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha). În judeţul Călăraşi, producătorii agricoli au estimat, înainte de cules, recolte medii undeva la 6 tone pe hectar.

Publicat în Cultura mare

Firma de analiză agribusiness Strategie Grains și-a revizuit în scădere estimările cu privire la suprafața semănată cu rapiță pentru recolta de anul viitor în Uniunea Europeană, până la un total de 6,22 milioane de hectare, față de o perspectivă inițială de 6,32 milioane în ultima lună.

Calculele indică o potențială diminuare cu 9,5% față de valoarea estimată de 6,87 milioane de hectare recoltate în 2018, se precizează într-o prezentare a Strategie Grains de joi, 25 octombrie 2018.

Potrivit informațiilor prezentate de analiștii agribusiness, sunt citate „condiții excepțional de secetoase în procesul de însămânțare” în Europa, unde lipsa apei din vară și până în prezent a împiedicat agricultorii să semene anumite varietăți de rapiță și a împiedicat creșterea plantelor tinere.

Anterior, Strategie Grains preciza prin vocile sale autorizate că semănatul la rapiță a fost, de asemenea, diminuat ca nivel pe fondul prețurilor mai puțin atractive oferite pentru rapiță în acest an, după o cursă extraordinară înregistrată pe piața cerealelor.

În ceea ce privește recolta de rapiță a blocului comunitar din acest an, Strategie Grains a redus ușor estimările privind totalul obținut, ajungându-se la 19,8 milioane de tone de la 19,9 milioane/lună, confirmând o scădere puternică de la 22,2 milioane în 2017, se mai precizează în prezentarea celor de la Strategie Grains.

Într-o prezentare separată care a avut drept subiect cerealele, Strategie Grains prognozează că suprafața însămânțată cu grâu moale în țarile din blocul comunitar UE ar putea crește cu 5,5 la sută anul viitor, până la un total de 24,2 milioane de hectare, deși analiștii companiei citate au spus că vor fi necesare ploi până la jumătatea lunii noiembrie pentru a ajuta la însămânțarea și la dezvoltarea plantelor tinere.

Totodată, de această dată la nivel mondial, a fost previzionată o creștere a suprafețelor însămânțate cu grâu. Practic, vorbim de un ecou al spuselor altor analiști din piață care precizau că se așteaptă la o scădere a stocurilor și la o majorare a prețurilor, motiv de reorientare a fermierilor către creșterea nivelului însămânțărilor la grâu.

Publicat în International

Într-o declarație publică, Ioan Rus, șeful Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Mureș, a precizat că randamentul la hectarul cu grâu, aferent anului agricol 2017-2018, a fost de 4.972 de kilograme, peste media ultimilor doi ani, în ciuda unei veri ploioase, a anunţat, luni, 10 septembrie 2018, conducerea Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Mureş.

Conform șefului instituției citate, producţia totală de grâu se ridică la 143.868 de tone, cantitate recoltată de pe o suprafaţă de 28.936 de hectare.

„În primele 8 luni ale anului 2018 am avut în judeţ şi perioade mai dificile din punct de vedere meteorologic, precipitaţiile căzute începând cu prima decadă a lunii iunie, până în 20 iulie 2018, au afectat parţial nivelul producţiei de cereale, atât cantitativ, cât şi calitativ. Au fost afectate aproximativ 595 ha de culturi în teren arabil, livezi, viță-de-vie, păşuni şi fâneţe, din care suprafaţa de 242,60 ha a fost afectată de spălări şi băltiri din cauza ploilor abundente. Cu toate acestea, recolta totală de cereale păioase a înregistrat creşteri faţă de anul trecut, meritul fiind în primul rând al fermierilor, prin efortul făcut pentru dotarea cu utilaje performante, aplicarea unor tehnologii moderne de cultură. La toate acestea se adaugă şi acordarea la timp a subvenţiilor cuvenite (...) Comparativ cu anul 2017, când s-au recoltat 131.272 de tone de pe 27.292 (4.810 kg/ha), şi cu anul 2016, când de pe o suprafaţă mai mare, de 30.706 de hectare, s-au recoltat 131.947 tone (4.297 kg/ha), producţia din acest an este una foarte bună”, a precizat pentru presa centrală directorul DAJ Mureş, Ioan Rus.

Nu în ultimul rând, acesta a adăugat că, în 2018, s-a obţinut o producţie totală de cereale păioase de 201.596 de tone, faţă de 190.000 de tone, cât s-au obţinut anul trecut.

Publicat în Cultura mare

Precipitațiile abundente au afectat în ultima perioadă 1.746 de hectare de culturi agricole din județul Harghita, anunță voci autorizate ale Direcției Agricole.

De asemenea, autoritățile harghitene de resort afirmă că vremea ploioasă creează probleme şi în zootehnie, la strânsul fânului, iar dacă precipitaţiile vor continua să cadă, există riscul ca grâul să încolţească în spic şi să scadă calitatea de panificaţie, dar şi ca producţia de cartofi în anumite parcele să fie influenţată de atacul de mană.

2018 a fost unul foarte dificil din punctul de vedere al condiţiilor climatice, cu iarnă în luna martie şi temperaturi de vară în aprilie-mai, dar şi cu iunie cu precipitaţii în exces, când a plouat în 23 din 30 de zile ale lunii, cantităţile fiind până la de trei ori peste media multianuală.

Mai exact, dacă media multianuală a lunii iunie în Harghita este de 95 l/mp, în zona Gheorgheni s-au înregistrat 304 l/mp, în zona Ciuc au căzut 216 l/mp, iar la Odorhei - 180 l/mp.

Precipitaţiile în exces au afectat, potrivit evaluărilor, peste 1.400 ha păşuni şi fâneţe, 185 ha de cartofi, aproape 50 de hectare de grâu, 30 de hectare de sfeclă de zahăr, 25 de hectare de ovăz şi 1,2 hectare de legume.

„În aceste cazuri, este vorba de fenomenul de băltire, care afectează culturile agricole”, afirmă voci autorizate ale Direcției Agricole Județene (DAJ) Harghita.

În plus, în cazul cartofului, care este cultura de bază în Harghita, se semnalează şi un atac de mană, pe care agricultorii îl stăpânesc cu greu.

Specialiștii afirmă că vor exista parcele cu producţie foarte bună, acolo unde s-au efectuat suficiente tratamente de combatere a manei, dar şi parcele în care recolta din toamnă va fi afectată.

Publicat în Știri interne

Vremea severă - înțelegând aici condiții de secetă pronunțată și valurile de căldură care își fac simțită prezența din plin în nordul Europei, respectiv ploile torențiale înregistrate în Franța - pare să tragă semnificativ în jos estimările privind randamentele la cereale și la rapiță în acest an în statele Uniunii Europeană (UE), afirmă specialiștii agrometeo ai unității specializate de monitorizare – MARS.

În cazul grâului moale – cea mai populară varietate de cereale cultivată în țările blocului comunitar UE28 –, angajații MARS mărturisesc că unitatea și-a revizuit în scădere estimările cu privire la randamentele medii la hectar până la un total de 6,04 tone, față de previziunea anterioară de 6,19 tone/ha.

Calculele pentru acest an în ceea ce privește productivitatea sunt mai mici decât cele de anul trecut, atunci când se estimau 6,11 tone/ha, chiar dacă previziunile sunt cu 1,2 procente peste media cincinală, precizează MARS într-un raport lunar.

De asemenea, entitatea agrometeo a UE și-a revizuit în scădere propriile estimări cu privire la recolta de orz a anului în curs, mai exact până la un nivel de 4,98 tone la hectar media randamentului față de 5,04 tone/ha. Și asta. ca urmare a unei pierderi de echilibru generată de slaba influență a orzului de toamnă și de o revizuire în creștere a orzului de primăvară.

Estimările privind producția de porumb a blocului UE28 au fost și ele diminuate până la o medie a randamentului de 7,35 tone la hectar, de la o estimare anterioară de 7,74 tone la hectar, în timp ce previziunile cu privire la rapiță sunt și ele în scădere de la un nivel de 3,19 tone la hectar la 3,05 tone la hectar.

„La nivelul UE, estimările cu privire la randamente pentru toate cerealele de toamnă, porumb și floarea-soarelui au fost revizuite în scădere, în mare parte după o vreme neobișnuit de caldă și de secetoasă în zonele centrală, estică și nordică ale Europei”, afirmă angajații MARS.

Și alți observatori specializați și-au revizuit în scădere așteptările cu privire la producția agricolă a Europei din cauza suprafețelor agricole pârjolite din Germania, Danemarca și Suedia.

Luna trecută a deținut recordul la cele mai mari temperaturi înregistrate la nivel național în Germania din 1975 încoace, potrivit arhivelor MARS. Situația aceasta, coroborată cu ploile sporadice înregistrate în nord și est, duce invariabil la o tendință de diminuare a randamentelor potențiale la cereale și rapiță, mai spun specialiștii agrometeo ai unități europene MARS.

Danemarca, Suedia și statele Baltice se confruntă și ele cu valuri de secetă și de vreme deosebit de călduroasă. Cu toate acestea, culturile agricole din aceste state se află, în general, în condiții bune de dezvoltare, chiar dacă ploaia este necesară pentru a se menține procesul de creștere și dezvoltare.

În contrast, Franța și anumite părți din Italia s-au confruntat cu ploi masive, fapt care a majorat nivelul presiunii generate de boli și a generat efectul de culcare a unor culturi agricole.

Ca și în cazul altor observatori, MARS și-a revizuit în creștere previziunile cu privire la recolta de grâu și orz aferente Spaniei, în urma unor căderi abundente de precipitații care au avut loc în această primăvară.

La nivel UE, MARS și-a îmbunătățit previziunile cu privire la recolta de sfeclă de zahăr a acestui an până la un nivel de 77,5 tone la hectar, față de estimările anterioare care indicau un nivel de 76,1 tone la hectar. Cu toate acestea, calculul se situează sub cel de anul trecut, unul de 81,4 tone la hectar, dar se află la un nivel cu 3,6 procente mai mare decât media cincinală.

Publicat în Piata agricola

Din cauza vremii reci şi umede din această primăvară în principalele regiuni din Siberia şi Urali unde se cultivă grâul, marile firme ruseşti de consultanţă SovEcon şi IKAR şi-au redus estimările privind recolta de cereale a Rusiei în 2018.

Rusia - unul dintre cei mai mari exportatori de grâu din lume şi un important producător de orz şi porumb - a obţinut anul trecut o recoltă-record de cereale - 135 de milioane de tone - datorită condiţiilor meteo favorabile. Preţurile atractive au permis Rusiei să cucerească o parte din cota de piaţă a rivalilor SUA şi Europa. În paralel, Moscova a căutat să deschidă noi pieţe pentru exporturile sale de grâu, precum Iranul, Africa şi Arabia Saudită.

Sâmbătă, SovEcon a revizuit în scădere estimarea sa privind producţia de cereale în 2018 la 119,6 milioane de tone, faţă de precedenta prognoză, de 126,2 milioane de tone. Firma de consultanţă şi-a redus cu 3,9 milioane de tone previziunile referitoare la recolta de grâu, la 73,1 milioane de tone.

Şi IKAR se aşteaptă acum la o producţie de cereale de 114,7 milioane de tone (de la 117 milioane de tone) şi la o recoltă de grâu de 71,5 milioane de tone, în scădere cu două milioane de tone faţă de precedenta estimare.

Chiar dacă recolta va fi mai slabă, Rusia are mari stocuri de cereale rămase din sezonul trecut, ceea ce va ajuta Moscova să menţină un nivel ridicat al exporturilor, a anunţat Ministerul Agriculturii.

Recent, Departamentul american al Agriculturii (USDA) şi-a îmbunătăţit prognozele privind producţia de grâu a Rusiei în acest sezon, de la 67 la 85 de milioane de tone.

Publicat în International

Vremea caldă și uscată care și-a făcut simțită prezența în marea majoritate a teritoriilor din Ucraina încă nu a afectat buna dezvoltare a culturilor agricole, însă condițiile se pot deteriora rapid în cazul în care lipsa de apă persistă, a precizat zilele trecute un analist UkrAgroConsult.

Și asta, în condițiile în care România, un competitor mai mic la Marea Neagră al Rusiei și al vecinilor ucraineni, se confruntă cu o secetă pedologică în cea mai mare parte a Moldovei, a Dobrogei şi a Transilvaniei, şi doar local în Muntenia şi Banat, în timp ce starea de vegetaţie a culturilor va fi bună şi medie la speciile semănate în perioada optimă, potrivit prognozei agrometeorologice valabile pentru perioada 1 - 7 iunie 2018, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

În mai multe zone ale Ucrainei, cernoziomurile s-au uscat, iar conținutul de apă din sol în stratul de un metru s-a depreciat considerabil, au adăugat specialiștii agribusiness ai statului vecin.

„În același timp, plantele se află într-o stare decentă de dezvoltare. Acestea și-au dezvoltat deja un sistem radicular secundar și, aparent, s-au alimentat cu apa necesară de la adâncimi mai mari”, au adăugat cei de la UkrAgroConsult.

Agenția meteo de stat prognozează la rândul său ploi slabe cantitativ în următoarele zile.

Ministrul ucrainean al Agriculturii, Maksim Martyniuk, a afirmat săptămâna trecută că instituția pe care o conduce își păstrează neschimbate previziunile cu privire la recolta de cereale a anului în curs la un total de aproximativ 60 de milioane de tone, în ciuda vremii nefavorabile.

Cu toate acestea, meteorologii au precizat că Ucraina ar putea recolta mai puțin grâu și orz în acest an, ca urmare a vremii secetoase.

Șefa autorității naționale de meteorologie a statului vecin, Tetyana Adamenko, a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că recolta de grâu de toamnă a anului în curs ar urma să se diminueze până la un nivel de 24 de milioane de tone, de la estimarea anterioară de 25,4 milioane de tone, în timp ce orzul de toamnă ar putea totaliza 2,5 milioane de tone, față de cantitatea de 3,03 milioane de tone înregistrată în 2017.

Aceasta a precizat că randamentele la grâul de toamnă s-ar putea contracta și atinge un nivel de 3,8 tone la hectar, în comparație cu 4,1 tone înregistrate în 2017.

Grâul de toamnă reprezintă circa 95 la sută din totalul producției ucrainene, în timp ce orzul de toamnă are o marjă de 30-40 de procente din total, în funcție de sezon.

Ucraina a recoltat 61,3 milioane de tone de cereale în 2017.

România: sunt zone care se confruntă cu seceta pedologică moderată și puternică

„Rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă, pe adâncimea de sol 0-100 cm, va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, pe aproape întreg teritoriul agricol. În cea mai mare parte a Moldovei, Dobrogei, Transilvaniei, local în estul, nordul şi nord-estul Munteniei, izolat în nord-vestul Banatului, se va semnala seceta pedologică moderată şi puternică. (...)”, precizează specialiştii ANM.

Pe ansamblu, ritmurile vegetative ale culturilor de câmp vor evolua normal în majoritatea zonelor de cultură, îndeosebi pe arealele agricole cu aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului.

„Starea de vegetaţie se va prezenta bună şi medie la speciile semănate în perioada optimă, iar la cele însămânţate tardiv, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va menţine medie şi slabă, în special pe terenurile cu deficite de umiditate în sol", relevă prognoza agrometeorologică.

În ceea ce priveşte starea culturilor, specialiştii ANM notează că, în funcţie de data semănatului, orzul şi grâul de toamnă se vor afla la înspicare (60-100%), înflorire (40-100%) şi maturitate în lapte (10-50%), iar cele întârziate fenologic îşi vor continua fazele de 'burduf' şi înspicare (60-100%).

În general, condiţiile meteorologice vor permite desfăşurarea lucrărilor agricole specifice (fertilizări, erbicidări, praşile mecanice şi manuale, aplicarea de tratamente fito-sanitare, etc.), pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării.

Sub aspect termic, perioada următoare se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit, în cea mai mare parte a ţării. Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 15 şi 27 de grade Celsius, în aproape toată ţara, valori mai ridicate cu 1 - 6 grade Celsius comparativ cu mediile multianuale.

Temperatura maximă a aerului se va situa între 21 şi 34 de grade Celsius, la scara întregii ţări, iar cea minimă se va încadra între 8 şi 19 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul agricol.

Instabilitatea atmosferică se va manifesta prin ploi locale sub formă de aversă, dar şi torenţiale, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. De asemenea, vor fi condiţii de producere a grindinei, iar izolat cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Datele Ministerului Agriculturii de la București arată că în toamna anului trecut au fost însămânţate 2,015 milioane hectare cu grâu, 652.158 hectare cu rapiţă de toamnă şi 262.700 hectare cu orzoaică de toamnă.

Publicat în Piata agricola

Condițiile agrometeorologice din ultima perioadă, caracterizate printr-o vreme caldă și uscată, prezente în anumite regiuni ale Uniunii Europene (UE), au reprezentat un imbold pentru dezvoltarea culturii grâului după un start dificil (valuri de frig și umezeală), însă seceta reprezintă în această perioadă un factor de risc în anumite zone, în condițiile în care grâul intră într-o perioadă-cheie, determinantă pentru recolta de la finele sezonului, spun specialiștii, citați de presa internațională.

„În acest moment, situația generală este una rezonabilă. Chiar dacă nu am avut parte de precipitații, rezervele de umezeală se mențin”, a afirmat Gautier Le Molgat de la compania de consultanță Agritel. „Este clar că Europa de Vest stă mai bine decât estul UE”.

Valurile de căldură coroborate cu umezeala acumulată pe parcursul iernii aduc beneficii clare culturilor agricole din țări precum Franța sau Spania, ultima țară din listă revenindu-și astfel după seceta înregistrată anul trecut.

În Franța, 80 de procente din suprafețele semănate cu grâu moale se prezintă în condiții bune sau excelente, conform datelor vehiculate de FranceAgriMer.

Pe de altă parte, furtunile înregistrate în Hexagon, intercalate cu vremea caldă, pot avea efecte contrastante.

„Ca urmare a temperaturilor ridicate, umezeala este bine-venită, însă intensitatea furtunilor, însoțite sau nu de grindină, poate avea un impact pe plan local”, a adăugat Jean-Paul Bordes de la institutul Arvalis.

„Pe fondul căderilor de grindină, culturile agricole pot fi afectate în proporții care variază între zero și 100 de procente”.

La rândul lor, traderii se așteaptă ca producția de grâu din Franța să atingă un total de 37-38 de milioane de tone, peste totalul de 36,6 milioane de tone înregistrat și mai mult decât media cincinală.

Previziuni pozitive sunt și pentru Marea Britanie.

„Grâul de toamnă se află într-o stare foarte bună. Potențialul este maxim în acest moment”, a punctat Benjamin Bodart, director al CRM AgriCommodities.

„În urmă cu trei sau patru săptămâni, clienții noștri vorbeau de un potențial mediu de recoltă, acum discută de una bună”.

Ca și în Franța, existau anumite temeri cu privire la Fusarium, ca urmare a echilibrului dintre vremea caldă și căderile de precipitații.

Viziunea CRM cu privire la recolta de grâu a Marii Britanii variază între 14,65 milioane de tone și 15,25 milioane de tone, în timp ce Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) preconiza săptămâna trecută o producție totală de 14,6 milioane tone, în ușoară scădere față de previziunea anterioară de 14,8 milioane de tone.

În Germania, seceta deja începe să genereze temeri.

„Principalele zone de export din nord și din est sunt în suferință”, a precizat un analist german pentru presa internațională.

„Avem nevoie de o lună iunie cu căderi importante de precipitații, astfel încât culturile agricole să recupereze din tempo-ul pierdut, iar asta, din păcate, nu este previzionat de meteorologi”.

În acest an, cultura de grâu a Germaniei ar urma să scadă cu două procente, până la un total de 23,98 milioane de tone, estima Asociația Cooperativelor Agricole germane la mijlocul lunii mai, 2018.

În Polonia, anumite regiuni, cum este cea de nord-vest, au nevoie imediată de ploi, a precizat Wojtek Sabaranski, de la casa de analiză agribusiness Sparks Polska.

„În cazul în care nu vom avea parte de ploi până la data de 10 iunie 2018, atunci culturile agricole, în special cele de primăvară, se vor deteriora substanțial”, a menționat Sabaranski.

Pentru anul acesta, el estimează că recolta de grâu a Poloniei ar urma să se contracteze cu opt procente până la un total de 10,7 milioane de tone, ca urmare atât a declinului suprafețelor însămânțate, cât și a randamentelor la hectar.

Nu în ultimul rând, în România, în ceea ce privește starea de vegetație, specialiștii nu au semnalat schimbări față de rapoartele precedente la cultura de grâu.

Precipitațiile din ultimele zile au îmbunătățit balanța hidrică a solurilor ocupate de culturile de câmp, dar au avut o distribuție neuniformă (fiind mai abundente în jumătatea nordică și Banat), iar în unele locuri au fost însoțite de fenomene meteorologice defavorabile.

Specialiștii INCDA Fundulea precizează că în cazul bolilor și dăunătorilor, la grâu s-au raportat deja atacuri de rugină galbenă și brună.

Publicat în International

Potrivit informațiilor din Jurnalul Zilei ASAS publicat în ziua de 4 iunie 2018, specialiștii INCDA Fundulea precizează că în cazul bolilor și dăunătorilor, la grâu s-au raportat atacuri de rugină galbenă și brună, iar la rapiță au fost observate, pe lângă făinare, atacuri de afide.

În ceea ce privește starea de vegetație, specialiștii nu au semnalat schimbări față de rapoartele precedente la culturile de grâu, orz și rapiță.

Pe de altă parte, precipitațiile din ultimele zile au îmbunătățit balanța hidrică a solurilor ocupate de culturile de câmp, dar au avut o distribuție neuniformă (fiind mai abundente în jumătatea nordică și în Banat), iar în unele locuri au fost însoțite de fenomene meteorologice defavorabile.

Temperaturile maxime din zonele arabile au avut valori cuprinse între 21,2 grade Celsius la Mangalia și 32 de grade Celsius la Slobozia. Temperaturile minime au variat între 10,9 grade Celsius la Corugea și 17,9 grade Celsius la Calafat.

Condițiile agro-meteorologice la INCDA-Fundulea: valoare maximă (ora 16:00) de 30,8 grade Celsius; valoare minimă (ora 05:00) de 12,6 grade Celsius; valoare medie de 22,4 grade Celsius.
Precipitații: 0.0 mm. Temperatura medie a solului la 5 cm adâncime a fos de 24,3 grade Celsius.

Publicat în Cultura mare

Valul de căldură și lipsa precipitațiilor din perioada înfloririi rapiței s-au adăugat cauzelor care au transformat sezonul 2017-2018 într-unul dificil pentru dezvoltarea corespunzătoare a culturii în țările membre ale Uniunii Europene (UE), se menționează într-un raport dat publicității de serviciul de monitorizare agrometeo european – MARS, marți, 22 mai 2018, specialiștii unității previzionând o diminuare în ceea ce privește recolta anului în curs.

Valul de căldură care și-a făcut simțită prezența în ultima lună a fost, spun specialiștii agrometeo, unul de bun augur, favorabil însă dezvoltării mai rapide a cerealelor de toamnă și accelerării ritmului însămânțărilor de primăvară, după un start întârziat și friguros.

MARS și-a revizuit în scădere previziunile cu privire la recolta de rapiță a anului 2018 din UE până la un nivel de 3,19 tone la hectar, față de 3,33 tone la hectar cât se estimau anterior, practic cea mai importantă revizuire a randamentelor previzionate în rapoartele lunare.

Revizuirea estimărilor este cu 1,8 puncte procentuale sub cea similară a anului trecut și cu 2,9 la sută mai mică decât media ultimilor cinci ani, estimează analiștii MARS.

„Părți mari din Europa centrală și de est sunt afectate de lipsa precipitațiilor, însă fără efecte serioase asupra cerealelor de toamnă”, spun specialiștii agrometeo ai MARS.

„Cu toate acestea, în zone întinse din Europa, condițiile agrometeo din luna aprilie 2018 – una excepțional de caldă și uscată mai mult decât în mod normal – au afectat negativ înflorirea rapiței, cultură aflată în perioadă de revigorare după condițiile adverse instalate la începutul sezonului”.

Însămânțările la rapiță au fost întârziate de căderi masive de precipitații din toamna lui 2017, înregistrate în țări precum Germania și Polonia, precum și de ploi sporadice căzute până în prezent la nivel de teritorii și de înghețuri târzii instalate înaintea valului actual de căldură.

În zone întinse din Europa centrală și de sud-est, temperaturile înregistrate la nivelul perioadei 1 aprilie – 15 mai 2018 erau cele mai mari din 1975 încoace, de când MARS înregistrează nivelul parametrilor agrometeo.

Temperaturile ridicate, cu mult peste limitele normale, au fost previzionate pentru majoritatea teritoriilor din Europa până la nivelul zilei de 25 mai 2018, chiar dacă ploaia era așteptată concomitent în țările din centrul și sud-estul UE, se mai menționează în prognoză. În plus, previziunile pe termen lung arată o vreme mult mai caldă decât normalul în perioada iunie-august a.c.

În Franța, cel mai mare producător de rapiță al UE, înflorirea rapiței ar putea să aibă de suferit de pe urma diferențelor de temperatură, a ploilor însemnate cantitativ, cât și a furtunilor însoțite de grindină, chiar dacă impactul este încă neclar.

Vremea umedă înregistrată la începutul anului a dus, de asemenea, la o îmbolnăvire în masă a frunzelor plantelor de grâu moale și a orzului de toamnă, se mai precizează în document.

De asemenea, analiștii MARS au efectuat mici ajustări și altor previziuni privind diverse culturi agricole.

Astfel, în cazul grâului moale, MARS și-a revizuit în scădere proiecțiile privind recolta anului 2018, de la 6,23 tone la hectar la 6,19 tone la hectar. Vorbim de o diminuare mai mare cu 1,3 puncte procentuale față de revizuirea similară înregistrată în 2017 și cu nu mai puțin de minus 3,6 la sută față de media cincinală.

În ceea ce privește estimările cu privire la randamentele care s-ar putea înregistra la cultura orzului, aceasta rămâne relativ neschimbată, la un nivel de 5,04 tone la hectar, în condițiile în care MARS a ridicat puțin ștacheta estimărilor în ceea ce privește orzul de primăvară și a scăzut previziunile în cazul orzului însămânțat în toamna lui 2017.

În cazul porumbului și în cel al sfeclei de zahăr, estimările privind randamentele sunt și ele vizibil modificate față de previziunile anterioare ale MARS – 7,64 tone la hectar, respectiv 76,1 tone la hectar – ambele, peste media cincinală.

În ceea ce privește prognoza ANM pentru intervalul 25 – 31 mai 2018, în această perioadă va predomina o vreme mai caldă decât în mod obișnuit, în cea mai mare parte a țării.

La cultura de rapiţă se va definitiva înflorirea (100%), totodată continuându-se formarea silicvelor şi a boabelor în silicve (10-100%).

Pe fondul regimului termic din aer şi sol mai ridicat decât în mod obişnuit, ritmurile de vegetaţie ale speciilor de câmp se vor desfăşura în general normal şi ușor mai intens în zonele de câmpie, îndeosebi pe suprafeţele cu o bună aprovizionare cu apă a solului. Pe ansamblu, starea de vegetaţie a culturilor agricole înfiinţate în perioada optimă se va prezenta în continuare bună şi medie, iar în semănăturile tardive şi pe terenurile cu deficite de umiditate în sol, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va menţine medie şi slabă.

Cu privire la prețul rapiței în România, acesta merge de regulă în tandem cu prețul rapiței de la bursa MATIF Paris, urmând tendințele acestei burse mai îndeaproape decât oricare alt produs agricol.

Prețurile MATIF sunt importante pentru rapiță, atât ca reper pentru vânzare imediată, cât și ca reper pe termen lung (pentru planificarea culturilor) bazat pe prețurile futures cu date de livrare mai îndepărtate.

Prețurile futures de la MATIF arată pentru 2018 prețuri bune, dar ceva mai mici decât în 2017 și în 2016.

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 3