De pe cele 2,1 milioane de hectare însămânțate cu grâu, la începutul anului agricol, în acest an, fermierii români au recoltat puțin peste 10 milioane de tone de materie-primă, calculele indicând o scădere de la an la an de 80 000 de tone, a precizat ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Conform datelor agregate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și transmise sursei citate, cel mai bun randament la hectar a fost obţinut în judeţele Giurgiu (5 800 kg/ha grâu), Satu-Mare (5 700 kg/ha), respectiv Timiş (5 500 kg/ha).

„Campania de cereale păioase s-a încheiat şi avem date preliminare care, evident, vor fi consemnate în dările de seamă statistice ce se vor întocmi cu ocazia depunerii formularului Agri2 B la direcţiile de statistică judeţene. Acum, putem spune că, de pe cele 2,1 milioane de hectare, producţia de grâu obţinută anul acesta depăşeşte 10 milioane de tone, fiind în apropierea recoltei de anul trecut. E un minus de circa 80 000 de tone. Media obţinută în 2019 este de aproximativ 4 800 de kilograme la hectar. E o producţie bună, într-un an agricol dificil, datorită faptului că seceta de anul trecut nu a permis răsărirea în toamnă, iar grâul, în proporţie de 85% din suprafaţă, a răsărit în primăvară. Ca o caracteristică generală, se constată o uniformitate a producţiilor între judeţe, legată fiind capacitatea fermierilor de a lucra terenul şi de condiţiile uniforme din punctul de vedere al climei”, a menționat oficialul guvernamental.

Tot Daea a mai adăugat că, în cazul orzoaicei, producția este ușor mai mare față de cea din anul agricol 2017-2018, pe fondul majorării suprafeței însămânțate.

„La orzoaică, avem o producţie asemănătoare cu cea de anul trecut, diferenţele fiind de vreo 90 de kilograme în minus la media/hectar, deşi per total s-a obţinut mai mult, deoarece a fost un supliment de suprafaţă. Astfel, de pe 63 480 de hectare, s-au obţinut anul acesta o medie de 4 552 kg/ha şi o producţie totală de 288 975 tone. La orzoaica de primăvară, s-a obţinut o producţie superioară faţă de anul trecut, atât la medie, cât şi pe total. Şi la mazăre avem o producţie medie substanţial mai mare faţă de anul trecut, respectiv 2 340 kg/ha, faţă de 1 439 kg/ha anul trecut. Trebuie să spunem că cifrele au o anumită relativitate, pentru că sunt date preliminare, însă nu se vor consemna diferenţe mari la final”, a explicat ministrul de resort.

În ceea ce privește cultura rapiței, Petre Daea a anunţat că anul în curs a fost unul în care s-a pierdut jumătate din producţia de rapiţă, această cultură fiind afectată de seceta din toamna anului trecut.

„În schimb, anul acesta, am avut o producţie mult mai mică la rapiţă. Am pierdut aproape jumătate din suprafaţa de rapiţă datorită faptului că în toamnă nu a răsărit, iar suprafaţa respectivă a fost însămânţată, fie cu floarea-soarelui, fie cu porumb, de aceea suprafeţele cu aceste culturi sunt mai mari decât anul trecut. În aceste condiţii, la rapiţă am obţinut o medie de 2 374 kg/ha, faţă de 2 487 kg/ha anul trecut. Avem cu aproape 900 000 de tone mai puţin faţă de anul trecut, adică o producţie totală de 685 723 de tone obţinută de pe 288 899 hectare”, a conchis şeful MADR.

Datele statistice preliminare ale ministerului de resort arată, pentru 2019, o producţie totală de 10 051 997 tone de grâu, faţă de 10 138 546 tone în anul 2018, o medie de 4 786 kg/ha (4 803 kg/ha în 2018) şi 2 100 178 hectare recoltate în 2019 versus 2 110 665 hectare, în 2018.

În cazul producţiei totale de grâu, secară şi triticale, aceasta a ajuns, în 2019, la 10 427 706 tone, în scădere cu circa 138 000 faţă de 2018, randamentul fiind de 4 759 kg/ha, iar suprafaţa totală recoltată la 2 191 599 hectare. Comparativ, în anul 2018, s-a obţinut de pe 2 211 599 hectare cultivate cu grâu, secară şi triticale o producţie totală de 10 565 780 tone, cu o medie de 4 777 kg/ha.

Sursa: Agerpres

Publicat în Piata agricola

În condițiile în care țara noastră a aderat la Uniunea Europeană cu o producție de trei milioane de tone de grâu, acum are 10 milioane de tone, al treilea an la rând, a declarat, luni, 30 septembrie 2019, ministrul Agriculturii, Petre Daea, la TVR 1.

„În 2007, România a intrat în Uniunea Europeană cu 3 milioane de tone de grâu. Acum, are 10 milioane de tone. 10 milioane în trei ani la rând, şi în 2017, şi în 2018, şi în acest an. (...) Dacă, în 2007, aveam 12 milioane de tone de cereale, România, de trei ani de zile, realizează 27 de milioane de tone, în 2017, în 2018 - 31 de milioane de tone şi, anul acesta, facem în jur de 30 de milioane de tone de cereale”, a afirmat oficialul guvernamental la postul public de televiziune.

Daea a mai adăugat că toate aceste rezultate din agricultură se datorează climei, fermierilor şi subvenţiilor acordate la timp de autorităţi.

„Sunt trei factori care ne-au ajutat: clima, fermierii care s-au dotat, sunt cunoscătorii celor mai bune tehnologii, sunt ferme azi superioare fermelor din ţări cu agriculturi consacrate şi subvenţiile acordate la timp (...) Reţineţi, banii de la UE vin numai după ce Guvernul României dă banii de la bugetul statului. Aceste 9 miliarde de euro pe care i-am luat de la UE i-am dat, în primul rând, de la bugetul României şi apoi i-am recuperat de la UE, cu respectarea regulilor impuse de UE. Fermierul, evident, este actorul principal, lucrează terenul respectiv, tehnologizându-se, capitalizându-se. Este pentru prima dată în istoria României când avem trei ani agricoli buni, pentru că un an agricol prost se vindecă în trei ani buni”, a precizat ministrul de resort.

Chestionat despre cum arată anul agricol în curs, comparativ cu anul trecut, şeful MADR a susţinut că este comparabil cu 2018, deşi au fost pierderi în anumite zone.

„Sunt pierderi în anumite zone, am avut pierderi în partea de răsărit, în partea extremă de răsărit a ţării, unde seceta ne-a afectat, am avut şi în partea de sud-vest ţării”, a spus Daea.

Nu în ultimul rând, șeful MADR a adăugat că „România este, astăzi, în fruntea UE de trei ani de zile la două culturi foarte importante care ocupă mai bine de 3,5 milioane de hectare: porumb şi floarea-soarelui”.

Publicat în Piata agricola
Vineri, 27 Septembrie 2019 19:36

Probleme cu producţia orzului de bere

Anul în curs este unul dintre cei mai dificili în ceea ce privește producţia orzului de bere, în condiţiile în care doar 60% din necesar a putut fi achiziţionat din România, a anunțat marți, 24 septembrie 2019, Ionuţ Oprea, directorul general al Soufflet Malt, cel mai mare procesator de malţ din sudul estul Europei.

Conform precizărilor sale, situaţia va duce la importuri masive, probabil un record al ultimilor 7-8 ani pentru orzul de bere.

„Anul 2019 a fost un an foarte dificil pentru producţia orzului de bere, aceasta fiind o recoltă destul de tehnică, unde fermierii trebuie să respecte cumva o anumită tehnologie. În prezent, doar 60% din necesarul nostru am putut să-l achiziţionăm local, ceea ce va duce la importuri masive, probabil un record al ultimilor 7-8 ani de orz pentru bere”, a precizat Oprea, într-o conferinţă de specialitate.

În general, importurile de orz de bere provin de la alte ţări mari producătoare, precum Franţa, Marea Britanie, Danemarca sau Ucraina.

Potrivit acestuia, pentru berarii români, fabricile de malţ locale reprezintă cam 70% din necesarul local.

„Malţul este produs din orz. România este un mare exportator de orz şi, cumva, intrigă faptul că nu avem suficient orz pentru a produce malţ pentru bere. Dacă în ultimii trei ani s-au produs în jur de 1,8 milioane - 1,9 milioane tone de malţ, doar 15% reprezintă producţia de orz pentru bere. Producţia aceasta nu înseamnă că este şi luată în totalitate pentru fabrică”, a mai menționat oficialul Soufflet.

Întrebat despre cooperarea cu fermierii, el a explicat că Soufflet Malt are o divizie - Soufflet Agro - care furnizează seminţe şi servicii tehnice acestora şi le garantează preluarea producţiei, dar în anumite condiţii de calitate.

„Noi avem divizia Soufflet Agro. Noi furnizăm seminţe şi servicii complete sau tehnice fermierilor, plus garantarea că producţia va fi luată de noi, dar în anumiţi parametri sau specificaţii necesare pentru a produce o bere bună, pentru că punem accent pe calitate. Dacă anii trecuţi achiziţionam orz cu proteină 11,5-12 maxim, anul acesta am mers cu derogările până la o proteină de 13,5. Încercăm să sprijinim nu numai noi, am găsit înţelegere şi la berari, şi încercăm să sprijinim producătorii locali”, a explicat acesta.

Potrivit precizărilor reprezentanților Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România, berarii ar fi interesaţi să achiziţioneze mai mult din hameiul şi malţul necesar din România, acestea reprezentând o sursă sigură de creştere a valorii adăugate produse în ţară.

Conform spuselor lor, ar fi interesant de văzut cum ar arăta un program de subvenţionare a producţiei de hamei, de orz pentru fermierii din România cu piaţă de desfacere garantată pentru industria producătoare de bere.

Publicat în Piata agricola

În perioada 20 - 22 septembrie 2019, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) organizează pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură (ICDA) din Băneasa, cea de-a XXI-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii.

Târgul reprezintă cel mai important eveniment de profil din Capitală, care va beneficia de o participare importantă din partea apicultorilor ca expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole.

„Prin organizarea acestui târg, ne dorim ca de fiecare dată să creştem cât mai mult interesul pentru albină, apicultură şi produsele stupului, dată fiind importanţa acestui sector pentru agricultură, mediu, sănătate şi o alimentaţie echilibrată”, susțin organizatorii.

În cadrul evenimentului, sunt aşteptaţi peste 100 de expozanţi apicultori şi firme specializate, ce își vor etala gama de produse, de la produse apicole obţinute direct din stupină, până la produse apicole condiţionate sau alte preparate derivate din produse apicole, suplimente nutritive, cosmetice etc.

Potrivit Agerpres, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, a declarat, joi, 19 septembrie 2019, că producţia de miere din acest va fi mai mică cu aproximativ 15-20% faţă de anul trecut şi nu va depăşi 15 000 - 17 000 de tone.

„Anul 2019 a fost mai modest decât anul trecut, în condiţiile în care nici 2018 nu a fost un an bun, iar producţia de miere estimată pentru acest an va fi mai mică cu circa 15% - 20%. A fost un an prost mai ales la rapiţă, salcâm şi, parţial, la tei, iar la floarea-soarelui a început seceta şi căldura. Producţia va fi undeva între 15 000 şi 17 000 de tone. Nu s-a făcut mai mult. Rapiţa a fost afectată cel mai mult, aproape 80%, dar şi salcâmul, pentru că, în primăvară, a plouat şi a fost frig. Doar în zona Moldovei s-a mai făcut ceva la salcâm, dar nici acolo o producţie normală, ci în jurul a 50-60%. Încă nu știu cum va fi culesul la floarea-soarelui”, a explicat Fetea.

În medie, țara noastră produce 22 000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele se ridică la 1,47 de milioane de familii de albine.

La nivel naţional, sunt înregistraţi aproximativ 40 000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900 000 de familii de albine.

Potrivit datelor ACA, în ultimii 2-3 ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an însă, şi în aceste condiţii, România se află tot la coada clasamentului, la nivel european. Datele statistice arată că românii consumă de 3-4 ori mai puţină miere comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia. Din păcate, tot din cifrele statistice, se vede că românii consumă în fiecare zi 70 de grame de zahăr şi doar 3 grame de miere.

Asociaţia Crescătorilor de Albine din România este o organizaţie profesională a apicultorilor, neguvernamentală, autonomă şi apolitică, înfiinţată în anul 1958.

Publicat în Știri interne

Pentru anul comercial 2019-2020, analiștii companiei de consultanță Strategie Grains și-au revizuit în creștere, pentru a doua lună consecutiv, previziunile privind recolta şi exporturile de grâu ale blocului comunitar (UE28), bazându-se pe informațiile cu privire la producțiile semnificative înregistrate în Franţa şi Marea Britanie, cât şi pe exporturile consistente din România şi Bulgaria.

Conform Reuters, în ultimul său raport lunar, analiștii francezi au calculat un total al producţiei de grâu aferent sezonului 2019-2020 de 144,5 milioane de tone la nivelul UE28, în creştere faţă de cele 142,9 milioane de tone, cât estimau în luna august, şi cu 14% peste recolta din sezonul precedent. Aceasta ar fi a doua revizuire în creștere anunţată de Strategie Grains, după ce, în luna august, aceeaşi firmă şi-a îmbunătăţit estimările privind recolta de grâu a UE cu peste două milioane de tone.

În ceea ce privește exporturile, Strategie Grains prognozează că livrările de grâu ale UE, în acest sezon, se vor situa la 25,7 milioane de tone, în creştere faţă de 24,8 milioane de tone cât estima, în urmă cu o lună, şi cu mult peste cele 21 de milioane de tone de grâu exportate în sezonul 2018/19.

Chiar și așa, stocurile de grâu din UE ar urma să crească în 2019-2020, deoarece competiţia venită din partea porumbului şi a orzului, atunci când vine vorba de nutreţul utilizat în hrana animalelor, cât şi din partea altor producători de grâu pe pieţele terțe ar urma să limiteze cererea pentru grâul din blocul comunitar, afirmă specialiștii Strategie Grains.

Publicat în Piata agricola
Marți, 17 Septembrie 2019 19:41

Seceta „mătură” producția de cartofi

Potrivit informațiilor puse la dispoziția presei de conducerea Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Braşov, producţia de cartof a cărei recoltare s-a realizat, până în prezent, pe 40% din suprafaţa cultivată, va fi, în această toamnă, sub cea obţinută anul trecut, situaţii asemănătoare urmând să se înregistreze şi la porumb şi sfecla de zahăr din cauza secetei.

Mai exact, la cartof, producţia medie este de aproximativ 23 000 kg/ha, situându-se sub cea din 2018

Lipsa apei influenţează și lucrările de toamnă şi are efect negativ asupra culturilor semănate în perioada anterioară.

În această toamnă, agricultura se confruntă cu lipsa acută de precipitaţii, deficitul de apă din sol situându-se la aproximativ 150 l/mp.

În prezent, în Brașov au fost terminate lucrările la rapiţa de toamnă - 3 450 de ha, şi la orzul de toamnă - 580 de ha. A început semănatul la grâu, din cele       17 100 de ha programate fiind semănate circa 500 de ha, dar lucrările sunt în grafic.

Din cauza secetei, spun specialiștii DAJ Brașov, este foarte mult îngreunată pregătirea patului germinativ pentru culturile de toamnă, aratul, discuitul. De asemenea, se constată o răsărire slabă şi neuniformă la culturile semănate în perioada anterioară, respectiv la rapiţă şi orz.

Publicat în Horticultura

Chiar dacă, în acest an, cantitatea de struguri produsă în județul Vrancea va fi mai mică decât cea din 2018, calitatea acestora este superioară, motiv pentru care, afirmă reprezentanții Direcției Agricole Județene (DAJ), anul acesta se vor obţine vinuri de excepţie.

„Recoltatul a început mai devreme în acest an, din cauza maturizării strugurilor. Recolta va fi influenţată cantitativ, dar calitativ strugurii din acest an sunt deosebiţi. Se vor produce nişte vinuri de excepţie. Concentraţia de zahăr din strugure, comparativ cu alţi ani, este destul de mare pentru acest moment. Zahărul este undeva de 200 de grame la litru”, este de părere şeful Inspecţiei vitivinicole din cadrul Direcţiei Agricole Vrancea, Gabriel Baiciu.

Conform sursei citate, producţia din acest an a fost influenţată de ploile de la începutul verii, dar şi de seceta din luna august.

„Având în vedere condiţiile meteo din perioada iunie-iulie, producţia din acest an a fost în mică parte compromisă din cauza ploilor, pentru că producătorii nu au mai putut efectua tratamentele la timp. Zonele cele mai afectate de ploi, dar şi de grindină au fost în podgoriile de la Coteşti, Urecheşti sau Popeşti. În luna august, am avut o perioadă de secetă, care este posibil să declanşeze un alt fenomen, respectiv să ducă la deshidratarea strugurilor”, a precizat oficialul DAJ, citate de Agerpres.

În 2019, producţia estimată la hectar este de aproximativ nouă tone, cu circa o tonă mai puţin decât anul trecut, când producţia a depăşit 10 tone la hectar.

Vrancea este judeţul cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie, având un patrimoniu viticol de aproximativ 26 000 de hectare, circa 10% din suprafaţa viticolă a României. În judeţ se produc anual circa 10 000 de vagoane de vin, echivalentul a 100 de milioane de litri de vin.

Publicat în Horticultura

După zece ani de pauză în producția românească de tractoare, IRUM Reghin a demarat producţia de serie a primului astfel de utilaj 100% românesc, conceput şi construit de inginerii societăţii, lansat în toamna anului trecut la IndAgra.

Conform precizărilor făcute de directorul general al companiei, Mircea Oltean, pentru noul tractor agricol există un interes sporit. Utilajul este deja promovat și în Ungaria, țară în care vor fi livrate primele bucăți în luna septembrie a acestui an.

Fabrica din Reghin a fost fondată în anul 1953, pentru a repara utilaje şi mecanisme agricole şi forestiere. În anul 1993, familia Oltean a fondat grupul Maviprod, care a cumpărat, în 1996, pachetul majoritar de acţiuni de la IRUM Reghin. Aceasta din urmă a intrat, în anul 2007, într-un parteneriat cu Uzinele Tractorul din Braşov pentru a produce împreună un tractor agricol românesc, însă falimentul uzinei braşovene a pus capăt acestui proiect.

Cu toate acestea, trei ani mai târziu, IRUM Reghin a început producţia de tractoare agricole în parteneriat cu Uzinele Belarus.

În prezent, firma are aproape 500 de angajaţi, iar cifra de afaceri pe anul 2017, la nivelul grupului Maviprod, din care face parte şi IRUM, este de 40 de milioane de euro.

Publicat în Tehnica agricola
Miercuri, 04 Septembrie 2019 17:38

Păstrăm locul V în lume la exportul de grâu

Pe fondul constanței recoltelor obținute în ultimii trei ani, potrivit declarațiilor făcute recent de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia conferinței „Adaptarea tehnologiilor de cultură din Dobrogea la schimbările climatice”, țara noastră își păstrează locul cinci la nivel mondial în topul exportatorilor de grâu.

„Astăzi (n.r. - 30 august 2019), de trei ani, constant, iată că avem posibilitatea să spunem, prin rodul muncii dumneavoastră, prin însumarea producțiilor pe fiecare loc, că România a ajuns să depășească cele 10 milioane de tone de grâu, păstrându-se într-o cadență de creștere a randamentului, care s-o mențină pe locul V în lume ca exportator de grâu. Sigur, putem discuta acest lucru, dacă acest export de grâu poate fi acum interpretat în altă perspectivă, înțelegând partea de prelucrare, dar nicăieri și niciunde în România nu se poate discuta – și o spune un agronom – ca țara românească să fie altfel decât o țară cerealieră”, a precizat sursa citată.

Țara noastră comercializează peste graniță cantități din ce în ce mai mari de cereale, spun statisticile MADR. Astfel, anul trecut, mai bine de 10 milioane de tone, cu alte cuvinte aproape o treime din producția internă, au fost livrate extern. Cea mai mare pondere (16,1%) în structura exporturilor a avut-o grâul, cu un volum al livrărilor de 5,886 de milioane de tone, în valoare de 1,037 de miliarde de euro (valoare similară celei din 2017), potrivit datelor ministerului de resort.

În 2018, România a ocupat cel de-al treilea loc în topul producătorilor de cereale din blocul comunitar (UE28), cu o recoltă de 31,8 milioane de tone, față de 24,5 milioane de tone, în 2017, în urma Franței (62,3 MT), respectiv a Germaniei (38 milioane de tone), potrivit aceleiași surse care citeaza datele Eurostat.

În cazul grâului, a fost atinsă o producție de 10,2 milioane tone (12 MT în total cereale păioase de vară).

Publicat în Piata agricola

Față de ministerul Agriculturii din România, care folosește, an de an, aceeași placă învechită atunci când vine vorba de datele preliminare privind producțiile de cereale, unii dintre competitorii noștri de pe piața cerealelor de la Marea Neagră – ucrainenii - nu se tem să vehiculeze estimări privind recolta din 2019.

Concret, Ministerul Agriculturii din Ucraina a dat publicităţii joi, 29 august 2019, primele sale estimări privind recolta de grâu din acest an, conform cărora producţia ar putea creşte cu 13%, până la 27,8 milioane de tone, față de cele 24,6 milioane de tone înregistrate în 2018.

Totodată, omologul MADR din statul vecin prognozează că recolta totală de cereale ar putea urca, anul acesta, până la 71,1 milioane de tone, de la 69,8 milioane de tone contabilizate anul trecut.

Potrivit celor mai recente date disponbile, până marți, 27 august a.c., Ucraina a recoltat 39,2 milioane de tone de cereale de pe 66% din suprafaţa însămânţată.

Ministerul Agriculturii nu a dat publicităţii şi o estimare privind exporturile de cereale în sezonul actual, care acoperă perioada iulie 2019 - iunie 2020. În sezonul precedent, Ucraina a exportat o cantitate record de 50 de milioane de tone de cereale.

Țara vecină este un important producător şi exportator mondial de cereale. Exporturile Ucrainei de produse agricole sunt dominate de cereale, uleiuri vegetale şi oleaginoase.

Anterior, o sursă a declarat pentru Reuters că Ministerul Agriculturii a propus traderilor să majoreze cantitatea de grâu disponibilă pentru a fi exportată în sezonul 2019-2020 până la 19 milioane de tone, de la 16 milioane de tone. în sezonul 2018-2019. Sursa a adăugat că această cifră ar putea include o cantitate de 11 milioane de tone de grâu de panificaţie, comparativ cu opt milioane de tone în sezonul precedent, precizează agenția de presă străină, citată de Agerpres.

În fiecare an, Ministerul Agriculturii din Ucraina şi traderii semnează un memorandum pentru a stabili ce cantitate de grâu este aşteptată să fie exportată într-un sezon agricol. În acest document, traderii promit să nu depăşească volumele convenite a fi exportate, iar Ministerul Agriculturii promite să nu modifice regulile privitoare la export. Ministerul de resort din Ucraina estimează că, în acest an, memorandumul ar putea fi semnat în luna septembrie.

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 16