Potrivit anunțului făcut marți, 10 septembrie 2019, de șeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Mureş, Ioan Rus, pentru al treilea an consecutiv, fermierii mureșeni au înregistrat cele mai mari producţii din istorie la grâu şi rapiţă, iar previziunile în cazul culturilor de toamnă, cum sunt floarea-soarelui, sfecla de zahăr şi porumbul, sunt peste nivelul ultimilor trei ani, consideraţi cei mai buni ai agriculturii județene.

Conform precizărilor directorului DAJ Mureș, fermierii mureșeni au înregistrat cea mai mare producţie de grâu, cu o medie pe hectar de 5 109 kilograme, dar și că au existat producători care au atins şi peste 7 300 kilograme la hectar. El a adăugat că au existat și producţii bune la rapiţă, peste 3 000 kg/ha și preconizează randamente la porumb de peste 7 500-8 000 kg/ha.

Potrivit datelor puse la dispoziția presei de DAJ Mureş, de pe cele 29 813 hectare cu grâu s-a obţinut o producţie de 152 326 de tone, cu o medie de 5 109 kilograme la hectar, fiind trei producători care au obţinut producţii de peste 7 000 -7 300 de kilograme la hectar, la rapiţă, pentru ulei de pe cele 7 541 hectare s-a obţinut o producţie de 22 662 de tone, cu o medie de 3 005 kilograme la hectar, cinci fermieri obţinând între 3 000 şi 4 000 de kilograme la hectar.

La secară, de pe 252 hectare s-a obţinut o producţie de 668 de tone, la triticale, de pe 2 613 hectare s-au obţinut 13 569 tone, iar la orz, de pe 3 055 hectare,  s-au obţinut 16 115 tone etc.

Ioan Rus a arătat că, în ciuda vremii secetoase din ultimele luni, se estimează o producţie cel puţin la nivelul celei de anul trecut. La floarea-soarelui se estimează o producţie de peste 4 000 de kilograme la hectar, iar la sfeclă de zahăr între 70 000 şi 77 000 de kilograme la hectar.

Publicat în Piata agricola

Pentru aproape toate tipurile de culturi agricole este estimată o descreștere atât a suprafețelor, cât și a producției, mai puțin pentru suprafața destinată culturii de grâu, dacă ne referim la una dintre cerealele cele mai cultivate în România, a declarat Mihaela Hunca, expert sectorul agricol al UniCredit Bank, miercuri, 30 ianuarie a.c., cu ocazia congresului anual APPR „Fermieri pentru fermieri”, în urma agregării statisticilor DG AGRI.

În cazul culturii grâului, a precizat Hunca, unde chiar dacă în 2018 s-a calculat că s-a însămânțat o suprafață cu doi la sută mai mică decât cea din toamna lui 2017, producția ar putea fi aproximativ egală cu cea înregistrată în vara anului trecut sau chiar în ușoară creștere cu circa 3-4 la sută.

Cu privire la oleaginoase și culturile proteice, față de anul trecut sunt estimate scăderi, în ceea ce privește producțiile.

„Chiar dacă sunt previzionate creșteri ale suprafețelor însămânțate cu rapiță și cu floarea-soarelui cu +12% față de 2018, producția ar urma să fie pe minus cu opt procente, în comparație cu nivelul înregistrat anul trecut”, a mai precizat oficialul UniCredit.

Tot în cazul culturilor de oleaginoase este estimat că România va ocupa locul II în ceea ce privește producția totală, cu o recoltă de peste cinci milioane de tone, după Franța, urmată de Germania și Ungaria . Calculele arată că producția obținută de țara noastră va reprezenta circa 16 la sută din producția totală la nivel european.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește producția de porumb sunt estimate suprafețe și producții asemănătoare cu cele de anul trecut, dar, de exemplu, totalul recoltei este previzionat a fi cu 24 la sută mai mare decât media ultimilor cinci ani.

Fondurile europene, motiv de creștere a productivității

Dacă suprafața totală cultivată cu cereale în 2018 nu fluctuează foarte mult față de cea din 2008, totuși nivelul producțiilor din România este aproape dublu, a adăugat Hunca.

„Principalele motive care ar susține această creștere sunt absorbția de fonduri europene destinate agriculturii, creșterea gradului de tehnologizare, dar și îmbunătățirea tehnologiilor de cultură, respectiv majorarea numărului de ferme mari, cu suprafețe de teren agricol comasate”, a afirmat angajata UniCredit.

Datele Eurostat confirmă că, în 2018, România a avut o producție totală de cereale de 31,89 milioane de tone. Reprezintă circa 11 la sută din totalul obținut la nivelul Uniunii Europene. Asta ne plasează pe locul al III-lea, după Franța și Germania.

În ceea ce privește producția de porumb, conform calculelor ne aflăm pe primul loc, cu 18,971 milioane de tone. Vorbim de circa 28 la sută din producția totală de materie primă la nivelul UE, după noi situându-se Franța (12,597 milioane de tone), Ungaria și Italia.

În cazul producției de grâu, totalul se cifrează la un nivel de 10,247 milioane de tone, ceea ce reprezintă circa 8% din producția totală de grâu la nivel UE și clasează România pe locul al IV-lea. Vorbim de un plus de 2,36% faţă de anul 2017 şi de o medie a randamentului de 4,8 tone/ha.

În ceea ce privește rapița, ponderea producției românești în totalul obținut la nivel european este de circa opt la sută, adică aproximativ 1,5 milioane de tone.

La floarea-soarelui este estimat că suntem tot pe primul loc, urmați de Bulgaria, Ungaria și Franța, iar producția de 3,35 milioane de tone de floarea-soarelui, de anul trecut, este estimată a fi peste 33 la sută din producția totală la nivelul UE.

Publicat în Piata agricola

Pentru prima dată în ultimii 10 ani, blocul comunitar UE28 devine importator net de cereale, în condițiile în care achizițiile extracomunitare de porumb se mențin într-un ritm alert.

Și asta, deoarece șeptelul animalier consumă din plin cantitățile-tampon de porumb ucrainean importat, pentru a putea face față lipsei de furaj cauzată de o vară 2018 toridă.

Cererea este într-atât de mare, încât în sezonul comercial 2018-2019, Uniunea Europeană ar putea bate lejer cota de anul trecut de 18 milioane de tone porumb achiziționat de peste graniță – deja un record – întărindu-și astfel statutul de cel mai mare importator de porumb din lume.

Tempoul importurilor de porumb se va liniști însă în anul de marketing următor celui în curs, în condițiile în care proiecțiile actuale de reviriment al producției de cereale a blocului comunitar se vor confirma.

„Considerăm că acest record ar putea fi considerat unul singular”, a precizat Charles Clack, analist bunuri tranzacționabile din cadrul Rabobank. „UE are un deficit de nutreț și un disponibil de grâu la un preț ridicat. Recolta de porumb a Ucrainei a acoperit cu bine nevoia, demers susținut și de taxe scăzute de transport”.

Până în prezent, pentru prima parte a sezonului 2018-2019, importurile de porumb ale blocului comunitar sunt cu peste 45 de procente peste ritmul înregistrat în aceeași perioadă a anului de marketing anterior, atunci când volumul importat totaliza 13,4 milioane de tone. Laolaltă cu un ritm scăzut al exporturilor de grâu, fluxul de porumb a transformat UE într-un importator net de cereale, pentru prima dată în ultima decadă.

Cifre care dau de gândit

Dintre diviziile de analiză agribusiness de pe piață, Rabobank previzionează că totalul importurilor înregistrate în sezonul 2018-2019 ar urma să atingă nivelul de 20 de milioane de tone de porumb. La rândul său, USDA estimează că UE28 va importa 21 de milioane de tone de porumb, în timp ce Strategie Grains consideră că importurile ar urma să atingă nivelul de 21,7 milioane de tone.

Comisia Europeană, entitate care are propriile estimări cu privire la propria recoltă a comunității europene, previzionează o majorare nesemnificativă, dar chiar și așa, analiștii de la Bruxelles estimează un nivel-record de 18,5 milioane de tone de porumb.

Ucraina a furnizat mai mult de jumătate din importurile de porumb ale blocului comunitar aferente sezonului 2018-2019, mai mult decât dublul cantității exportate în aceeași perioadă a anului trecut.

Importurile din Ucraina, cât și cele din România și Bulgaria, ambele state membre UE mai puțin afectate de secetă în 2018, se vor majora în Franța, cel mai mare cultivator de porumb al blocului comunitar.

FranceAgriMer previzionează că importurile se vor majora cu o treime în acest sezon, până la un total de 800.000 de tone.

Nivelurile scăzute ale cursurilor de apă au exacerbat costurile de achiziție domestică de materie primă de origine agricolă în Franța și în nordul Europei. Situația a generat astfel o competitivitate și mai mare a achizițiilor din Europa de Est, spun traderii.

Germania se confruntă cu un nivel-record de importuri de porumb în vederea contracarării lipsei fânului și paielor, dar și ca soluție mai ieftină la grâu.

„Animalele trebuie hrănite, iar importurile de cereale furajere, incluzând aici și porumbul, au crescut amețitor din septembrie 2018 încoace. Cred că achizițiile de peste graniță vor continua până la recolta din vara acestui an”, a adăugat un trader german. „Importurile de porumb s-au încadrat în intervalul 100.000-200.000 de tone pe lună, față de 20.000 – 50.000 de tone pe lună în anii cu recolte mai aproape de normalitate”.

În Marea Britanie, utilizarea porumbului în furajarea animalieră s-a majorat în perioada iulie-noiembrie 2018 cu 53,3 procente față de anul anterior, până la un record total de 209.500 de tone, potrivit Agriculture and Horticulture Development Board.

„Nivelul-record de utilizare a porumbului în rații reflectă deficitul de cereale din producția domestică în acest sezon, respectiv nevoia de porumb din import”, a conchis analistul AHDB, Daniel Rooney.

Publicat în Piata agricola
Marți, 30 Octombrie 2018 19:27

2018, cel mai bun an agricol din istorie

Investițiile majore din sectorul agricol au generat o performanță spectaculoasă, agricultura românească făcând paşi majori spre modernizare, ale cărei efecte se văd în producţiile tot mai mari, au anunțat analiştii KeysFin printr-un raport, aceștia adăugând că țara noastră înregistrează, în 2018, cel mai bun rezultat agricol din istorie.

„S-au făcut investiții semnificative în optimizarea fluxurilor de producție, de la folosirea unor semințe performante la eficientizarea și modernizarea lucrărilor de întreținere a culturilor și recoltare mecanizată, inclusiv prin monitorizarea prin satelit. Din multe puncte de vedere, agricultura românească a făcut pași uriași spre modernizare, iar efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an”, se precizează într-un comunicat KeysFin de marți, 30 octombrie 2018.

Specialiștii companiei citate mai precizează că țara noastră înregistrează, în 2018, cel mai bun rezultat agricol din istorie. Producţia record de grâu şi porumb plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de opt miliarde de euro, susţin experţii de la KeysFin, într-o analiză privind evoluţia businessului din acest sector.

„Datele Ministerului Agriculturii arată că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma să se situeze între 14,5 şi 15 milioane de tone, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât va recolta Franţa. Asta înseamnă că România va prelua coroana de cel mai mare producător european de porumb, arată estimările Asociaţiei Generale a Producătorilor de Porumb (AGPM). Şi la orz şi orzoaică, România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut”, se arată în documentul postat.

Opt miliarde de euro, cifra de afaceri în agricultură

Conform analizei, în agricultura românească activează în prezent aproximativ 12.727 de companii specializate în cultivarea plantelor, care au generat, anul trecut, peste 64% din totalul afacerilor din agricultură. Cu creşterea animalelor se ocupă peste 3.247 de firme (29% din totalul cifrei de afaceri), iar în sectorul activităţilor agricole mixte activează 1.272 companii, care asigură 7,6% din totalul business-ului din agricultură.

Datele KeysFin arată că afacerile din agricultură au crescut cu 20,7% în 2017 faţă de 2013 şi cu 6,8% raportat la 2016, la nivelul de 35 miliarde de lei, iar pentru 2018, se estimează depăşirea nivelului de 36 miliarde de lei.

„Rezultatele excelente de producţie pentru grâu şi porumb ar urma să contribuie semnificativ la acest rezultat record, temperat însă, din păcate, de problemele majore din sectorul creşterii animalelor, acolo unde pesta porcină a afectat semnificativ afacerile producătorilor şi distribuitorilor”, susțin experţii.

Dincolo de criza pestei porcine, cert este că interesul pentru agricultură este tot mai mare în rândul investitorilor, dovadă că numărul firmelor a crescut cu peste 7% faţă de 2013, la 17.246.

În plus, în primele 7 luni din 2018 s-au înfiinţat 1.450 de companii noi (avans de 27% faţă de aceeaşi perioadă din 2017), dar au dispărut aproape 6.500, cu 33% mai multe decât în primele luni din 2017.

„Agricultura românească se află în plin proces de consolidare, dovadă că în piaţă au avut loc, în ultimii 2-3 ani, foarte multe fuziuni şi achiziţii. Sunt investitori străini, în principal, care au preluat mari suprafeţe de terenuri şi ferme, oferind suportul logistic care a permis dezvoltarea acestor recolte record, în ciuda problemelor cu seceta”, au mai spus aceştia.

Costul mediu per angajat în agricultură în 2017 - 3.540 lei

Același document relevă faptul că numărul angajaţilor din agricultură s-a majorat cu șase procente faţă de 2013, până la un total de 85.400, dar a scăzut cu 2% faţă de 2016. Anul trecut, costul mediu per angajat a crescut mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 63,4% faţă de 2013 şi cu 18% faţă de 2016, la 3.540 lei per angajat. Productivitatea muncii din acest sector a marcat, anul trecut, un avans de 14% faţă de 2013 şi de 9% faţă de 2016.

„Şi în acest sector, ca şi în alte domenii ale economiei, criza acută de forţă de muncă îşi spune cuvântul. În acest context, tot mai multe firme au mizat pe soluţiile integrate, procesul de tehnologizare a agriculturii accentuându-se şi mai mult”, explică analiştii.

Potrivit datelor KeysFin, cele mai mari afaceri din agricultura românească sunt realizate în judeţele Timiş (2,85 miliarde de lei), Călăraşi (2,54 miliarde de lei), Constanţa (1,93 miliarde de lei), Buzău şi Satu Mare, cu afaceri de câte 1,6 miliarde de lei fiecare.

Topul cultivatorilor este condus de Agro-Chirnogi SA, cu afaceri de 880,6 milioane de lei în 2017. Compania este urmată de Promat Comimpex SRL (541,5 milioane lei), Plantagro-Com SRL (439,7 milioane lei), Agricost SA (359,2 milioane lei) şi Wine Solutions Network SRL (284,2 milioane lei).

În top 5 crescători de animale, Smithfield România SRL se află pe primul loc, cu afaceri de 920,1 milioane lei, urmată de Transavia SA, cu 531,5 milioane lei, Agrisol International SRL (291,5 milioane lei), Avicola Buzău SA (264,3 milioane lei) şi Avicarvil SRL (159,3 milioane lei).

2018 – numărul insolvențelor a crescut

Documentul publicat de compania citată mai arată, de asemenea, că sectorul agricol nu este scutit de provocări, de la accesul dificil la finanţare la efectele blocajului financiar.

„De exemplu, numărul companiilor în insolvenţă din sector a crescut cu peste 15%, la 389 de companii în primele luni din 2018, semn că multe companii nu au resursele financiare să reziste dificultăţilor din lanţul financiar”, se mai scrie în comunicat.

Analiza KeysFin arată că, după construcţii şi industria extractivă, agricultura este al treilea domeniu ca perioadă medie de plată a datoriilor curente (297 zile în 2017), mult peste media economiei (161 de zile în 2017).

Agricultura se află tot pe locul trei, după activităţile profesionale şi construcţii, la perioada medie de încasare a datoriilor (165 de zile în 2017), din nou peste media economiei (90 de zile în 2017).

„Sunt semne că multe dintre companii, mai ales IMM-urile din acest sector, suferă acut de subfinanţare. Datoriile comerciale au crescut cu 37% faţă de 2013 la 13,3 miliarde de lei în 2017. Relevant este şi faptul că datoriile restante către furnizori au crescut cu 8,8% faţă de 2013, la 3,66 miliarde de lei. Din această sumă, peste 1,44 miliarde de lei sunt restanţe de peste un an, care reprezintă 54% din total, faţă de doar 40% cât erau în 2013. În acelaşi timp, ponderea facturilor neplătite într-o perioadă de peste 30 de zile a scăzut de la aproape 25% în 2013 la 12%, adică la 327 milioane de lei în 2017”, precizează specialiștii.

Potrivit analiștilor, chiar dacă pe ansamblu evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere etc poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţă partenerilor de afaceri.

„În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiţiilor şi de plată, este esenţială consultarea unor rapoarte de bonitate şi/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale şi stabilirea termenelor de plată. Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienţilor pe diferite surse, de la Centrala Incidentelor de Plăţi, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, schimbările de acţionari şi administratori etc.”, au mai spus analiştii de la KeysFin.

Pentru a fi în continuare competitivi, fermierii români trebuie să acceseze ultimele tehnologii

Evoluţia cifrei de afaceri din sectorul agricol demonstrează că România are un potenţial semnificativ, iar viitorul arată excelent pentru acest sector de activitate.

Experţii susțin că, în aceste condiţii, este evident nevoie de tehnologii şi soluţii moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare. Pentru a rămâne competitivi pe piaţă, fermierii români trebuie sa apeleze la ultimele tehnologii şi soluţii, subliniază analiştii.

Agricultura foloseşte, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafaţa agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafaţă agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050 patru miliarde de oameni vor locui în ţări cu deficit de apă.

Nici România nu este scutită de pericolul deşertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1.000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune şi deşertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi Sudul Moldovei.

Datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare.

Publicat în România Agricolă

Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, luni, 3 septembrie 2018, în cadrul unei emisiuni televizate, în anul agricol 2017-2018 România a obținut cele mai mari producții de grâu, orz și orzoaică, înregistrate în statistici.

El a adăugat că România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, datorită faptului că deține condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari.

„România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, pentru că are condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari. Am demonstrat doi ani de zile, şi anul trecut, şi anul acesta, România a rămas în frunte. Puţini credeau. Am spus-o în primăvară. Anul acesta, faţă de anul trecut, este o singură diferenţă la grâu. Anul trecut, au fost şi spice şi paie, anul acesta, sunt mai multe spice decât paie. Se întrebau când intrau cu combina în lan că nu ştiau de unde curg atâtea boabe. Zic: uită-te la spic, tu vrei grâul până la buric. Nu. Acum e mai mic, dar uită-te la spic. Este cea mai mare producţie de grâu pe care a obţinut-o România, mai mare decât anul trecut cu 200.000 de tone şi la acelaşi nivel ca randament, la unitatea de suprafaţă. Cea mai mare de când e ţara, ţară (...) Este şi cea mai mare producţie de orz pe care am obţinut-o şi de orzoaică de toamnă”, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Antena 3.

El a adăugat că aceste producţii-record nu sunt raportările de altădată pentru că, mai afirmă Daea, „nu mai facem raportări din acelea. Acum se fac raportări corecte şi oamenii sunt mai potoliţi la raportări. Şi o să confirme şi Eurostat”.

Marți, 28 august 2018, Petre Daea declara într-o conferinţă de presă că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari (...) Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să si-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, declara ministrul de resort.

Potrivit statisticilor, recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Publicat în Cultura mare

Un total de aproape 200 de milioane de ouă sunt produse în prezent în fermele românești, ca urmare a majorării consistente a efectivului de găini (7,5-8 milioane de capete), a anunțat președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Ilie Van, în debutul unei conferințe privind viitorul agriculturii europene, care a avut loc joi, 7 decembrie 2017, la București.

Oficialul UCPR a precizat totodată că în urma unei analize întreprinse laolaltă cu medicii veterinari din ferme s-a constatat o evoluție a producției în primele 11 luni ale acestui an cu 7-8%. Inițial, majorarea era de 4-5 la sută, însă, mărturisește Van, producția a crescut cu 7-8% față de anul trecut, în aceeași perioadă, producție internă.

„Luna aceasta (n.r. - decembrie 2017) producem 180-200 de milioane de ouă (...) în ferme. Cred că este cea mai mare producție de ouă care s-a realizat în exploatații în ultimii patru-cinci ani. În ferme, avem 7,5-8 milioane de găini cu o producție medie de 80 și ceva la sută procent de ouat, ceea ce înseamnă 6 milioane și ceva de ouă”, a afirmat liderul organizației care cuprinde sub umbrela sa un număr de 250 de ferme. „Avem un număr mare de găini. Fermierii și-au programat efectivele fără să știe că va fi această criză a ouălor. Ei își programează fluxurile în așa fel încât găinile tinere să intre în ouat în perioada rece. Anul acesta, și-a programat un număr mai mare de găini, decât de obicei”.

El a adăugat însă că această cantitate de 180-200 de milioane de ouă nu asigură consumul intern, motiv pentru care importurile persistă, cu posibilitatea de a fi păstrată tendința din 2016.

În ceea ce privește prețul de la raft, acesta este generat de politica comercială a retailerilor, nu și de voința producătorilor.

„Anul trecut, în noiembrie și decembrie, s-au importat 40 și ceva de milioane de ouă pe lună. Acum, noi nu știm câte se pot importa în perioada aceasta; depinde de preț. Oferta țărănească nu mai există. Deja, se fac importuri și în momentul de față, din Polonia, din țări membre ale Uniunii Europene (UE). Eu n-am informație cifrică sau statistică în momentul acesta, dar se fac importuri. Cu toții, le vedem în piață. Nu știu cât de mari sunt din punct de vedere cantitativ”, a punctat Ilie Van. „Fermierul produce oul, îl marchează, îl sortează, îl ambalează, îl duce la magazin și ăla mai pune dublu. (...) În momentul în care vorbim acum, prețul ouălor este stabilizat, în sensul că la poarta fermei acesta este undeva între 0,54-0,56 lei pe bucată. Acesta este prețul pe care îl știm noi, după ce ne vin situațiile de la Comisia Europeană (CE). Noi nu putem ști prețurile de astăzi pentru că nu le urmărim. Urmărim doar ce vine de la CE, în comparație cu toate celelalte state. Ultimele prețuri au 0,54-0,56 lei pe ou, la poarta fermei. De aici, în continuare se formează prețul de piață. Noi nu putem să spunem că fermierii pot influența prețul de la galantar. Este pur și simplu problema comerciantului ce adaos comercial își pune. Din informațiile pe care le avem și noi, ca orice cumpărător din piață, am observat că prețurile s-au dus sub un leu, am văzut ouă și cu 0,70 lei, am văzut ouă și cu 0,65 lei. Dacă se mențin așa, eu zic că ar fi o treabă extraordinară”.

Nu în ultimul rând, Van a afirmat că ritmul de creștere a prețurilor ouălor în toată Europa s-a mai temperat. Oficialul UCPR a menționat că au existat creșteri de 20 la sută de la o săptămână la alta în primele săptămâni din luna octombrie, apoi s-au stabilizat la patru la sută pentru ca, acum, să se observe o calmare a prețurilor în toată Europa.

„Ar trebui să fie același lucru și în România”, a conchis el.

„S-a potolit acest preț. Era cât pe aici să rupă și tavanul pe la unele magazine”

Cu ocazia inaugurării primului program național pentru carne de porc 100 la sută românească de către Kaufland, Petre Daea, ministrul Agriculturii, i-a tras de perciuni pe comercianți, dar și pe membrii cooperativei „Țara Mea”, entitate cu filiații politice, și s-a întrebat retoric de ce crește prețul de 0,52 lei la un leu de la producător la comerciant.

Nici de această dată, Daea nu s-a dezis și, pe lângă cursa nebună pe la rafturile retailerului (video disponibil pe pagina de Facebook @fermierului), debitul verbal al său s-a soldat cu o altă perlă legată de prețul ouălor.

„Sunt prețuri diferite; nu prea mult. Mă așteptam ca, astăzi, «Țara mea» să aibă un preț diferit la ouă față de alte ouă... pentru țara mea. (...) În momentul în care pleacă oul și pleacă ambalat, sigilat, pornește la drum cu transportul fermierului, furnizorului și îl aduce în magazin undeva la 52 de bani. De aici și până la un leu, am căutat explicații. Unele le-am găsit, altele nu. Negăsind aceste explicații, am solicitat, în scris, sprijinul Consiliului Concurenței să vedem dacă din analizele domniilor lor reies și alte cauze pe care noi, ministerul, nu ni le putem explica. Așteptăm acum să vedem ce analiză au făcut dânșii, dar am observat un lucru extrem de interesant – s-a potolit acest preț. Era cât pe aici să rupă și tavanul pe la unele magazine. Nu putem sta indiferenți, stană de piatră, în fața unei asemenea situații”, a menționat oficialul guvernamental.

La nici 24 de ore de la săpuneala administrată retailerilor de liderul de la Palatul din strada Carol I,
Kaufland România și Cooperativa Agricolă „Țara Mea” anunțau că înțeleg nevoia consumatorilor de a beneficia de cele mai bune prețuri și că vin în sprijinul acestora modificând, începând data de 23 noiembrie 2017, prețul unui cofraj de 30 de ouă de la Cooperativa Agricolă „Țara Mea” de la 23,49 lei la 19,99 lei în toate magazinele Kaufland din România.

„Prețul pe ou ajunge astfel la aproximativ 0,66 lei”, precizau oficialii comerciantului.

Joi, 23 noiembrie 2017, Ionuț Diaconeasa, consilierul lui Daea, lăuda măsura adoptată și comenta pe pagina sa de Facebook: „După ce Carrefour Sibiu a dat ieri tonul cu 0,56 lei/bucată ou, azi și Kaufland România, prin întreaga rețea națională, anunță un preț de 0,66 lei/buc.

Publicat în Ultimele noutati

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Alimentației din Bulgaria date publicității miercuri, 9 august 2017 și citate de Reuters, recolta de grâu a vecinilor de peste Dunăre ar putea atinge un record al tuturor timpurilor, de 5,85-5,95 milioane de tone în 2017, ca urmare a marjei pozitive de 8% de la an la an a randamentului la hectar - 5,13 tone.

Bulgaria a recoltat 5,66 milioane de tone de grâu în anul 2016, au adăugat reprezentanții ministerului de resort din țara vecină.

În plus, așteptările cu privire la recolta de acest an este că va fi una de calitate superioară față de cea din 2016.

Exporturile de grâu ale bulgarilor ar urma să depășească cifra de un milion de tone până la data de 15 august 2017, conform acelorași date.

La nivelul zilei de 27 iulie a.c., Bulgaria recoltase 89 la sută din totalul suprafeței însămânțate cu grâu, în silozuri intrând până la acea dată nu mai puțin de 5,14 milioane de tone.

Orzul totaliza 614.635 tone la data de 27 iulie 2017, în condițiile în care 99 la sută din suprafața semănată era recoltată.

Nimic pe frontul de Est. Apropiații ministrului Agriculturii din România promit conferințe în câmp pentru aflarea producțiilor

Din păcate, de pe malul românesc al Dunării nu se aude nicio veste legată de producții, chiar și estimate.

Ministrul autohton al Agriculturii, Petre Daea, după ce și-a facut campanie cu programul „Tomate în sere”, a intrat într-un fel de silenzio stampa de neînțeles pe tema producțiilor la principalele culturi agricole.

Ultima comunicare oficială pe tema campaniei de recoltat din 2017 datează din 15 iulie 2017, singura informație mai clară fiind aceea potrivit căreia, cităm: „Recoltatul la grâu s-a realizat în proporție de 55% din suprafață”.

Pe căi neoficiale, mass-mediei din România i s-a transmis că ministrul Petre Daea va susține un fel de conferință de presă-show, „după recoltat”, în câmp, nefiind însă specificată data exactă.

„Domnul ministru vrea să dea cifrele finale la sfârșitul recoltatului”, a fost informația transmisă jurnaliștilor. „Domnul ministru a spus că va face o conferință de presă în câmp, la sfârșitul recoltatului, în august”.

Informații neconfirmate din piață, vehiculate de voci din zona de consultanță, arată că România ar putea obține în acest an circa 8,2 milioane de tone de grâu, din care circa patru milioane de tone de materie-primă furajeră.

Aceiași analiști mai spun că producția de rapiță a României ar fi de circa 1,6 milioane de tone, orzul ar atinge un total de 1,5 milioane de tone, floarea-soarelui 1,9 milioane de tone, iar porumbul între 8,9 și 9,2 milioane de tone, în timp ce producția soia ar putea toaliza circa 250.000 de tone.

Datele oficiale, chiar și preliminare, încă sunt așteptate.

Publicat în Piata agricola

New Holland Agriculture stabilește un nou record mondial prin recoltarea unei cantități de 439.730 de tone de soia în numai 8 ore, cu Combina CR8.90, anunță compania printr-un comunicat de presă.

Performanța-record, care a avut loc în Bahia, Brazilia, a fost certificată de un arbitru independent al Rank Brasil. Acesta a certificat atingerea recordului mondial.

„Prin stabilirea acestui record de recoltare a peste 439 de tone de soia, Combina CR8.90 o ia pe urmele precursoarei sale CR10.90, deținătoarea unui record mondial la recoltat grâu în 2014,” afirmă Lars Sørensen, directorul departamentului Mașini de recoltat. „Combina CR8.90 a atins această performanță și datorită recoltei impresionante ce se remarcă printr-o producție de 4.886 kg/ha, cu mult peste media de 3.600 kg, considerată ca fiind pragul de producție în Brazilia. Recordul atins de cele două modele demonstrează capacitatea extraordinară și productivitatea seriei de combine CR”.

CR8.90, combina recordului la recoltarea de soia: 439.730 tone în 8 ore

Recordul a fost stabilit pe 5 aprilie 2017, la Ferma Panambi administrată de frații Mingori, în Bahia, Brazilia cu sprijinul dealerului Jaraguá Bahia, situat în apropierea orașului Luiz Eduardo Magalhães.

În ziua demonstrației, umiditatea solului a fost ridicată din cauza ploii de la ora 5:00 AM, care a fost absorbită de sol până la 20 mm, iar temperatura a fost cuprinsă între 25 și 28 de grade Celsius.
Recoltarea a început la ora 10:30 am și s-a terminat la 18:30 pm, când au fost recoltate apoximativ 90 ha. Media de recoltare a Combinei CR8.90 a fost de 54,97 tone/oră într-o recoltă de 4,88 tone/oră, cu o umiditate medie de 17%. Performanța-record a fost obținută cu un consum de 1,84 litri de combustibil per tona de soia recoltată.

Seria CR – o gamă de combine pentru recorduri

Combina CR8.90 a călcat pe urmele CR10.90, cea mai puternică și mai productivă combină din lume, consemnată în Cartea Recordurilor pentru recoltarea a 797.656 de tone de grâu în 8 ore, în anul 2014 – titlu pe care și-l păstrează și astăzi.

Combinele CR ating astfel de performanțe de recoltare datorită unor tehnologii specifice:

– Twin Rotor™, care a consacrat modelele New Holland, și motoarele puternice și eficiente dezvoltate de FPT.

– Sistemele de ghidare automată – precum IntelliSteer® – care permit operatorilor să recolteze non-stop și tehnologia cu rotor Twin Pitch Plus, care poate îmbunătăți condițiile de lucru pe soluri cu umiditate crescută cu până la 10%.

– Sistemul opțional Dynamic Feed Roll™ cu protecție integrată împotriva bolovanilor, care îmbunătățește capacitatea seriei CR cu până la 10%, reducând spargerea boabelor.

Publicat în Comunicate

Conform unui document prezentat în exclusivitate de președintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, în emisiunea „Punctul de întâlnire” difuzată de Antena 3, România va primi în luna mai a.c. o tranșă de plăți directe de 402.276.325,74 milioane euro de la Comisia Europeană (CE), confirmând astfel cifra vehiculată tot de acesta, potrivit căreia datorită agriculturii, în mare parte, țara noastră a reușit să atragă în primul trimestru al anului curent +899 la sută fonduri europene, față de aceeași perioadă a anului 2016.

„Ministerul Agriculturii a primit o adresă de la Comisia Europeană (trimisă către toate statele, la toate Ministerele Agriculturii din toate guvernele din Uniunea Europeană, în care li se comunică sumele pe care le vor primi efectiv, pentru că au trimis deja hârtiile la Comisia Europeană), în care România, pentru prima dată de când este membră în UE, este pe primul loc. În aprilie, România va primi 402 milioane de euro, cea mai mare sumă din toate statele din UE”, a declarat Dragnea la emisiunea moderată de Radu Tudor, șeful PSD menționând totodată că documentul atestă că plățile se fac în baza sumelor achitate deja de agențiile de plăți. „Te-ai gospodărit în țară, ai făcut din bugetul tău plățile prin APIA și prin celelalte instituții care au competențe către fermieri, toate documentele sunt în regulă, le-ai trimis, au fost verificate și vei primi banii”.

Conform propriilor declarații, creșterea uluitoare de absorbție de fonduri europene, una care s-a concretizat printr-o majorare de +899% (trimestrul I 2016 - 298 milioane lei față de trimestrul I 2017 - 2.977 miliarde lei), se datorează agriculturii, dar și celorlalte programe care sunt în derulare. Asta, în condițiile în care Autoritățile de Management pentru accesarea banilor destinați investițiilor (printre care și cea din Ministerul Agriculturii) nu au primit încă autorizările necesare.

Totodată, Dragnea a afirmat, după cele 100 de zile de guvernare, că banii plătiți fermierilor se vor „rostogoli” în economie, fapt aprobat și recunoscut chiar și de Frans Timmermans, președintele Comisiei Europene (CE), aflat joi, 20 aprilie 2017, într-o vizită oficială la București.

Președintele Camerei Deputaților vede cu ochi buni acest efect de multiplicare de-a lungul a nouă luni (în 2017) și care va produce în final venituri suplimentare la bugetul de stat.

„Până la sfârșitul lunii martie am putut, pe de-o parte, recupera banii de la Uniunea Europeană pentru că noi am făcut plățile din bugetul de stat și am luat banii de la Uniunea Europeană. Al doilea avantaj – fermierul are banii la timp și își finanțează lucrările, nu se mai imprumută la bănci și este în regulă cu lucrările. Al treilea foarte mare avantaj este că odată banii intrați, ei mai produc și efect de multiplicare încă nouă luni.

Ce vom face în acest an? Banii aceștia, odată luați de fermieri, ei nu ca să-i mănânce sau să-i bea, ci să cumpere îngrășăminte, motorină, toate inputurile necesare, se duc în economie. Ducându-se în economie, și acolo se rostogolesc. Orice ban intrat în economie are un efect de multiplicare în așa fel încât, în final, mai apare o sursă de venit la bugetul general consolidat.

Orice lună în plus în care o sumă de bani se rostogolește în economie produce în final venituri la bugetul de stat. Asta înseamnă efectul de multiplicare.

Tot în acest an, vom începe să dăm subvențiile din octombrie, în așa fel încât, cel mai târziu la finalul lunii ianuare, ele să fie date în totalitate. Acum sunt date la 97 la sută (n.r. - 96,2%). Aduceți-vă aminte cum țipam anul trecut; în septembrie (n.r. - 2016) încă nu-i primiseră.

Asta discutam cu domnul Timmermans astăzi și a apreciat foarte mult schema, pentru că înțelege exact efectul de multiplicare. Anul viitor, vom avea 12 luni efect de multiplicare”, a mai menționat Liviu Dragnea.

Cu ocazia dării de seamă la 100 de zile de guvernare, Dragnea a mai vorbit despre ferma de porci a familiei și despre lansarea programului antigrindină, la care va participa personal, alături de ministrul de resort, Petre Daea, din 21 aprilie 2017, de unde redacția Revista Fermierului va transmite LIVE pe pagina de Facebook - @Fermierului.

„Acordarea subvențiilor în proporție de 96,2% până la această oră, realizată. Lansarea programului «Tomate românești»: sunt 6.558 de fermieri înscriși în program și care urmează să primească fondurile. Erau prevăzute pentru trimestrul al II-lea. Am devansat și deja este realizat în trimestrul I. (...)”

Nu știu. Nu este ferma mea de porci. Am plecat din România și m-am dus și la Comisie (n.r. - Comisia Europeană), domnule, și am făcut în așa fel încât să se dea cea mai mare sumă din Europa, pentru România, pentru fermele de porci. Asta e discuția. În ritmul acesta, dacă vom reuși să facem o autostradă, bănuiesc că eu n-o să mai am dreptul să merg pe acea autostradă, că am făcut-o în acest mandat.

Programul antigrindină – toate cele 34 de puncte de lansare despre care am vorbit în campania electorală vor fi funcționale. Mâine (n.r. - 21 aprilie 2017), împreună cu ministrul (n.r. - Petre) Daea, o să mergem în Vrancea și o să se lanseze acest program. O să fie ceva, cred, spectaculos.

Grija pentru agricultură este maximă. Mai ales că, într-adevăr, există aceste riscuri în acest an; sper să nu ne afecteze foarte mult”, a conchis Liviu Dragnea, în ultima frază referindu-se la previziunile privind posibilele efecte ale secetei din vara lui 2017 asupra bunului mers al agriculturii.

Nu în ultimul rând, ca explicație la nelămuririle fermierilor, Dragnea a menționat că veniturile supuse impozitării pe venitul global sunt aceleași ca și cele de până acum, și anume „veniturile din agricultură peste pragul de neimpozitare”.

Programul pentru agricultură al PSD era prezentat în mod public în data de 28 octombrie 2016. Și atunci, tomatele, carnea de porc și plata subvențiilor erau prezentate ca ținte prioritare ale guvernării PSD.

Publicat în Știri interne

Nu mai puțin de 117 milioane tone de cereale şi leguminoase - cea mai mare recoltă din ultimii 38 de ani - ar fi recoltat Rusia în acest an, fapt ce îi va permite să rămână cel mai mare exportator mondial de grâu, a declarat marţi ministrul rus al Agriculturii, Alexander Tkachev, potrivit RIA Novosti, citată de Agerpres.

„Rusia a recoltat 117 milioane de tone de cereale, cel mai bun rezultat din ultimii 38 de ani. Rusia a avut o recoltă mai mare doar în 1978, 127 milioane tone”, a declarat Alexander Tkachev.

Acesta a subliniat că un astfel de rezultat a fost posibil graţie creşterii productivităţii de la 1700 kilograme la hectar până la 2700 kilograme la hectar, în timp ce suprafaţa cultivată a scăzut de la 74 până la 47 milioane hectare.

Totodată, Tkachev a precizat că Rusia îşi va majora exporturile de cereale până la 35 milioane tone şi va rămâne lider mondial la exporturile de grâu.

„În acest an agricol (n.r. - 1 iulie 2016 - 30 iunie 2017) ne aşteptăm ca exporturile de cereale să crească de la 30 până la 35 milioane tone şi în acelaşi timp să ne păstrăm poziţie de lider mondial la exporturile de grâu, devansând o serie de mari furnizori precum UE şi SUA”, a estimat oficialul guvernamental rus.

Anul trecut, Rusia a recoltat o cantitate de 104,8 milioane tone de cereale şi a exportat 33,9 milioane tone de cereale.

Publicat în International
Pagina 1 din 2