Oficiul de Statistică al UE (Eurostat) a dat publicității luni, 11 martie 2019, un raport potrivit căruia țara noastră, alături de Franța, s-a aflat în 2017 pe primele locuri la producţia de porumb boabe şi la amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi, cu o recoltă care a depășit 14 milioane de tone.

„La producţia de porumb boabe şi la amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi, primele locuri din UE sunt ocupate de Franţa (14,53 milioane de tone) şi România (14,32 milioane de tone)”, se menționează în document.

Tot cu privire la recolta anului 2017, statisticile spun că România a recoltat 27,13 milioane de tone de cereale, din care 10,01 milioane de tone grâu comun şi grâu spelta, 1,90 milioane de tone orz, 407.800 de tone ovăz şi 28.160 de tone de secară şi alte cereale.

Cu privire la recolta de cereale a statelor membre UE, pe prima poziție se afla Franţa, care a înregistrat în 2017 cea mai mare recoltă de grâu comun şi grâu spelta din UE (36,5 milioane de tone) și de orz (12,1 milioane de tone). Urmează Polonia, care a produs cea mai mare cantitate din UE de secară şi alte cereale (2,9 milioane de tone) şi de ovăz (1,5 milioane de tone).

În UE, grâul comun şi grâul spelta (numit şi alac) au reprezentat 46% din totalul cerealelor recoltate în 2017, fiind urmate de porumbul boabe şi amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi (21%), orzul (19%), ovăzul, secara şi alte cereale (14%).

Țările membre ale Uniunii Europene (UE) au recoltat în 2017 o cantitate de 310 milioane de tone de cereale (inclusiv orez), aproximativ 12% din producţia globală.

Vorbim practic de o majorare de 2,7% faţă de 2016, în ciuda secetei care a afectat multe state membre din centrul şi sudul Europei şi a reducerii suprafeţelor cultivate cu 1,6 milioane de tone.

Cu toate acestea, producţia de cereale a UE rămâne sub nivelul-record înregistrat în 2014, de 333 de milioane de tone.

Publicat în Piata agricola

Atlantis Flex este cel mai nou remediu propus fermierilor români în demersurile lor de combatere a buruienilor, incluzând aici și Vulpia spp., respectiv Coada vulpii, potrivit reprezentantului departamentului de înregistrare și dezvoltare al companiei Bayer în România, Ion Mutafa, cu ocazia prezentării oficiale a celei mai recente inovații în controlul buruienilor graminee la cereale.

Atlantis Flex acționează atât prin frunze, cât și prin sol, prin intermediul propoxicarbazonului-sodiu, are o selectivitate foarte bună datorită tehnologiei safener (tehnologiei mefenpir-dietil), respectiv deține cea mai largă compatibilitate cu toți partenerii de amestecuri Bayer și nu are restricții în rotația culturilor (de trei ori mai puțină substanță activă propoxicarbazon-sodiu la hectar la doza maximă de aplicare, față de produsul Attribut 70 SG), a precizat Mutafa cu ocazia evenimentului de lansare care a avut loc la București, joi, 8 martie 2018.

„Produsul Atlantis Flex conține două substanțe active – mesosulfuron-metil 45 g/kg și propoxicarbazon-sodiu 67,5 g/kg, plus mefenpir-dietil (safener) 90 g/kg. Mesosulfuronul-metil este cea mai cunoscută și utilizată substanță activă în Europa de Vest pentru combaterea gramineelor din culturile de cereale păioase. Propoxicarbazonul-sodiu este cunoscut de cei care au utilizat produsul Attribut 70 SG, unul foarte eficient în combaterea buruienii Bromus sp. (obsiga). Nu în ultimul rând, mefenpirul-dietil este un safener care ajută la metabolizarea substanțelor active în planta de cultură. Formularea acestui produs este una granulată de tip WG. Modul de acțiune a celor două substanțe active – mesosulfuronul-metil: prin frunze și, într-o mai mică măsură, prin rădăcini. Dacă la propoxicarbazon-sodiu știam că are o acțiune mai mare prin sol, dacă ne referim la Attribut 70 SG, unde cantitatea de substanță activă este mai mare și cantitatea pe hectar, de asemenea, mai mare, aici acționează prin frunze și, parțial, prin rădăcini, datorită cantității mai mici pe care noi o avem recomandată la hectar (n.r. - 0,33 kg/ha în cazul grâului de toamnă, grâului durum și triticalelor pentru combaterea cozii vulpii, odos, obsiga secarei, raigrasului, rapiței, mușețelului, punguliței, nemțișorului de câmp, traistei ciobanului și rocoinei, respectiv 0,2 kg/ha la aceleași culturi plus în cazul grâului de primăvară și al secarei în combaterea cozii vulpii, ierbii vântului, firuței, rapiței, mușețelului, punguliței, nemțișorului de câmp, traistei ciobanului și rocoinei). Mefenpirul-dietil are rol de metabolizare a substanțelor active în plantele de cultură și de a asigura o selectivitate foarte bună pentru plantele de cultură”, a declarat Mutafa în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc joi, 8 martie 2018, la București.

Conform informațiilor puse la dispoziția presei de către companie, portofoliul Bayer Crop Science destinat protecţiei plantelor include mai nou şi produsul Altantis Flex – un erbicid selectiv pentru combaterea ȋn post-emergenţă a unei game largi de buruieni monocotiledonate anuale şi perene şi a unor dicotiledonate anuale din culturile de cereale.

La rândul său, Pascal Cassecuelle, director general Bayer pentru grupul de ţări România, Bulgaria şi Republica Moldova şi liderul diviziei Crop Science, a subliniat contribuţia extrem de importantă pe care România o poate aduce agriculturii europene şi mondiale.

Pentru a atinge însă aceste performanţe şi pentru a veni în întâmpinarea unei cereri de hrană tot mai mari la nivel global, sunt indispensabile investiţiile în domeniul agricol, o abordare sustenabilă, ce pune în centru inovaţia, dar şi dezvoltarea continuă de noi produse şi tehnologii care să vină în sprijinul fermierilor.

„Lumea are nevoie de România. România este a șasea mare putere agricolă din Europa și va fi a V-a după Brexit. Producţiile românești pentru grâu și porumb sunt cu 40% - 50% mai mici decât media europeană, dar România ar putea crește producția de cereale cu 50% și să exporte la fel de mult grâu ca Germania, devenind un exportator mai mare de porumb decât Franța”, susţine Pascal Cassecuelle.

Atlantis Flex este cea mai nouă combinație de sulfonilureice destinată utilizării în post-emergență în culturile de cereale (grâu de toamnă şi de primăvară, grâu durum, triticale şi secară) și cea mai recentă inovație în acest grup de erbicide. Acesta înglobează tehnologia safener Bayer, mefenpir dietil, care asigură cel mai înalt grad de selectivitate fără a compromite eficacitatea produsului asupra buruienilor și fără să afecteze cultura de cereale.

Bayer este o companie globală cu competenţe-cheie în domeniul „Ştiinţelor Vieţii”, respectiv sănătate şi agricultură. Produsele şi serviciile oferite sunt special concepute pentru a fi în beneficiul oamenilor şi a îmbunătăţi calitatea vieţii acestora. Totodată, Grupul îşi propune să creeze valoare prin inovaţie, o dezvoltare şi o profitabilitate ridicate. Bayer s-a angajat să respecte principiile dezvoltării sustenabile, precum şi responsabilităţile sale etice şi sociale, în calitate de cetăţean corporativ. În anul fiscal 2017, Grupul avea aproximativ 99.800 de angajaţi şi a înregistrat vânzări de 35 de miliarde de euro. Cheltuielile cu capitalul s-au ridicat la 2,4 miliarde de euro, iar cele cu cercetarea şi dezvoltarea, la 4,5 miliarde de euro.

Publicat în Tehnica agricola

Ucraina – țară vecină, dar și competitorul României pe piața cerealelor de la Marea Neagră – a recoltat până în prezent 55,1 milioane de tone de cereale de pe 92 la sută din suprafața însămânțată, care a totalizat 13,4 milioane de hectare, a precizat vineri, 10 noiembrie 2017, ministerul de resort ucrainean.

Defalcat, în prezent, grâul a fost recoltat în totalitate, fiind obținută o cantitate de 26,6 milioane de tone de materie primă. De asemenea, fermierii ucraineni au terminat culesul la orz, secară, ovăz, mazăre și la alte cereale.

Fermierii continuă să treiere porumb, recoltând până în momentul de față 16,9 milioane de tone de boabe de pe o suprafață cultivată de 74%.

Anul trecut, producătorii agricoli din statul vecin au recoltat o cantitate-record de 66 de milioane de tone de cereale și au exportat 43,9 milioane de tone în sezonul de marketing 2016-2017, care debutează în iulie și se termină în iulie, anul următor.

În 2017, așteptările fermierilor din țara vecină sunt de a contabiliza în hambare un total de 62 de milioane de tone, iar exporturile din anul comercial 2017-2018 să fie de 45 de milioane de tone.

Publicat în Piata agricola

Nu mai puțin de 5,9 milioane de hectare de teren arabil au fost însămânțate până în prezent cu grâu de toamnă pentru recolta anului viitor sau 96% din totalul preconizat a fi semănat, și anume 6,15 milioane ha, au anunțat miercuri oficialități ale ministerul Agriculturii din Ucraina.

Țara vecină (și o competitoare de temut pe piața cerealelor pentru România) plănuiește să însămânțeze 7,2 milioane de hectare cu diverse tipuri de cereale pentru recolta din 2018, incluzând aici și suprafața cu grâu, precum și 926.000 hectare de orz de toamnă, respectiv 161.000 hectare de secară, au mai precizat reprezentanți ai ministerului de resort într-o declarație publică, citați de Reuters.

În Ucraina, grâul de toamnă contabilizează circa 95 la sută din suprafața totală arondată însămânțărilor cu acest tip de cultură, în timp ce procentajul semănatului la orz este de 60% din totalul aferent.

Datele ministerului de resort relevă totodată că fermierii au semănat 796.000 ha cu orz de toamnă și 145.000 de hectare cu secară.

De asemenea, fermierii au terminat însămânțările la rapița de toamnă și au atins un nivel de 853.000 ha, față de cele 798.000 hectare contabilizate la aceeași dată a anului trecut. Mai mult,

Aceleași date statistice date publicității de reprezentanții guvernului țării vecine relevă că producătorii agricoli ucrainieni au recoltat 51,4 milioane de tone de cereale de pe 88 la sută din suprafața semănată (12,8 milioane hectare). Media randamentelor este de 4,03 tone la hectar în 2017, față de cele 4,33 tone înregistrate într-un an în urmă.

Ucraina a definitivat deja recoltatul grâului în 2017 și are în depozite 26,6 milioane de tone de materie primă. De asemenea, țara vecină a mai reușit să termine culesul la orz, secară, ovăz, mazăre și la alte tipuri de cereale.

Producătorii agricoli ucraineni continuă să treiere porumb și au reușit să recolteze deja 13,3 milioane de tone de materie primă de pe 61 la sută din suprafața însămânțată. Productivitatea medie la hectar obținută în acest an este de 4,84 tone la hectar, față de 5,94 tone în aceeași perioadă a anului 2016.

Informațiile disponibile în acest moment mai spun că Ucraina a recoltat 66 de milioane de tone de cereale în 2016 și a exportat 43,9 milioane tone în sezonul 2016-2017, sezon care începe în iulie anul trecut și care s-a terminat în iunie a.c.

În acest an agricol, vecinii ucraineni estimează că vor strânge în silozuri între 61 și 63 milioane tone de cereale, iar exporturile sezonului comercial 2017-2018 ar putea contabiliza până la 45 de milioane de tone de materie primă.

Publicat în International

Nu mai puțin de 722 de milioane de euro (78 de procente din total) au fost autorizate la plată ca avans din subvenția aferentă anului de cerere 2017 până la data de 25 octombrie 2017, a anunțat într-o emisiune televizată ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, adăugând totodată că, în acest an, țara noastră se laudă cu un an agricol excepțional, „fără precedent”, atât din punctul de vedere al dinamicii randamentelor, cât și al producțiilor totale obținute la principalele culturi agricole.

„La această dată, 78 la sută din avansurile pentru subvenții (n.r. - au fost autorizate la plată de către APIA). Asta înseamnă 722 de milioane de euro. Este un efort extraordinar al bugetului statului. (...) Da, fermierul lucrează, da, fermierul are tehnologia, însă, contribuția bugetului statului, prin subvenție, înseamnă 2,7 miliarde de euro introduse în exploatații. Statul vine cu acest suport bugetar extrem de important”, a precizat ministrul de resort la Antena 3. „Suntem în poziția de a fi prima țară din Uniunea Europeană (UE) care a accesat fondurile europene pe FEGA, care înseamnă 99,04 la sută. (...)”.

Tot în cadrul emisiunii „Punctul de întâlnire” cu Radu Tudor, Daea a adăugat că producția de grâu din acest an este „cea mai mare din istorie”, cu un randament mediu de 4.836 de kilograme la hectar. Situația pozitivă se repetă și la rapiță, și la mazăre, în cazul florii-soarelui România situându-se, conform datelor vehiculate de același Petre Daea, pe primul loc în UE, cu circa 3,15 milioane de tone de sămânță la hectar productivitate.

„Un an excepțional, un an fără precedent, un an istoric. (...) În primul rând, am realizat cea mai mare producție de grâu din istorie – peste 10 milioane de tone. Asta înseamnă o producție medie de 4.836 de kilograme la hectar. Așa s-a întâmplat și la rapiță, așa s-a întâmplat și la mazăre, așa s-a întâmplat și la orz, așa s-a întâmplat și la floarea-soarelui. La toate aceste culturi sunt producții istorice pe care nu le-a mai realizat România de când este țară și de când se cultivă aceste culturi”, a mărturisit Daea. „Suntem lideri la floarea-soarelui, locul I în Europa. Am realizat 3,15 milioane tone de sămânță. Vom vedea ce înseamnă producțiile celorlalte state pentru a vedea, compara. Randamentele sunt foarte bune, dar să vedem, să facem calculul la suprafața respectivă, să vedem ca producție totală unde ne aflăm”.

Atât Daea, cât și șeful său pe linie de partid, Liviu Dragnea, și el invitat în studio, au precizat că datele vehiculate sunt reale și, posibil, chiar mai mici decât situația din teren.

„Producția este, în mod real, mai mare decât o spun cifrele”, a precizat Dragnea, el fiind completat de Daea, care a menționat: „Este o reținere la fermieri, în general, să-și comunice întreaga producție și, atunci, ei stau până la sfârșitul anului să vadă ce și cum din punct de vedere contabilicesc. Este o producție reală care a putut fi constatată în teren de către fiecare fermier”.

Cifrele vehiculate de cei doi pesediști relevă o producție de 10.163.900 de tone de grâu și secară recoltate în 2017, în condițiile în care, în 2003, nivelul era de doar 2.496.500 de milioane de tone.

Randamentul mediu raportat de cei doi la grâu și secară este de 4.836,3 tone la hectar în cazul acestui an, în timp ce pentru 2003, acesta era de doar 1.428 de tone la hectar.

Un alt record al fermierilor români este cel la rapiță, unde producția a ajuns în acest an la un nivel de 1.684.000 de tone, față de cele nesemnificativ de mici din perioada 1992-1996 și, apoi, din 2003.

Productivitatea medie la hectar, conform datelor vehiculate de Dragnea și Daea, este de 2.845 de tone de rapiță la hectar, față de doar 473 în 2003.

Mazărea a atins în acest an un nivel al producției de 298.639 de tone, iar randamentul mediu, de 2.776 de kilograme la hectar.

La orz și la orzoaică am reușit un nivel de producție de 2.037.500 de tone, în timp ce media productivității a atins nivelul de 2.037,5 tone/ha.

În fine, la floarea-soarelui s-a înregistrat în acest an o cantitate de 3,167 milioane de tone, randamentul mediu la hectar fiind de 2.725 de kilograme de sămânță la hectar.

Publicat în Piata agricola

Tarifele impuse la importurile de porumb, sorg și secară au fost majorare în urma deciziilor europene până la un nivel de 10,95 euro (13,01 USD) per tonă, de la 5,16 euro cât se înregistra anterior, se precizează în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene de vineri, 1 septembrie 2017.

Chiar dacă la un nivel mai mic și cu o paradigmă puțin diferită, și țara noastră (membră a Uniunii Europene din 2007) continuă tendința ultimilor ani de a avea un deficit în comerțul cu produse agroalimentare. Concret, acesta s-a adâncit până la un nivel de 620,2 milioane de euro, în primele patru luni ale acestui an, fără ca persoanele de decizie de la București să poată găsi o soluție protecționistă.

Practic, fiind stat membru UE și având ca parteneri principali în schimburile de produse agroalimentare țări precum Ungaria, Polonia, Olanda și Italia, România nu poate impune tarife la import astfel încât să-și protejeze producția internă de cereale, una destul de importantă, dacă se iau în calcul datele oficiale privind cantitățile obținute în acest an.

În primele patru luni ale acestui an, România a efectuat importuri semnificative de grâu (79,1 milioane de euro pentru 476.900 de tone), tutun brut (75 de milioane de euro pentru 14.000 de tone) și porumb (72,1 milioane de euro pentru 233.600 de tone).

Pe de altă parte, la nivel macro, oficialii de la Bruxelles au posibilitatea să decidă în favoarea blocului comunitar. Astfel, în august, aceștia stabiliseră deja nivelul de 5,16 euro pe tona de materie-primă importată. S-a pus astfel capăt unei perioade de aproape trei ani fără taxe pentru importul de cereale, acțiunea protecționistă venind în întâmpinarea scăderii majore a prețurilor internaționale, pe fondul unor producții-record înregistrate în acest sezon.

Cursa întăririi cursului de schimb al monedei europene a nivelat terenul pentru micșorarea și mai pronunțată a prețurilor materiilor-prime de proveniență agricolă înregistrate în SUA, un motiv îndeajuns de bun pentru UE să decidă impunerea unui tarif la import.

Blocul comunitar – UE28 – importă milioane de tone de porumb în fiecare an, astfel încât să facă față cererii din zona producției zootehnice. Potrivit Reuters, Ucraina a reprezentat principalul furnizor al UE în ultimii ani. Țările Uniunii au mai importat materie primă și din alte foste state comuniste, precum și din SUA și America de Sud.

Blocul comunitar european calculează tarifele în strânsă legătură cu costul de import al cerealelor din SUA. De la momentul introducerii taxelor la importul de porumb în luna august a.c., prețurile cerealelor au coborât și mai mult și au atins cele mai mici niveluri ale ultimelor șapte luni.

Normativele europene impun introducerea unor tarife în cazul în care prețurile la import (bazate pe cele nord-americane plus ocean freight) scad sub nivelul sumei de 157 de euro pe tonă, cel puțin zece zile la rând.

Tariful în cauză acoperă diferența dintre prețurile la import și nivelul minim înregistrat la materia-primă de proveniență UE și poate fi ajustat în condițiile unor fluctuații.

La nivelul zilei de 22 august 2018, prețurile porumbului la cumpărare, de către CerealeColectD., atingeau suma de 628,57 lei tona metrică, în creștere față de nivelul de 626,60 lei TM înregistrat la data de 17 august a.c. și 635,93 lei tona metrică cu cât cumpăra această companie materia-primă în data de 11 august 2017.

Publicat în Piata agricola

Cu un randament mediu la hectar de 4,836 tone de grâu, secară și triticale obținut în vara acestui an, anunțat marți, 22 august 2017, cu surle și trâmbițe de ministrul Agriculturii, Petre Daea, alături de susținătorul său declarat, Liviu Dragnea (președintele PSD și al Camerei Deputaților), țara noastră pare să fi atins noi recorduri.

Conform afirmațiilor șefului MADR, această productivitate medie de nemaiîntâlnit la grâu (dar și la secară și la triticale, în tandem) ar fi atras după sine și o calitate pe măsură.

„La grâu, randamentul mediu este de 4.836. Este o producție istorică. România nu s-a întâlnit cu un asemenea randament la unitatea de suprafață, ca producție medie. Aceasta este cu o tonă peste și față de producția obținută anul trecut. Și calitatea este bună. Este un grâu cu indici de panificație. Este un grâu care a intrat în rețeaua de consum și, evident, el poate fi folosit în funcție de pretențiile și interesele fiecăruia, înțelegând aici că destinația este determinată de cel care îl folosește”, a afirmat ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Cifre mai detaliate cu privire la producția de cereale a României au fost vehiculate mai departe chiar de către Liviu Dragnea, cu ocazia vizitei în teren la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, alături de favoritul său, șeful MADR.

Potrivit afirmațiilor acestuia din urmă, în cazul conglomeratului grâu-secară-triticale, producția totală pare să fi depășit cantitatea de 10 milioane de tone, una „istorică” și de această dată.

Și cu producția de rapiță a României s-a lăudat Dragnea, în condițiile unei recolte de 1,7 milioane de tone.

Record după record, Liviu Dragnea a vorbit inclusiv de cifre îmbucurătoare și în cazul mazării, respectiv orzului și orzoaicei.

„Ne-a ajutat și Dumnezeu anul acesta, dar s-a reușit până la urmă ca în 2017 să se obțină niște producții istorice în România. La grâu, secară și triticale s-a depășit o producție de 10 milioane de tone, ceea ce n-a mai fost până acum în România. La rapiță vorbim de 1,7 milioane de tone, cea mai mare producție din istoria acestei țări. La mazăre, 300.000 de tone, iar este cea mai mare producție. La orz și orzoaică este cea mai mare producție din ultimii 23 de ani”, a mărturisit șeful Camerei Deputaților. „Sigur că a fost o vreme foarte bună pentru agricultură, dar faptul că Ministerul Agriculturii a alocat subvențiile la timp, până la finalul lunii martie, iar fermierii au putut beneficia de acești bani – și vorbim de bani serioși, 2,7 miliarde de euro, din care 2,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, bani care au intrat în România – s-a ajuns în situația în care, în multe zone, băncile au început să-i caute pe fermieri, că fermierii n-au mai fost pe la ele; n-au mai avut nevoie, au avut banii la timp”.

România, în top!

Datele oficiale ale Ministerului Agriculturii, prezentate presei de către Petre Daea și Liviu Dragnea, relevă că de pe suprafața totală recoltată de 2.101.552 ha s-au obținut 10.163.887 tone de grâu, secară și triticale, adică o medie de 4.836 kilograme la hectar. Potrivit statisticienilor MADR, în acest caz vorbim de un record istoric al României, mai exact de cea mai mare producție totală, respectiv de cea mai mare productivitate medie la hectar.

În cazul rapiței, aceleași date relevă că în urma recoltării celor 592.312 ha însămânțate s-a obținut o cantitate de 1.684.795 tone, în fapt un randament la hectar de 2.844 kilograme la hectar. Și de această dată discutăm de un record istoric al României, mai exact de cea mai mare producție totală, respectiv de cea mai mare productivitate medie la hectar.

Cu privire la mazăre, datele MADR relevă o productivitate de 2.776 kilograme la hectar, cantitatea totală recoltată de pe cele 107.593 ha fiind de 298.639 tone. Acesta ar fi cel de-al treilea exemplu de record istoric al României. Și în acest caz vorbim de cea mai mare producție totală, respectiv de cea mai mare productivitate medie la hectar.

Nu în ultimul rând, în cazul orzului și orzoaicei, de pe cele 459.968 ha însămânțate s-au contabilizat 2.037.513 tone, adică un randament mediu la hectar de 4.942 de kilograme. Discutăm aici de cea mai mare producție medie la hectar de orz, producția totală din anul 2017 fiind cea mai mare din ultimii 23 de ani!

Datele ministerului român al agriculturii dau Constanța ca fiind pe primul loc la producția de grâu, secară și triticale, cu o cantitate totală obținută de 878.248 de tone, urmat fiind de Teleorman cu 775.722 de tone, Dolj cu 773.347 de tone, Timiș cu 684.900 de tone, respectiv Olt cu 683.854 de tone.

Primele cinci județe la producția de orz sunt, în ordine, următoarele: locul I - Constanța cu 261.837 de tone, locul II este ocupat de Giurgiu cu 149.018 tone, cel de-al treilea loc aparține Brăilei cu 142.272 de tone, în timp ce locurile IV și V aparțin, în ordine, Bihorului cu 135.175 de tone și Teleormanului cu 132.680 de tone.

Rapița a dat locul I județului Ialomița la capitolul productivitate prin cele 191.642 de tone obținute. Locul II a fost ocupat de Teleorman cu 182.215, locul III aparție Călărașiului cu 181.084 de tone, locul IV județului Giurgiu cu 98.700 de tone, iar locul V Oltului cu 94.974 tde one.

La mazăre, locul I este ocupat de Constanța cu 57.147 tone, Călărașiul este pe locul II cu 30.720 tone, Dâmbovița cu 29.626 tone (locul III), Doljul pe locul IV cu 25.873 tone, iar locul V îi aparține în acest caz Ialomiței cu 24.450 tone.

Top-randamente la grâu secară și triticale s-au înregistrat în localitatea Cujmir, județul Mehedinți, acolo unde de pe 4,75 ha s-au obținut 10,2 tone de boabe.

Localitatea Dochia din județul Neamț a dat un top-randament de 9,8 tone la hectarul cultivat cu orz, suprafața totală de pe care a fost recoltată această cantitate fiind de 151 ha.

O altă cantitate demnă de locul I la capitolul randamente este cea de 6 t/ha înregistrată în localitatea Tătăranu, județul Vrancea, suprafața de pe care s-a obținut această cantitate fiind de 11 ha.

În data de 22 august 2017, grâul pentru panificație avea un preț de 688,22 lei tona metrică în port Constanța, la cumpărare, de către CerealeColectD.

În aceeași zi, aceeași CerealeColectD cumpăra rapița cu 1642,54 lei TM, iar orzul furajer cu 642,33 lei tona metrică.

În fine, la cumpărare, tot în data de 22 august 2017, mazărea era la cumpărare de către CerealeColectD cu 1009,38 lei tona metrică.

Publicat în Știri interne

Potrivit oficialităților Colegiului Prefectural Galați, citate de Agerpres, numai 6,2 procente din suprafaţa arabilă a judeţului a fost afectată de secetă, în condiţiile în care în urma rapoartelor înaintate de fermieri rezulta că nu mai puțin de 32% din aceasta ar fi fost calamitată.

Marius Ciprian Mihăilă, directorul Direcţiei Agricole Județene (DAJ) Galaţi, citat de Agerpres, a spus că în urma verificărilor efectuate în câmp, acolo unde s-au raportat pagube semnificative ale culturilor de primăvară afectate de secetă, s-a constatat că suprafaţa totală compromisă este de cinci ori mai mică decât cea raportată iniţial.

„Iniţial, potrivit raportărilor pe care le-am primit din partea cultivatorilor din judeţul Galaţi, reieşea că circa 97.000 de hectare de culturi erau compromise ceea ce ar fi însemnat peste 32% din suprafaţa totală arabilă a judeţului Galaţi, de 300.000 de hectare. Totuşi, după verificările efectuate în teren s-a constatat în final că doar 18.813 hectare au fost afectate, adică doar 6,2% din suprafaţa totală arabilă”, a precizat Mihăilă.

În plus, acesta a mai spus că evaluarea pagubelor a fost făcută de specialişti şi că pagubele produse de secetă producătorilor agricoli au fost amplificate de către aceştia în speranţa că vor obţine ajutorul de minimis de stat.

„Evaluarea pagubelor nu a fost făcută de noi, au fost specialişti care au mers în fiecare unitate administrativ teritorială unde s-au raportat pagube şi au făcut măsurători la faţa locului, iar în baza producţiei medii pe ultimii ani s-a stabilit gradul de afectare. În rapoarte au fost incluse doar culturile afectate în proporţie de peste 30%. Raportările sunt făcute de fermieri în speranţa că vor primi din partea statului un ajutor de minimis, dar până acum, din partea Guvernului, nu am primit nicio informaţie în acest sens”, a mai adăugat directorul DAJ Galați.

Datele oficiale ale Direcției, citate de Agerpres, relevă că cele mai afectate culturi sunt porumbul (o suprafaţă de 8.925 de hectare şi floarea soarelui - 6.386 de hectare), iar în proporţie mai redusă, culturile de soia şi lucernă, dar şi păşunile.

Mihăilă a prezentat în cadrul Colegiului Prefectural şi situaţia recoltei din această toamnă. Potrivit raportului, producţiile la hectar s-au majorat față de anul trecut.

Diferenţe semnificative s-au înregistrat la secară - producţie de 3.607 kg/ha în 2016, faţă de 1.222 kg/ha în 2015, mazăre boabe - 3.020 kg/ha faţă de 1.189 kg/ha, orzoaică de primăvară - 2.730 kg/ha faţă de 1.720 kg/ha, rapiţă - 3.480 kg/ha faţă de 2.320 kg/ha, orz - 3.800 kg/ha faţă de 2.713 kg/ha şi grâu - 3.480 kg/ha faţă de 2.894 kg/ha.

Publicat în Știri interne

Aproape 390.000 de tone grâu au fost recoltate de cele peste 120.000 ha însămânțate pe raza județului Olt în anul agricol 2015-2016, producţia medie de grâu fiind de 3.200 kilograme pe hectar, conform spuselor ing. Gică Butoi din cadrul Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ).

Inginerul agronom a precizat marţi, pentru Agerpres, că fermierii efectuează acum lucrări de eliberare a terenurilor de pe care au fost recoltate cerealele şi arături.

Butoi a spus că grâul a fost recoltat de pe întreaga suprafaţă de 121.300 de hectare, iar producţia totală a fost de 388.160 tone. Producţia medie la finalul campaniei de recoltare a grâului este de 3.200 kilograme la hectar, apropiată de cea a anului agricol 2014-2015. Exploatațiile mari au obţinut producţii peste medie, în timp ce în gospodăriile populaţiei producţia a fost mai scăzută faţă de medie.

„La păioase anul a fost acceptabil, cu producţie asemănătoare cu cea de anul trecut. La gospodăriile populaţiei producţia a fost mai scăzută faţă de medie, aşa cum s-a întâmplat şi în alţi ani. Acum s-a încheiat recoltarea şi se lucrează pentru pregătirea terenurilor, eliberare şi arături (...)”, a punctat Gica Butoi.

Oficialul DAJ Olt a mai adăugat că, deja, a fost eliberat terenul pe o suprafaţă de 101.000 de hectare şi s-au făcut arături pe o suprafaţă de 54.200 hectare.

Gică Butoi le-a mai spus celor de la Agerpres că s-a mai încheiat recoltarea şi la triticale, cu o producţie medie de 3,6 tone pe hectar, la secară, cu o producţie de 2,6 tone pe hectar, la orz, cu producţie medie de 3,1 tone pe hectar.

În data de 14 iulie, grâul era recoltat în proproție de 80 de procente pe raza județului Olt, iar rapiţa pentru ulei era recoltată de pe suprafaţa de 22.567 hectare cultivată fiind obţinută o producţie de 60.931 tone de rapiţă, adică o producţie medie de 2,7 tone pe hectar.

Anul trecut producţia medie la grâu a fost de 3.200 kilograme pe hectar iar în urmă cu doi ani a fost 3.300 kilograme pe hectar. Suprafaţa cultivată cu grâu în judeţ a fost de fiecare dată mai mare de 120.000 de hectare.

Publicat în Știri interne