În raportul său lunar, publicat joi, 16 mai 2019, Strategie Grains şi-a revizuit în scădere estimările privind producţia de grâu a UE, aferentă sezonul 2019-2020, până la un total de 143,9 milioane de tone, de la 144,8 milioane, cât preconiza în luna aprilie.

Chiar și așa, producția obținută ar fi una cu 13% peste recolta afectată de secetă de anul trecut.

În ceea ce privește orzul, Strategie Grains şi-a redus estimările privind producţia pentru 2019-2020 până la 60,3 milioane de tone, de la 61 milioane de tone luna trecută, cu 8% peste recolta din sezonul anterior.

„Perspectivele de recoltă rămân bune şi, în continuare, ne aşteptăm ca producţiile UE de grâu, orz şi porumb să fie mai mari în acest an, comparativ cu anul trecut. Ploile, care au căzut la finele lunii aprilie/ începutul lunii mai, au înlăturat îngrijorările anterioare, chiar dacă unele zone de secetă persistă în ţările din centrul şi nordul UE”, se menționează în raportul analiștilor francezi. „Cu toate acestea, luna aceasta ne-am revizuit estimările cu aproape un milion de tone la grâu şi cu 700.000 de tone pentru orz, ca urmare a însămânţărilor sub aşteptări în Danemarca şi Cehia, precum şi a pagubelor provocate de secetă în Ungaria”.

În cazul porumbului, Strategie Grains şi-a redus uşor estimările privind producţia realizată în UE în 2019-2020 până la 62,9 milioane de tone, de la 63,1 milioane de tone, calculate luna trecută.

Chiar şi aşa, este vorba de o producţie cu 2% mai mare decât cea înregistrată în 2018-2019.

Publicat în Piata agricola

Ca urmare a revizuirilor în creștere în ceea ce privește previziunile privind producțiile de grâu ale Rusiei și Indiei, pentru sezonul agricol 2018-2019, estimările privind recolta se află pe un trend pozitiv, a anunțat joi, 24 ianuarie 2019, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC).

Într-un raport lunar, organismul interguvernamental prevede o majorare a producției mondiale de grâu cu opt milioane de tone, până la un total de 737 de milioane de tone. Estimarea pentru anul agricol menționat este însă sub nivelul înregistrat în sezonul anterior, unul de 767 de milioane de tone. Asistăm astfel la prima scădere de la an la an a productivității, înregistrată în ultimii șase ani.

De asemenea, în proiecțiile lor preliminare, vocile autorizate ale CIC apreciază că producția globală de grâu în sezonul 2019-2020 se va majora cu două procente, până la un total de 751 de milioane de tone.

În anul agricol 2018-2019, recolta de grâu a Indiei ar putea să atingă nivelul de 99,3 milioane de tone, în creștere față de estimările anterioare care arătau un total de 95,5 milioane de tone, în timp ce producția din Rusia ar putea totaliza 71,6 milioane de tone, versus cele 69,5 milioane de tone, anterior previzionate.

În aceeași perioadă, cantitatea de grâu exportată de Rusia a fost revizuită în creștere până la un total de 33,5 milioane de tone, față de cele 32,5 milioane de tone anterior estimate. Și asta, în condițiile în care previziunile privind potențialul de export al nord-americanilor au fost revizuite în scădere până la un total de 28,5 milioane de tone, față de cele 29,5 milioane de tone estimate anterior, iar cel al blocului comunitar UE28, până la un nivel de 19,8 milioane de tone, față de cele 20,5 milioane de tone calculate anterior de analiști.

În plus, în cazul porumbului, CIC estimează că, în sezonul 2018-2019, producția ar urma să se majoreze cu trei milioane de tone, până la un total de 1,076 miliarde de tone, ca urmare revizuirilor în creștere pentru Ucraina (35,5 milioane de tone, față de 33,5 milioane de tone), respectiv pentru blocul comunitar UE28 (65 de milioane de tone, față de 61,5 milioane de tone).

Aceeași instituție specializată apreciază că în cazul Braziliei revizuirea este în scădere (93,5 milioane de tone, față de 95,1 milioane de tone estimate anterior), dar și pentru Africa de Sud (10,7 milioane de tone, față de 12,3 milioane de tone).

Nu în ultimul rând, estimările privind producția globală de soia, aferentă sezonului 2018-2019, relevă un total calculat de 363 de milioane de tone, în scădere față de previziunile anterioare. Pe atunci, analiștii din piață estimau un total al producției de soia de 367 de milioane de tone. Scăderea este pusă pe seama căldurii și secetei din Brazilia.

Publicat în Piata agricola

Răsărirea culturii de grâu de pe circa 6.000 de hectare, parte din totalul celor 12.700 semănate în această toamnă, se află sub semnul întrebării, ca urmare a secetei persistente din Harghita, a afirmat șeful Direcţiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR) județeană, Torok Jeno, în şedinţa Colegiului Prefectural.

„Din cele 12.700 de hectare de grâu de toamnă semănate, jumătate s-a semănat în condiţii de secetă şi nu suntem siguri că va răsări şi se va întări pentru a se menţine peste iarnă. (...) Dacă nu va fi răsărirea, în primăvară controlăm şi atunci o parte va fi reînsămânţat sau completat cu grâu de primăvară sau cu alte culturi de primăvară”, a precizat oficialul DADR, citat de presa centrală, care a adăugat că situaţia exactă a culturilor de toamnă va fi cunoscută abia în aprilie 2019.

În plus, Jeno a spus că, din cauza secetei, s-au efectuat arături de toamnă doar pe aproximativ 40% din cele 26.000 de hectare preconizate. În ultima perioadă, după ce în zonă a nins şi a crescut umiditatea în sol, au fost reluate arăturile, cât vremea va permite.

„Arăturile au fost întrerupte, cam 40% din arăturile de toamnă s-au făcut, restul s-a întrerupt, s-ar putea să rămână pe primăvară. E bine când reuşim să facem arăturile în toamnă, pentru că iarna este cea mai bună «unealtă» şi, la primăvară, cu lucrări puţine, se poate pregăti un pat germinativ corespunzător şi alimentarea cu apă va fi mai bună”, a explicat Torok Jeno.

Acesta a adăugat că judeţul s-a mai confruntat cu ani grei, dar niciunul nu a fost atât de capricios ca 2018, când în martie s-au înregistrat temperaturi de iarnă, în aprilie şi mai a fost secetă, în iunie şi iulie a plouat aproape în fiecare zi, iar din august a fost din nou secetă.

Frig și mai multă secetă

Vremea normală sub aspect termic de la începutul intervalului va intra într-un proces de răcire accentuată, în aproape toată țara, potrivit prognozei agrometeo valabile în perioada 27 noiembrie – 3 decembrie 2018.

În cultura grâului de toamnă, conținutul de umiditate în stratul de sol 0-50 cm va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă), pe aproape întreg teritoriul agricol. Rezerva de apă din sol se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim, local în sudul, centrul și estul țării.

Se preconizează precipitații mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), predominant sub formă de ninsoare în cea mai mare parte a ţării, acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului. De asemenea, cantitățile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Pe fondul temperaturilor mai scăzute din aer și din sol, ritmurile vegetative ale culturilor agricole se vor desfăşura lent și chiar vor fi stagnate temporar în cea mai mare parte a regiunilor. De asemenea, în depresiunile din nordul şi centrul ţării, speciile de câmp și pomiviticole vor înregistra stadiul de repaus vegetativ. Culturile de orz şi grâu de toamnă îşi vor definitiva germinarea (100%), continuându-se totodată răsărirea şi apariţia frunzei a treia (10-100%), precum şi înfrăţirea (10- 40%). În semănăturile întârziate fenologic şi pe terenurile cu deficite de umiditate în sol, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor vor fi medii şi slabe, iar densitatea, redusă.

Publicat în Cultura mare
Marți, 20 Noiembrie 2018 21:59

Cerealele ungurești, blocate la Dunăre

Pe fondul sistării transportului fluvial, generată de nivelul redus al apelor Dunării, cerealele recoltate de producătorii agricoli maghiari staționează încă în silozuri.

În mod obișnuit, o bună parte din cantitatea de cereale a vecinilor unguri este exportată pe Dunăre, însă seceta înregistrată în acest an a dus la scăderea nivelului apelor Dunării, astfel că traficul fluvial a fost paralizat. Chiar dacă cererea de cereale este una demnă de luat în seamă, fermieri nu au altceva de făcut decât să aştepte să încheie contracte cu livrare la o dată ulterioară.

Potrivit informațiilor publicate marţi, 20 noiembrie 2018, de cotidianul ungar Magyar Idok, transmise de MTI și citate de Agerpres, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale din Ungaria, Tamás Petoházi, afirmă că începând din vară aproape nicio livrare de cereale nu a fost făcută pe Dunăre. În plus, situaţia este agravată de lipsa spaţiilor de depozitare, în condiţiile în care toate silozurile din apropierea Dunării au fost închiriate, iar o mare parte din recoltă este în continuare în mâinile fermierilor.

„Traderii nu au mai cumpărat cereale de o perioadă lungă, chiar dacă producătorii au în stocuri cereale pe care le pot oferi la vânzare”, mărturiseștePetoházi. Acesta a mai precizat că transportul fluvial poate fi înlocuit de cel feroviar sau rutier, însă experienţa arată că transportul rutier este mai scump cu 15-20%.

Prognozele nu sunt foarte favorabile. Chiar dacă unele precipitaţii sunt aşteptate în zilele următoare, acestea nu vor schimba substanţial nivelul apelor Dunării. Va mai dura câteva luni până când râul va redeveni navigabil, astfel încât comerţul cu cereale şi stocurile vor reveni la un nivel echilibrat abia la primăvară.

Dunărea este o rută majoră pentru exportul de cereale dinspre Europa de Est spre Europa Occidentală.

Publicat în Piata agricola

Culturile înfiinţate în această toamnă sunt afectate de secetă pe suprafeţe mari şi nu au încolţit, a anunțat recent șeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Dragoş Drăghicescu.

Concret, grâul, orzul şi rapiţa nu au încolţit şi tot din cauza secetei fermierii nu pot ara terenurile deoarece pământul este tare şi plugurile nu pot intra în sol.

„Culturile de toamnă nu au răsărit decât sporadic, unde au fost ploi locale, dar pe marile suprafeţe, grâul, orzul şi rapiţa nu au încolţit. Totodată, arăturile pentru culturile de primăvară nu pot fi executate din cauza faptului că pământul este foarte tare şi plugul efectiv nu poate pătrunde în sol. Culturile de toamnă sunt afectate de secetă. Dacă nu se va putea ara, sunt în pericol şi cele din primăvara anului viitor”, a spus Drăghicescu, citat de presa de stat.

Producătorii agricoli olteni au însămânțat cu grâu circa 126.000 de hectare de teren agricol.

LAPAR îi îndeamnă pe fermieri să solicite despăgubiri

Printr-un comunicat de presă, LAPAR îi îndeamnă pe toți producătorii agricoli să se prezinte la sediul primăriei și să solicite în scris edilului să convoace, în regim de urgență, comisia pentru constatarea și evaluarea pagubelor cauzate fiecărui producător agricol, de seceta înregistrată în toamna anului 2018, începând cu luna septembrie a.c. și până în prezent.

Ulterior, îi încurajează LAPAR pe cei vizați, producătorii agricoli vor depune procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor la Direcția pentru Agricultură Județeană, care, conform Regulamentului-cadru de organizare și funcționare, verifică şi centralizează documentaţia depusă de producătorii agricoli privind suprafeţele afectate de calamităţi, înaintând-o Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru luarea măsurilor de despăgubire.

Cererile depuse la primărie și procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor vor fi centralizate de LAPAR cu sprijinul producătorilor agricoli și vor sta la baza demersurilor pe care Liga le va întreprinde pe lângă autoritățile competente pentru a găsi metodele cele mai eficiente pentru acoperirea pagubelor cauzate de calamitățile naturale.

Publicat în Știri interne

În prezent, activitatea de semănat este afectată de secetă în judeţul Caraş-Severin, primele probleme serioase înregistrându-se la rapiţă, unde din peste 5.000 de hectare însămânţate, au fost afectate circa 1.200 de hectare, au afirmat reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Judeţene (DAJ), vineri, 9 noiembrie 2018.

„Primele probleme serioase au apărut la rapiţă, unde din cele 5.146 de hectare însămânţate în special de fermele mari au fost afectate de secetă 1.172 ha, din care 1.094 ha au fost întoarse. Din acestea, 966 ha au fost deja reînsămânţate cu grâu. Micii agricultori, din cauza secetei şi a dotărilor de care dispun, nu au reuşit să pună sub brazdă suprafaţa de grâu pe care şi-au propus-o pentru această toamnă. Dacă va apărea un front de ploi, săptămâna viitoare, adică în timp util, cei mai mulţi dintre agricultori vor continua însămânţarea culturii de grâu. Marile ferme, însă, dotate corespunzător, au depăşit deja suprafeţele programate a fi însămânţate în această toamnă”, a declarat purtătorul de cuvânt al DAJ Caraş-Severin, Dragana Ienea.

Conform spuselor oficialului DAJ, campania agricolă de toamnă, cea mai dificilă de peste an, este pe sfârşite şi în judeţul Caraş-Severin. Agricultorii mai au de recoltat suprafeţe mici de porumb, aproximativ o sută de hectare, circa 300 de hectare de sorg şi aproape 90 de hectare de soia, iar dacă vremea nu se va înrăutăţi pe parcursul săptămânii viitoare, agricultorii vor finaliza toate activităţile de recoltat şi de eliberat terenul în această toamnă.

„De pe cele 35.279 de hectare, s-a recoltat aproximativ 99% din suprafeţe, respectiv, 34.785 de hectare. Nivelul de recoltă înregistrat de agricultorii cărăşeni a fost deosebit de bun, la porumb şi sorg, dar şi la soia. Sunt niveluri de recoltă greu de egalat în anii viitori și activitatea de însămânţări de toamnă se apropie de final. La această oră mai sunt de semănat în jur de 500 de hectare cu triticale. Suprafaţa de grâu însămânţată a depăşit nivelul programat de agricultori, ca de altfel şi suprafaţa de orz”, a conchis acesta.

Publicat în Cultura mare
Marți, 23 Octombrie 2018 11:30

Rapița, în luptă cu seceta

Persistența vremii secetoase amenință să reducă recolta de rapiță de anul viitor a Uniunii Europene, după ce fermierii nu au putut să semene anumite culturi, în timp ce multe plante se luptă să se dezvolte înainte de iarnă, a anunțat serviciul specializat al blocului comunitar pentru monitorizarea culturilor agricole (MARS).

Precipitațiile scăzute ca nivel și temperaturile ridicate înregistrate în luna septembrie și începutul lunii octombrie au agravat efectele secetei din vară, instalată în unele părți ale Europei în timpul perioadei de semănat la rapiță, potrivit analizei făcute de specialiștii MARS.

„Suprafețe mari din zona principală cultivată cu rapiță în Europa au suferit de pe urma condițiilor secetoase, compromițând suprafețele însămânțate și împiedicând răsărirea în zonele care au fost deja semănate”, a afirmat MARS într-un raport lunar publicat luni.

"Numai o mică parte a zonelor sunt în stare bună, ceea ce se va reflecta probabil în producția de rapiță în 2019."

MARS nu a publicat propriile estimări cu privire la producții, însă a luat notă de așteptările ca însămânțările cu rapiță din Hexagon să fie între 5 și 10% mai mici decât în ​​mod normal și că suprafețele semănate în Germaniei vor scădea drastic, sub 1 milion de hectare.

Compania de analiză agribusiness Strategie Grains a estimat că suprafața cu rapiță din UE pentru recolta din 2019 ar urma să fie cu opt procente mai mică decât nivelul din acest an, din cauza secetei, dar și a prețurilor mai atractive pentru cereale.

Rapița își păstrează locul în topul culturilor oleaginoase cel mai des întâlnite în UE, semințele de rapiță fiind utilizate pentru fabricarea uleiului comestibil, a hranei pentru animale și a biodieselului.

De asemenea, seceta a împiedicat răsărirea cerealelor de iarnă, însă fereastra de însămânțare mai înaintată, în comparație cu cea a rapiței, a însemnat că agricultorii ar putea încă să aștepte revenirea ploii, au spus analiștii MARS.

Vremea caldă și uscată a pus piedici și culturilor de porumb, și celor de sfeclă de zahăr care se află în plin proces de recoltare.

MARS și-a revizuit în scădere estimarea producției de sfeclă de zahăr a blocului comunitar pentru 2018 până la un nivel de 72,7 tone la hectar (t /ha), față de previziunea anterioară de 73,3 t /ha de luna trecută sau cu 2,8% sub media ultimilor cinci ani.

Randamentul estimat al producției de porumb din UE a fost însă revizuit în creștere, până la 7,63 tone pe hectar (t / ha), de la 7,49 t / ha, sau un randament estimat de 4,6% peste media cincinală.

În timp ce culturile de sfeclă de zahăr sunt concentrate în regiunile nord-europene afectate în special de secetă, porumbul este răspândit pe scară largă pe întreg continentul și a generat randamente bune în acest an în țările din sud, cum sunt România și Italia.

Publicat în Piata agricola
Marți, 04 Septembrie 2018 23:07

Prețul cartofului harghitean, în creștere

Față de anii anteriori, preţul la producător al cartofilor din Harghita este mai mare, iar tendința este de creştere, o altă veste bună fiind aceea a interesului la export către ţări cum sunt Olanda sau Grecia, potrivit şefului Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Harghita, Torok Jeno, de marți, 4 septembrie 2018.

Mai exact, în ultimii trei ani, preţul la cartof a fost deosebit de slab, de doar 40 bani/kilogram în perioada similară, dar acum a ajuns la 1,2 lei/kilogram şi are o tendinţă de creştere.

„Un lucru îmbucurător la cartof: trei ani la rând, preţul a fost foarte slab; anul trecut, unii au rămas cu cartofi nevânduţi, iar preţul în această perioadă era de 40 de bani şi nu a depăşit 50 de bani niciodată până în primăvară. În acest an pornirea este bună, preţul acum este între 1 leu şi 1,2 lei, cu tendinţă crescătoare”, a declarat Jeno.

În plus, în contextul în care în ţări producătoare de cartofi din Europa recolta a fost slabă din cauza secetei, unele state cum sunt Olanda sau Grecia și-au exprimat interesul pentru importuri.

„Chiar dacă nu putem exporta prea mult, măcar nu vom fi invadaţi de cartofi din alte ţări şi, probabil, acest an va compensa puţin preţurile şi încasările mai slabe de anul trecut şi cheltuielile suplimentare efectuate în acest an”, a mai precizat oficialul DAJ Harghita.

Până în prezent, în județ au fost recoltaţi cartofii de pe 2.200 de hectare, cu un randament mediu de aproximativ 24 de tone la hectar. În acest context, Jeno a afirmat că sunt diferenţe mari de la un producător la altul, în funcţie de mai multe aspecte care au influenţat producţia în acest an.

„Cei care au reuşit să amplaseze pe parcele cu un drenaj mai bun au avut soiuri corespunzătoare, au stropit din timp şi cu substanţe corespunzătoare au producţii mari, chiar şi 40 de tone/hectar. Cei care nu au amplasat bine cartofii sau nu au avut noroc, parcele cu exces de umiditate (...), cei care nu au reuşit să salveze culturile de mană au numai 13-15 tone/hectar. Astfel, media judeţului ar fi undeva la 24-25 de tone la hectar”, a explicat Torok Jeno.

Culturile de cartofi din Harghita au fost afectate de mană şi de umiditatea excesivă, în urma ploilor care au căzut în iulie şi august.

În anul agricol în curs, fermierii harghiteni au cultivat cartof pe o suprafață totală de aproximativ 7.500 de hectare.

În ultima perioadă însă, suprafaţa a scăzut din cauza preţurilor mici înregistrate la valorificarea recoltei.

Publicat în Piata agricola

Ca urmare a veștilor bune venite din Statele Unite ale Americii în ceea ce privește previziunile privind recolta de porumb și soia, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) și-a revizuit în creștere estimările cu privire la producția globală în sezonul 2018-2019.

Într-un raport lunar, organismul interguvernamental a previzionat un total de 1,064 miliarde tone de porumb producție în sezonul 2018-2019, în creștere cu 12 milioane de tone față de estimările anterioare.

CIC estimează că recolta de porumb a SUA ar urma să atingă un nivel de 370,5 milioane de tone de porumb în anul agricol 2018-2019, cu mult peste calculele anterioare, de 359 de milioane de tone și aproape de același nivel al sezonului anterior, unul care a totalizat 371 de milioane de tone.

Turneul anual Pro Farmer Midwest Crop Tour de săptămâna aceasta a dus la rezultate pozitive privind perspectivele de producție, randamentele estimate fiind peste medie în state cum sunt Illinois, Nebraska, South Dakota, Indiana și Ohio.

Pe de altă parte, în calculele celor de la CIC apare și o diminuare a nivelului stocurilor, în contextul majorării consumului global, care ar urma să atingă un nivel de 1,105 miliarde tone, în creștere față de estimările anterioare, care se cifrau la 1,098 milioane de tone.

„Din cauza unor stocuri aflate la limită, consumul de grâu și cel de orz scad, cel mai probabil, transferându-se către porumb, în special în sectorul zootehnic”, au adăugat analiștii CIC.

De asemenea, aceștia și-au revizuit în scădere previziunile cu privire la producția globală de grâu în același interval de timp amintit anterior cu cinci milioane de tone, până la un total de 716 milioane de tone, în timp ce consumul este estimat și el a scădea cu cinci milioane de tone, până la un total de 734 de milioane de tone.

„Din cauza condițiilor agrometeo neprielnice, în continuare persistă revizuirile în scădere în interiorul Uniunii Europene, atunci când vine vorba de culturile agricole”, precizează totodată cei de la CIC.

Calculele celor de la Consiliu arată că recolta de grâu a blocului comunitar UE28 ar urma să atingă un nivel de 135,8 milioane de tone, în scădere față de cel anterior, care totaliza 139,9 milioane de tone, ca urmare a revizuirilor în scădere înregistrate în Germania, Danemarca și Marea Britanie.

Producătorii agricoli europeni încă își calculează pierderile generate de valurile de căldură. Acestea au dus la creșteri negative în ceea ce privește recoltele de cereale și fânețe, lăsându-i pe unii dintre aceștia să se lupte pentru supraviețuire, iar blocul comunitar, fără debușee la export.

Australia, unul dintre marii exportatori de grâu ai lumii, suferă și ea din cauza secetei, unele părți din zona de est a țării fiind lovite de valuri de căldură fără precedent.

În acest context, CIC a revizuit în scădere estimările privind recolta de grâu a Australiei până la un nivel de 20,5 milioane de tone, față de previziunile anterioare, de 22,5 milioane de tone.

Pe de altă parte, organismul interguvernamental și-a revizuit previziunile pentru producția mondială de soia în sezonul 2018–2019, până la un nivel de 366 de milioanede tone, în creștere cu șapte milioane de tone, „reflectându-se astfel o creștere estimată pentru randamentele din SUA”.

Publicat în Piata agricola

În săptămâna 30 iulie – 5 august 2018, starea de vegetație a culturii de porumb din Hexagon s-a deteriorat vizibil, a anunțat agenția specializată FranceAgriMer, ca urmare a vremii uscate și călduroase care și-a pus amprenta în acest an asupra recoltelor celui mai mare producător al blocului comunitar UE28, în timp ce în România, în perioada 7-13 august 2018, la porumb se va menţine o stare de vegetaţie bună.

Temperaturile deosebit de mari înregistrate în Franța și în nordul Europei generează pe zi ce trece temeri din ce în ce mai mari cu privire la cantitatea finală de cereale care ar urma să fie recoltată de statele Uniunii Europene (UE28).

În raportul său săptămânal, FranceAgriMer estimează că doar 66 la sută din suprafețele însămânțate cu porumb erau în condiții excelente la data de 29 iulie 2018, în comparație cu 71%, cât se estimau cu o săptămână în urmă, și cu 79 procente, în aceeași perioadă a anului trecut.

Nu mai puțin de 96 la sută din totalul culturii de porumb se afla în stadiul critic de înflorire a inflorescențelor femele la finele săptămânii trecute, față de doar 89 de procente, cât se înregistrau cu o săptămână înainte, afirmau specialiștii FranceAgriMer.

Teoretic, recoltatul culturii grâului a luat sfârșit la data de 29 iulie 2018, cu zece zile înainte de media cincinală, cu 71 la sută din totalul însămânțat în stare bună și excelentă, în creștere față de cele 67 de procente, câte se înregistrau cu un an în urmă.

Nu în ultimul rând, recolta de orz de primăvară a Franței era în proporție de 98 la sută în silozuri la data de 29 iulie a.c., în comparație cu doar 70%, cu o săptămână în urmă.

În comparație cu situația din România, la noi în țară, în perioada 7-13 august 2018, porumbul îşi va menţine o stare de vegetaţie bună, iar fenologic va parcurge maturitatea în lapte (50-100%) şi ceară (20-100%) în aproape toată ţara, precum şi înflorirea-mătăsirea şi umplerea bobului (30-100%) în zonele nordice si centrale.

Aprovizionarea cu apă pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura neirigată de porumb, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, pe aproape întreg teritoriul agricol al țării. Izolat, în nordul și în sud-vestul Dobrogei, precum și în sud-estul Moldovei, se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată și puternică).

Sub aspect termic, în România, intervalul citat se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obișnuit, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării.

Publicat în Cultura mare
Pagina 1 din 5