seceta - REVISTA FERMIERULUI

Pentru orice ministru al Agriculturii cuvântul secetă să fie interzis, iar țara noastră ar trebui să mizeze pe exportul de produse cu valoare adăugată mare, a precizat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, miercuri, 30 octombrie 2019, cu ocazia deschiderii târgului Indagra 2019.

„Din dimensiunea acestei manifestări se vede dinamica acestui sector de activitate. Aş spune, uitându-mă şi afară şi la standurile din interior, dar uitându-mă şi la harta hidrologică şi geofizică a României, că pentru orice ministru al Agriculturii cuvântul secetă va trebui să fie interzis. Aş vrea să subliniez că accentul trebuie pus foarte mult pe exportul de produse cu valoare adăugată mare. Am avut anul trecut 507 milioane de euro import de produse de panificaţie, 460 de milioane euro import de produse lactate, 118 milioane de euro de produse din tomate, 124 de milioane de euro produse din carne procesate, 1,1 miliarde de euro de legume şi fructe şi aş putea continua”, a afirmat șeful CCIR.

El a mai spus că Indagra a devenit cel mai mare târg din sud-estul Europei dedicat agriculturii şi industriei alimentare.

„Este un târg care, aşa cum spuneam în anii precedenţi, undeva la nivelul anului 2008, era unul mediu, a ajuns cel mai mare târg din România, dar o spun cu curaj: cel mai mare din sud-estul Europei. Avem 53 460 de metri pătrați ocupaţi de 954 de firme”, a adăugat Daraban.

Deschiderea oficială a Indagra 2019 a avut loc în pavilionul B3, dedicat industriei alimentare, în prezenţa preşedintelui României, Klaus Iohannis.

În perioada 30 octombrie - 3 noiembrie, Romexpo, împreună cu Camera de Comerţ şi Industrie a României, organizează cele mai importante manifestări din domeniile agricol, alimentaţie, ambalaje, băuturi alcoolice şi non-alcoolice. Este vorba despre Indagra, Indagra Food&Carnexpo, Pack Show şi Expo Drink.

Publicat în Ultimele noutati
Marți, 17 Septembrie 2019 19:41

Seceta „mătură” producția de cartofi

Potrivit informațiilor puse la dispoziția presei de conducerea Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Braşov, producţia de cartof a cărei recoltare s-a realizat, până în prezent, pe 40% din suprafaţa cultivată, va fi, în această toamnă, sub cea obţinută anul trecut, situaţii asemănătoare urmând să se înregistreze şi la porumb şi sfecla de zahăr din cauza secetei.

Mai exact, la cartof, producţia medie este de aproximativ 23 000 kg/ha, situându-se sub cea din 2018

Lipsa apei influenţează și lucrările de toamnă şi are efect negativ asupra culturilor semănate în perioada anterioară.

În această toamnă, agricultura se confruntă cu lipsa acută de precipitaţii, deficitul de apă din sol situându-se la aproximativ 150 l/mp.

În prezent, în Brașov au fost terminate lucrările la rapiţa de toamnă - 3 450 de ha, şi la orzul de toamnă - 580 de ha. A început semănatul la grâu, din cele       17 100 de ha programate fiind semănate circa 500 de ha, dar lucrările sunt în grafic.

Din cauza secetei, spun specialiștii DAJ Brașov, este foarte mult îngreunată pregătirea patului germinativ pentru culturile de toamnă, aratul, discuitul. De asemenea, se constată o răsărire slabă şi neuniformă la culturile semănate în perioada anterioară, respectiv la rapiţă şi orz.

Publicat în Horticultura
Marți, 10 Septembrie 2019 19:49

Cuvântul de ordine – secetă

Un anunț îngrijorător vine de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 11 - 17 septembrie, potrivit căruia seceta pedologică moderată, puternică şi chiar extremă a cuprins majoritatea regiunilor agricole din ţară.

„Conţinutul de umiditate în stratul de sol 0-20 cm (ogor) va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în aproape toată ţara. Izolat, în centrul şi estul Moldovei, nord-vestul Banatului, rezerva de apă din sol se va încadra în limite satisfăcătoare”, se precizează în prognoza ANM.

Specialiștii agrometeo spun că pe suprafeţele agricole unde se menţin deficite de umiditate în sol, atât lucrările de pregătire a patului germinativ în vederea însămânţărilor de toamnă, cât şi ritmurile de vegetaţie ale plantelor vor fi, în continuare, îngreunate. Totodată, pe alocuri, procesele de coacere şi maturare la culturile de câmp şi speciile pomi-viticole se vor desfăşura mai intens, îndeosebi pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului.

Sub aspect fenologic, floarea-soarelui aflată la maturitatea deplină (30-100%) se va recolta pe suprafeţe agricole extinse, în cea mai mare parte a teritoriului. Cultura de porumb va parcurge fazele de maturitate ceară (70-100%) şi deplină (30-100%), continuându-se, totodată, lucrările de recoltare în majoritatea zonelor.

De asemenea, la sfecla de zahăr vor predomina îngroşarea axei hipocotile şi acumularea zahărului în rădăcină, local, fiind posibilă declanşarea maturităţii tehnologice.

„În toate bazinele specializate, cartoful va înregistra fazele de veștejire a vrejilor şi maturitate tehnologică, iar soiurile semitardive se vor recolta în continuare. În plantaţiile pomi-viticole se vor semnala creşterea şi coacerea rodului, precum şi recoltarea la varietăţile de sezon”, conform prognozei ANM.

În ansamblu, lucrările agricole de recoltare, transport şi depozitare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături, pregătirea patului germinativ, semănat etc. se vor putea efectua în condiţii bune, fiind temporar întrerupte în zilele cu precipitaţii.

Din punct de vedere termic, intervalul se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod normal, în majoritatea zonelor agricole. Temperatura medie diurnă a aerului va oscila între 13 şi 26 de grade Celsius, mai ridicată, cu 1 - 7 grade Celsius, în raport cu mediile multianuale, la nivelul întregului teritoriu.

Temperatura maximă a aerului se va încadra între 20 şi 32 de grade Celsius, în aproape toată ţara, iar cea minimă între 7 şi 19 grade Celsius, în cea mai mare parte a regiunilor agricole, valori mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare.

Potrivit ANM, temperatura medie a solului la adâncimea de 5 cm se va situa la valori de 14 şi 28 de grade Celsius, limite favorabile pentru continuarea însămânţărilor la culturile de rapiţă şi orz de toamnă, în special pe suprafeţele cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului.

„Sunt posibile ploi locale, izolat sub formă de aversă, însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, mai frecvente în vestul şi nord-vestul ţării”, arată prognoza agrometeo.

Evoluţia stării de vegetaţie pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informaţiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea staţiilor meteorologice cu program agrometeorologic din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Publicat în Agrometeo

Miercuri, 28 august 2019, statele membre ale blocului comunitar (UE28) au aprobat o serie de măsuri de sprijin propuse de Comisia Europeană (CE), menite să atenueze dificultăţile financiare cu care se confruntă fermierii din cauza condiţiilor meteorologice şi pentru a creşte disponibilitatea hranei pentru animale.

„Încă de la începutul fenomenelor climatice extreme, am urmărit îndeaproape situaţia şi suntem pregătiţi să oferim sprijin fermierilor noştri. Comisia a fost tot timpul în strânsă legatură cu toate statele membre şi am reacţionat rapid atunci când a fost necesar. Aceste măsuri ar trebui să protejeze fermierii din punct de vedere financiar, precum şi împotriva unei penurii de furaje care ar putea să le afecteze animalele”, a declarat comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, printr-un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Acţiunile asupra cărora statele membre au convenit, miercuri, în cadrul unei reuniuni a comitetului, includ posibilitatea unor plăţi în avans mai mari şi a unor derogări excepţionale de la normele de „înverzire”, pentru a ajuta fermierii să asigure hrană suficientă pentru animalele lor. Producătorii agricoli afectaţi vor putea să primească un procentaj mai mare din plăţile Politicii Agricole Comune (PAC), ceea ce va duce la îmbunătăţirea fluxului lor de numerar. Mai exact, vorbim de ajutoare de până la 70% din plăţile lor directe care vor fi primite începând cu mijlocul lunii octombrie, respectiv 85% din plăţile privind dezvoltarea rurală vor fi primite imediat după adoptarea oficială a pachetului de măsuri la începutul luni septembrie.

Totodată, vor fi adoptate derogări de la anumite norme de „înverzire” pentru a spori disponibilitatea hranei pentru animale. Acestea includ posibilitatea de a considera terenurile lăsate în pârloagă drept culturi distincte sau ca zone de interes ecologic, chiar dacă acestea au fost păşunate sau recoltate. De asemenea, există posibilitatea de a însămânţa culturi intermediare drept culturi pure (şi nu ca amestec de culturi, așa cum este prevăzut în prezent) în cazul culturilor destinate păşunatului sau producţiei de furaje, respectiv de a reduce perioada minimă de 8 săptămâni pentru culturile intermediare, pentru a permite fermierilor care cultivă terenuri arabile să însămânţeze culturile de iarnă în timp util după culturile intermediare.

În urma deciziei de miercuri, acest pachet de măsuri ar trebui să fie adoptat, în mod oficial, la începutul lunii septembrie. Executivul comunitar precizează că va continua să fie în contact cu toate statele membre în ceea ce priveşte impactul secetei.

Publicat în Finantari

În raportul său lunar, publicat joi, 16 mai 2019, Strategie Grains şi-a revizuit în scădere estimările privind producţia de grâu a UE, aferentă sezonul 2019-2020, până la un total de 143,9 milioane de tone, de la 144,8 milioane, cât preconiza în luna aprilie.

Chiar și așa, producția obținută ar fi una cu 13% peste recolta afectată de secetă de anul trecut.

În ceea ce privește orzul, Strategie Grains şi-a redus estimările privind producţia pentru 2019-2020 până la 60,3 milioane de tone, de la 61 milioane de tone luna trecută, cu 8% peste recolta din sezonul anterior.

„Perspectivele de recoltă rămân bune şi, în continuare, ne aşteptăm ca producţiile UE de grâu, orz şi porumb să fie mai mari în acest an, comparativ cu anul trecut. Ploile, care au căzut la finele lunii aprilie/ începutul lunii mai, au înlăturat îngrijorările anterioare, chiar dacă unele zone de secetă persistă în ţările din centrul şi nordul UE”, se menționează în raportul analiștilor francezi. „Cu toate acestea, luna aceasta ne-am revizuit estimările cu aproape un milion de tone la grâu şi cu 700.000 de tone pentru orz, ca urmare a însămânţărilor sub aşteptări în Danemarca şi Cehia, precum şi a pagubelor provocate de secetă în Ungaria”.

În cazul porumbului, Strategie Grains şi-a redus uşor estimările privind producţia realizată în UE în 2019-2020 până la 62,9 milioane de tone, de la 63,1 milioane de tone, calculate luna trecută.

Chiar şi aşa, este vorba de o producţie cu 2% mai mare decât cea înregistrată în 2018-2019.

Publicat în Piata agricola

Ca urmare a revizuirilor în creștere în ceea ce privește previziunile privind producțiile de grâu ale Rusiei și Indiei, pentru sezonul agricol 2018-2019, estimările privind recolta se află pe un trend pozitiv, a anunțat joi, 24 ianuarie 2019, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC).

Într-un raport lunar, organismul interguvernamental prevede o majorare a producției mondiale de grâu cu opt milioane de tone, până la un total de 737 de milioane de tone. Estimarea pentru anul agricol menționat este însă sub nivelul înregistrat în sezonul anterior, unul de 767 de milioane de tone. Asistăm astfel la prima scădere de la an la an a productivității, înregistrată în ultimii șase ani.

De asemenea, în proiecțiile lor preliminare, vocile autorizate ale CIC apreciază că producția globală de grâu în sezonul 2019-2020 se va majora cu două procente, până la un total de 751 de milioane de tone.

În anul agricol 2018-2019, recolta de grâu a Indiei ar putea să atingă nivelul de 99,3 milioane de tone, în creștere față de estimările anterioare care arătau un total de 95,5 milioane de tone, în timp ce producția din Rusia ar putea totaliza 71,6 milioane de tone, versus cele 69,5 milioane de tone, anterior previzionate.

În aceeași perioadă, cantitatea de grâu exportată de Rusia a fost revizuită în creștere până la un total de 33,5 milioane de tone, față de cele 32,5 milioane de tone anterior estimate. Și asta, în condițiile în care previziunile privind potențialul de export al nord-americanilor au fost revizuite în scădere până la un total de 28,5 milioane de tone, față de cele 29,5 milioane de tone estimate anterior, iar cel al blocului comunitar UE28, până la un nivel de 19,8 milioane de tone, față de cele 20,5 milioane de tone calculate anterior de analiști.

În plus, în cazul porumbului, CIC estimează că, în sezonul 2018-2019, producția ar urma să se majoreze cu trei milioane de tone, până la un total de 1,076 miliarde de tone, ca urmare revizuirilor în creștere pentru Ucraina (35,5 milioane de tone, față de 33,5 milioane de tone), respectiv pentru blocul comunitar UE28 (65 de milioane de tone, față de 61,5 milioane de tone).

Aceeași instituție specializată apreciază că în cazul Braziliei revizuirea este în scădere (93,5 milioane de tone, față de 95,1 milioane de tone estimate anterior), dar și pentru Africa de Sud (10,7 milioane de tone, față de 12,3 milioane de tone).

Nu în ultimul rând, estimările privind producția globală de soia, aferentă sezonului 2018-2019, relevă un total calculat de 363 de milioane de tone, în scădere față de previziunile anterioare. Pe atunci, analiștii din piață estimau un total al producției de soia de 367 de milioane de tone. Scăderea este pusă pe seama căldurii și secetei din Brazilia.

Publicat în Piata agricola

Răsărirea culturii de grâu de pe circa 6.000 de hectare, parte din totalul celor 12.700 semănate în această toamnă, se află sub semnul întrebării, ca urmare a secetei persistente din Harghita, a afirmat șeful Direcţiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR) județeană, Torok Jeno, în şedinţa Colegiului Prefectural.

„Din cele 12.700 de hectare de grâu de toamnă semănate, jumătate s-a semănat în condiţii de secetă şi nu suntem siguri că va răsări şi se va întări pentru a se menţine peste iarnă. (...) Dacă nu va fi răsărirea, în primăvară controlăm şi atunci o parte va fi reînsămânţat sau completat cu grâu de primăvară sau cu alte culturi de primăvară”, a precizat oficialul DADR, citat de presa centrală, care a adăugat că situaţia exactă a culturilor de toamnă va fi cunoscută abia în aprilie 2019.

În plus, Jeno a spus că, din cauza secetei, s-au efectuat arături de toamnă doar pe aproximativ 40% din cele 26.000 de hectare preconizate. În ultima perioadă, după ce în zonă a nins şi a crescut umiditatea în sol, au fost reluate arăturile, cât vremea va permite.

„Arăturile au fost întrerupte, cam 40% din arăturile de toamnă s-au făcut, restul s-a întrerupt, s-ar putea să rămână pe primăvară. E bine când reuşim să facem arăturile în toamnă, pentru că iarna este cea mai bună «unealtă» şi, la primăvară, cu lucrări puţine, se poate pregăti un pat germinativ corespunzător şi alimentarea cu apă va fi mai bună”, a explicat Torok Jeno.

Acesta a adăugat că judeţul s-a mai confruntat cu ani grei, dar niciunul nu a fost atât de capricios ca 2018, când în martie s-au înregistrat temperaturi de iarnă, în aprilie şi mai a fost secetă, în iunie şi iulie a plouat aproape în fiecare zi, iar din august a fost din nou secetă.

Frig și mai multă secetă

Vremea normală sub aspect termic de la începutul intervalului va intra într-un proces de răcire accentuată, în aproape toată țara, potrivit prognozei agrometeo valabile în perioada 27 noiembrie – 3 decembrie 2018.

În cultura grâului de toamnă, conținutul de umiditate în stratul de sol 0-50 cm va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă), pe aproape întreg teritoriul agricol. Rezerva de apă din sol se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim, local în sudul, centrul și estul țării.

Se preconizează precipitații mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), predominant sub formă de ninsoare în cea mai mare parte a ţării, acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului. De asemenea, cantitățile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Pe fondul temperaturilor mai scăzute din aer și din sol, ritmurile vegetative ale culturilor agricole se vor desfăşura lent și chiar vor fi stagnate temporar în cea mai mare parte a regiunilor. De asemenea, în depresiunile din nordul şi centrul ţării, speciile de câmp și pomiviticole vor înregistra stadiul de repaus vegetativ. Culturile de orz şi grâu de toamnă îşi vor definitiva germinarea (100%), continuându-se totodată răsărirea şi apariţia frunzei a treia (10-100%), precum şi înfrăţirea (10- 40%). În semănăturile întârziate fenologic şi pe terenurile cu deficite de umiditate în sol, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor vor fi medii şi slabe, iar densitatea, redusă.

Publicat în Cultura mare
Marți, 20 Noiembrie 2018 21:59

Cerealele ungurești, blocate la Dunăre

Pe fondul sistării transportului fluvial, generată de nivelul redus al apelor Dunării, cerealele recoltate de producătorii agricoli maghiari staționează încă în silozuri.

În mod obișnuit, o bună parte din cantitatea de cereale a vecinilor unguri este exportată pe Dunăre, însă seceta înregistrată în acest an a dus la scăderea nivelului apelor Dunării, astfel că traficul fluvial a fost paralizat. Chiar dacă cererea de cereale este una demnă de luat în seamă, fermieri nu au altceva de făcut decât să aştepte să încheie contracte cu livrare la o dată ulterioară.

Potrivit informațiilor publicate marţi, 20 noiembrie 2018, de cotidianul ungar Magyar Idok, transmise de MTI și citate de Agerpres, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale din Ungaria, Tamás Petoházi, afirmă că începând din vară aproape nicio livrare de cereale nu a fost făcută pe Dunăre. În plus, situaţia este agravată de lipsa spaţiilor de depozitare, în condiţiile în care toate silozurile din apropierea Dunării au fost închiriate, iar o mare parte din recoltă este în continuare în mâinile fermierilor.

„Traderii nu au mai cumpărat cereale de o perioadă lungă, chiar dacă producătorii au în stocuri cereale pe care le pot oferi la vânzare”, mărturiseștePetoházi. Acesta a mai precizat că transportul fluvial poate fi înlocuit de cel feroviar sau rutier, însă experienţa arată că transportul rutier este mai scump cu 15-20%.

Prognozele nu sunt foarte favorabile. Chiar dacă unele precipitaţii sunt aşteptate în zilele următoare, acestea nu vor schimba substanţial nivelul apelor Dunării. Va mai dura câteva luni până când râul va redeveni navigabil, astfel încât comerţul cu cereale şi stocurile vor reveni la un nivel echilibrat abia la primăvară.

Dunărea este o rută majoră pentru exportul de cereale dinspre Europa de Est spre Europa Occidentală.

Publicat în Piata agricola

Culturile înfiinţate în această toamnă sunt afectate de secetă pe suprafeţe mari şi nu au încolţit, a anunțat recent șeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Dragoş Drăghicescu.

Concret, grâul, orzul şi rapiţa nu au încolţit şi tot din cauza secetei fermierii nu pot ara terenurile deoarece pământul este tare şi plugurile nu pot intra în sol.

„Culturile de toamnă nu au răsărit decât sporadic, unde au fost ploi locale, dar pe marile suprafeţe, grâul, orzul şi rapiţa nu au încolţit. Totodată, arăturile pentru culturile de primăvară nu pot fi executate din cauza faptului că pământul este foarte tare şi plugul efectiv nu poate pătrunde în sol. Culturile de toamnă sunt afectate de secetă. Dacă nu se va putea ara, sunt în pericol şi cele din primăvara anului viitor”, a spus Drăghicescu, citat de presa de stat.

Producătorii agricoli olteni au însămânțat cu grâu circa 126.000 de hectare de teren agricol.

LAPAR îi îndeamnă pe fermieri să solicite despăgubiri

Printr-un comunicat de presă, LAPAR îi îndeamnă pe toți producătorii agricoli să se prezinte la sediul primăriei și să solicite în scris edilului să convoace, în regim de urgență, comisia pentru constatarea și evaluarea pagubelor cauzate fiecărui producător agricol, de seceta înregistrată în toamna anului 2018, începând cu luna septembrie a.c. și până în prezent.

Ulterior, îi încurajează LAPAR pe cei vizați, producătorii agricoli vor depune procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor la Direcția pentru Agricultură Județeană, care, conform Regulamentului-cadru de organizare și funcționare, verifică şi centralizează documentaţia depusă de producătorii agricoli privind suprafeţele afectate de calamităţi, înaintând-o Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru luarea măsurilor de despăgubire.

Cererile depuse la primărie și procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor vor fi centralizate de LAPAR cu sprijinul producătorilor agricoli și vor sta la baza demersurilor pe care Liga le va întreprinde pe lângă autoritățile competente pentru a găsi metodele cele mai eficiente pentru acoperirea pagubelor cauzate de calamitățile naturale.

Publicat în Știri interne

În prezent, activitatea de semănat este afectată de secetă în judeţul Caraş-Severin, primele probleme serioase înregistrându-se la rapiţă, unde din peste 5.000 de hectare însămânţate, au fost afectate circa 1.200 de hectare, au afirmat reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Judeţene (DAJ), vineri, 9 noiembrie 2018.

„Primele probleme serioase au apărut la rapiţă, unde din cele 5.146 de hectare însămânţate în special de fermele mari au fost afectate de secetă 1.172 ha, din care 1.094 ha au fost întoarse. Din acestea, 966 ha au fost deja reînsămânţate cu grâu. Micii agricultori, din cauza secetei şi a dotărilor de care dispun, nu au reuşit să pună sub brazdă suprafaţa de grâu pe care şi-au propus-o pentru această toamnă. Dacă va apărea un front de ploi, săptămâna viitoare, adică în timp util, cei mai mulţi dintre agricultori vor continua însămânţarea culturii de grâu. Marile ferme, însă, dotate corespunzător, au depăşit deja suprafeţele programate a fi însămânţate în această toamnă”, a declarat purtătorul de cuvânt al DAJ Caraş-Severin, Dragana Ienea.

Conform spuselor oficialului DAJ, campania agricolă de toamnă, cea mai dificilă de peste an, este pe sfârşite şi în judeţul Caraş-Severin. Agricultorii mai au de recoltat suprafeţe mici de porumb, aproximativ o sută de hectare, circa 300 de hectare de sorg şi aproape 90 de hectare de soia, iar dacă vremea nu se va înrăutăţi pe parcursul săptămânii viitoare, agricultorii vor finaliza toate activităţile de recoltat şi de eliberat terenul în această toamnă.

„De pe cele 35.279 de hectare, s-a recoltat aproximativ 99% din suprafeţe, respectiv, 34.785 de hectare. Nivelul de recoltă înregistrat de agricultorii cărăşeni a fost deosebit de bun, la porumb şi sorg, dar şi la soia. Sunt niveluri de recoltă greu de egalat în anii viitori și activitatea de însămânţări de toamnă se apropie de final. La această oră mai sunt de semănat în jur de 500 de hectare cu triticale. Suprafaţa de grâu însămânţată a depăşit nivelul programat de agricultori, ca de altfel şi suprafaţa de orz”, a conchis acesta.

Publicat în Cultura mare
Pagina 1 din 6

newsletter rf

Revista