Numărul imobilelor vândute în ianuarie 2019 la nivelul întregii ţării a fost de 30.733, cu 5.457 mai puţine faţă de luna decembrie 2018, judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în prima lună a anului 2019 fiind Galaţi - 460, Vrancea – 454, respectiv Brăila – 412, a anunțat miercuri, 13 februarie 2019, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Aceeași sursă precizează că numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel naţional, în luna ianuarie a acestui an este cu 8.749 mai mic faţă de perioada similară a anului trecut.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în luna ianuarie 2019, în Bucureşti - 5.395, Ilfov - 2.623 şi Timiş - 1.736. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute sunt Sălaj - 173, Olt - 131 şi Tulcea - 42.

Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în luna ianuarie 2019, a fost de 17.371, cu 1.055 mai mare faţă de luna ianuarie 2018. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în Bucureşti - 3.395, Ilfov - 1.584, Cluj - 1.114. La polul opus, se află judeţele Sălaj - 63, Harghita - 57, Gorj - 51.

Conform unei informări transmise exclusiv redacției noastre de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), la data de 31 decembrie 2018, 82 la sută din terenurile agricole din România erau fie înregistrate în evidențele de cadastru și carte funciară, fie în lucru.

Până la finalul anului 2020, toate terenurile agricole vor avea carte funciară, este promisiunea făcută încă din 2015 de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și susținută de statistici.

În ultima zi a anului trecut, din totalul de 9,57 milioane de hectare de teren agricol care fac obiectul subvențiilor APIA erau înregistrate în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară 3,72 de milioane de hectare (39%). Pentru alte aproximativ 4,10 milioane ha (43%) erau în contractare lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor, cu termen de finalizare sfârșitul anului 2019, ceea ce reprezintă aproximativ 82 de procente din totalul suprafeței subvenționate de APIA.

Publicat în Știri interne

Vineri, 8 februarie 2019, Guvernul Dăncilă a aprobat o hotărâre care modifică şi completează HG 500/2017 privind aprobarea acordarea ajutorului de minimis pentru comercializarea lânii, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Ministerul de resort precizează totodată faptul că proprietarii de ovine se pot înscrie la direcțiile agricole pentru a primi 1 leu pe kilogramul de lână comercializată până la data de 28 martie a.c., inclusiv

„Prin prezentul act normativ se reglementează continuarea în 2019 a Programului «Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii», precum şi condiţiile aferente acestuia. Perioada de înscriere pentru anul 2019 este cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi 28 martie 2019, inclusiv, iar perioada de cerere în care producţia de lână poate fi valorificată este 29 martie-30 septembrie 2019, inclusiv”, se menționează în document.

Solicitanţii înregistraţi în Registrul unic au obligaţia de a depune la Direcţiile Agricole Judeţene documentele justificative care să ateste comercializarea producţiei de lână obţinute până la 1 noiembrie 2019, inclusiv. În 2018, perioada de valorificare a lânii, precum şi a celei pentru depunerea documentelor aferente a fost 1 septembrie.

Comercializarea lânii se realizează către un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii, direct sau printr-un intermediar, care are încheiat un contract de livrare lână cu un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii.

Conform precizărilor făcute de vocile autorizate ale ministerului de resort, pentru acordarea sprijinului, documentele justificative trebuie să ateste că lâna a fost comercializată respectând interesul părţilor. Totodată, este necesar ca documentele justificative (factura sau filele din carnetul de comercializare) să indice cantitatea de lână comercializată, direct sau prin intermediar. În cazul intermediarului, acesta va menţiona pe filele din carnetul de comercializare al crescătorului de ovine numărul contractului încheiat cu un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii.

MADR precizează că este reglementată şi plata cantităţii de lână comercializată în perioada de valorificare corespunzătoare şi nedecontată în anul 2018.

Valoarea sprijinului financiar este de 1 leu/kg pentru lâna vândută.

Programul privind comercializarea lânii a început în 2017, iar acesta a suscitat interesul a 32.328 de fermieri, peste 14.000 de tone de lână colectată fiind deja exportată.

În opinia reprezentanţilor MADR, programul de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii trebuie să asigure atât sporirea numerică a efectivelor de ovine, cât şi creşterea eficienţei economice prin valorificarea produselor obţinute.

De asemenea, această schemă de minimis va stimula înfiinţarea centrelor de colectare a lânii, va crea noi locuri de muncă şi va stabiliza veniturile crescătorilor de ovine.

Lâna era tratată ca un produs secundar, fără căutare, din cauza dispariţiei industriei de profil prelucrătoare, drept pentru care de foarte multe ori este aruncată sau arsă, potrivit MADR.

În România funcționează câteva centre de colectare a lânii, insuficiente pentru disponibilul de lână existent, cele mai importante exportând acest produs către alte ţări unde este căutat (Turcia).

În acest moment, la noi în țară se poate colecta o cantitate de aproximativ 36.000 de tone lână, de la un efectiv de circa 14 milioane capete ovine.

Publicat în Finantari

Cu ocazia unei licitații care a avut loc în data de 29 ianuarie 2019, Egiptul a achiziționat 360.000 de tone de grâu românesc și franțuzesc, depășind ofertele cel puțin generoase ale Rusiei doar pentru a doua oară în ultimele șapte luni.

De această dată, grâul rusesc nu a reușit să ajungă pe lista scurtă a celor mai atractive cinci oferte pentru prima dată din 2016 încoace, conform datelor agreate de Bloomberg.

Prețurile materiei prime rusești au crescut până la cel mai înalt nivel al ultimilor patru ani, pe fondul unui disponibil relativ restrâns, dar și al secetei de anul trecut, făcându-le astfel loc rivalilor, furnizori de această dată mult mai competitivi. Egiptul este cel mai mare importator de cereale, iar licitațiile sale sunt urmărite cu atenție deoarece ele dau tonul prețurilor materiei prime la nivel global.

Cu această ocazie, GASC a achiziționat 180.000 de tone de grâu din România, respectiv 180.000 de tone de grâu din Franța. Archer-Daniels-Midland Co. a oferit grâu la un preț de 266,5 USD tona metrică, transport inclus. Practic, oferta a plasat grâul rusesc pe locul șase pe lista scurtă, conform spuselor a doi traderi implicați în problemă.

Cu toate acestea, lucrurile s-ar putea schimba, în condițiile unei recolte de grâu a Rusiei care dă speranțe.

Fermierii ruși ar putea recolta cu șapte procente mai mult grâu sau 77 de milioane de tone în sezonul 2019-2020, an comercial care debutează în iulie, transformând-o în a doua cea mai mare recoltă din punct de vedere statistic, conform aprecierilor a trei consultanți de specialitate. Și asta, datorită amplorii luate de însămânțările din toamnă, realizate cu grâu de înaltă productivitate, de altfel principala varietate semănată și favorabilă condițiilor din această iarnă.

Fără taxe, grâul american a fost cel mai ieftin în licitația din 29 ianuarie 2019. Mai exact, Cargill a oferit grâu la un preț de 243 USD tona metrică. Asta, în comparație cu ofertele rusești care au variat între 255 și 260 USD tona metrică, preț FOB (free-on-board).

Publicat în Piata agricola

Anul trecut, în Arad, chiar dacă numărul de tranzacții cu terenuri agricole s-a diminuat cu aproape 50 la sută, hectarul și-a păstrat un preț relativ constant, atât în apropiere de municipiul reședință de județ, cât și în zonele de șes (Curtici, Chişineu-Criş şi Sântana), costurile variind în intervalul 8.000 – 12.000 euro/ha.

Pe de altă parte, cele mai ieftine terenuri sunt situate în zonele deluroase, precum Gurahonţ, unde un hectar costă între 2.000 şi 5.000 de euro.

Potrivit directorului executiv al Direcției pentru Agricultură Arad, Ioan Martin, în 2014 şi 2015, la birourile specializate din cadrul instituției pe care acesta o conduce au fost înregistrate sub 8.000 de dosare, iar în 2016 au fost depuse 15.000 de oferte de vânzare, pentru ca, în 2017, cifra să ajungă la 16.000. Anul trecut, au fost depuse 10.275, la valori de până la 12.000 de euro pe hectar, costuri de achiziție care s-au menţinut la acelaşi nivel în ultimii doi ani.

„Există un regres evident în privinţa numărului de tranzacţii, care rezultă din numărul de oferte de vânzare depuse la sediul instituţiei noastre în anul 2018. Am avut 10.275 de oferte, dar nu toate se traduc în tranzacţii efective, pentru că, după depunerea dosarelor, pot exista proprietari care se răzgândesc şi nu mai vând. Această cifră este cu mult mai mică decât în 2017, când am avut aproximativ 16.000 de oferte de vânzare depuse la sediu. Totodată, în prima săptămână a lunii ianuarie 2018 am avut o avalanşă de oferte, peste 700, iar acum avem, până la această dată (n.r. - 25 ianuarie), doar 253 de dosare”, a declarat Martin, citat de corespondentul Agerpres.

Șeful DAJ a adăugat că odată cu intrarea în vigoare a Legii 17/2014, care permite străinilor să cumpere terenuri agricole în România, numărul tranzacţiilor a crescut de la un an la altul, iar 2018 a fost primul an în care s-a înregistrat un regres.

Suprafaţa arabilă a judeţului Arad este de 350.000 de hectare, însă Direcţia Agricolă nu deţine date cu privire la terenurile aflat în proprietatea cetăţenilor străini.

Publicat în Știri interne

Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în luna decembrie a anului trecut sunt Timiș – 599, Dâmbovița – 590 și Arad – 388, în condițiile în care, tot în aceeași perioadă, la nivel național au fost vândute 36.190 de imobile, cu 10.323 mai puține față de luna noiembrie, a anunțat vineri, 11 ianuarie 2019, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivelul întregii țări, în luna decembrie a anului trecut este cu 19.784 mai mic față de perioada similară a anului 2017

În ultima lună a anului trecut, majoritatea tranzacțiilor cu imobile au fost înregistrate în București – 6.724, Ilfov – 3.891 și Timiș – 2.101. În contrapartidă, județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Gorj – 152, Olt –146, Tulcea – 140.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în luna decembrie 2018, a fost de 21.278, cu 3.593 mai mic față de luna decembrie 2017. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în București – 4.981, Ilfov – 1.378, Cluj – 1.362. La polul opus, se află județele Caraș-Severin și Mehedinți – 71, Covasna – 70, Sălaj – 58.

Prețurile terenurilor arabile s-au dublat în ultimii zece ani, după aderarea la Uniunea Europeană (UE). În unele regiuni, cum sunt Bărăganul și vestul țării, hectarul de teren se vinde chiar și cu peste 10.000 de euro, la fel de scump ca în Franța sau în Spania.

Publicat în Piata agricola

În primele luni ale acestui an, Regia Națională a Pădurilor (RNP) – Romsilva a vândut direct populației un volum de 1.365.888 de metri cubi lemn pentru foc, la un preț mediu de 170 de lei pe metru cub, fără taxa pe valoare adăugată, cu 30 de procente mai mult decât volumul total oferit pe parcursul anului 2017.

Și asta în condițiile în care, conform propriilor estimări, RNP Romsilva va furniza direct populației, în anul 2018, un volum de 1,7 milioane de metri cubi lemn pentru foc.

Prețul lemnului pentru foc variază în funcție de specie, sortiment și condițiile de livrare. Cele mai mari cantități de lemn pentru foc, aproximativ 70%, sunt disponibile la depozitele temporare amenajate de ocoalele silvice din cadrul Romsilva la drumurile auto, costurile de transport nefiind incluse în preț.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a reușit creșterea volumului de lemn pentru foc, livrat direct populației, lemn rezultat în principal din lucrări de îngrijire și de igienizare a pădurilor.

În urma unor eforturi susținute, RNP Romsilva a înregistrat, în ultimii doi ani, o evoluție a volumului de lemn pentru foc livrat direct populației, aproximativ 840 de mii de metri cubi în 2016 și 1 milion de metri cubi în 2017.

Pentru a veni în sprijinul persoanelor interesate, Romsilva a demarat o campanie de informare privind achiziția de lemn pentru foc, toate informațiile referitoare la oferta disponibilă fiind afișate la sediile ocoalelor silvice din cadrul regiei și la sediile primăriilor, precum și prin anunțuri în presa locală.

De asemenea, aceste informații centralizate la nivelul direcțiilor silvice sunt prezentate pe pagina de internet a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, www.rosilva.ro, la secțiunea „Informare publică - Disponibil lemn foc pentru populație”, toate informațiile fiind actualizate de două ori pe lună.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare păduri proprietate publică a statului și asigură servicii silvice pe baze contractuale pentru aproximativ 1 milion de hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

Publicat în Știri interne

La ceas de seară, luni, 2 iulie 2018, Agenția Națională de Presă Agerpres transmitea o veste care pare să confirme o informație pe care Revista Fermierului o difuza încă de la finele lunii februarie a.c., și anume aceea că acționarul majoritar al Agricost, Constantin Duluțe, era interesat de un parteneriat pentru investiții, discuții care par să aibă o finalitate acum, prin contractul de concesiune care ar urma să fie încheiat între Agricost și cei de la holdingul guvernamental emiratez Al Dahra.

Potrivit informațiilor obținute de jurnaliștii Agerpres, nu mai puțin de 500 de milioane de euro ar urma să fie investiți în IMB de concernul din Emiratele Arabe Unite, atât pe zona de vegetal, cât și pe cea de zootehnie.

„Discutăm tranzacţionarea unei părţi din acţiunile Agricost către concernul Al Dahra. Este un beneficiu pentru statul român, deschidem o piaţă către Orientul Mijlociu. Se vor investi aproximativ 500 de milioane de euro, în Insula Mare a Brăilei şi o componentă importantă va fi dezvoltarea sectorului zootehnic ovin. Va fi un contract de concesiune până în anul 2032”, a declarat acţionarul majoritar al Agricost SA, Constantin Duluţe, pentru Agerpres.

În ziua de 21 februarie 2018, RF publica un articol amplu despre subiect, ocazie cu care Duluțe preciza că o eventuală tranzacție ar urma să implice vânzarea de acțiuni ale Agricost, menționând totodată că Mubadala Investment Company nu este cea care ar urma să cumpere.

„Nu, nu este vorba că vreau să vând (n.r. - pachetul majoritar de acțiuni/acțiuni al/ale Agricost către un investitor străin/român în numele unui străin). Discuții sunt; multe companii s-au interesat. Eu sunt interesat de un parteneriat, să atrag ceva investiții. De atunci nu s-a perfectat nimic. Doar la nivelul discuțiilor, dar nu aș putea spune... Am discutat cu foarte mulți; patru companii până acum, dar nu. Vin, se documentează, întreabă, dar nu s-a perfectat nimic”, a precizat Duluțe pentru Revista Fermierului. „Nu s-a pus problema de vânzare (n.r. - a acțiunilor) nicicum; doar parteneriat dacă ar fi, dar nu vânzare. Pentru moment, nu este nimic concret. (...) Nu (n.r. - nu este vorba de fondul suveran Mubadala, ca potențial investitor).”

La vremea aceea el a mai precizat că nu știe care este motivul zvonurilor lansate în piață privind vânzarea Agricost și a spus că dacă va decide să vândă acțiuni, nu va cere punctul de vedere nimănui.

„De ce sunt zvonurile în piață? Dar cine poate opri zvonurile? Am avut discuții, dar nu s-a hotărât nimic. Au venit oamenii, s-au interesat, au întrebat, dar nu de acum, de doi-trei ani. Nu mă deranjează (n.r. - propagarea zvonului). Fiecare crede ce vrea. Dacă voi face ceva, nu voi cere părerea. Eu vând niște acțiuni, nu vând teren. Terenul îl ia statul”, mai preciza Constantin Duluțe.

La acea vreme, directorul general al ADS, Cătălin Gheorghe Bologa, confirma pentru Revista Fermierului că nu este la curent de existența unei astfel de inițiative (due-dilligence privind cumpărarea iminentă a pachetului majoritar de acțiuni și acoperirea redevenței și datoriilor către ADS ale societății citate mai sus), precum și că o astfel de mutare nu poate fi făcută fără ca ADS, MADR și alte instituții să-și dea girul.

„N-am auzit, sincer (n.r. - de o eventuală preluare a unui pachet de acțiuni Agricost de către un investitor străin/român în numele unui străin). Nu am nicio informație. Nu ne putem da un astfel de acord (n.r. - de preluare a unui pachet de acțiuni Agricost). Dacă avem dat în concesiune sau în arendă teren, suprafețele în cauză nu se pot nici vinde, nici tranzacționa, nici plasa, nici subînchiria, nici subconcesiona. Ca atare, dacă este terenul nostru, este exclus așa ceva. Dacă este terenul lui privat, este treaba lui ce face cu el”, a afirmat Cătălin Gheorghe Bologa. „Este teren proprietatea statului. ADS îl administrează. Este dat în concesiune și cu asta, basta. Dacă ei (n.r. - Agricost) vor să facă ceva, nu pot face”.

Se știa din aprilie?

Interesant este faptul că al doilea pe lista companiilor private și de stat din UAE, participante la forumul de afaceri și investiții România-Emiratele Arabe Unite organizat de Camera de Comerț și Industrie a României în 17 aprilie 2018, uimitor, chiar după Mubadala, se află holdingul guvernamental emiratez „Al Dahra”, lider proeminent în domeniul agribusinessului, specializat în cultivarea, producerea și comercializarea hranei pentru animale și a produselor alimentare esențiale pentru om (orez, făină, fructe și legume).

Potrivit informațiilor CCIR, de la înființare, Al Dahra a cunoscut o creștere continuă, alimentată de o strategie activă de investiții în exterior, stabilind diverse achiziții directe și asocieri în comun cu producători specializați în domeniul hranei pentru animale și alimente din întreaga lume.

Grupul deține și exploatează o bază mare de active, incluzând o suprafață de peste 200.000 ha, opt fabrici de presare și producție de furaje, patru unități de măcinare a orezului și două instalații de măcinare a făinii.

„Holdingul este prezent și în România, prin investițiile efectuate în sectorul agricol”, spuneau cei de la CCIR, fără însă a indica unde anume au investit aceștia.

Cifra de afaceri anuală a holdingului este de un miliard de dolari americani și este cel mai mare trader de cereale din Orientul Mijlociu, după cum urmează: - un milion de tone metrice de cereale procesate și comercializate pe an, două milioane de tone metrice de furaje pentru animale produse și comercializate/an, respectiv 1,5 milioane tone fructe produse și comercializate /an.

Al Dahra este cel mai mare client al portului Khalifa din Abu Dhabi.

Însă cel mai important aspect comunicat de CCIR este acela potrivit căruia Al Dahra era interesată să investească aproximativ 500 de milioane de dolari americani în sectorul agricol român prin concesionarea, achiziționarea a 58.000 ha de teren agricol, achiziționarea unui teren în apropierea portului Constanta, care să poată fi folosit ca dry doc, centru de logistică și export etc. Cifra de 58.000 ha și suma de 500 de milioane de dolari reprezintă exact ceea ce Duluțe a precizat în declarațiile sale.

Asta înseamnă că totul era deja parafat?

Duluțe pentru Revista Fermierului, în 2017: „Anual, în Insula Mare a Brăilei producem peste 400.000 de tone de produse agricole”

Ca și în cazul lucernei produse în Insula Mare a Brăilei (IMB) și exportate în mare parte în țări din Orientul Mijlociu (circa 35.000 de tone), și în cel al grâului produs de Agricost circa 80 la sută din totalul obținut este comercializat peste graniță, preciza pentru www.revistafermierului.ro șeful companiei, Constantin Duluțe, cu ocazia Zilei Câmpului care a avut loc la centrul de excelență DuPont din Insula Mare a Brăilei.

Ca urmare a cererii tot mai mari de grâu cu un grad înalt de proteină, solicitare venită din partea traderilor, agronomii din IMB au adaptat tehnologia și au trecut la fracționarea azotului.

„Anual, în Insula Mare a Brăilei producem peste 400.000 de tone de produse agricole. O parte din ele rămân pentru consum intern, iar o parte pleacă la export. (...) Reușim să obținem un grâu de foarte bună calitate. În ultimul timp, marii cumpărători ridică problema proteinei. De aceea, am fost nevoiți să schimbăm tehnologia – fracționarea azotului – care contribuie la creșterea procentului de proteină din grâu. Piața românească, industria românească, nu are capacitatea de a absorbi întreaga cantitate. Ca urmare, ca și în cazul lucernei, și în acest caz facem export. Comercializăm peste graniță 80 la sută din grâul obținut”, mai declara pentru Revista Fermierului, Constantin Duluțe.

În ceea ce privește politica investițională a Agricost, Duluțe preciza că în ultimul an s-au pompat bani în instalații de dedurizare a apei, într-un centru de distribuire a hranei pentru muncitori, dar și într-o stație de deshidratare a lucernei.

„Politica firmei noastre este de a investi încontinuu, astfel încât să ne menținem la nivelul la care am ajuns și, de ce nu, să ne depășim condițiile în care la momentul acesta lucrăm. În anul care a trecut, un obiectiv principal de investiții a fost construirea a 30 de stații de dedurizare a apei, în așa fel încât să reducem cantitatea de substanțe la hectar și cantitatea de apă pe care o administrăm. Bineînțeles, îmbunătățim și calitatea apei pe care noi o folosim la tratamentele fitosanitare. De asemenea, pentru oameni, am investit un centru de distribuire a hranei. Mai exact, am externalizat pregătirea mâncării pentru 1.000 de persoane. De aici, hrana pleacă spre punctele de lucru în caserole, în așa fel încât fiecare salariat să primească această mâncare proaspătă și într-un timp util, rezonabil”, mărturisea Duluțe. „An de an, gândim noi scheme pentru a crește valoarea adăugată a producției, iar fabrica de deshidratare a lucernei face parte din această gândire a noastră. O investiție atât de mare nu este la îndemâna oricărui fermier, având în vedere că ne-a costat peste 13 milioane de euro (n.r. - în condițiile unei cifre de afaceri anuale de 77 milioane euro). Aceasta se va amortiza într-un timp destul de lung. Obținem însă o lucernă de calitate foarte bună, având în vedere că procentul de proteină la marfa pe care noi o livrăm depășește 22 la sută, ceea ce este mult mai mult decât produce soia. O a doua problemă este că faptul că zootehnia din România nu este dezvoltată, că nu avem putere de cumpărare pentru lucernă pe piața internă, fapt pentru care suntem nevoiți să facem export în țările din Orientul Mijlociu”.

Conform precizărilor șefului Agricost, în cadrul companiei lucrează 1.000 de oameni, angajați care „au niște salarii decente”.

„Acești o mie de oameni, la rândul lor, au acasă de întreținut o familie cu două și trei persoane. Asta înseamnă că noi asigurăm un trai decent la peste 3.000-4.000 de oameni din județ”, a conchis Constantin Duluțe.

Întrebat fiind de un jurnalist Revista Fermierului câte dintre cele peste 26.000 de exploatații agricole cu personalitate juridică din România care au în proprietate suprafața agricolă utilizată sunt deținute într-o formă sau alta de străini, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a răspuns că în două luni va finaliza o analiză a terenurilor deţinute la noi în țară de resortisanți de peste hotare, în acest moment fiind în posesia doar a unor date parţiale.

„E pământul ţării şi trebuie să ştim pe mâinile cui se află acest pământ. Lucrăm la date, avem date parţiale în momentul acesta, pentru că ele sunt foarte greu de individualizat, având în vedere faptul că în numele altora sunt terenurile respective. Sper ca în maximum două luni, să avem situaţia foarte clară la nivelul ţării pentru că este o problemă de interes naţional, să cunoaştem care este situaţia în România foarte exact”, a precizat șeful MADR în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) la mijlocul lunii ianuarie a.c., în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele Anchetei Structurale în Agricultură 2016 (ASA 2016).

Primele 10 persoane juridice care încasează subvenții pentru agricultură în România au capital din afara Uniunii Europene (finanțări libaneze, chineze etc.), conform declarațiilor eurodeputatului PPE, Daniel Buda.

„Primele 10 firme care sunt cu subvenţiile nu sunt din Uniunea Europeană, sunt din afara UE, sunt libanezi, chinezi ş.a.m.d. Noi exportăm subvenţiile în afara spaţiului UE”, declara Buda, citat de aceeași agenție națională de presă Agerpres.

Publicat în Ultimele noutati

O mai veche discuție privind posibilitatea îngrădirii accesului resortisanților străini la înstrăinarea terenurilor agricole românești, aspect reglementat în oarecare măsură printr-o lege votată în urmă cu patru ani, ar urma să ia o nouă turnură potrivit noilor amendamente aduse proiectului de act normativ (Plx – 336/2018) de modificare a Legii 17/2014, aflat în prezent în Camera Deputaților, a anunțat joi, 7 iunie 2018, deputatul PSD buzoian, Dănuț Păle, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din camera inferioară a Parlamentului.

Mai exact, a afirmat politicianul, străinii ar trebui să aibă domiciliul în România timp de cinci ani, înainte de a putea cumpăra pământ. Păle spune că, astfel, se va îngreuna foarte mult accesul resortisanților extracomunitari la piața funciară din România.

„A fost o discuție săptămâna trecută, cu dezbateri generale, la care am avut reprezentanți LAPAR și PRO AGRO”, a precizat Păle în deschiderea conferinței organizate de Ro.aliment. „Străinii trebuie să aibă domiciliul în România timp de cinci ani, amendament adus de deputați împreună cu LAPAR; se va vota fără nicio problemă acest aspect. Putem intra în orice discuții cu Comisia Europeană, dar cel puțin în cazul terților nu avem de ce s-o facem. Clar, minimum cinci ani de zile trebuie un resortisant străin extracomunitar ca domiciliu în România”.

Păle a adăugat că dacă vor exista doritori de achiziție de teren arabil românesc prin terți, și aceia, inclusiv societatea comercială, vor trebui să aibă o vechime de cinci ani, istoric aici.

„Dacă n-au cinci ani, la revedere!”, a adăugat parlamentarul.

În ceea ce privește preemtorii, Dănuț Păle a afirmat că din proiectul de act normativ aflat în discuții în Camera Deputaților s-a scos partea de coproprietar pentru că era reglementată prin Codul Civil și acest tip de preemtor era de drept.

„Era o aberație”, a adăugat deputatul.

Acesta a precizat în exclusivitate pentru Revista Fermierului că la capitolul preemtori au rămas în textul de lege doar arendașii, vecinii, tinerii agricultori și ADS.

„În discuții, se dorea scoaterea tinerilor de acolo. Așa venise domnul (...). Și am argumentat în felul următor – nici nu drege, nici nu strică, dar merge foarte bine ca imagine, că te preocupă tânărul fermier. În rândul arendașilor avem și tineri; deodată, îi regăsesc acolo. La vecini, avem vecini tineri și alții. Tinerii (...) vor fi avantajați în felul următor: - nu le cerem istoric fiscal și vechime în agricultură, dar să aibă domiciliu în România. Venea olandezul tinerel, fermier, și ce făceam? Aruncam totul în aer!”, și-a completat discursul parlamentarul buzoian.

În plus, Păle a menționat că este în discuție, de asemenea, ca pe lista preemtorilor să intre ASAS, liceele de specialitate și facultățile de profil.

„Există situații în care au și acestea teren și să nu existe pericolul să-l piardă sau să se interpună”, a explicat vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

Totodată, el a afirmat că acolo unde LAPAR venise cu propunerea ca numai ca aceia care au studii superioare în agricultură să poată cumpăra teren, acest amendament s-a scos.

„Chiar eu l-am întrebat (n.r. - pe președintele LAPAR, Laurențiu Baciu) ce facem cu absolvenții de licee de specialitate? Noi am spus studii de profil în domeniu”, a mărturisit oficialul Parlamentului.

O altă modificare discutată cu Dănuț Păle în ceea ce privește amendamentele aduse Plx – 336/2018 a fost și cea legată de egalitatea în îndeplinirea condițiilor premergătoare achiziției de pământ, reglementată de viitorul act normativ. Deputații s-au întrebat dacă preemtorii tineri care se califică pentru achiziția de teren au înaintat aceeași ofertă, au aceleași condiții, care are întâietate?

„Noi am spus că acela care desfășoară activități cu profil agricol”, a afirmat membrul Comisiei de Agricultură. „Tot ceea ce am discutat în comisie până acum chiar a mulțumit, pentru că asociațiile profesionale și-au retras multe dintre propuneri, cum era și cea cu vecini cu teren, tăind agricol din sintagmă. Noi am reintrodus conceptul de teren agricol. Cum era altfel? Vecin cu vilă? Nu. Noi discutăm de vânzarea terenului extravilan. Apoi, este o discuție vizavi de achiziția terenului și a faptul că timp de 15 ani nu-l poți înstrăina și îl folosești pe probleme de agricultură. În lege se scrie că după 15 ani doar ADS-ul îl poate cumpăra. Dar de ce? Poate fi facultatea, un vecin etc. Ne dorim din suflet să facem o lege care să ajute și, în același timp, să oprească „ieșirea” terenurilor din România către străini. Spre sfârșitul lunii ar trebui să plece din Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților pentru ca, la toamnă, să intre în procedură de vot”.

Nu în ultimul rând, Păle a dorit să tragă un semnal de alarmă în ceea ce privește interacțiunea actorilor din întreg sectorul de producție, procesare, comercializare și industriile conexe din domeniul agroalimentar românesc cu Parlamentul. Mai exact, el acuză că beneficiarii acestor acte normative își arată nemulțumirea abia după votul din plen, nu și înainte, când lucrurile se mai pot schimba.

„La noi, la Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, cred că se plămădesc destul de multe legi menite să sprijine, nu să încurce. Metoda de lucru în comisie s-a schimbat puțin, în sensul că se lucrează foarte mult în subcomisii și mi-aș dori ca reprezentanții sectorului agroalimentar românesc să fie prezenți la acele discuții din subcomisii, când se creionează proiectul legislativ. Este un paradox: - după ce apare legea, cu toții avem idei, cu toții ne dăm seama cât de încurcată este legea, dar nimeni nu intervine atunci când ea este postată pentru dezbatere publică sau foarte puțini intervin să aducă amendamente sau să spună lucrurilor pe nume”, a conchis Păle.

Anterior, la conferința sa, Baciu pusese tunul pe parlamentari

Cu ocazia conferinței naționale a agricultorilor LAPAR care a avut loc la București în ziua de 23 mai 2018, liderul ligii, Laurențiu Baciu, a afirmat că nu este normal ca autoritățile statului să lucreze la elaborarea unui act normativ care să reglementeze vânzarea de terenuri, document care modifică celebra Lege 17/2014, fără ca fermierii să poată să-și spună părerea.

În loc să-i ajute pe agricultorii romani, forma în care a iesit acest document de la Senat mai mult îi încurcă. Poate în al XII-lea ceas să se mai poată face ceva în Camera Deputaților, spunea pe atunci șeful LAPAR, pentru că la cum arata acum până și Legea 17/2014 i se pare mai bună.

„Cum se poate discuta o lege a vânzării terenurilor fără ca cei interesați sau beneficiarii să meargă și ei să-și dea măcar cu presupusul? Păi daca așa lucrăm… (...) am văzut ce-a ieșit. Noi, întotdeauna, trebuie să tragem de două ori ca să nimerim o dată. Așteptăm acum să ajungă în Camera Deputaților ca să vedem cum putem s-o ajustăm, s-o aducem pe drumul bun pentru că, nu fac acuzații directe, este o aberație ce-am văzut acolo. Dacă iese așa, prefer să rămâna Legea 17/2014, nemodificată. Am zis că modificăm o lege care să vină în sprijinul cumpărătorilor autohtoni, acesta a fost obiectivul numărul unu. Or, legea aia, dacă o luăm și o amestecăm bine, mai mult ne încurcă decât ne ajută”, a afirmat Lauențiu Baciu la Conferința naționala a agricultorilor LAPAR.

În prezent, în Parlamentul României se află în dezbatere Plx - 336/2018 - proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), cu modificările și completările ulterioare.

Publicat în Piata agricola

Potrivit ultimelor amendamente aduse legii ordinare pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului OUG 81/2017 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului OUG 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale (PL-x 583/2017), act normativ adoptat prin vot final miercuri, 11 aprilie 2018, cu 243 voturi pentru, vânzarea cerealelor de către producătorii agricoli persoane fizice sau juridice, pe piața internă sau la export, se va realiza pe baza contractelor de vânzare.

Conform amendamentelor aduse PL-x 583/2017 în ultima ședință a Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii Specifice din Camera Deputaților din 27 martie 2018, la Art. 3, alin. 2 se precizează că: „Vânzarea cerealelor de către producătorii agricoli persoane fizice sau juridice, pe piața internă sau la export, se realizează pe baza contractelor de vânzare, al căror model se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, la propunerea Asociației Interprofesionale pe Produs «Cereale, Oleaginoase și Produse Derivate» (OIPCOPD), și a facturilor emise potrivit legii, iar în cazul persoanelor fizice care nu au obligația emiterii facturilor și desfășoară activități economice potrivit prevederilor Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, a documentelor de valorificare reglementate de această lege, cu respectarea prevederilor art. 12 alin. (1)ˮ.

Totodată, la Art. 3, alin. 4, deputații din comisia de profil au mai precizat: „Fac excepție de la prevederile alin (2) vânzările de cereale prin comerțul cu amănuntul în zonele publice, precum și vânzările de cereale care au ca obiect tranzacționarea unei cantități de până la 5.000 kg, conform legii.”

Un alt amendament este cel adus Art.10. Astfel: „Cerealele şi/sau produsele procesate din cereale se comercializează pe piaţa internă sau la export, cu respectarea următoarelor cerinţe minimale: a) să fie achiziţionate de la producătorii agricoli, de la locul de recoltare în sau din spaţii de depozitare autorizate, numai de către operatorii economici care au ca obiect de activitate comerţul cu cereale, pe baza documentelor prevăzute la art. 3 alin. (2); b) să fie achiziţionate de la ceilalţi parteneri de pe filieră, în/sau din spaţii de depozitare autorizate, mijloace de transport terestre și fluviale , pe baza contractelor de vânzare şi însoţite de facturi fiscale, file din carnetele de comercializare (...)”.

La începutul lunii noiembrie 2017, președintele OICPDR, Aurel Popescu, declara pentru Revista Fermierului că nu a fost consultat în problema OUG 81/2017 care reglementează vânzarea de cereale pe piața internă sau la export în baza unui contract scris între părți sau primii cumpărători, valabil pe șase luni, chiar dacă această entitate este împuternicită prin lege să emită un model de contract, document pe care să-l difuzeze apoi tuturor membrilor, iar aceștia să-l respecte.

„Nu s-au consultat deloc cu noi. Cred că au modificat Ordonanța 12 din 2006. Noi, la Ordonanța 12 din 2006 aveam mult mai multe observații de făcut, pentru că foarte multe prevederi din ordonanța aceea sunt perimate, nu mai sunt de actualitate că s-a schimbat legislația în 11 ani”, afirma Popescu. „S-a inițiat un dialog pe această temă odată cu gradarea cerealelor în prezența ministrului Agriculturii, Petre Daea. La acel moment, ministrul de resort s-a axat pe gradarea cerealelor și întrucât s-a cam enervat pe această temă, s-a oprit acolo totul și nu s-a mai făcut nimic. Efectiv, nu am fost consultați pe modificarea Ordonanței 12 și, repet, în Ordonanța 12 sunt multe prevederi care trebuie scoase pentru că nu mai sunt de actualitate. (...) Sigur că existau contracte între furnizori și procesatori înainte de această ordonanță. Acum, durata trebuie să fie de minimum șase luni. Nu este asta o problemă. Problema este că OICPDR este îndrituită de lege să scoată un model de contract, pe care să-l difuzeze tuturor membrilor, iar aceștia să-l respecte. În al doilea rând, OICPDR trebuie să facă un acord interprofesional cu toți actorii de pe lanțul cerealier. (...) OICPDR, cel puțin președintele OICPDR, nu a fost consultat în această problemă”.

Publicat în Piata agricola

Grupul francez Danone SA a anunţat miercuri vânzarea unei participaţii de 1,5 miliarde de euro (1,9 miliarde de dolari) sau 14 la sută în compania niponă Yakult, cea mai recentă iniţiativă în vederea majorării recompenselor destinate acţionarilor, anunță Reuters.

Cei mai mari jucători de pe piața food (Danone, Nestle, Unilever) se confruntă în ultima vreme cu o presiune constantă venită din partea unor acţionari care afirmă că ar trebui majorate plăţile cuvenite acţionarilor.

„Danone transmite un semnal puternic, îşi îndeplineşte angajamentele pentru o alocare mai bună a capitalului. Acum,problema este: ce va face cu toţi aceşti bani?”, se întreabă Gregoire Laverne, director în cadrul Roche Brune Asset Management.

Compania citată se află în prezent în urma rivalilor, ca urmare a vânzărilor mai slabe pe piaţa lactatelor din Europa şi a încetinirii cererii pe unele pieţe.

Yakult a anunţat că va efectua o răscumpărare de acţiuni de 36 miliarde de yeni (336 milioane de dolari), la care va participa şi Danone, care va păstra o participaţie de 7% în Yakult, rămânând cel mai mare acţionar.

Grupul Danone a demarat investiţia în România în 1996, prin achiziţia fostei unităţi Mioriţa Fundeni. Începând cu 2013, Danone România a devenit centrul regiunii Europei de Sud-Est, care include România, Bulgaria, Grecia şi ţările adriatice, servind o piaţă potenţială de peste 60 de milioane de consumatori.

Publicat în International
Pagina 1 din 2