Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

În 2017, țara noastră avea 62.489 hectare acoperite de pomi fructiferi, din care 55.100 hectare cu meri, 3.231 hectare cu peri şi 1.846 hectare cu piersici, față de 2012 România majorând totalul cu 3.400 hectare sau șase procente, a anunțat joi, 21 februarie 2019, Oficiul European de Statistică (Eurostat).

De asemenea, la nivelul Uniunii Europene (UE), aceeași statistică spune că aproximativ o treime din suprafeţele acoperite cu livezi de meri erau în Polonia (160.800 hectare, sau 34%), în Italia (55.800 hectare, sau 12%) şi în România (55.100 hectare, sau 12%).

Pe de altă parte, două treimi din suprafeţele cultivate cu pomi fructiferi din UE sunt în Spania, Italia şi Polonia. Spania este liderul UE în ceea ce priveşte terenul alocat livezilor (422.800 hectare, sau 33% din totalul UE), urmată de Italia (279.300 hectare, sau 22% din totalul UE) şi Polonia (167.300 hectare, sau 13% din totalul UE).

Comparativ cu 2012, suprafaţa cultivată cu pomi fructiferi în UE a crescut cu 0,4%. În perioada 2012 - 2017, cele mai mari creşteri s-au înregistrat în Polonia (plus 16.300 hectare, sau 11%), Grecia (plus 5.300 hectare, sau 6%), România (plus 3.400 hectare, sau 6%) şi Portugalia (plus 2.500 hectare, sau 7%). Acestea au compensat declinul din Spania (minus 9.800 hectare, sau 2%), Italia (minus 6.300 hectare, sau 2%), Cehia (4.100 minus hectare, sau 29%) şi Croaţia (minus 1.900 hectare, sau 24%).

Aproximativ 1,3 milioane de hectare de teren din Uniunea Europeană erau cultivate în 2017 de pomi fructiferi, reprezentând aproximativ 1% din suprafaţa utilizată în agricultură.

Peste o treime din totalul suprafeţelor cultivate cu pomi fructiferi erau livezi de meri (37%), o cincime erau portocali (20%), piersici (15%), mandarini (11%), peri (8%), caişi (6%) şi lămâi (5%).

Șeful Asociației Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana”, Nicolae Cioranu, a declarat pentru emisiunea „România Agricolă” că se va afilia LAPAR, chiar dacă organizația pe care o conduce este membră Romovis, la rândul ei membră cu drepturi depline a Ligii conduse de longevivul agricultor băcăuan Laurențiu Baciu.

„Am în plan să mă afiliez la LAPAR și cu Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” din Arad, aceasta fiind o asociație care este acreditată să conducă Registrul Genealogic la rasa Țurcană. Cu această ocazie, am înaintat o solicitare. Dacă colegii din LAPAR sunt de acord să punem umărul împreună pe tot segmentul de oierit, am fi foarte bucuroși”, a precizat Cioranu marți, 19 februarie 2019, cu ocazia Adunării Generale a membrilor LAPAR. „De când «am deschis ochii» pe anumite forme de organizare, cu toate că reușitele noastre nu au fost întotdeauna pe așteptări, pași înainte am făcut, așa, mai mici, mai greu de recunoscut, dar asta este situația. Ne punem speranțe ca reușitele noastre să fie mult mai concrete dacă facem parte dintr-o familie a agricultorilor din România. (...) Nu așteptăm ca organizația să ne coboare luna de pe cer, dar prima dată, o ambianță între noi, ca lideri din agricultură, cultură mare, zootehnie, așază foarte mult lucrurile”.

În 2017, aderarea Romovis la LAPAR se făcea tot sub bagheta lui Cioranu

romovis laparDupă o lungă perioadă de tatonări, în care unii dintre marii fermieri ai României nu o dată au afirmat că LAPAR reprezintă exclusiv sectorul vegetal, joi, 17 martie 2017, Federația Romovis devenea membră asociată a Ligii conduse de Laurențiu Baciu, alături de organizații ale producătorilor agricoli din județele Mureș, Alba și Sibiu.

Conform afirmațiilor liderului LAPAR, acțiunile de întărire a Ligii ar urma să continue cu afilierea organizațiilor din județele Bihor, Maramureș și Cluj pentru ca, „poate peste vreo trei luni”, federația condusă cu mână forte de băcăuanul Baciu să fie prezentă în toate cele 42 de județe ale țării.

„Astăzi a avut loc Consiliul Director LAPAR; (...) unul mai special. Și când spun mai special, mă refer la faptul că este și o dare de seamă a activității LAPAR din ultimele două luni, a reușitelor și a nereușitelor, dar astăzi putem spune că este un moment deosebit al organizației LAPAR, când a avut loc aderarea ca membru asociat a unei federații destul de cunoscute în România, mai ales în sectorul ovin – Romovis. Începând de astăzi, pe lângă structura cunoscută, Romovis este și membru LAPAR și, totodată, prin LAPAR, membru ELO”, a afirmat Laurențiu Baciu. „Tot de astăzi, au devenit membri LAPAR organizații ale producătorilor agricoli din județele Mureș, Alba, Sibiu, urmând ca în perioada imediat următoare să se afilieze la LAPAR și organizații din județele Bihor, Maramureș și Cluj”.

Potrivit spuselor liderului Ligii, prin această asociere cu Federația Romovis, condusă la acea vreme chiar de către Nicolae Cioranu, atât această formă asociativă, cât și LAPAR aveau să devină mai puternice.

„Sperăm ca într-un viitor foarte apropiat să fie și alte organizații reprezentative la nivel național care să adere la LAPAR”, adăuga Baciu.

Întrebat fiind atunci care urma să fie „șeful” oierilor din Romovis începând de joi, 17 martie 2017, Baciu a replicat: „Noi am stabilit care sunt condițiile de colaborare și nu știu dacă are importanță cine anume va conduce. Cred că important este ca toată activitatea noastră să aibă un numitor comun și, normal, ca în orice organizație, toate deciziile, marile decizii sunt luate la nivel de consiliu director, din care face parte și Romovis, iar președintele trebuie doar să pună în aplicare hotărârea consiliului director. Conducătorul este consiliul director”.

Potrivit propriului document de poziție, LAPAR promite pentru 2019 să susțină exportul de ovine către țările arabe, să discute despre transparență cu ANSVSA, să abordeze modul de atribuire a pășunilor, să susțină financiar prin minimis fermele de elită, să modifice criteriile aferente Măsurii 10, Pachetul 8, respectiv să promoveze HG privind finanțarea programului pentru scrapie.

Cu ocazia unui eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) organizat miercuri, 20 februarie 2019, la Bucureşti, șefa Patronatului Peştelui din România, Mariana Munteanu, și-a exprimat speranța ca președinția română a Consiliului Uniunii Europene (PRES RO) să aducă sectorului piscicol atât de așteptatele plăți directe, dar și sume dedicate pe pilonul de investiții.

„Acest produs, peşte, care este cel mai sănătos (n.r. - produs) pe care îl punem pe masa consumatorului, nu are niciun fel de sprijin. Trăim cu speranţa că dumneavoastră, acolo, la Bruxelles, în aceste şase luni cât deţinem preşedinţia Consiliului UE, veţi reuşi să spuneţi pe acel articol 23, pe viitorul program operaţional pentru pescuit, că vrem subvenţie. Vrem cei doi piloni, pilonul de investiţii, din care 30% să meargă la măsuri de mediu pentru aceste compensaţii a pasărilor ihtiofage şi acest pilon I de plăţi directe”, este rugămintea adresată de președinta patronatului de profil către ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, citată de Agerpres.

Radu Manolache, administratorul unei amenajări din Delta Dunării (Lunca, Cherhana Jurilovca), a afirmat că din 39 de ferme piscicole, în prezent mai sunt în zonă doar cinci și a readus pe masă problema păsărilor ihtiofage.

„Din nefericire, vreau să vă anunţ că în Delta Dunării mai sunt 5 ferme piscicole dintr-un total de 39, pe 600 de hectare de luciu de apă, pe care părinţii şi bunicii noştri cu foarte multe sacrificii le-au amenajat pentru producţia de peşte. Eu funcţionez între o colonie de pelicani creţi şi una de cormorani şi nu am văzut pe nimeni de 10 ani de la o societate ornitologică, deşi se bat cu pumnul în piept şi au primit şi 2,4 milioane de euro de la Ministerul Mediului, pentru a face un studiu pentru cormorani. Am investit toţi banii familiei mele şi am toate bunurile amanetate pe la bănci ca să pot să încerc să fac piscicultură. Mai sunt 4-5 ferme care mai rezistă acestor atacuri. Îmi plac şi păsările, dar sunt 11 specii, nu numai pelicanii şi cormoranii, care mănâncă peşte. Rugămintea mea, în numele piscicultorilor din Deltă care mai supravieţuiesc, sunt compensaţiile pentru pagubele pe care le produc aceste păsări. Dar acestea trebuie date în fiecare an, nu cum s-a întâmplat în perioada 2007-2013, doar pentru un an, pentru că păsările acestea nu mănâncă doar într-un an şi în patru postesc”, a precizat Radu Manolache.

El a povestit cum un cormoran are şapte reuşite din zece atacuri, iar pelicanii atacă cu ciocul peşte de peste 4 kilograme.

„Un cormoran este un pescar extraordinar, are 7 reuşite din 10 atacuri, dar ceilalţi peşti mor în câteva zile. Pelicanul aplică lovituri cu ciocul la peşti de peste 4 kilograme, nu cum se spune că mănâncă peşte de un kilogram. Toate lumea spune: «De ce nu ai făcut un film?». Păi, ce, sunt eu Cousteau? Eu nu sunt cameraman. Să vină cei de la presă să facă un film, le dau o ciorbă de pelican şi de cormoran (...) În ceea ce priveşte compensaţia pentru motorină, nu ştiu dacă sunteţi informat, dar să ştiţi că toate motoarele pe barcă sunt pe benzină. (...) De asemenea, nu mai am cu cine lucra, nu am pe cine să angajez. Vă rugăm să încercăm să colaborăm să simplificăm ghidurile (n.r. - de finanţare pe POPAM). Eu cred că toţi suntem vinovaţi de situaţia în care am ajuns. Deţinem 25% din suprafaţa piscicolă a Europei şi importăm 90% din peştele de apă dulce”, a subliniat administratorul amenajării din Delta Dunării.

Redresarea sectorului!

De cealaltă parte a baricadei aflat, ministrul Daea i-a ascultat cu atenţie şi a promis că va înfiinţa un colectiv pentru redresarea sectorului din care or să facă parte şi reprezentanţii acestui domeniu.

„Pe baza realităţii triste pe care o avem astăzi, resursa este în cumpănă. După ce a fost această explozie mediatică, îmi scriu oamenii că merg pe Mureş, pe Arieş şi că timp de trei ani de zile nu au prins un scobar şi nu au luat o mreană, pentru că nu mai sunt aceste specii, pentru că nu am avut o politică în domeniu corectă. Resursa se gestionează în domeniu. Ele trebuie să fie populate şi repopulate într-o proporţie bine-cunoscută de fermierii piscicoli, pentru a avea succes. Depopulând aceste lacuri, le-am transformat din locuri de agrement excepţionale în locuri în care stau broaştele, ţânţarii şi şerpii. La MADR, prin ordin al ministrului, voi institui un colectiv pentru redresarea sectorului din care să faceţi parte şi dumneavoastră, reprezentanţi ai sectorului”, le-a transmis Petre Daea.

Tot el a făcut un apel către fermierii piscicoli de a atrage întreaga sumă rezervată României prin Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM).

„Avem 168 de milioane de euro din FEPAM, o sumă importantă, care se află pe drumul accesării. Astăzi veţi primi toate datele necesare, detaliile tehnice, consultanţă (...) să vă aşezaţi la masa colaborării. Sunt şase priorităţi care definesc, pe de o parte controlul preocupărilor, pe de o parte suma. Nu am dreptul şi este obiectiv prioritar pentru ministrul agriculturii să ia toţi banii, dar toţi de la Uniunea Europeană, bani la care avem dreptul şi pe care trebuie să îi folosim, cu o singură condiţie: să ne punem la treabă. Să ne desfăşurăm sesiunile corect, să informăm la timp, să acţionăm fără greşeli pentru a putea valorifica întreaga sumă rezervată României, evident care creşte cu cea pusă la dispoziţie prin bugetul statului”, le-a transmis celor din sectorul piscicol ministrul Petre Daea.

El a subliniat că sectorul acvaculturii beneficiază pentru prima dată de subvenţie la motorină, la fel ca în agricultură, dar şi de bani pentru investiţii în reproducţie.

„Acum aveţi în mână, e adevărat, puţin, două instrumente, aveţi actul normativ pentru motorină, pentru cei care vă ocupaţi de acvacultură şi aveţi pentru prima dată acest lucru, dar şi pentru investiţii în piscicultură şi în reproducţie”, a mai spus oficialul MADR.

Până la sfârșitul anului trecut, plăţile către beneficiari prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) au fost de 31,835 milioane de euro (18,9%), iar sumele solicitate Comisiei Europene în limita alocării UE, de 26,77 milioane de euro (15,9%).

Rambursarea efectivă de la UE este de numai 17,48 milioane de euro, ceea ce înseamnă un grad de absorbţie de doar 10,38% din alocarea europeană de 168,32 milioane de euro venită prin POPAM.

În contrapartidă cu fermele vegetale care au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare stabilă, în zona pisciculturii situația pare să nu fie atât de roz, descrierea plastică a situației prezentate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia unui eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM), miercuri, 20 februarie 2019, fiind aceea că „lucrurile s-au rupt”.

„În domeniu, pe cele 700.000 de hectare de luciu de apă pe care le are România, producem extrem de puţin. (...) Acest sector s-a rupt pur şi simplu de dinamica zilei. Fermele vegetale au crescut, s-au dezvoltat, s-au mobilat, au primit fonduri, altă tehnică, alte rezultate, alt confort financiar, altă situaţie economică, un alt confort social. Aici lucrurile merg mai încet, iar lucrurile s-au rupt”, a mărturisit oficialul guvernamental.

Daea a adăugat că sectorul piscicol a fost abandonat în ultima perioadă, iar absorbţia banilor europeni este destul de scăzută, cu toate că, în ultima perioadă, este vizibil un reviriment.

„Ştiu domeniul, sectorul, şi îl ştiu bine. (...) Din nefericire, sectorul a fost abandonat, iar suferinţa în sector s-a cuibărit. Folosesc aceste metafore pentru a da bine, pentru a da contur celor spuse de mine şi a atrage seva de interes şi a acelora care nu au contingenţa în domeniu şi nici nu au interes pentru a se dezvolta domeniul. (...) Aici, astăzi, în dialogul pe care îl veţi purta, trebuie să vedem ce facem în continuare în domeniu, cu ce bani, în aşa fel încât, până la croirea noii politici în domeniu, să putem să valorificăm resursele pe care le avem, sursele de finanţare pe care le punem la dispoziţie, dar mai cu seamă modul de lucru între autoritate şi cei care îşi desfăşoară activitatea în domeniu. Am luat bani puţini din acest sector. Este adevărat că în ultima perioadă de timp lucrurile s-au dezgheţat, dar numai la mal, în larg. În profunzime, din nefericire sunt încă multe de făcut”, a precizat membrul Executivului Dăncilă.

Tot el a recunoscut că, în continuare, există probleme în ceea ce privește relația producătorilor din sectorul piscicol și agrozootehnic cu reprezentanții instituțiilor cu care aceștia intră în contact direct. În acest sens, el vorbește de „reguli”, „atitudine”, respectiv de „comportamentul autorităţii”.

„Fermierii, indiferent care sunt ei, unde îşi desfăşoară activitatea, de ce se ocupă, cum şi-au gândit afacerile, fermierii trebuie să fie cei care primesc ajutorul statului şi nu umblă după ajutor pe care să îl primească de la stat. Am un grad de nemulţumire aici şi anume acela că în sector, din nefericire, şi să sperăm că pentru puţin timp, apropierea între funcţionarul statului şi sector nu este aceea pe care şi-o doreşte producătorul, nu este aceea pe care şi-o doreşte piscicultorul, nu este aceea pe care şi-o doreşte ministrul. (...) Nu poţi să desfăşori o activitate convenabilă, înţelegând aici atât confortul financiar, cât şi confortul social, dacă între autoritatea în domeniu şi cei care beneficiază sau ar trebui să beneficieze de reguli, de atitudine, de comportamentul autorităţii nu există armonia în interese şi respectul faţă de muncă”, a mai punctat ministrul.

Nu în ultimul rând, Daea, citat de Agerpres, a spus că obiectivul pe care îl urmăreşte este ca autoritatea să vină către fermieri şi nu invers, pentru că „pescarii nu trebuie să plece de pe bărci căutându-şi drumul rezolvării problemelor”.

„Acesta este obiectivul pe care îl urmărim: nu fermierul vine la autoritate, ci invers, ca să fie foarte clar o dată pentru totdeauna, altminteri nu vom avea succes. Nici pescarii nu trebuie să plece de pe bărci căutându-şi drumul rezolvării problemelor, nici cei din acvacultură nu trebuie să plece pe drumul căutării soluţiilor şi, din nefericire, nu găsesc rezonanţa în înţelegerea fenomenelor şi, mai mult, în rezolvarea problemelor pe care le au. Pornind de la aceste considerente, vreau să vă asigur că pe acest drum pornim de astăzi, pornim împreună, îl urmăm împreună, muncim împreună, căutăm soluţii împreună, rezolvăm greutăţile împreună, într-un cuvânt, suntem toţi în aceeaşi barcă”, a conchis şeful MADR.

Șeful MADR a participat la primul eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM).

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală de Pescuit (DGP-AMPOPAM), organizează o nouă serie de evenimente de informare, în perioada 20 februarie - 14 martie 2019, în şapte localităţi.

În cadrul acestor evenimente, potenţialii beneficiari vor afla detalii cu privire la măsurile finanţate din Fondul European de Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM).

Astfel, cei interesaţi pot afla informaţii referitoare la depunerea de proiecte finanţate din FEPAM privind: investiţii productive în acvacultură, diversificarea veniturilor şi noi forme de venit, măsuri de marketing, porturi de pescuit, locuri de debarcare, centre de licitaţii şi adăposturi - investiţii menite să îmbunătăţească infrastructura porturilor de pescuit şi a halelor de licitaţii sau a locurilor de debarcare, investiţii pentru construirea sau modernizarea adăposturilor pentru îmbunătăţirea siguranţei pescarilor, investiţii în instalaţiile de colectare a deşeurilor, inovare ș.a.m.d.

Calendarul acţiunilor de informare de la nivel local pentru următoarea perioadă este: 26 februarie 2019, la Sâmbăta de Sus - judeţul Braşov; 28 februarie 2019, la Iaşi; 5 martie 2019, la Oradea; 7 martie 2019, la Borşa; 12 martie 2019, la Băile Olăneşti - Hotel Central; 14 martie 2019, la Tulcea.

Producătorii agricoli români nu sunt de acord cu plafonarea plăţilor directe în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), iar numărul ţărilor care împărtăşesc aceeaşi opinie a ajuns la 23, a mărturisit, marţi, 19 februarie 2019, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu.

„Pe ceea ce înseamnă plafonare sunt 23 de ţări care nu doresc acest lucru, inclusiv una din cele mai aprige ţări care a susţinut plafonarea, Olanda, acum este cea mai înverşunată, pentru că au observat toţi că este o mare plasă că se ia de la ăia mari şi se dă la ăia mici. Interesul nu era acesta, ci era un interes ascuns: de a aduce banii din pilonul I la pilonul II la dezvoltare rurală, ceea ce vor italienii şi spaniolii. Practic, celor mari vor să le ia banii, iar cei mici rămân la aceeaşi sumă, aşa că nu e în plus. Deocamdată se mai discută, se mai negociază. Acolo fiecare caută să obţină ceva”, a precizat oficialul Ligii, la finalul Adunării Generale a membrilor organizației.

În viziunea sa, cel mai probabil, noua structură a Comisiei Europene (CE) şi noul Parlament European (PE) vor da liber statelor membre UE să-și genereze propriile plafoane și să gestioneze aceste sume cum doresc de cuviință.

Întrebat câte din cele 12 priorităţi susţinute de LAPAR se vor regăsi efectiv în noua PAC, preşedintele Ligii a menţionat că în condiţiile în care Europa este în campanie electorală „se scot tot felul de promisiuni, dar asta nu înseamnă că se şi materializează”.

„Se discută pe nişte subiecte care practic nici nu au început. Ne dăm toţi cu părerea pe ceea ce înseamnă viitorul PAC, dar Europa a intrat în campanie electorală. Sunt europarlamentarele şi se scot tot felul de promisiuni, dar asta nu înseamnă că se şi materializează. De un PAC adevărat sau de nişte propuneri concrete putem vorbi după ce se aranjează comisiile şi noul Parlament European. Restul sunt vorbe, ghicim, dăm cu presupusul”, a adăugat Baciu.

Fără plafonare este prima prioritate susţinută de LAPAR în noua Politică Agricolă Comună, deoarece aceasta ar trebui considerată o politică economică care asigură securitatea alimentară şi nu o politică socială.

„Plafonarea va descuraja antreprenorii de succes din mediul rural să se dezvolte şi să-şi mărească afacerile peste un anumit prag. Având în vedere faptul că fermele sunt cele care asigură securitatea alimentară, este necesar să existe o anumită predictibilitate şi eficienţă în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor în domeniul agricol”, se menționează într-un raport pus la dispoziția presei de oficialii LAPAR.

Potrivit Eurostat, din numărul total de 10,3 milioane de ferme din UE, 66% au mai puţin de 5 ha şi doar 11% dintre fermierii care conduc afaceri agricole au sub 40 de ani, iar 32% dintre aceştia au peste 65 de ani. De asemenea, 3% din fermele din Uniunea Europeană care au o dimensiune egală sau mai mare de 100 ha lucrează peste jumătate din terenul arabil european.

Fermele din UE se clasifică în ferme de subzistenţă (65% din numărul total de ferme cu o suprafaţă mai mică de 5 ha, ferme mici şi medii, de regulă ferme de familie, şi ferme mari (peste 50 ha) adică societăţi comerciale axate pe obţinerea profitului din activităţi agricole.

„Din numărul total de 10,3 milioane ferme, 4 milioane au o producţie sub 2.000 de euro şi însumează o producţie de 1% din totalul producţiei agricole europene. 296.000 de ferme, respectiv 3% din numărul total de ferme, au o producţie de minimum 250.000 euro şi sunt responsabile de 55% din producţia agricolă europeană. 54% din producţia europeană este datorată Franţei (17%), Germaniei (13%), Italiei (12%) şi Spaniei (11%), iar România, deşi deţine o treime din numărul total al fermelor din UE, are o producţie de 3,4% din totalul producţiei europene”, se menționează în document.

În această situaţie, plafonarea transformă PAC din politică economică în politică socială şi intră în contradicţie cu principiile de funcţionare ale UE astfel cum au fost stabilite prin art. 39 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, care stabileşte obiectivele specifice ale Politicii Agricole Comune. Printre acestea se numără: creşterea productivităţii agricole prin promovarea progresului tehnic şi asigurarea utilizării optime a factorilor de producţie, în special a forţei de muncă, asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolă şi stabilizarea pieţelor etc.

În opinia reprezentanţilor LAPAR, plafonarea trebuie lăsată la alegerea voluntară a statelor membre prin crearea planului naţional strategic bazat pe subsidiaritate.

Plafonarea, conform propunerii Comisiei Europene în forma sa actuală (o sumă limitată pentru fiecare fermă, indiferent de dimensiune), vine în contradicţie cu principiul subsidiarităţii şi al descentralizării şi face ca planul strategic al fiecărui stat să devină redundant.

Cu ocazia evenimentului organizat marţi, la finele conferinței de presă, LAPAR a acordat partenerilor media premii de excelenţă pentru modul în care au reflectat activităţile din sectorul agricol, iar Revista Fermierului s-a numărat printre premianţi.

decernare

În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc marți, 19 februarie 2019, la București, agricultorul băcăuan Laurențiu Baciu a dat de pământ cu noul concept de casă de comerț agroalimentar promovat și bugetat de ministrul Agriculturii în exercițiu, Petre Daea, și a spus că așa cum este conceput acesta, nu consideră că va avea succes, fiind un proiect „mort din fașă”.

„Eu mi-am exprimat punctul meu de vedere, al lui Laurențiu Baciu, și nu al președintelui LAPAR. Nu m-am consultat cu colegii mei pe acest subiect și nu-mi pot permite să vorbesc în numele lor. Ce vă pot spune este că, așa cum am analizat eu, pentru mine, (n.r. - Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea”) este o propunere care nu îmbracă realitatea din România. Vrem să facem ceva ce este aproape imposibil la condițiile pe care le avem (...) și cred că, ținând cont de faptul că este o acțiune a statului și care necesită foarte mulți bani pe care noi nu-i avem, așa cum este concepută, nu văd să aibă succes”, a precizat agricultorul din Bacău. „Cred că autoritățile statului aveau la dispoziție, fără eforturi financiare, alte soluții pentru a ajuta piața produselor agricole din România. Această casă, așa cum au explicat-o cei care sunt puși să se ocupe de ea, nu rezolvă nicio problemă. Pur și simplu cred că este un proiect care a murit în fașă. Vorbesc în nume personal acum – nu-i văd niciun viitor”.

În plus, la finele Adunării Generale a membrilor LAPAR, Baciu, vorbind în numele său și nu în calitate de președinte al Ligii, a menționat totodată că ar fi fost indicat ca autoritățile române să protejeze producția și exploatațiile agricole autohtone, într-un mod similar cu cel al altor state europene.

„Ei (n.r. - autoritățile statului) trebuia să facă altceva. Ieri am avut posibilitatea să mă exprim în acest sens, că statul are alte obligații, dacă este să copiem ceea ce fac alte țări membre din Europa, și anume să protejăm producția și exploatațiile agricole autohtone, unde statul ar trebui să se implice, așa cum se implică fiecare stat membru UE. (...) Dacă instituțiile statului nu intervin, că numai ei pot interveni, astfel încât să pună condiții în ceea ce înseamnă introducerea produselor agricole din afară, ce calități trebuie să îndeplinească (n.r. - produsele agroalimentare importate), ca să protejeze producția autohtonă (...) Cum vă explicați dumneavoastră că aceia care aduc carne de porc din Spania, după spusele lor, este mai ieftină decât cea românească, ținând cont de faptul că, Spania, pentru a produce carne, importă porumb din România și unde și costurile cu salariile sunt mult mai mari decât în România? Ce fel de carne credeți dumneavoastră că vă aduc importatorii? Ați fost și dumneavoastră afară, am fost și eu, am fost și prin piețe, și prin galantare, și m-am uitat ce prețuri au la produse alimentare. Îți pui întrebarea: - dacă mie îmi dă cu trei lei pe kilogram (n.r. - kilogramul de carne de porc), înseamnă că el trebuie să-l aducă din Spania mai ieftin, că el n-o cumpără mai ieftin. Ceva nu este în regulă”, a conchis pe acest subiect Laurențiu Baciu, agricultor băcăuan și deținător de hotel în centrul reședinței de județ.

Daea: Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, un lucru pozitiv

Potrivit afirmațiilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, apariția în piață a Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” reprezintă un lucru pozitiv, prin apariția unui competitor nou, dar mai ales a unuia autohton.

În plus, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc luni, 18 februarie 2019, la sediul Ministerului Agriculturii, acesta a precizat că bugetul pe anul 2019 cuprinde și finanțarea activității acestei case de comerț.

„Bine că este un competitor (n.r. - al traderilor). Și bine că este un competitor român. Și bine că este competiție. Bravo că această competiție va defini drumul corect pe care trebuie să meargă fiecare. Sigur, vom face și magazine. Am fost ieri în teren. Am plecat de la Piața Obor și m-am dus la Buzău. Am luat-o prin sate. M-am dus la oameni la care am văzut acoperișuri cu folie de polietilenă (n.r. - deținători de solarii), să văd ce fac acolo. Unul era la poartă cu mere, altul, cu porumb. Am aflat că se vinde kilogramul de mere cu 1,5 lei; niște mere extraordinare. Am cumpărat 20 de kilograme de la el. Apoi, am aflat că primul, cu banii de pe mere, a cumpărat porumb. Lucrurile acestea trebuie să le avem în vedere. Să luăm produsele de la oamenii aceștia. Am aflat de la o legumicultoare că nu mai poate umbla prin piețe cu producția. O dor genunchii de la stat în solar la repicat, la cârnit, la copilit, tăiat, palisat, cules, ales, sortat, ambalat. M-a întrebat dacă n-ar fi bine să vină cineva și să-i ia marfa. Eu i-am răspuns că da. Spunem acest lucru de mult, însă, din nefericire, nu s-a făcut până acum. N-a fost această structură. Bine că am făcut-o, este bine s-o fortificăm și să intre pe piață și să ia produsele de la fermieri, mari sau mici, și să le valorifice”, a mărturisit șeful de la Agricultură. „Și «Unirea» este prinsă în bugetul pe 2019. Toate sunt prinse. Noi nu vorbim aici despre posibile acțiuni. Noi spunem de lucruri foarte clare, de bugete foarte clare, noi ne stabilim programele foarte clar. Nu există nicio cifră în buget fără să nu fie proiect în spatele ei. Nu există proiect care să nu aibă corespondență în buget”.

Tot în acest context, Daea a adăugat că această cameră de comerț „va scoate afară intermediarii care falsifică prețul și depreciază produsul”.

Valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol

Executivul de la București aproba, joi, 29 noiembrie 2018, înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, o societate comercială prin care se va crea un mecanism naţional ce va asigura achiziţia, sortarea, procesarea primară, standardizarea şi distribuţia către reţele comerciale interne sau de export.

Noua entitate este menită să contribuie proactiv la implementarea politicii agricole naţionale, prin valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol de care dispune România, respectând direcţiile strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene (UE) şi prevederile Programului de Guvernare.

Casa de Comerţ Agroalimentar se bazează pe trei piloni de structurare şi dezvoltare: o reţea naţională în profil teritorial de clustere agricole, care va integra, la nivelul uneia sau al mai multor Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT), resursele locale de producţie agricolă şi servicii specifice având în structură cel puţin un centru de colectare/distribuţie a produselor.

„Funcţia de bază a clusterului local este de a asigura inputuri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agrochimice, servicii de mecanizare, resurse umane şi financiare etc.), dar şi de a asigura achiziţionarea pe loc şi la preţul corect al pieţei toate produsele agricole rezultate”, se menţionează în comunicatul de presă remis la redacție de ministerul de resort.

Un alt pilon este reprezentat de o reţea de centre regionale de însilozare, depozitare şi procesare industrială, funcţia de bază a unui asemenea centru fiind cea de a asigura sortarea, ambalarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a produselor agricole constând în cantităţi, sortimente şi la calitatea necesare promovării lor ritmice în reţelele comerciale interne, dar şi contingentarea pentru operaţiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieţei cu produse proaspete de calitate, dar şi creşterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.

Totodată, se are în vedere crearea unei reţele naţionale de magazine, dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piaţa internă cu produse agroalimentare proaspete şi procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, şi la echilibrarea balanţei comerciale sectoriale.

Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” va promova orientări strategice, cum sunt: integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării şi bunelor practici, inclusiv valorificarea bogatei tradiţii româneşti în acest domeniu; atragerea în circuitul economic reglementat şi fiscalizat a fermierilor şi stimularea mediilor asociative; informatizarea integrală a proceselor de la producţie la management, inclusiv implementarea unui sistem funcţional de asigurare a trasabilităţii produselor specifice; creşterea nivelului de calificare şi specializare în domeniul producţiei şi procesării agroalimentare, contribuind la dezvoltarea pieţei muncii sectoriale.

În plus, prin intrarea în circuitul economic a societăţii, se poate asigura creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor de susţinere a fermierilor şi a fermelor româneşti pe pieţele externe, dar şi de satisfacere a cererii pieţei interne, notează MADR.

Luni, 18 februarie 2019, a fost o zi plină pentru ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, oficial guvernamental care în cadrul a două conferințe succesive a vorbit atât despre întârzierea plății subvențiilor către fermierii la care s-au constatat erori în procesul de teledetecție, cât și despre când anume va fi plătit ANT-ul, respectiv dacă cei interesați de depunerea de proiecte pe subMăsurile 4.1 și 6.1 mai au vreo șansă să obțină bani FEADR.

Prima declarație importantă pentru agricultori a fost cea din cadrul celei de-a XXII-a sesiuni ordinare a Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România. Cu această ocazie, am putut afla că din cauza erorilor apărute în procesul de teledetecție, fermierii care au probleme nu primesc, deocamdată, subvenția.

„Suntem în proces de definitivare a subvenţiilor şi suntem 90% la zi. Mi-au pus câţiva primari întrebarea, pe bună dreptate: când pentru teledetecţie? În câteva zile se termină teledetecţia. Nu se vor primi bani, deocamdată, pentru cei care au probleme, dat fiind faptul că sunt unele erori. Nu se primesc acum pentru sprijin cuplat la legumicultură, dat fiind faptul că trebuie să se depună până la 31 martie documentele respective şi când se va operaţionaliza desfăşurarea bugetului respectiv, vor primi şi pentru Ajutorul Naţional Tranzitoriu (n.r. - ANT). În rest, sumele sunt în grafic, iar pe 1 martie începem să depunem cererile la APIA”, a explicat șeful MADR.

După câteva ore, cu ocazia unei alte conferințe de presă, de această dată la sediul ministerului de resort, Daea a mai vorbit despre ANT, mai exact despre cuantumuri care vor fi disponibile odată cu votarea bugetului de stat pe anul în curs.

„Cuantumurile pentru ANT-uri vor fi anunțate imediat cum apare bugetul. Ajutorul Național Tranzitoriu este un ajutor care stă pe bugetul țării. Nu se ia niciun leu de la Uniunea Europeană. Sunt bani bugetari. Așteptăm bugetul. Cu cât este mai repede, imediat îi dăm drumul. De aceea, suntem nerăbdători și foarte interesați să iasă bugetul cât mai repede, în așa fel încât să putem avea ce trebuie”, a adăugat ministrul Daea.

El a adăugat că în 2019 nu va fi distribuit niciun ajutor de minimis pentru crescătorii de bovine pentru lapte, ci doar sprijinul cuplat și ANT-ul, în timp ce pentru crescătorii de bubaline vor fi disponibilizate fonduri în acest sens.

Tot Daea a explicat și situația disponibilului de fonduri FEADR pentru subMăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, respectiv sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole”. Din păcate, a adăugat el, deocamdată, fondurile pentru cele două subMăsuri s-au epuizat.

„Nu mai sunt bani. Aceste subMăsuri (n.r. - 4.1 și 6.1) s-au acoperit de proiecte. Însă în execuție pot apărea anumite situații în care suma respectivă să nu fie atinsă. Din economii (dacă le putem numi așa), dacă s-ar aduce o sumă din asta, se poate valorifica în acest sens. Nu mai sunt bani. Ce bine este că făceam astăzi un calcul – suntem în situația de a da drumul tuturor măsurilor. Suntem la un procent de 43 la sută fonduri accesate. Anul acesta, depășim cu mult 50 la sută și ne bucură faptul acesta”, a mai precizat oficialul guvernamental.

În data de 7 ianuarie a.c., MADR, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, deschidea în trimestrul I al anului 2019 noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, valoarea fondurilor alocate depășind 445,8 milioane de euro.

În cazul sM 4.1 erau disponibili bani pentru investiții în exploatații agricole - sector vegetal, zona montană, respectiv schema de ajutor de stat GBER - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole aferentă.

În cazul sM 6.1 nu era făcută nicio referire, în documentul de presă remis redacției la acea vreme.

Potrivit afirmațiilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, apariția în piață a Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” reprezintă un lucru pozitiv, prin apariția unui competitor nou, dar mai ales a unuia autohton.

În plus, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc luni, 18 februarie 2019, la sediul Ministerului Agriculturii, acesta a precizat că bugetul pe anul 2019 cuprinde și finanțarea activității acestei case de comerț.

„Bine că este un competitor (n.r. - al traderilor). Și bine că este un competitor român. Și bine că este competiție. Bravo că această competiție va defini drumul corect pe care trebuie să meargă fiecare. Sigur, vom face și magazine. Am fost ieri în teren. Am plecat de la Piața Obor și m-am dus la Buzău. Am luat-o prin sate. M-am dus la oameni la care am văzut acoperișuri cu folie de polietilenă (n.r. - deținători de solarii), să văd ce fac acolo. Unul era la poartă cu mere, altul, cu porumb. Am aflat că se vinde kilogramul de mere cu 1,5 lei; niște mere extraordinare. Am cumpărat 20 de kilograme de la el. Apoi, am aflat că primul, cu banii de pe mere, a cumpărat porumb. Lucrurile acestea trebuie să le avem în vedere. Să luăm produsele de la oamenii aceștia. Am aflat de la o legumicultoare că nu mai poate umbla prin piețe cu producția. O dor genunchii de la stat în solar la repicat, la cârnit, la copilit, tăiat, palisat, cules, ales, sortat, ambalat. M-a întrebat dacă n-ar fi bine să vină cineva și să-i ia marfa. Eu i-am răspuns că da. Spunem acest lucru de mult, însă, din nefericire, nu s-a făcut până acum. N-a fost această structură. Bine că am făcut-o, este bine s-o fortificăm și să intre pe piață și să ia produsele de la fermieri, mari sau mici, și să le valorifice”, a mărturisit șeful de la Agricultură. „Și «Unirea» este prinsă în bugetul pe 2019. Toate sunt prinse. Noi nu vorbim aici despre posibile acțiuni. Noi spunem de lucruri foarte clare, de bugete foarte clare, noi ne stabilim programele foarte clar. Nu există nicio cifră în buget fără să nu fie proiect în spatele ei. Nu există proiect care să nu aibă corespondență în buget”.

Tot în acest context, Daea a adăugat că această cameră de comerț „va scoate afară intermediarii care falsifică prețul și depreciază produsul”.

Valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol

Executivul de la București aproba, joi, 29 noiembrie 2018, înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, o societate comercială prin care se va crea un mecanism naţional ce va asigura achiziţia, sortarea, procesarea primară, standardizarea şi distribuţia către reţele comerciale interne sau de export.

Noua entitate este menită să contribuie proactiv la implementarea politicii agricole naţionale, prin valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol de care dispune România, respectând direcţiile strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene (UE) şi prevederile Programului de Guvernare.

Casa de Comerţ Agroalimentar se bazează pe trei piloni de structurare şi dezvoltare: o reţea naţională în profil teritorial de clustere agricole, care va integra, la nivelul uneia sau al mai multor Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT), resursele locale de producţie agricolă şi servicii specifice având în structură cel puţin un centru de colectare/distribuţie a produselor.

„Funcţia de bază a clusterului local este de a asigura inputuri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agrochimice, servicii de mecanizare, resurse umane şi financiare etc.), dar şi de a asigura achiziţionarea pe loc şi la preţul corect al pieţei toate produsele agricole rezultate”, se menţionează în comunicatul de presă remis la redacție de ministerul de resort.

Un alt pilon este reprezentat de o reţea de centre regionale de însilozare, depozitare şi procesare industrială, funcţia de bază a unui asemenea centru fiind cea de a asigura sortarea, ambalarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a produselor agricole constând în cantităţi, sortimente şi la calitatea necesare promovării lor ritmice în reţelele comerciale interne, dar şi contingentarea pentru operaţiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieţei cu produse proaspete de calitate, dar şi creşterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.

Totodată, se are în vedere crearea unei reţele naţionale de magazine, dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piaţa internă cu produse agroalimentare proaspete şi procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, şi la echilibrarea balanţei comerciale sectoriale.

Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” va promova orientări strategice, cum sunt: integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării şi bunelor practici, inclusiv valorificarea bogatei tradiţii româneşti în acest domeniu; atragerea în circuitul economic reglementat şi fiscalizat a fermierilor şi stimularea mediilor asociative; informatizarea integrală a proceselor de la producţie la management, inclusiv implementarea unui sistem funcţional de asigurare a trasabilităţii produselor specifice; creşterea nivelului de calificare şi specializare în domeniul producţiei şi procesării agroalimentare, contribuind la dezvoltarea pieţei muncii sectoriale.

În plus, prin intrarea în circuitul economic a societăţii, se poate asigura creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor de susţinere a fermierilor şi a fermelor româneşti pe pieţele externe, dar şi de satisfacere a cererii pieţei interne, notează MADR.

Executivul Dăncilă a aprobat Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) privind transmiterea obiectivului de investiții „Canal magistral Siret-Bărăgan” din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), este anunțul făcut de MADR vineri, 15 februarie 2019.

Canalul magistral Siret-Bărăgan va trece în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și va fi inclus în programul de reabilitare a infrastructurii de irigaţii

Obiectivul este astfel inclus în programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, a precizat în aceeași zi prim-ministrul Viorica Dăncilă.

„Luăm măsuri şi pentru refacerea şi extinderea sistemului de irigaţii din România, obiectiv stabilit şi în programul de guvernare. (...) Aprobăm astăzi un act normativ prin care obiectivul de investiţii «Canal magistral Siret - Bărăgan» va trece din administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a fi inclus în programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România”, a declarat Viorica Dăncilă în debutul şedinţei de guvern.

Șefa Executivului a menționat că obiectivul de investiţii, proiectat pe o lungime de 191 kilometri, pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău, Ialomiţa, cuprinde două etape de realizare.

„Finalizarea primei etape a investiţiei, situată în judeţul Vrancea, cu o lungime de 51,5 kilometri, va permite folosirea irigaţiilor pe o suprafaţă de aproximativ 120.000 de hectare. Astfel, vom facilita accesul agricultorilor la sursele de apă pentru irigaţii şi vom asigura o productivitate crescută a culturilor”, a mai declarat Dăncilă.

Condiții pentru aplicarea irigațiilor pe o suprafață de circa 120.000 ha

Conform precizărilor făcute de vocile autorizate ale ministerului de resort, prin finalizarea obiectivului „Canal magistral Siret–Bărăgan - Etapa I” se asigură condiții pentru aplicarea irigațiilor pe o suprafață de circa 120.000 ha, cu rol determinant pentru exploatațiile agricole din zonă în obținerea de producții sigure și stabile, cu randamente crescute, pe terenuri cu clase ridicate de fertilitate, dar supuse unor factori climatici nefavorabili.

O primă măsură reglementată de noul act normativ („Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I“) și care vizează canalul pe zona acumularea Călimănești – Râmna, în lungime de 51,5 km, prevede transmiterea bunurilor aflate în domeniul public al statului, recepționate, aferente obiectivului în lungime de 5,7 km. S-a decis, totodată, transmiterea porțiunilor de canal cuprinse între km 5+700 și km 51+500, aflate în diverse faze de execuție, care vor fi finalizate de către MADR, prin ANIF. Urmează etapa a II-a care cuprinde canalul pe zona Râmna –Acumulare Dridu, pe lungime de 139,5 km, care se realizează conform prevederilor legale în vigoare.

Un alt pas decisiv este declararea obiectivului „Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I” ca infrastructură de irigații de utilitate publică.

De asemenea, o altă măsură prevede completarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.793/2016, cu obiectivul „Canal magistral Siret–Bărăgan - Etapa I”.

Nu în ultimul rând, MADR va elabora Strategia de extindere a infrastructurii de irigații, ce va cuprinde proiecte de investiții cu impact semnificativ în economie.

Finanțarea se asigură de la bugetul de stat, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În ianuarie a.c., față de luna decembrie 2018, cel mai mare nivel de creștere a prețurilor a fost plasat de Institutul Național de Statistică (INS) în dreptul cartofilor, cu nu mai puțin de 10,02 procente.

Majorări semnificative de preț au fost consemnate şi în cazul altor legume şi conserve de legume, potrivit datelor publicate miercuri, 13 februarie 2019, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pe de altă parte, mierea şi fasolea boabe s-au ieftinit în prima lună a acestui an, preţurile fiind în scădere cu 0,13% şi, respectiv, 0,05%.

Statisticile Federaţiei Națonale „Cartoful” spun că, în 2018, au fost înregistraţi la APIA pentru a beneficia de subvenţii 38.000 de hectare cultivate cu cartofi (de consum, sămânţă, pentru industrie), faţă de aproximativ 60.000 de hectare în urmă cu trei ani.

Pentru anul în curs, încă din 2018, estimările erau pesimiste.

„Până acum, la cartofii de toamnă producţia se anunţă foarte slabă din cauza secetei. Dar vom vedea, totul depinde de vreme. Însă s-au scumpit sămânţa şi motorina, iar noi am rămas cu preţurile la fel. Nu am semnat încă contractele pentru 2019, dar este posibilă o creştere de preţ”, preciza pentru presa de specialitate, în noiembrie 2018, Peter Laszlo, unul dintre cei mai mari cultivatori din România.

În 2017, fermierii români au cultivat cartof pe o suprafaţă de 168.000 de hectare, de pe care au realizat peste 3,1 milioane de tone.

Preţurile de consum s-au majorat cu 0,8 puncte procentuale în ianuarie 2019, comparativ cu luna decembrie a anului trecut, în timp ce rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 3,3%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 3,77%, a mărfurilor nealimentare cu 3,29% şi a serviciilor cu 2,71%, conform acelorași date ale INS.

Pagina 1 din 102