Joi, 07 Decembrie 2017 00:11

Tăierile ilegale s-au redus atât de mult, încât nici măcar nu ar mai trebui să constituie subiect prioritar pentru politicile publice (Tobescu, Fordaq)

Scris de
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Pe fondul accentului exclusiv pus pe combaterea tăierilor ilegale de lemn (activitate care s-ar fi redus atât de mult încât nu ar mai trebui să constituie un subiect pentru politicile publice), aspect reglementat de noul Cod Silvic din iunie 2016, paradoxal, s-ar fi ajuns în situația în care nu se mai poate exploata legal masa lemnoasă, a precizat miercuri, 16 noiembrie 2017, ing. Cătălin Tobescu, reprezentantul Fordaq România, entitate care administrează o piață online pentru profesioniștii lemnului.

„Tăierile ilegale, astăzi, în România, s-au redus într-atât de mult încât eu zic că nici măcar nu ar mai trebui să constituie subiect prioritar pentru politicile publice, pentru că s-a ajuns, din cauza accentului exclusiv pus pe combaterea tăierilor ilegale, să nu se mai poată exploata legal masa lemnoasă. S-a ajuns în situația în care dacă vrea să ia o căruță de lemne, (...) omul trebuie să facă o cerere la ocol, să meargă în teren, să facă o marcare, să vină la ocol ca să i se dea o autorizație, după aceea iar să meargă în teren ca să-i dea un aviz, apoi să-l raporteze în Woodtracking și abia după aceea să-și poată duce lemnele acasă”, a declarat Tobescu în cadrul Formului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi – 2017: criza lemnului de foc.

Potrivit spuselor reprezentantului Fordaq, acesta a înaintat o solicitare de informații publice către Ministerul Apelor și Pădurilor pentru a afla cât anume s-a marcat pentru tăiere în pădurile micilor proprietari. Răspunsul autorităților statului ar fi, în opinia lui Tobescu, șocant.

„Cifra șocantă care este acolo este că au marcat sub un milion de metri cubi pe aproape un milion de hectare de păduri ale micilor proprietari, pe 600.000 de pășuni împădurite și pe încă 700.000 ha de arbori izolați. Pe 1,7 milioane de hectare, din care cu o medie de 3 mc/an trebuia să se ajungă la 5 milioane de metri cubi, s-a marcat sub un milion. Este un deficit din acest blocaj de suprareglementare. (...) Micii proprietari nu pot tăia din cauza suprareglementării pentru că le trebuie contract cu ocolul, pentru că ocolul le cere succesiunea și pentru că și dacă au succesiune (10 la sută din proprietăți au succesiune, delimitări și ce trebuie), nu pot marca din cauză că este o birocrație fantastică. Chiar și acolo unde au actele, administrația silvică nu face față volumului acestuia de muncă”, a adăugat angajatul Fordaq.

În opinia sa, deficitul apărut a determinatl o criză a lemnului de foc, fapt care a dus la o absorbție a cantități importante de lemn pentru industrie. Și, cum totul funcționează în sistem de domino, au fost generate pierderi pe toate planurile.

„S-a ajuns la aberația ca lemnul pentru industrie (buștean de gater și buștean din care se poate produce mobilă, placaj și furnir) să se toace la lemn de foc. Evident, populația trebuie să dea orice preț pe lemnul de foc pentru că nu poate și efectul este că lemnul pentru industrie se duce către lemn de foc. Criza lemnului de foc cauzată de această suprareglementare și suprablocaj a determinat o criză de aprovizionare în industrie. Sunt pierderi pe toate planurile, blocaj în aprovizionarea populației, blocaj și pierderi economice în industrie și, culmea, este și o stupiditate din punctul de vedere al mediului și al schimbărilor climatice. Ar trebui să mergem pe politici de a încuraja eficiența energetică în utilizarea lemnului și de a încuraja utilizarea lemnului în bunuri de folosință îndelungată pentru a rămâne carbonul fixat în lemn pentru o perioadă mult mai mare”, a mai precizat Tobescu.

Acesta a și explicat sistemul. Astfel, o companie care se ocupă cu exploatarea lemnului îl duce într-un depozit și de acolo îl vinde celui care oferă prețul cel mai bun. Populația are nevoie de lemn de foc, oferă 500 de lei pe metrul cub și, astfel, bușteanul de gater se transformă în lemn de foc.

„Este o aberație economică. Dacă prețul lemnului de foc este mai mare decât prețul lemnului pentru industrie, firmele care exploatează masa lemnoasă vor direcționa resursa către lemn de foc, iar asta se întâmplă în acest moment. Ne batem joc de resursă”, a mai spus reprezentantul Fordaq. „Vorbim de faptul că populația are un necesar de lemn de foc de 13-14 milioane de metri cubi (chiar s-au vehiculat cifre de 18 milioane de metri cubi de masă lemnoasă). Prețurile lemnului de foc au luat-o razna. Au ajuns în sudul țării la 500-600 lei metrul cub. Bineînțeles, populația trebuie să plătească prețul pieței pentru lemnul de foc”, a punctat Cătălin Tobescu.

Din analiza Fordaq, blocajul licitațiilor din primăvara anului 2016 a avut ca efect imediat vânzarea unui volum cu 800.000 de metri cubi mai puțin în ianuarie 2016 față de anul 2015.

Blocajele induse de intrarea în vigoare a OUG 51/2016 - inhibarea activităților din sectorul forestier prin amenzile excesive, confiscări și amenzi abuzive - au condus ca în perioada octombrie - noiembrie 2016 să fie comercializat către populație un volum mai mic cu 2.395.509 mc, față de perioada corespondentă din 2015.

Pentru întreg anul 2016, efectul cumulat al crizei licitațiilor din primăvara anului 2016 și al crizei supracontrolului și abuzurilor controlului din toamna anului 2016 a avut ca efect un volum de 3.184.892 mc lemn de foc mai mic comercializat în toamna anului 2016, față de anul 2015.

Criza lemnului de foc din toamna anului 2016 a fost artificială, spun analiștii Fordaq, strâns legată de cei doi factori de influență majori: criza licitațiilor din primăvară și abuzurile controlulului/intrarea în vigoare a OUG 51/2016 în toamna anului trecut.

Demn de menționat este faptul că blocajul major este în pădurile private, acolo unde la o suprafață de 600.000 ha păduri proprietate privată, neamenajate, 400.000 ha pășuni iîmpădurite și 700.000 ha pădure echivalent arbori izolați, marcările totale sunt sub 1.000.000 mc. Din aceste suprafețe, volumul la un indice de recoltare mediu de 3 mc/an/ha ar fi trebuit să fie de 5 milioane mc.

Segmentul de agenți economici mici a fost cel mai afectat atât în sectorul de exploatare, cât și în cel de prelucrare primară și industria mobilei. Mai bine de 1.800 de agenți economici mici din sectorul de exploatare, peste 2.800 din cel de prelucrare primară a lemnului și peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii în zona negativă, practic, cea mai mare parte dintre ei va intra în incapacitate de plată și își va înceta activitatea.

Citit 48 ori

Articole recente - Ionel Vaduva