Miercuri, 10 Ianuarie 2018 14:21

Mureșul valorifică doar 30 la sută din lâna produsă anual pe raza județului. „România are peste 36.000 tone de lână, o resursă extraordinară” (Daea, MADR)

Scris de
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Mureş, Ioan Rus, a declarat pentru Agerpres că se impune intervenţia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) ca urmare a faptului că din cele 800 de tone de lână de oaie produsă anual în judeţul Mureş, doar 30% este valorificată.

El spune că din cauza lipsei pieței de desfacere, nu există nici cerere pentru procesare, drept pentru care această materie primă nu este colectată și este aruncată sau incendiată.

„Mureşul produce 800 de tone pe an, din care maximum 30% e valorificată. Restul este aruncată sau chiar incendiată (...) Trebuie făcut ceva pe centrele de colectare a lânii. Lâna arde foarte greu şi trebuie ajutată cu diverse materiale ori e aruncată în gropi. Soluţia ar fi înfiinţarea de centre de spălare a lânii şi trebuie să găsim forma pentru a prelua lâna de la crescătorii de ovine. Concret, există un program pentru zona montană pentru centre de spălare a lânii, însă există o problemă cu cei de la Mediu, care nu sunt de acord (...) Centrele de preluare care există sunt dispuse să preia lâna, dar nu au piaţă de desfacere, de aceea mai mulţi directori de Direcţii de Agricultură Judeţene au propus, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, înfiinţarea de centre regionale”, a afirmat șeful DAJ.

Acesta a arătat că Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale i-a fost prezentat inclusiv un proiect din Spania, unde există un prototip de spălare uscată a lânii.

„În Spania există o fabrică, printre puţinele din Europa, unde există spălarea uscată a lânii. Nu e uscată chiar sută la sută, ci se foloseşte cam 25-30% din cantitatea practicată la spălatul tradiţional. Proiectul e depus la minister. Proprietarul fabricii e dispus să vină la o discuţie în ţară, să preia în anumite condiţii lâna spălată. E şi un proiect european care s-ar putea accesa pentru prototipul acesta de fabrică. Praful de lână care rămâne este transformat în îngrăşământ pentru sol, fiindcă reţine apa. Ceea ce depinde de noi am depus”, a mai precizat directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Mureş, citat de Agerpres.

În urmă cu un an, în Mureş, lâna era achiziţionată cu 1 leu sau chiar cu 50 de bani pe kilogram.

Daea și exemplele sale de succes - spălare și procesare la Buhuși

Marți, 9 ianuarie 2018, Petre Daea, ministrul Agriculturii, s-a deplasat la spălătoria de lână Buhuși SA, dar și la fabrica de textile cu același nume, acolo unde materia primă este transformată în bunuri cu valoare adăugată.

„Mă aflu la fabrica de textile Buhuşi SA, care, prin grija domnului Ștefan Câmpan, un director excepțional, bun român, ce nu a abandonat meseria, este în plină reconstrucție. În cadrul fabricii se realizează stofe din lână, având chiar și o instalație de spălare a lânii. Aceasta reprezintă o şansă de valorificare a lânii pe plan intern. Aici lucrează 120 de muncitori pe o suprafață de 27 de hectare, din care 10 ha construcții”, afirma Daea într-o postare de-ale sale de pe o pagină aparținând unei rețele de socializare.

Până la finele lunii noiembrie 2017, în România existau patru centre de colectare a lânii și înființarea acestora va continua prin Fondul Suveran de Investiții, menționa într-o declarație publică ministrul Daea.

„Sunt deja patru centre și vom continua pe Fondul Suveran de Investiții, cum de altminteri facem și pentru legume și fructe, unde suntem foarte deficitari, având în vedere producția și valorificarea ei”, a spus Daea la Pitești, în cadrul dezbaterii cu tema «Dezvoltarea economică, socială și culturală a zonelor rurale din România», organizată de Confederația Sindicală Națională Meridian și Federația Agro Propact, la care au mai fost prezenți ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, și europarlamentarul PSD, Viorica Dăncilă, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European.

Ministrul Agriculturii afirma pe atunci că a socotit necesar oprirea degradării celei mai valoroase resurse care aducea venit și care îi stimula pe crescătorii de ovine.

„Peste 70 la sută din această cantitate (n.r. - de lână) se ardea, se abandona, unul dintre cele mai valoroase produse. Îmi pare rău, nu a fost inspirat, dar cred că mă înțelegeți pentru că o să vedeți în curând ce produse se fac din lână. Unde? În România. Când? Acum? De unde? De aici? Cum? Cu muncă. Pentru cine? Pentru toți, și pentru ceilalți de-afară. Pentru că produsele pe care le fac acum cei care s-au apucat văzând că programul acesta este o șansă pentru a-și dezvolta activitatea, pentru că România are peste 36.000 de tone de lână, o resursă extraordinară... Sigur, ea deschide și frunțile oamenilor și e bine că suntem deschiși când vorbim despre oaie, e bine că avem și speranța când suntem lângă ea, dar trebuie să muncim pentru a face din această producție ceea ce e nevoie. Și atunci am decis să dăm un leu/kg de lână pentru a stimula valorificarea acestui produs, pentru că leul se dă dacă lâna se dă cuiva, iar ca să o dau cuiva trebuie să faci rețele în România, în zone unde ai capacitatea a aduna oamenii în zone consacrate în așa fel încât să fie eficient. Am făcut-o și pe asta. O să vedeți cum funcționează”, a spus Daea, la dezbaterea cu producătorii agricoli.

Acesta a reafirmat că în zonele de deal și de munte România are o suprafață de 4,8 milioane hectare de pajiști, care înseamnă cât Elveția, Olanda și Belgia la un loc.

„Când m-am dus în Ministerul Agriculturii, am spus să deseneze această suprafață și să introducă cele trei hărți ale celor trei state în așa fel încât să se vadă că ele intră în perimetrul României și că este o resursă extraordinară. Din acest motiv este nevoie să creștem cele două specii pe care le cere țara și le cere resursa ca atare: bovina, creșterea oilor și valorificarea acestora”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Citit 331 ori