Miercuri, 30 Ianuarie 2019 12:15

Noi cifre privind suprafața alocată de fermierii români agriculturii ecologice

Scris de
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

În perioada 2012 – 2017, în Malta, Irlanda şi România, suprafeţele de teren alocate agriculturii organice reprezentau mai puţin de 2% din totalul terenului utilizat, în condițiile în care, în restul țărilor blocului comunitar, procentajul a crescut cu 25% în aceeași perioadă, au anunțat reprezentanții Eurostat, miercuri, 30 ianuarie 2019.

Practic, pe ultimele locuri se situează Malta (0,4%), Irlanda (1,7 %) şi România, unde suprafeţele de teren alocate agriculturii organice reprezentau doar 1,9% din suprafaţa totală de teren utilizată în agricultură.

Statele membre UE cu cea mai mare pondere a suprafeţelor de teren alocate agriculturii organice sunt: Austria (23,4% din suprafaţa totală de teren utilizată în agricultură), Estonia (19,6%), Suedia (19,2%), Italia (14,9%), Cehia (14,1%), Letonia (13,9%) şi Finlanda (11,4 %).

În plus, de la o suprafaţă de 288.261 de hectare alocată agriculturii organice în anul 2012, România a ajuns la o suprafaţă de 258.471 hectare în anul 2017, ceea ce înseamnă o scădere de 10,3%. Doar în patru state membre UE suprafaţa de teren alocată agriculturii organice a scăzut între 2012 şi 2017: România, Grecia, Marea Britanie şi Polonia.

Suprafaţa de teren alocată agriculturii organice în Uniunea Europeană era de 12,6 milioane hectare în anul 2017, echivalentul a 7% din suprafaţa totală de teren utilizată în agricultură, în creştere cu 25% comparativ cu situaţia din anul 2012.

Eurostat reamintește că înainte ca o suprafaţă de teren să fie certificată ca fiind „organică”, trebuie să treacă printr-un proces de conversie, care poate dura 2-3 ani, în funcţie de cultura agricolă.

Viitorul agriculturii bio și promovarea practicilor agricole sustenabile trebuie să reprezinte priorități pentru președinția română la Consiliul UE, aprecia eurodeputata Daciana Sârbu (S&D), care a abordat acest subiect în Comisia de mediu a Parlamentului European (ENVI), în cadrul audierii ministrului român al Agriculturii, Petre Daea.

Daciana Sârbu și-a exprimat la acea vreme și temerile referitoare la gradul de ambiție al statelor membre în ceea ce privește tranziția către o agricultură mai sustenabilă. Europarlamentara social-democrată i-a solicitat reprezentantului președinției române a Consiliului UE asigurări că, în această calitate, nu va susține „renaționalizarea Politicii Agricole Comune”, care ar permite ca unele state membre să se îndrepte spre agricultura cu un caracter industrial și mai pronunțat, pe când altele fac eforturi spre reconversie către agricultura bio sau o agricultură mai verde.

Citit 229 ori