Afişez elemetele după tag: ANPC - REVISTA FERMIERULUI

Diferenţa de calitate dintre laptele românesc şi cel franţuzesc reprezintă una dintre cauzele care generează valori nutriţionale variate atunci când vine vorba de o marcă de iaurt prezentă atât pe piața autohtonă, cât și pe cea din Hexagon, a mărturisit miercuri, 23 octombrie 2019, managerul pentru Comerţ Modern al Danone România, Oana Bejan.

Declarația survine ca urmare a faptului că Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a menţionat numele companiei într-un raport privind dublul standard alimentar.

„Referitor la informaţiile privind dublul standard, ce putem să vă asigurăm este că, în calitate de producător local, ne interesează, în primul rând, preferinţa consumatorului pentru un anumit tip de produs şi pentru un anumit tip de proces. Fabrica Danone de la Bucureşti este una dintre cele mai eficiente fabrici Danone din Europa şi producem atât produse ferme - cu cheagul întreg -, cât şi produse cremoase. Diferenţa de valori nutriţionale dintre un produs Activia produs în România şi un produs Activia produs în Franţa, de exemplu, cum a fost comparat în cazul concret despre care vorbim, diferenţele de valori nutriţionale pot avea câteva surse foarte obiective: una dintre surse este structura valorilor nutriţionale care ţine de calitatea laptelui din România şi calitatea laptelui din Franţa şi există uşoare variaţii de valori nutriţionale, inclusiv între anotimpuri. Deci valorile nutriţionale ale laptelui în cursul verii sunt uşor diferite faţă de cele din cursul iernii”, a argumentat Oana Bejan, în cadrul Retail Arena 2019, citată de Agerpres.

În plus, ea a precizat că iaurtul ferm Activia produs în România şi iaurtul brasat produs în Franţa, comparate de ANPC, sunt două lucruri diferite.

„Vorbim, din punctul nostru de vedere, de compararea a două produse diferite, care ţin atât de originea laptelui, cât şi de procesul de fabricaţie. Sunt multe lucruri care sunt negociabile în industria asta, însă pot să vă asigur că, din punctul nostru de vedere, la Danone un singur lucru este nenegociabil - şi acela este calitatea produsului, care porneşte de la calitatea sursei de lapte, programele intensive de educare a fermierilor în ceea ce priveşte calitatea furajelor şi aşa mai departe. Noi respingem acuzaţiile care fac referire concret la produsele noastre în contextul subiectului de dublu standard şi, dincolo de informaţia interpretabilă care poate fi folosită în diferite contexte, la bază există cauze obiective care ţin de procesul de fabricaţie şi de valorile nutriţionale ale laptelui”, a încheiat Oana Bejan.

Iaurtul Activia comercializat de Danone în România a fost inclus de către ANPC pe lista produselor cu ingrediente diferite comercializate în ţara noastră faţă de iaurturile produse de aceeaşi firmă în state vest-europene.

sursa: Agerpres

Publicat în Știri interne

Operatorii economici care comercializau produse congelate în condiţii neconforme au fost amendați de inspectorii de la protecţia consumatorilor cu peste 1,7 milioane de lei, potrivit unui comunicat de presă al Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), joi, 8 august 2019.

Conform sursei citate, în perioada 15 - 27 iulie 2019, autoritatea de resort a desfăşurat o serie de controale referitoare la modul de respectare a prevederilor legale în ceea ce priveşte conformitatea, comercializarea şi modul de etichetare a produselor alimentare comercializate sub formă congelată.

Practic, la nivel naţional, au fost controlaţi 798 de operatori economici, iar la circa două treimi dintre aceştia (64,5%) au fost constatate deficienţe.

Pe durata controalelor, a fost verificată o cantitate de peste 119,3 tone de produse alimentare congelate, din care mai mult de 34 de tone (28,5%) nu se încadrau în prevederile legale privind protecţia consumatorilor.

Ca urmare a deficienţelor constatate, au fost aplicate 596 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 264 de avertismente şi 332 de amenzi contravenţionale, în valoare de 1 778 500 de lei. De asemenea, s-a dispus oprirea definitivă şi retragerea de la comercializare a 1,93 tone de produse alimentare congelate, în valoare de 30 722 de lei, precum şi oprirea temporară de la comercializare a circa 20,8 tone de produse alimentare congelate, în valoare de 190 825 de lei, până la remedierea neconformităţilor constatate.

Printre cele mai frecvente abateri întâlnite în timpul acţiunilor de control s-au aflat: comercializarea produselor alimentare congelate ce prezentau modificări organoleptice, comercializarea produselor alimentare congelate în ambalaje deteriorate, rupte, care nu asigurau etanşeitatea, nerespectarea condiţiilor la depozitare a alimentelor congelate, precum şi lipsa afişării preţurilor sau afişarea acestora într-un loc greu vizibil/greu lizibil.

Conform datelor centralizate de către ANPC, în mai mult de jumătate (52%) dintre judeţe, s-a constatat comercializarea de produse alimentare congelate în afara datei durabilităţii minimale stabilite de către producători, contrar prevederilor legale în vigoare, iar aproape un sfert (24%) din cantitatea controlată nu oferea consumatorilor informaţiile obligatorii, care să le permită alegerea sortimentului dorit (lipsa etichetelor cu elemente de identificare şi caracterizare, a traducerii în limba română a acestora sau prezenţa unor etichete greu lizibile, lipsa informaţiilor obligatorii, înscrierea eronată a datei durabilităţii minimale, lipsa înscrierii ţării de origine etc.).

Publicat în Știri interne

Peste jumătate (58,9%) dintre cei 771 de operatori economici care activează în domeniul lapte şi produse lactate, controlaţi în perioada 27 mai - 7 iunie 2019 de inspectori pentru protecţia consumatorilor, au prezentat abateri de la normele legale de comercializare, depozitare şi etichetare, iar valoarea amenzilor aplicate a depăşit 1,46 milioane de lei.

Conform anunțului făcut de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), transmis marţi, 2 iulie 2019, pe durata acţiunilor de control a fost verificată o cantitate de 64,5 tone lapte de consum şi produse lactate, din care circa 8,2 tone produse (12,7%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare.

Pe fondul deficienţelor constatate, au fost dispuse următoarele măsuri: oprirea temporară de la comercializare a unei cantităţi de aproape 3,6 tone de lapte de consum şi produse lactate, în valoare de 32.900 lei, până la remedierea neconformităţilor identificate, oprirea definitivă şi scoaterea din circuitul consumului uman a circa 913 kilograme produse, în valoare de 11.744 lei, care erau improprii consumului uman; aplicarea unui număr de 638 de sancţiuni contravenţionale, constând în 320 de avertismente şi 318 amenzi contravenţionale, care au însumat 1,46 milioane de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

În cursul acţiunii de control s-au constatat o serie de abateri printre care comercializarea produselor cu parametrii neconformi celor declaraţi sau ai celor prevăzuţi în actele normative în vigoare, precum şi comercializarea produselor cu caracteristici organoleptice necorespunzătoare în judeţele Galaţi, Brăila şi Argeş.

Totodată, în 69% dintre judeţe se comercializau lapte de consum şi produse lactate în afara datei durabilităţii minimale, respectiv a datei limită de consum stabilită de producători. Judeţele în care s-au constatat astfel de nereguli sunt: Gorj, Mehedinţi, Mureş, Satu Mare, Giurgiu, Prahova, Teleorman, Galaţi, Ilfov, Neamţ, Olt, Arad, Hunedoara, Timiş, Braşov, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Argeş, Vaslui, Călăraşi, Vrancea şi Bucureşti.

Un alt gen de abateri se referă la starea ambalajelor produselor (ambalaje deteriorare, cu inscripţionări ilizibile, ambalaje bombate) în judeţele Cluj, Călăraşi, Botoşani şi Dolj.

Potrivit sursei citate, aproximativ 7,26% din cantitatea de lapte şi produse lactate controlată nu asigură informarea consumatorilor, astfel încât să permită alegerea sortimentului dorit. În timpul acţiunilor de control, s-au constatat, printre altele, lipsa totală sau parţială a elementelor de caracterizare-identificare (tipul sau denumirea produsului, zona de provenienţă, date despre producător, elemente de identificare ilizibile etc.) în judeţele Argeş, Teleorman, Bistriţa-Năsăsud, Iaşi, Galaţi, Neamţ, Constanţa, Buzău, Tulcea, Bacău, Giurgiu, Vrancea, Botoşani, Vaslui, Braşov şi Arad, utilizarea de denumiri sub care se vând produsele eronate, incomplete sau alese, pentru a induce în eroare consumatorul asupra naturii reale a produsului (în judeţele Vâlcea, Arad, Alba, Braşov, Bihor, Argeş, Ialomiţa, Vaslui, Vrancea, Galaţi şi Bucureşti), dar şi lipsa înscrierii sau înscrierea eronată a listei ingredientelor sau a cantităţii nete (în judeţele Vâlcea, Constanţa, Bacău, Vrancea şi Suceava).

În plus, s-au mai constatat: lipsa înscrierii sau înscrierea incompletă a declaraţiei nutriţionale, lipsa inscripţionării sau inscripţionarea incorectă a datei durabilităţii minimale/datei limită de consum, elemente de identificare netraduse în limba română, lipsa înscrierii procentului ingredientului menţionat în denumirea produsului, lipsa înscrierii substanţelor cu efecte alergene, expunerea înlocuitorilor de produse lactate (cu grăsimi vegetale în conţinut) în acelaşi spaţiu cu produsele lactate şi lipsa indicării originii laptelui materie primă.

Pe de altă parte, 26% dintre operatorii economici controlaţi prezentau abateri de la prevederile legale referitoare la afişarea preţurilor, dar şi nerespectarea condiţiilor de depozitare şi comercializare a produselor.

Alte abateri au făcut referire la: modul de desfăşurare a promoţiilor publicitare (neindicarea preţului vechi în cazul promoţiilor, lipsa informării asupra duratei promoţiei, lipsa produsului din ofertă, stocul nefiind aprovizionat la data de debut a acesteia), utilizarea la comercializarea produselor vrac a cântarelor neverificate metrologic, precum şi lipsa autorizaţiei de funcţionare a magazinului.

Publicat în Ultimele noutati

Într-o intervenție avută vineri, 24 mai 2019, la România TV, președintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că problema dublului standard nu derivă din apartenența țării noastre la blocul comunitar (UE28), chestionat fiind despre neregulile descoperite de ANPC la peștele de import în unele magazine bucureștene și din județul Ilfov.

„Problema dublului standard putea să existe și dacă România nu era membră în UE. Fiind membri în UE, problema nu dispare. Știm că problema dublului standard nu e una inventată de noi, este în dezbatere și se încearcă faptul ca firmele să nu mai practice acest dublu standard. Că e vorba de medicamente, detergenți. Soția mea mi-a spus că detergenții pe care i-a cumpărat în străinătate sunt mai buni decât cei de la noi. Grave mi se par dublurile standarde în privința produselor alimentare cu care ne hrănim noi, copiii noștri. Deci, problema nu derivă din UE. Datorită problemei pieței, multe firme au intrat pe piață și unele firme românești nu au existat”, a afirmat șeful partidului care formează alianța de guvernământ alături de PSD.

Lui Tăriceanu i s-a mai adresat o întrebare, și anume dacă populația poate fi protejată în fața acestei probleme, acesta replicând: „Bineînțeles. La acest capitol, până să intervină UE cu o legislație, poate să intervină protecția consumatorului pe aceste chestiuni. Nu trebuie să așteptăm să fie votată o legislație în Parlamentul European.”

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a descoperit, recent, nereguli semnificative la peștele de import, în hipermarketurile din zona București-Ilfov, după ce au efectuat o serie de acțiuni de verificare urmărind recepționarea, depozitarea, procesarea și comercializarea mărfii.

Într-o singură zi, au fost controlați 11 operatori economici și au fost aplicate 10 amenzi contravenționale în valoare de 200.000 de lei și un avertisment. Urmare a deficiențelor constatate, a fost oprită definitiv de la comercializare cantitatea de 1,6 tone de pește și produse din pește, în valoare de 40.000 de lei.

Un proiect de lege, iniţiat de Liviu Dragnea, prevede sancţionarea celor care vând produse sau servicii „falsificate supuse dublului standard” cu amendă de maximum 4% din cifra de afaceri. În caz de abatere repetată, se suspendă autorizaţia de funcţionare a comerciantului pe șase luni.

Publicat în Știri interne

De la începutul lunii aprilie a.c., în a doua etapă de control al comercianților de legume şi fructe proaspete în lanțuri de magazine de tip hipermarket şi supermarket, depozite şi pieţe angro, din totalul celor 678 de operatori economici verificați de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), la un număr de 532 (78%) s-au constatat abateri de la prevederile legale în vigoare.

Potrivit informării transmise de ANPC joi, 18 aprilie 2019, în cadrul acțiunii a fost verificată cantitatea de 487de tone fructe şi legume proaspete, din care 60 de tone (12%) nu se încadrau în prevederile legale.

Ca urmare, au fost dispuse oprirea definitivă şi retragerea de la comercializare a circa 9,5 tone de fructe şi legume, în valoare de 60.479 lei, produse improprii consumului uman. De asemenea, s-a luat măsura opririi temporare de la comercializare a circa 135 de tone fructe şi legume în valoare de 204.852 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate. Nu în ultimul rând, au fost aplicate 608 sancţiuni contravenţionale, dintre care 260 de avertismente şi 348 de amenzi contravenţionale în valoare de 1.723.600 de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Lista de abateri este lungă

Conform documentului de presă remis la redacție, ANPC a constatat o serie de abateri, aici amintind fructe și legume lovite, deshidratate, cu pete, pulpă moale, depreciate calitativ, precum și fructe și legume nesortate, calitatea fructelor expuse nefiind conformă cu cea afișată.

Totodată, au fost depistate fructe și legume depreciate, care prezintă părți moi, alterate, pătate, cu urme de boli de depozit, atacate de mucegai, improprii consumului, nefiind respectate criteriile necesare încadrării la calitatea I.

Cu ocazia controalelor, ANPC a descoperit legume și fructe fără etichete cu elementele de identificare şi caracterizare, respectiv neafișarea informațiilor privind țara de origine și calitatea legumelor și fructelor comercializate în vrac.

„Legume și fructe din afara României la care nu s-au găsit informații în limba română privind denumirea produsului, specia, soiul (dacă este cazul), țara de origine”, se mai precizează în comunicat, cei de la ANPC adăugând că s-a mai depistat și neafișarea prețurilor de vânzare.

În plus, inspectorii ANPC au găsit neconcordanțe între prețul afișat la raft și cel marcat pe bonul de casă, precum și nerespectarea cantității nete la legumele și fructele preambalate (de exemplu, cartofi albi plasă 2 kg, produsul cântărea în realitate 1,974 kg, lămâi la plasă de 500 de grame, cantitate reală - 0,470 grame, ghimbir la caserolă de 200 de grame având în realitate 188 de grame).

O altă problemă depistată a fost cea de comercializare a legumelor și fructelor utilizând practici incorecte, privind originea acestora (spre exemplu, legume și fructe import Turcia, China, Egipt, comercializate ca având proveniența România).

Nu în ultimul rând, ANPC a constatat o neconcordanță a informațiilor privind proveniența, respectiv cea înscrisă pe ambalajul sau avizul produsului și cea înscrisă pe eticheta de la raft (pe etichetă apar două sau trei variante de țară de origine, de exemplu România, Bulgaria, Grecia, consumatorii fiind induși în eroare).

Comercializarea legumelor cu calibre diferite, diferența între calibrul mic și calibrul mare fiind de 75%, a fost o altă problemă depistată de inspectorii ANPC.

În fine, Autoritatea a constatat o informare incorectă a consumatorilor (ex: era afișat, în imediata apropiere a legumelor sau fructelor, cu litere mai viu colorate, sintagma „IEFTIN”, fără a se face dovada, în magazin, a vreunui avantaj legat de preț la achiziționarea acestor produse.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor îi asigură pe cetățeni că nu tolerează nicio abatere de la prevederile legale și că va monitoriza, la fel ca până acum, piața și se va asigura, în continuare, de respectarea drepturilor consumatorilor.

Publicat în Știri interne

Abateri precum comercializarea așa-zisei „Specialitate Bulgaria” drept Telemea de Bivoliță, Telemea de Capră și Telemea de Vacă, la prețuri cuprinse între 8,5 lei și 11 lei/kg, fenomen de substituire care, pe lângă faptul că afectează imaginea producției autohtone, autentice și sănătoase, reprezintă practic și o sfidare a consumatorilor, dar și alte asemenea nereguli au fost sancționate de autoritățile competente cu o sumă totalizând 661.219 lei.

Vorbim de sancțiuni pentru depistarea neregulilor cum sunt dezinformarea consumatorilor și substituirea produselor procesate din lapte cu specialități pe bază de grăsimi hidrogenate, dar și cele privind încălcarea normelor igienico-sanitare și siguranță alimentară.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), laolaltă cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a reluat, începând cu 21 ianuarie 2019, activitățile de control desfășurate anul trecut, pentru a evalua corectitudinea practicilor comerciale privind utilizarea grăsimilor hidrogenate în locul produselor exclusiv pe bază de lapte, informarea corectă a consumatorilor, depistarea, sancționarea și diminuarea fraudelor în domeniu.

Acțiunile se desfășoară atât în Municipiul București, cât și în toate municipiile reședință de județ. Acestea urmăresc, în principal, verificarea conformității denumirii produselor alimentare ce se comercializează, în raport cu înscrisurile de compoziție din sistemul de etichetare.

Până în prezent, au fost verificate 180 de unități, din care 85 de patiserii, 17 cofetării - laboratoare de cofetărie, 47 de pizzerii, 15 restaurante/catering, 11 unități fast-food și cinci magazine alimentare. Controalele au fost desfășurate în București și în municipiile-reședință de județ precum Dâmbovița, Prahova, Buzău, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Vrancea și Vaslui.

Dintre acestea, 73 de unități, reprezentând o pondere de 40,5%, utilizează în procesul de fabricație specialități pe bază de grăsimi hidrogenate și informează eronat consumatorii prin sistemul de etichetare că utilizează produse obținute din lapte (brânză, cașcaval unt etc.).

„Chiar dacă se constată o diminuare a fenomenului de substituire a produselor lactate cu specialități obținute din grăsimi hidrogenate, în comparație cu amploarea fenomenului din anul 2018, neregulile majore persistă în detrimentul producătorilor autohtoni de lapte și produse derivate din lapte și pe linia informării corecte a consumatorilor”, au anunțat vineri reprezentanții Ministerului Agriculturii.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a verificărilor întreprinse de Autoritatea Nationala pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) la 1.127 de operatori economici din sectorul cărnii, la nivel de țară, în intervalul octombrie – noiembrie 2018, au fost descoperite deficiențe și au fost aplicate amenzi de 1.502.200 de milioane de lei pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Din totalul operatorilor controlați, la un număr de 711 (63%) au fost constatate probleme. A fost verificată o cantitate de 60.172 kg produse din carne, din care cca 8.677 kg (14,4 %) nu se încadrau în prevederile legale privind protecţia consumatorilor.

În urma analizelor de laborator efectuate asupra celor 71 de eșantioane prelevate de la produse din carne, a rezultat că 14 dintre ele (19,72%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare. Mai exact, probleme au fost constatate la 23 de eşantioane de salamuri din care 21,7% erau neconforme (5 eşantioane), 10 eșantioane de Salam de Vară din care 10% erau neconforme (1 eşantion), 2 eşantioane de Salam Victoria din care 50% erau neconforme (1 eşantion), 9 eşantioane de cârnaţi, din care 33% erau neconforme (3 eşantioane), 12 eşantioane din alte sortimente din care 25% erau neconforme (3 eşantioane), 6 sortimente de crenvurşti din care 16,66% erau neconforme (1 eşantion), 7 eşantioane de parizer din care toate erau conforme, respectiv 2 eşantioane de cabanos din care toate erau conforme.

Pe fondul deficienţelor descoperite, comisarii ANPC au oprit definitiv şi au retras de la comercializare aproximativ 2,3 tone de produse din carne, în valoare de 27.710 lei, produse cu parametri neconformi şi/sau cu data durabilităţii minimale depăşită. De asemenea, oficialii ANPC au oprit temporar de la comercializare circa 3,083 tone de produse din carne, în valoare de 49.117 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate. Nu în ultimul rând, au fost aplicate 811 sancţiuni contravenţionale, dintre care 432 de avertismente şi 379 de amenzi contravenţionale.

Publicat în Știri interne

1,7 milioane de lei, acesta este cuantumul amenzilor aplicate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), ca urmare a controalelor desfăşurate în perioada sărbătorilor de iarnă, verificări ce au vizat modul de etichetare, comercializare şi depozitare a produselor alimentare specifice, conform unui comunicat al instituţiei.

Potrivit vocilor autorizate ale instituției, controlul s-a desfăşurat în perioada 27 noiembrie - 22 decembrie 2017 în toate judeţele ţării şi în Bucureşti, a vizat un număr de 1.366 de operatori economici, ocazie cu care s-au constatat abateri la 904 (66%) dintre aceştia. Cu această ocazie, a fost verificată o cantitate de circa 140 de tone de produse alimentare specifice sărbătorilor de iarnă, constatându-se că circa 17 tone (12,1%) nu se încadrau în prevederile legale privind protecţia consumatorilor.

În urma deficienţelor constatate, comisarii ANPC au dispus oprirea definitivă şi retragerea de la comercializare a 941 de kilograme de produse alimentare specifice sărbătorilor de iarnă, în valoare de 15.197 de lei, produse improprii consumului uman, oprirea temporară de la comercializare a circa 9.024 kilograme produse alimentare specifice sărbătorilor de iarnă, în valoare de 129.609 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate, precum şi aplicarea de 1.048 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 1.711.900 de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Potrivit comunicatului, în peste 64% din judeţe se comercializau produse alimentare în afara valabilității minimale stabilite de producători.

„Comisarii ANPC monitorizează şi supraveghează respectarea reglementărilor din domeniul protecţiei consumatorilor, cu scopul de a preveni şi a combate practicile ce dăunează vieţii şi sănătăţii consumatorilor sau care afectează interesele economice ale acestora. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor nu tolerează nicio abatere de la prevederile legale”, se mai precizează în documentul de presă.

Publicat în Știri interne

Nu mai puțin de 330 de avertismente şi 356 de amenzi contravenţionale, însumând 1.045.200 de lei, au fost aplicate de comisari ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) celor 515 agenți economici la care s-au constatat abateri (dintr-un total de 853 de operatori), ca urmare a unei acțiuni de control privind conformitatea, modul de etichetare, comercializare, prezentare şi publicitate în cazul laptelui de consum şi al produselor lactate, se arată într-un comunicat al autorității de control.

„În martie 2017, comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor au desfăşurat o acţiune de control pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale referitoare la comercializarea, conformitatea, modul de etichetare, prezentare şi publicitate pentru laptele de consum, produsele lactate, laptele conservat, parţial sau integral deshidratat, laptele pentru cafea. În cadrul acţiunilor de control, desfăşurate în toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, au fost controlaţi 853 de operatori economici, constatându-se abateri la 515 dintre aceştia (60%)”, se arată în comunicat.

Potrivit ANPC, a fost verificată o cantitate de 94 de tone de lapte de consum şi produse lactate, din care circa nouă tone produse (9,6%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare. Tot cu această ocazie, au fost prelevate 104 eşantioane de lapte şi produse lactate, care, în urma analizelor de laborator efectuate de CNIEP Larex, ICA şi DSVSA, a rezultat că 3,8% nu se încadrau în parametrii fizico-chimici impuşi sau declaraţi de producători.

ANPC precizează că structura eşantioanelor prelevate este următoarea: 17 eşantioane de telemea, din care 17,6% erau neconforme, 14 eşantioane de unt, din care 7% erau neconforme, 13 eşantioane de lapte de consum, toate fiind conforme, nouă eşantioane de smântână, toate fiind conforme, 11 eşantioane de produse lactate acide, toate fiind conforme, 22 de eşantioane de caşcaval fiind conforme, 11 eşantioane de brânzeturi fiind conforme, două eşantioane de brânză proaspătă de vacă fiind conforme, cinci eşantioane de alte produse lactate fiind conforme.

Instituţia a dispus oprirea temporară de la comercializare a circa 4,1 tone de lapte de consum şi produse lactate în valoare de 51.000 de lei, până la remedierea neconformităţilor constatate, oprirea definitivă şi scoaterea din circuitul consumului uman a circa 182 kg produse în valoare de 2.382 lei care erau improprii consumului uman, aplicarea a 686 de sancţiuni contravenţionale, constând în 330 de avertismente şi 356 de amenzi contravenţionale, însumând 1.045.200 de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Principalele abateri constatate: conformitatea laptelui de consum şi a produselor lactate, neîncadrarea în parametrii fizico-chimici, iar în 52% din județe se comercializau lapte de consum și produse lactate în afara datei durabilității minimale, respectiv a datei-limită de consum stabilite  de producători. Lista nu se oprește însă aici.

Lista contravenienților este lungă și poate fi găsită în detaliu aici: http://www.anpc.gov.ro/articol/944/rezultatele-actiunilor-de-control--privind-conformitatea--modul-de-etichetare--comercializare--prezentare-si-publicitate-a-laptelui-de-consum-si-a-produselor-lactate

Publicat în Ultimele noutati

Valul de nemulțumiri generat în ultima perioadă ca urmare a devoalării unei versiuni mai vechi a proiectului de lege care vizează susținerea introducerii noțiunii de gospodărie recunoscută fiscal, fără acordul partidului majoritar aflat la guvernare, a fost trecut în contul ministrului de Finanțe, Viorel Ștefan, ca aspect negativ, a mărturisit președintele Camerei Deputaților și al Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea, vineri, 21 aprilie 2017, la Țifești, județul Vrancea, cu ocazia unei deplasări dedicate inaugurării sezonului de combatere a căderilor de grindină, alături de șeful MADR, Petre Daea.

„Am ajuns în situația aceasta pentru că, din păcate, ministrul de Finanțe a dat un draft din acest act normativ, care nu era finalizat, un draft la care noi lucram, dar era la o fază anterioară, am înțeles către o asociație a unor oameni de afaceri, fără să aibă o discuție cu noi, înainte, la partid, ceea ce nu se face”, și-a declarat nemulțumirea oficialul social-democrat.

Aflat în vizită la casa de vinuri Panciu, după ce a asistat la lansarea demonstrativă a unei salve de trei rachete antigrindină dintr-o locație apropiată, Dragnea a încercat să explice cum, de fapt, toate limitele neimpozabile din agricultură și zootehnie vor rămâne așa cum sunt acum, chiar și după introducerea impozitului pe gospodărie, de la 1 ianuarie 2018.

Oamenilor li se dă, nu li se ia; este foarte simplu. Este vorba despre tot sistemul nostru de deduceri fiscale care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2018, de care trebuie să beneficieze toți românii, dar pentru asta este nevoie ca toate veniturile să fie globalizate. Altfel, există riscul ca românii să nu beneficieze de anumite facilități care vor fi în vigoare din ianuarie, anul viitor, pentru că acum nu există, din păcate, în România, un sistem în care statul, prin Ministerul de Finanțe, să aibă toate informațiile, centralizat.

Înlocuind, de fapt, cele două plafoane de impozitare – 16 la sută – care se aplică la salarii și la alte tipuri de impozite și 5% la dividende în altă parte, cu zero procente la dividende, respectiv cu 10%. Din start, impozitele scad. Asta înseamnă că oamenii vor plăti mai puțin. La asta se adaugă niște deduceri fiscale, de care oamenii vor beneficia. (...) Toate veniturile neimpozabile, limitele neimpozabile din agricultură și zootehnie rămân așa cum sunt acum: numărul de hectare, în funcție de culturi, numărul de animale în funcție de specie, acestea rămân, la astea nu se umblă, dar vor veni niște impozite mai mici, impozitele vor scădea, oamenii vor plăti mai puține impozite. Asta trebuie să se înțeleagă. În perioada următoare vom explicita, la tablă, așa cum au învățat românii în campanie, toate aceste lucruri. (...) Va fi mai multă rigoare, iar cei care, acum, au proprietăți sau venituri pe care nu le declară, atunci, probabil, le vor declara pentru că vor dori să beneficieze de acele facilități”, a afirmat Dragnea.

În plus, el a adăugat că în primul an de implementare a noii legi nu va fi nevoie de asistența instituției consultantului fiscal, precum și că acești specialiști în fiscalitate ar urma să fie plătiți de stat, nu însă cu presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.

„Din funcționarii care sunt acum la diversele structuri ale Ministerului de Finanțe și ANAF în județe și în localități se vor selecta acești consultanți fiscali care îi vor ajuta pe oameni, nu să-și facă niște birouri, unde oamenii să facă cozi. Oamenii nu vor plăti aceste servicii”, a mai spus șeful PSD.

Și pentru că s-a aflat la sediul unui producător de vin, el i-a atenționat pe cei de la ANPC pentru lupta pierdută cu frauda din sectorul vinului și a amenințat discret inclusiv cu eliminarea din funcție a actualei conduceri, pentru ineficiență.

Avem de dus niște lupte foarte serioase cu contrafacerile care există pe piața vinului, iar aici cred că protecția consumatorului a pierdut meciul. Ne vom gândi serios dacă actuala echipă poate duce o astfel de luptă, pentru că până acum a pierdut-o”, a adăugat președintele Camerei Deputaților.

Tot la Casa Panciu, Liviu Dragnea a vorbit de cum anume va funcționa Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) și care va fi impactul său investițional în zona agriculturii. Practic, a afirmat liderul PSD, agricultura din România ar urma să fie beneficiar direct al Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, dar nu numai din partea fondului, ci și din partea bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii.

„FSDI se va constitui preluând în portofoliu companiile de stat. În primă fază, companiile de stat profitabile și cu două-trei excepții neprofitabile. Va emite obligațiuni pentru a face venituri, va intra în consorții și în proiecte de colaborare pe companii de proiect pentru investiții în infrastructură, pentru investiții în acest program care are trei componente de finanțare a producției, de legume de exemplu, cum este și cazul programului de tomate, de finanțare a depozitării și colectării și de finanțare a unor microfabrici de conserve unde se pot asocia fermierii dintr-o comună sau din mai multe comune”, a conchis el.

Marius Budăi: „Introducerea venitului global pe gospodărie va aduce mai mulți români în clasa de mijloc”

În aceeași zi, deputatul PSD Marius Budăi a ieșit cu explicații suplimentare, detaliate, cu privire la viitorea metodă de impozitare și a anunțat că este nevoie de introducerea venitului global pe gospodărie, astfel încât persoanele cu venituri mici să beneficieze de deduceri fiscale din partea statului.

„Prin introducerea impozitului pe venitul global vor fi aduși mai mulți români în clasa de mijloc, în urma scăderilor impozitelor pentru cei cu salarii mai mici. În același timp, se elimină ghișeele și astfel se reduce birocrația pentru cetățeni, întrucât toate plățile fiscale și depunerile declarațiilor privind câștigurile vor fi făcute de consultanții fiscali. Totodată, vor fi stimulate serviciile din sectorul privat, ceea ce va reprezenta un sprijin major pentru antreprenorii care vor oferi servicii de educație, sănătate, asigurări de viață sau de bunuri, construcții etc”, a declarat Marius Budăi.

În urma adoptării noului sistem de impozitare a veniturilor, vor fi fiscalizate mai multe servicii din sectorul privat. Astfel, gospodăriile vor fi interesate să lucreze cu cei care eliberează facturi sau bonuri fiscale și vor crește veniturile la bugetul de stat. În acest fel, statul va obține venituri consistente din eliminarea economiei negre, iar cu acești bani vor putea fi susținute în continuare creșterile de salarii, reducerile de taxe și crearea de locuri de muncă. Ministerul Finanțelor Publice estimează un surplus de 2% din PIB, respectiv 16 miliarde lei, în urma adoptării acestui sistem de impozitare.

Venitul global pe gospodărie reprezintă o declarație de venit ce se va completa în numele membrilor care locuiesc împreună într-o locuință. Nu este un impozit sau o taxă nouă, ci un mod de calcul nou. Modelul este aplicat și în Statele Unite, Franța, Belgia, dar și în alte state.

Impozitele se vor calcula după două criterii simple. Impozit 0% pentru toate veniturile lunare mai mici de 2.000 lei pentru salariați, pensionari sau cei cu activități independente și impozit de 10% pentru diferența care depășește 2.000 lei lunar. În funcție de nivelul veniturilor unei gospodării, Guvernul va acorda diverse deduceri fiscale din baza de impozitare. Altfel spus, din suma supusă impozitării se vor scădea diverse cheltuieli deductibile, pentru studiile copiilor sau pentru renovarea locuinței etc. În același timp, se va încuraja creșterea natalității. Astfel vor fi deduceri în valoare de 1.600 lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri sub 5.000 lei/lună și 1.200 lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri între 5.000 lei și 10.000 lei/lună”, a explicat parlamentarul social democrat, membru în Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților.

Potrivit politicianului PSD, termenele pentru introducerea noului model de impozitare a veniturilor sunt: 1 ianuarie 2018 – se aplică sistemul de deduceri și noul model de impozitare; 1 decembrie 2018 – sunt selectați și pregătiți consultanții fiscali și se va face arondarea gospodăriilor pentru fiecare dintre aceștia, respectiv 1 mai 2019 – se depune pentru prima oară declarația anuală de venit global pe gospodărie, luându-se în calcul noul model de impozitare și deducerile care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

Vineri, 21 aprilie 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a participat alături de șeful său pe linie de partid, Liviu Dragnea, la inaugurarea sezonului de combatere a căderilor de grindină pentru anul 2017.

Evenimentul s-a desfăşura la sediul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 și a continuat cu o vizită de lucru la Casa de vinuri Panciu.

Publicat în România Agricolă
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

RO Fruits Vegetable

Revista