De la începutul lunii aprilie a.c., în a doua etapă de control al comercianților de legume şi fructe proaspete în lanțuri de magazine de tip hipermarket şi supermarket, depozite şi pieţe en-gros, din totalul celor 678 operatori economici verificați de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), la un număr de 532 (78%) s-au constatat abateri de la prevederile legale în vigoare.

Potrivit informării transmise de ANPC joi, 18 aprilie 2019, în cadrul acțiunii a fost verificată cantitatea de 487 tone fructe şi legume proaspete, din care 60 tone (12%) nu se încadrau în prevederile legale.

Ca urmare, au fost dispuse oprirea definitivă şi retragerea de la comercializare a circa 9,5 tone de fructe şi legume, în valoare de 60.479 lei, produse improprii consumului uman. De asemenea, s-a luat măsura opririi temporare de la comercializare a circa 135 tone fructe şi legume în valoare de 204.852 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate. Nu în ultimul rând au fost aplicate 608 sancţiuni contravenţionale, dintre care 260 avertismente şi 348 amenzi contravenţionale în valoare de 1.723.600 lei pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Listă de abateri este lungă

Conform documentului de presă remis la redacție, ANPC a constatat o serie de abateri, aici amintind fructe și legume lovite, deshidratate, cu pete, pulpă moale, depreciate calitativ, precum și fructe și legume nesortate, calitatea fructelor expuse nefiind conformă cu cea afișată.

Totodată, au fost depistate fructe și legume depreciate, care prezintă părți moi, alterate, pătate, cu urme de boli de depozit, atacate de mucegai, improprii consumului, nefiind respectate criteriile necesare încadrării la calitatea I.

Cu ocazia controalelor, ANPC a descoperit legume și fructe fără etichete cu elementele de identificare şi caracterizare, respectiv neafișarea informațiilor privind țara de origine și calitatea legumelor și fructelor comercializate în vrac.

„Legume și fructe din afara României la care nu s-au găsit informații în limba româna privind denumirea produsului, specia, soiul (dacă este cazul), țara de origine”, se mai precizează în comunicat, cei de la ANPC adăugând că s-a mai depistat și neafișarea prețurilor de vânzare.

În plus, inspectorii ANPC au găsit neconcordanțe între prețul afișat la raft și cel marcat pe bonul de casă, precum și nerespectarea cantității nete la legumele și fructele preambalate (de exemplu cartofi albi plasă 2 kg, produsul cântărea în realitate 1,974 kg, lămâi la plasă de 500 grame, cantitate reală - 0,470 grame, ghimbir la caserolă de 200 grame având în realitate 188 grame).

O altă problemă depistată a fost și cea de comercializare a legumelor și fructelor utilizând practici incorecte, privind originea acestora (spre exemplu legume și fructe import Turcia, China, Egipt, comercializate ca având proveniența România).

Nu în ultimul rând, ANPC a constatat o neconcordanță a informațiilor privind proveniența, respectiv cea înscrisă pe ambalajul sau avizul produsului și cea înscrisă pe eticheta de la raft (pe etichetă apar două sau trei variante de țară de origine, de exemplu România, Bulgaria, Grecia, consumatorii fiind induși în eroare).

Comercializarea legumelor cu calibre diferite, diferența între calibrul mic și calibrul mare fiind de 75% a fost o altă problemă depistată de inspectorii ANPC.

În fine, Autoritatea a constatat o informare incorectă a consumatorilor (ex: era afișat, în imediata apropiere a legumelor sau fructelor, cu litere mai viu colorate, sintagma „IEFTIN”, fără a se face dovada, în magazin, a vreunui avantaj legat de preț la achiziționarea acestor produse.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor îi asigură pe cetățeni, că nu tolerează nicio abatere de la prevederile legale și că va monitoriza, la fel ca până acum, piața și se va asigura, în continuare, de respectarea drepturilor consumatorilor.

Publicat în Știri interne

Abateri precum comercializarea așa-zisei „Specialitate Bulgaria” drept Telemea de Bivoliță, Telemea de Capră și Telemea de Vacă, la prețuri cuprinse între 8,5 lei și 11 lei/kg, fenomen de substituire care, pe lângă faptul că afectează imaginea producției autohtone, autentice și sănătoase, reprezintă practic și o sfidare a consumatorilor, dar și alte asemenea nereguli au fost sancționate de autoritățile competente cu o sumă totalizând 661.219 lei.

Vorbim de sancțiuni pentru depistarea neregulilor cum sunt dezinformarea consumatorilor și substituirea produselor procesate din lapte cu specialități pe bază de grăsimi hidrogenate, dar și cele privind încălcarea normelor igienico-sanitare și siguranță alimentară.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), laolaltă cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a reluat, începând cu 21 ianuarie 2019, activitățile de control desfășurate anul trecut, pentru a evalua corectitudinea practicilor comerciale privind utilizarea grăsimilor hidrogenate în locul produselor exclusiv pe bază de lapte, informarea corectă a consumatorilor, depistarea, sancționarea și diminuarea fraudelor în domeniu.

Acțiunile se desfășoară atât în Municipiul București, cât și în toate municipiile reședință de județ. Acestea urmăresc, în principal, verificarea conformității denumirii produselor alimentare ce se comercializează, în raport cu înscrisurile de compoziție din sistemul de etichetare.

Până în prezent, au fost verificate 180 de unități, din care 85 de patiserii, 17 cofetării - laboratoare de cofetărie, 47 de pizzerii, 15 restaurante/catering, 11 unități fast-food și cinci magazine alimentare. Controalele au fost desfășurate în București și în municipiile-reședință de județ precum Dâmbovița, Prahova, Buzău, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Vrancea și Vaslui.

Dintre acestea, 73 de unități, reprezentând o pondere de 40,5%, utilizează în procesul de fabricație specialități pe bază de grăsimi hidrogenate și informează eronat consumatorii prin sistemul de etichetare că utilizează produse obținute din lapte (brânză, cașcaval unt etc.).

„Chiar dacă se constată o diminuare a fenomenului de substituire a produselor lactate cu specialități obținute din grăsimi hidrogenate, în comparație cu amploarea fenomenului din anul 2018, neregulile majore persistă în detrimentul producătorilor autohtoni de lapte și produse derivate din lapte și pe linia informării corecte a consumatorilor”, au anunțat vineri reprezentanții Ministerului Agriculturii.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a verificărilor întreprinse de Autoritatea Nationala pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) la 1.127 de operatori economici din sectorul cărnii, la nivel de țară, în intervalul octombrie – noiembrie 2018, au fost descoperite deficiențe și au fost aplicate amenzi de 1.502.200 de milioane de lei pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Din totalul operatorilor controlați, la un număr de 711 (63%) au fost constatate probleme. A fost verificată o cantitate de 60.172 kg produse din carne, din care cca 8.677 kg (14,4 %) nu se încadrau în prevederile legale privind protecţia consumatorilor.

În urma analizelor de laborator efectuate asupra celor 71 de eșantioane prelevate de la produse din carne, a rezultat că 14 dintre ele (19,72%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare. Mai exact, probleme au fost constatate la 23 de eşantioane de salamuri din care 21,7% erau neconforme (5 eşantioane), 10 eșantioane de Salam de Vară din care 10% erau neconforme (1 eşantion), 2 eşantioane de Salam Victoria din care 50% erau neconforme (1 eşantion), 9 eşantioane de cârnaţi, din care 33% erau neconforme (3 eşantioane), 12 eşantioane din alte sortimente din care 25% erau neconforme (3 eşantioane), 6 sortimente de crenvurşti din care 16,66% erau neconforme (1 eşantion), 7 eşantioane de parizer din care toate erau conforme, respectiv 2 eşantioane de cabanos din care toate erau conforme.

Pe fondul deficienţelor descoperite, comisarii ANPC au oprit definitiv şi au retras de la comercializare aproximativ 2,3 tone de produse din carne, în valoare de 27.710 lei, produse cu parametri neconformi şi/sau cu data durabilităţii minimale depăşită. De asemenea, oficialii ANPC au oprit temporar de la comercializare circa 3,083 tone de produse din carne, în valoare de 49.117 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate. Nu în ultimul rând, au fost aplicate 811 sancţiuni contravenţionale, dintre care 432 de avertismente şi 379 de amenzi contravenţionale.

Publicat în Știri interne

1,7 milioane de lei, acesta este cuantumul amenzilor aplicate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), ca urmare a controalelor desfăşurate în perioada sărbătorilor de iarnă, verificări ce au vizat modul de etichetare, comercializare şi depozitare a produselor alimentare specifice, conform unui comunicat al instituţiei.

Potrivit vocilor autorizate ale instituției, controlul s-a desfăşurat în perioada 27 noiembrie - 22 decembrie 2017 în toate judeţele ţării şi în Bucureşti, a vizat un număr de 1.366 de operatori economici, ocazie cu care s-au constatat abateri la 904 (66%) dintre aceştia. Cu această ocazie, a fost verificată o cantitate de circa 140 de tone de produse alimentare specifice sărbătorilor de iarnă, constatându-se că circa 17 tone (12,1%) nu se încadrau în prevederile legale privind protecţia consumatorilor.

În urma deficienţelor constatate, comisarii ANPC au dispus oprirea definitivă şi retragerea de la comercializare a 941 de kilograme de produse alimentare specifice sărbătorilor de iarnă, în valoare de 15.197 de lei, produse improprii consumului uman, oprirea temporară de la comercializare a circa 9.024 kilograme produse alimentare specifice sărbătorilor de iarnă, în valoare de 129.609 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate, precum şi aplicarea de 1.048 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 1.711.900 de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Potrivit comunicatului, în peste 64% din judeţe se comercializau produse alimentare în afara valabilității minimale stabilite de producători.

„Comisarii ANPC monitorizează şi supraveghează respectarea reglementărilor din domeniul protecţiei consumatorilor, cu scopul de a preveni şi a combate practicile ce dăunează vieţii şi sănătăţii consumatorilor sau care afectează interesele economice ale acestora. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor nu tolerează nicio abatere de la prevederile legale”, se mai precizează în documentul de presă.

Publicat în Știri interne

Nu mai puțin de 330 de avertismente şi 356 de amenzi contravenţionale, însumând 1.045.200 de lei, au fost aplicate de comisari ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) celor 515 agenți economici la care s-au constatat abateri (dintr-un total de 853 de operatori), ca urmare a unei acțiuni de control privind conformitatea, modul de etichetare, comercializare, prezentare şi publicitate în cazul laptelui de consum şi al produselor lactate, se arată într-un comunicat al autorității de control.

„În martie 2017, comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor au desfăşurat o acţiune de control pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale referitoare la comercializarea, conformitatea, modul de etichetare, prezentare şi publicitate pentru laptele de consum, produsele lactate, laptele conservat, parţial sau integral deshidratat, laptele pentru cafea. În cadrul acţiunilor de control, desfăşurate în toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, au fost controlaţi 853 de operatori economici, constatându-se abateri la 515 dintre aceştia (60%)”, se arată în comunicat.

Potrivit ANPC, a fost verificată o cantitate de 94 de tone de lapte de consum şi produse lactate, din care circa nouă tone produse (9,6%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare. Tot cu această ocazie, au fost prelevate 104 eşantioane de lapte şi produse lactate, care, în urma analizelor de laborator efectuate de CNIEP Larex, ICA şi DSVSA, a rezultat că 3,8% nu se încadrau în parametrii fizico-chimici impuşi sau declaraţi de producători.

ANPC precizează că structura eşantioanelor prelevate este următoarea: 17 eşantioane de telemea, din care 17,6% erau neconforme, 14 eşantioane de unt, din care 7% erau neconforme, 13 eşantioane de lapte de consum, toate fiind conforme, nouă eşantioane de smântână, toate fiind conforme, 11 eşantioane de produse lactate acide, toate fiind conforme, 22 de eşantioane de caşcaval fiind conforme, 11 eşantioane de brânzeturi fiind conforme, două eşantioane de brânză proaspătă de vacă fiind conforme, cinci eşantioane de alte produse lactate fiind conforme.

Instituţia a dispus oprirea temporară de la comercializare a circa 4,1 tone de lapte de consum şi produse lactate în valoare de 51.000 de lei, până la remedierea neconformităţilor constatate, oprirea definitivă şi scoaterea din circuitul consumului uman a circa 182 kg produse în valoare de 2.382 lei care erau improprii consumului uman, aplicarea a 686 de sancţiuni contravenţionale, constând în 330 de avertismente şi 356 de amenzi contravenţionale, însumând 1.045.200 de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Principalele abateri constatate: conformitatea laptelui de consum şi a produselor lactate, neîncadrarea în parametrii fizico-chimici, iar în 52% din județe se comercializau lapte de consum și produse lactate în afara datei durabilității minimale, respectiv a datei-limită de consum stabilite  de producători. Lista nu se oprește însă aici.

Lista contravenienților este lungă și poate fi găsită în detaliu aici: http://www.anpc.gov.ro/articol/944/rezultatele-actiunilor-de-control--privind-conformitatea--modul-de-etichetare--comercializare--prezentare-si-publicitate-a-laptelui-de-consum-si-a-produselor-lactate

Publicat în Ultimele noutati

Valul de nemulțumiri generat în ultima perioadă ca urmare a devoalării unei versiuni mai vechi a proiectului de lege care vizează susținerea introducerii noțiunii de gospodărie recunoscută fiscal, fără acordul partidului majoritar aflat la guvernare, a fost trecut în contul ministrului de Finanțe, Viorel Ștefan, ca aspect negativ, a mărturisit președintele Camerei Deputaților și al Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea, vineri, 21 aprilie 2017, la Țifești, județul Vrancea, cu ocazia unei deplasări dedicate inaugurării sezonului de combatere a căderilor de grindină, alături de șeful MADR, Petre Daea.

„Am ajuns în situația aceasta pentru că, din păcate, ministrul de Finanțe a dat un draft din acest act normativ, care nu era finalizat, un draft la care noi lucram, dar era la o fază anterioară, am înțeles către o asociație a unor oameni de afaceri, fără să aibă o discuție cu noi, înainte, la partid, ceea ce nu se face”, și-a declarat nemulțumirea oficialul social-democrat.

Aflat în vizită la casa de vinuri Panciu, după ce a asistat la lansarea demonstrativă a unei salve de trei rachete antigrindină dintr-o locație apropiată, Dragnea a încercat să explice cum, de fapt, toate limitele neimpozabile din agricultură și zootehnie vor rămâne așa cum sunt acum, chiar și după introducerea impozitului pe gospodărie, de la 1 ianuarie 2018.

Oamenilor li se dă, nu li se ia; este foarte simplu. Este vorba despre tot sistemul nostru de deduceri fiscale care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2018, de care trebuie să beneficieze toți românii, dar pentru asta este nevoie ca toate veniturile să fie globalizate. Altfel, există riscul ca românii să nu beneficieze de anumite facilități care vor fi în vigoare din ianuarie, anul viitor, pentru că acum nu există, din păcate, în România, un sistem în care statul, prin Ministerul de Finanțe, să aibă toate informațiile, centralizat.

Înlocuind, de fapt, cele două plafoane de impozitare – 16 la sută – care se aplică la salarii și la alte tipuri de impozite și 5% la dividende în altă parte, cu zero procente la dividende, respectiv cu 10%. Din start, impozitele scad. Asta înseamnă că oamenii vor plăti mai puțin. La asta se adaugă niște deduceri fiscale, de care oamenii vor beneficia. (...) Toate veniturile neimpozabile, limitele neimpozabile din agricultură și zootehnie rămân așa cum sunt acum: numărul de hectare, în funcție de culturi, numărul de animale în funcție de specie, acestea rămân, la astea nu se umblă, dar vor veni niște impozite mai mici, impozitele vor scădea, oamenii vor plăti mai puține impozite. Asta trebuie să se înțeleagă. În perioada următoare vom explicita, la tablă, așa cum au învățat românii în campanie, toate aceste lucruri. (...) Va fi mai multă rigoare, iar cei care, acum, au proprietăți sau venituri pe care nu le declară, atunci, probabil, le vor declara pentru că vor dori să beneficieze de acele facilități”, a afirmat Dragnea.

În plus, el a adăugat că în primul an de implementare a noii legi nu va fi nevoie de asistența instituției consultantului fiscal, precum și că acești specialiști în fiscalitate ar urma să fie plătiți de stat, nu însă cu presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.

„Din funcționarii care sunt acum la diversele structuri ale Ministerului de Finanțe și ANAF în județe și în localități se vor selecta acești consultanți fiscali care îi vor ajuta pe oameni, nu să-și facă niște birouri, unde oamenii să facă cozi. Oamenii nu vor plăti aceste servicii”, a mai spus șeful PSD.

Și pentru că s-a aflat la sediul unui producător de vin, el i-a atenționat pe cei de la ANPC pentru lupta pierdută cu frauda din sectorul vinului și a amenințat discret inclusiv cu eliminarea din funcție a actualei conduceri, pentru ineficiență.

Avem de dus niște lupte foarte serioase cu contrafacerile care există pe piața vinului, iar aici cred că protecția consumatorului a pierdut meciul. Ne vom gândi serios dacă actuala echipă poate duce o astfel de luptă, pentru că până acum a pierdut-o”, a adăugat președintele Camerei Deputaților.

Tot la Casa Panciu, Liviu Dragnea a vorbit de cum anume va funcționa Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) și care va fi impactul său investițional în zona agriculturii. Practic, a afirmat liderul PSD, agricultura din România ar urma să fie beneficiar direct al Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, dar nu numai din partea fondului, ci și din partea bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii.

„FSDI se va constitui preluând în portofoliu companiile de stat. În primă fază, companiile de stat profitabile și cu două-trei excepții neprofitabile. Va emite obligațiuni pentru a face venituri, va intra în consorții și în proiecte de colaborare pe companii de proiect pentru investiții în infrastructură, pentru investiții în acest program care are trei componente de finanțare a producției, de legume de exemplu, cum este și cazul programului de tomate, de finanțare a depozitării și colectării și de finanțare a unor microfabrici de conserve unde se pot asocia fermierii dintr-o comună sau din mai multe comune”, a conchis el.

Marius Budăi: „Introducerea venitului global pe gospodărie va aduce mai mulți români în clasa de mijloc”

În aceeași zi, deputatul PSD Marius Budăi a ieșit cu explicații suplimentare, detaliate, cu privire la viitorea metodă de impozitare și a anunțat că este nevoie de introducerea venitului global pe gospodărie, astfel încât persoanele cu venituri mici să beneficieze de deduceri fiscale din partea statului.

„Prin introducerea impozitului pe venitul global vor fi aduși mai mulți români în clasa de mijloc, în urma scăderilor impozitelor pentru cei cu salarii mai mici. În același timp, se elimină ghișeele și astfel se reduce birocrația pentru cetățeni, întrucât toate plățile fiscale și depunerile declarațiilor privind câștigurile vor fi făcute de consultanții fiscali. Totodată, vor fi stimulate serviciile din sectorul privat, ceea ce va reprezenta un sprijin major pentru antreprenorii care vor oferi servicii de educație, sănătate, asigurări de viață sau de bunuri, construcții etc”, a declarat Marius Budăi.

În urma adoptării noului sistem de impozitare a veniturilor, vor fi fiscalizate mai multe servicii din sectorul privat. Astfel, gospodăriile vor fi interesate să lucreze cu cei care eliberează facturi sau bonuri fiscale și vor crește veniturile la bugetul de stat. În acest fel, statul va obține venituri consistente din eliminarea economiei negre, iar cu acești bani vor putea fi susținute în continuare creșterile de salarii, reducerile de taxe și crearea de locuri de muncă. Ministerul Finanțelor Publice estimează un surplus de 2% din PIB, respectiv 16 miliarde lei, în urma adoptării acestui sistem de impozitare.

Venitul global pe gospodărie reprezintă o declarație de venit ce se va completa în numele membrilor care locuiesc împreună într-o locuință. Nu este un impozit sau o taxă nouă, ci un mod de calcul nou. Modelul este aplicat și în Statele Unite, Franța, Belgia, dar și în alte state.

Impozitele se vor calcula după două criterii simple. Impozit 0% pentru toate veniturile lunare mai mici de 2.000 lei pentru salariați, pensionari sau cei cu activități independente și impozit de 10% pentru diferența care depășește 2.000 lei lunar. În funcție de nivelul veniturilor unei gospodării, Guvernul va acorda diverse deduceri fiscale din baza de impozitare. Altfel spus, din suma supusă impozitării se vor scădea diverse cheltuieli deductibile, pentru studiile copiilor sau pentru renovarea locuinței etc. În același timp, se va încuraja creșterea natalității. Astfel vor fi deduceri în valoare de 1.600 lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri sub 5.000 lei/lună și 1.200 lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri între 5.000 lei și 10.000 lei/lună”, a explicat parlamentarul social democrat, membru în Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților.

Potrivit politicianului PSD, termenele pentru introducerea noului model de impozitare a veniturilor sunt: 1 ianuarie 2018 – se aplică sistemul de deduceri și noul model de impozitare; 1 decembrie 2018 – sunt selectați și pregătiți consultanții fiscali și se va face arondarea gospodăriilor pentru fiecare dintre aceștia, respectiv 1 mai 2019 – se depune pentru prima oară declarația anuală de venit global pe gospodărie, luându-se în calcul noul model de impozitare și deducerile care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

Vineri, 21 aprilie 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a participat alături de șeful său pe linie de partid, Liviu Dragnea, la inaugurarea sezonului de combatere a căderilor de grindină pentru anul 2017.

Evenimentul s-a desfăşura la sediul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 și a continuat cu o vizită de lucru la Casa de vinuri Panciu.

Publicat în România Agricolă

Un oficial al ministerului de resort, Elena Tatomir pe numele său, a aruncat din mână cartoful fierbinte în ograda producătorilor din sectorul morărit-panificație, dar și în cea a consumatorilor și a afirmat în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc joi la București că industria ar trebui să-și reorienteze abordarea față de piață pentru a diversifica gama de produse, astfel încât să vină în întâmpinarea cerințelor consumatorilor, totul pe fondul fenomenului „produselor congelate” care a ținut prima pagină a ziarelor în ultimul timp.

„Cred că cei din sectorul morărit-panificație trebuie își reconsidere puțin abordarea față de piață și de gama sortimentală, pentru a oferi cumpărătorilor produse deosebite și să satisfacă cerințele acestora. Este o problemă a sectorului până la urmă”, a spus Elena Tatomir în cadrul unui eveniment organizat de Ziarul Bursa.

În replică, Aurel Popescu, președintele Rompan, a declarat pentru Agerpres că în țara noastră se consumă lunar 180.000 de tone de pâine, această cantitate fiind pusă pe piață de societățile autohtone de morărit și panificație, la care se adaugă importurile de produse de panificație și patiserie congelată (aproape 49.000 de tone importate în prima jumătate a acestui an).

14708214 345464905803334 4411591835764067272 nMai mult, el a contrazis-o voalat pe Tatomir și a spus că românii nu agrează produsele congelate, deoarece sunt obținute printr-o tehnologie diferită decât cea autohtonă (în două-trei faze).

După spusele sale, maximum cinci procente din pâinea comercializată în România este congelată, în condițiile în care și producătorii români oferă pieței circa 3.000 de tone de astfel de produse pe lună.

„Și noi facem produse congelate în țară, realizăm circa 3.000 de tone pe lună, care se vând în țară și peste hotare pentru că facem comerț și schimburi intracomunitare cu asemenea produse. Dintr-o analiză de piață pe care am realizat-o reiese că românii nu agreează asemenea produse întrucât sunt făcute cu o altă tehnologie, respectiv metoda directă și nu în două — trei faze pe care noi o folosim la fabricarea produselor. Ambele pâini sunt foarte bune pentru consum, dar este vorba de costuri. Metoda directă costă mult mai puțin decât cea indirectă pe care o practicăm noi în fabricile de pâine. Părerea mea este că în jur de 4-5% din totalul pâinii care se vinde în România este congelată, restul este pâine proaspătă sau care se ambalează și care are o valabilitate de câteva zile până la 30. Consumul lunar de pâine este de 180.000 de tone și este asigurat din producția internă, la care se mai adaugă produse de panificație și patiserie congelată venită din afară”, a afirmat șeful Rompan.

---> Potrivit Ordinului Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) care a intrat în vigoare joi, operatorii economici care comercializează către populație pâine, produse de panificație și produse de patiserie obținute din produse congelate, precum și unitățile care utilizează la prepararea meniurilor produse alimentare congelate au obligația de a informa consumatorii prin afișare la loc vizibil, lizibil, ușor de înțeles, într-o formă care să nu permită ștergerea, după caz, pe un afiș, pe etichetă, ambalaj de vânzare, în meniul oferit, ori altele asemenea, ce însoțesc produsul, cu mențiunea „produs/din produs decongelat”. Operatorii economici care nu vor respecta prevederile acestui Ordin vor fi sancționați cu amenzi cuprinse între 1.000 și 10.000 lei, sancțiunile putând include și suspendarea activității în cazul în care aceștia se opun total afișării acestor informații.

În urmă cu cinci luni de zile, Nini Săpunaru, președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, încingea spiritele și afirma că în țara noastră intră zilnic 25 de tiruri cu pâine congelată din import, ceea ce înseamnă o cantitate de 875.000 de tone pe an. Pe de altă patre, datele Ministerului Agriculturii, citate de Agerpres, relevă însă că în primele cinci luni ale acestui an, importurile de produse agroalimentare au fost dominate de produsele de brutărie, patiserie și biscuiți cu o valoare de 97,1 milioane de euro (48.800 tone), de carnea de porc — 96 de milioane de euro (63.800 tone) și preparatele alimentare — 88,5 milioane de euro (23.300 tone).

Publicat în Știri interne