Centrele judeţene APIA sunt autorizate să facă plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, aferent lunii iunie și trimestrului II 2018, începând cu miercuri, 5 septembrie 2018, anunță Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), prin intermediul unui comunicat de presă.

Conform documentului, suma totală autorizată la plată este de 15.409.975,36 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul MADR, pentru un număr de 80 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Publicat în Finantari

Rentierii agricoli trebuie să prezinte până la data de 31 august 2018 la centrele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), în vederea obținerii vizei aferente anului 2017, conform celei mai recente informări transmise presei de către instituția citată.

Concret, rentierii agricoli trebuie să se prezinte, personal ori prin mandatar/curator/tutore, la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pentru obţinerea vizei aferente anului 2017, pe carnetele de rentier agricol, cu următoarele documente, în original: carnetul de rentier agricol, actul de identitate al solicitantului, decizia de la comisia de expertiză medicală (pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I şi II), decizia de la comisia de expertiză medicală şi decizia de pensionare la limită de vârstă (pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I şi II a căror pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă), procură notarială autentificată/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentru cazurile în care solicitarea vizării carnetului de rentier agricol este făcută de un reprezentant legal.

Totodată, rentierii trebuie să prezinte contractul/contractele de arendare încheiat/încheiate până la data de 30 septembrie 2011, extrasul de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei (extrasul se depune opţional), precum şi declaraţia pentru obţinerea vizei anuale.

Persoana desemnată din cadrul APIA va verifica conformitatea documentelor originale cu copiile existente la dosar şi va certifica pe copiile documentelor „conformitatea cu originalul”.

Potrivit sursei citate, în cazul în care se constată că datele declarate de solicitanţi nu corespund realităţii, dreptul de a primi rentă viageră agricolă se suspendă până la data completării dosarului conform prevederilor legale în vigoare.

Plata rentei viagere agricole se efectuează într-o singură tranșă anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Naţională a României din anul pentru care aceasta se datorează, prin mandat poştal sau virament bancar.

APIA precizează că renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului.

În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia în anul 2017 poate fi încasată de moştenitorii săi, cu condiţia respectării prevederilor legale şi a depunerii documentelor cerute până la data-limită de 15 octombrie 2018.

Pentru persoanele pentru care s-a efectuat plata până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, dar care nu au intrat în posesia rentei, procedura de plată se poate relua şi după acest termen până la trei ani de la data-limită anuală de plată, inclusiv în caz de deces, către moştenitorii acestora.

Publicat în Finantari

Plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, aferentă cantităţilor utilizate în primul trimestru al anului, va fi efectuată începând de luni, 18 iunie 2018, a precizat joi, 14 iunie a.c., Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Conform sursei citate, suma totală care va fi achitată către 10.070 de fermieri se ridică la o valoare de peste 69,67 milioane de lei, sursa de finanţare fiind bugetul naţional.

„(...) începând cu data de 18.06.2018 va efectua plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură aferentă cantităţilor de motorină utilizate în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2018 (trimestrul I 2018), conform prevederilor HG nr. 1174/2014, OMADR nr. 1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare. Suma totală plătită va fi de 69.677.225 lei, cu sursă de finanţare de la bugetul naţional, pentru un număr de 10.070 beneficiari şi o cantitate totală de motorină de 40.078.676,320 litri”, se menționează în comunicatul de presă remis la redacție de APIA.

Vocile autorizate ale agenției afirmă că, din totalul sumei alocate, pentru sectorul vegetal se vor plăti 57.624.423 lei (echivalentul a peste 33,14 milioane de litri de motorină), respectiv peste 12 milioane de lei pentru circa 7 milioane de litri de motorină.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină, pentru anul 2018, este de 1,7385 lei/ litru.

Publicat în Finantari

Zilele acestea, am descoperit că fostul meu partener de miuță din spatele blocului situat în cartierul bucureștean Balta Albă, Dragoș „Stoe” Stoenescu, cel care a apărat de multe ori spectaculos și cu succes poarta naționalei de polo a României, cultivă, mai nou, lavandă pe o mie de metri pătrați de teren.

Pe Dragoș îl știu de peste trei decenii, așa cum am mai spus, încă de pe vremea când băteam „mingea de 35” în spatele „blocurilor gri”, în niște pseudo-campionate de minifotbal pe viață și pe moarte (la care, apropo, la acea vreme, asista și Lavinia Petrea, vedeta știrilor Pro TV, pasionată și ea de sportul cu balonul rotund). Atlet de profesie („mânca” polo pe apă încă de atunci), „Stoe” era și un bun jucător de fotbal, adversar alături de care am spart vreo câteva bășici din cauciuc.

Anii au trecut însă, iar profesiile ne-au împins în direcții diferite, pe el către sportul profesionist, iar pe mine către gazetăria de nișă, astfel că, vreo 15-20 de ani, nu ne-am mai văzut. Grație însă unei rețele de social media, l-am „reîntâlnit” în mediul virtual pe Dragoș, acum vrei doi-trei ani sau mai bine, iar acum câteva zile am descoperit și noua sa pasiune – cultura lavandei. Cum nu puteam să scap printre degete oportunitatea de a vorbi cu un „tânăr fermier” în devenire, amic cu ștate vechi, am decis să-l întreb de trecerea sa de la polo pe apă (și de la haina militară, apropo, pentru că el activează în prezent ca ofițer al Poliției Române), la cultura de lavandă.

„Nu pot sta departe de bazin”

Chiar dacă Dragoș recunoaște că s-a retras din sportul de performanță în 2017, el mărturisește că nu poate sta departe de bazin.

„În timpul liber, mă duc sa înot sau chiar să joc polo cu foștii colegi”, recunoaște el.

Dragoș Stoenescu nu este singurul sportiv care conștientizează importanța sectorului agricol. În urmă cu cinci ani, Ion Ţiriac afirma că, cităm: „Agricultura e viitorul. Mâncarea şi energia sunt următoarele zone de investiţii enorme în România”. Și lista nu se oprește aici. O întreagă pleiadă de sportivi români au băgat bani în diverse exploatații horticole, agricole și zootehnice.

Din acest motiv, l-am întrebat și noi pe fostul jucător de polo cum vede el sectorul agroalimentar, în condițiile în care miza asigurării hranei la nivel global nu mai este de mult un moft.

„Domeniul agroalimentar nu e deloc punctul meu forte, dar consider ca ar merita mai multă atenție și, cu o susținere financiară și de specialitate, cred că poate ieși de o afacere bună. Am observat în ultima perioadaă că se caută produse românești și mai ales produse bio”, a precizat, pentru ediția online a Revistei Fermierului, Dragoș Stoenescu.

Pariul cu lavanda - „ideea a fost a mea și a cumnatului meu”

Cum trecerea de la sportul de performanță la cultura lavandei reprezintă un drum lung (și o provocare pentru mine în a înțelege resorturile din spate), am decis să-l întreb pe Dragoș de unde până unde noua abordare. El a recunoscut că totul a început dintr-o simplă joacă a imaginației, de genul cum ar fi dacă ar fi.

„Despre lavandă... s-o luăm cu începutul (n.r. - râde). Terenul este undeva în zona Teleorman, mai exact, în Tătărăștii de Jos. Acolo, socrii mei și-au construit o casă de vacanță și au o curte de aproximativ 2.000 de metri pătrați. Jumătate din spațu este plin cu pomi fructiferi, cu pomi decorativi și cu viță-de-vie, iar pe cealaltă jumătate am plantat noi lavandă”, spune fostul sportiv. „Ideea a fost a mea și a cumnatului meu (n.r. - fratele soției, și el, jucător de polo). Toată treaba cu microplantația de lavandă a început așa, în joacă, de la stadiul unei simple idei: «Ce frumos s-ar vedea, dar ce frumos ar mirosi etc.». Ne-am hotărât să încercăm, până la urmă.”

Următorul pas al fostului portar al naționalei române de polo a fost acela de a achiziționa 1.600 de butași de lavandă, de undeva din județul Constanța, mai exact ,din localitatea Ovidiu.

„Într-o vineri seara, la începutul lunii mai 2017, am plecat să cumpăr materialul săditor, iar sâmbătă-dimineața am și început să plantăm butașii. Șansa a fost de partea noastră, pentru că vânzătorul ne-a și sfătuit cum să-i plantăm, la ce distanță să punem firele ș.a.m.d. Am pregătit terenul, l-am arat, l-am discuit și «am tras» rândurile. Totul, exact cum mi-a spus comerciantul. Pe locul pregătit, am reușit să plantăm 1.300 de fire. Restul de 300 le-am pus «la școală»”, precizează Stoenescu.

Acesta recunoaște că la toată această treabă l-au ajutat și ceva oameni din sat, cu tot cu utilajele aferente.

„Au venit cu un tractor, cu un cal și cu alte utilaje. La plantat, am ajutat și eu, și cumnatul, plus trei persoane. Cert este ca am terminat plantatul cam în șase ore. Câteva zile, am udat... și asta a fost!”, explică Dragoș.

„Nu băltește niciodată”

Am fost uimit de discursul și de termenii folosiți de fostul meu adversar la minifotbal. Se vede că-i place să lucreze pământul, de vreme ce știe deja de buruienile dăunătoare, de băltire, dar și de necesarul de lumină solară pentru plantele sale. Deloc surprinzător, fostul poloist a depistat o altă problemă întâmpinată în mediul rural, și anume lipsa forței de muncă.

„Acolo, în curte, avem toate condițiile necesare: apă, energie electrică, loc de dormit, iar norocul este că terenul este în pantă și orientat către sud. Nu băltește niciodată, apa se scurge exact pe rânduri, iar soarele bate de dimineață până seara pe lavandă. Partea proastă sunt buruienile care «ne omoară» și, de asemenea, că nu găsești oameni care să te ajute. Am avut grijă de ea cum am putut și uite cu ce tufe bogate m-am pricopsit! S-au prins cam 95%, iar unde este mai umbră, tufele sunt puțin mai mici”.

Dragoș Stoenescu a afirmat că soiul de lavandă plantat de el și de cumnatul său este Lavandula angustifolia și ne-a mărturisit că... ar avea nevoie și de ajutor. Din păcate, lipsa de consultanță în cultivarea plantelor medicinale și aromatice își spune cuvântul, nu numai forța de muncă. În plus, valorificarea pare să fie, acum, o problemă.

„Trebuie tunsă (n.r. - lavanda) și nu știu ce să fac cu ea. Aici am nevoie de ajutor. Unde să o distribui?!”, se întreabă fostul sportiv de performanță.

„Ador să stau acolo, la țară”

La nivel european, se tot vorbește de transferul între generații, de întinerirea mediului rural. Sunt o grămadă de politici UE în acest sens, însă impresia este că rar mai găsești tineri de la oraș dispuși să dea viața agitată din Capitală pe liniștea și munca de la țară. Un exemplu care mă determină să cred că mai sunt șanse este însă și Dragoș. El se gândește chiar la extindere și orientare către piață. Ar fi și exemplul Alinei Stancu, proprietara Kale România, o altă tânără cu viziune, care a reușit să construiască un brand despre acest produs și despre care am scris în urmă cu vreo cinci-șase ani.

„Mie mi-ar plăcea foarte mult să mă extind și chiar să plantez altceva, dar lipsa timpului și, mai ales, a mâinii de lucru, reprezintă impedimente demne de luat în calcul. Eu ador să stau acolo, la țară, dar, momentan, este mai greu; trebuie să am grijă și de cele două fete ale mele care au un an și jumătate și trei ani și jumătate. Merg împreună cu soția și cu fetele acolo, dar nu prea vor ele să doarmă peste noapte”, mai mărturisește Stoenescu.

El recunoaște, de asemenea, că, atât pentru el, cât și pentru familia sa, munca din gospodăria de la Tătărăștii de Jos, în „minicâmpul de lavandă”, este o activitate relaxantă.

„Cel puțin, acum arată superb cultura și este plină de fluturi și de albine!”, ne mai spune el.

În final, el recunoaște că pensia „nu se vede prea aproape”, însă atunci ar vrea să se retragă „undeva, lângă București, împreună cu familia”.

„De altfel, de patru ani ne-am mutat în Ciorogârla, unde și aici avem o curte mare care îmi mănâncă o groaza de timp (râde)”, a conchis fostul performer.

Piață sigură pentru desfacerea produselor obținute din lavandă

Potrivit spuselor directorului Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, și în Campania 2018 levănțica se află pe lista culturilor subvenționate prin SAPS, ANT1, M10_P4, M10_P10, M10_P 9.1, M11_S1_P5 și M11_S2_P5.

Lavandula angustifolia este o specie exotică de subarbust târâtor, cultivat în regiunile cu temperaturi moderate.

Potrivit specialiștilor, tunderea plantelor de lavandă se face primăvara (aprilie-mai, după ce a trecut riscul de îngheț) și constă în tăierea lăstarilor afectați de îngheț, uscați, rupți etc. Apoi, tăierea presupune eliminarea inflorescențelor de anul trecut și a 2,5 centimetri din lăstar, pentru a stimula creșteri noi și îndesirea tufei.

În general, recoltatul lavandei se face în perioada 15 iunie – 20 iulie, în zilele însorite, fără risc de precipitații și după ce a trecut roua. Producția la hectar poate ajunge și la 5-6 tone, mai ales că plantele dau și o a doua floare, toamna, în funcție de cum sunt tăiate, ceea ce reprezintă uneori chiar jumătate din prima producție.

După ce se maturizează cultura, iar fermierul se experimentează, profitul poate ajunge și la 8.000 de euro pe an.

Pentru că există o piață sigură pentru desfacerea produselor obținute din lavandă și o cerere în creștere, dar individual este mult mai greu să pătrunzi pe piață, iar valorificarea ar putea fi mult mai simplă în condițiile asocierii. Așa a și fost înființată, cu câțiva ani în urmă, prima cooperativă dedicată cultivatorilor de lavandă, și anume Cooperativa Agricolă Lavandine Oil. Sunt însă și alte forme asociative din care fac parte producători de lavandă din România, una dintre cele mai importante fiind în județul Alba.

Publicat în În vârful peniţei

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 1 august 2018 se depun la Centrele judeţene APIA/Centrul Municipiului București (ori la Centrul județean cel mai apropiat de sediul social, de vatra stupinei sau de locul de deplasare în pastoral al stupinei), cererile şi documentele doveditoare pentru Programul Naţional Apicol (PNA) pentru anul 2018, anunță instituția printr-un comunicat de presă.

În conformitate cu Hotărârea nr. 307/2018 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 443/2017 privind aprobarea Programului Național Apicol (PNA) pentru perioada 2017-2019, valoarea sprijinului financiar alocat din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale este de 99,34 milioane de lei. Din acest total, suma de 49,67 milioane de lei reprezintă contribuția Uniunii Europene (UE) la programele apicole naționale, potrivit prevederilor Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/1.102 a Comisiei din 5 iulie 2016 de aprobare a programelor naționale de îmbunătățire a producției și comercializării produselor apicole, prezentate de statele membre în temeiul Regulamentului (CE) nr.1.308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Cele peste 99,3 milioane de lei vor fi distribuiți astfel: - pentru anul 2017 – 32,542 milioane de lei; - pentru anul 2018 – 33,399 milioane de lei; - pentru anul 2019 – 33,399 milioane de lei.

Plățile aferente anului 2018 se efectuează la cursul de schimb de 4,6585 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) la data de 29 decembrie 2017.

Pe site-ul APIA: www.apia.org.ro, în cadrul secţiunii: Măsuri de piaţă – Apicultură – Anul 2018 (http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-piata/apicultura/anul-2018), se regăsesc informații privind Programul Naţional Apicol pentru anul 2018.

„Menționăm că plata sprijinului financiar se va efectua de către APIA după finalizarea tuturor controalelor aferente cererilor de plată depuse pentru Programul Național Apicol și după centralizarea sumelor eligibile pentru verificarea încadrării în plafonul alocat”, precizează autoritățile competente.

PNA trebuie ajustat necesităților pieței

La mijlocul lunii martie a.c., secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Daniel Botănoiu, preciza că actualul PNA nu ar mai corespunde nevoilor apicultorilor, motiv pentru care este necesară o adaptare.

Programul Național Apicol, cum este el în forma actuală, nu mai corespunde. El a fost bun într-o anumită etapă. Astăzi, cu toții suntem de acord că trebuie să-l ajustăm necesităților pieței. Și PNA, inițial, el a fost modificat. S-a dat posibilitatea utilizării acestor bani și pentru calitate genetică ridicată a ceea ce facem. Apoi am cumpărat stupi, rame, tratament împotriva Varroa; iată că este nevoie de o adaptare și aici. Trebuie să aducem aceste modificări nu numai legislativ, dar și modificări de comportament”, a menționat Botănoiu.

În ceea ce privește cheltuielile eligibile, în cazul apiculturii convenționale, HG 307/2018 prevede susținerea prețului fără TVA al medicamentelor achiziționate înainte de data depunerii cererii de plată de la furnizori autorizați sanitar-veterinar de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, denumită în continuare ANSVSA, pentru comercializare, conform legislației în domeniu, utilizate pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deținut de apicultor, conform adeverinței eliberate de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deținute, emisă înainte de efectuarea achizițiilor;

De asemenea, este acoperit prețul fără TVA al medicamentelor achiziționate înainte de data depunerii cererii de plată de la furnizori autorizați sanitar-veterinar de către ANSVSA pentru comercializare, conform legislației în domeniu, utilizate pentru tratarea nosemozei, conform adeverinței eliberate de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deținute, emisă înainte de efectuarea achizițiilor.

În cazul apiculturii ecologice, se încadrează la cheltuieli eligibile și prețul fără TVA al medicamentelor achiziționate înainte de data depunerii cererii de plată de la furnizori autorizați sanitar-veterinar de către ANSVSA pentru comercializare, conform legislației în domeniu, utilizate pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deținut de apicultor, conform adeverinței eliberate de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deținute, emisă înainte de efectuarea achizițiilor;

Totodată, este susținut prețul fără TVA al medicamentelor achiziționate înainte de data depunerii cererii de plată de la furnizori autorizați sanitar-veterinar de către ANSVSA pentru comercializare, conform legislației în domeniu, utilizate pentru tratarea nosemozei, conform adeverinței eliberate de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deținute, emisă înainte de efectuarea achizițiilor.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori.

Publicat în Finantari

Într-o sală în majoritate plină cu fermieri din toate zonele țării, cu ocazia Conferinței Naționale a Agriculturilor LAPAR, în hohote de râs ale unora și glume nesărate ale altora, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunțat cu amărăciune în glas că unul dintre „proprietarii centenari de teren agricol” a decedat, imediat după depunerea Cererii Unice de Plată aferentă Campaniei 2018.

„În acest an centenar al țării, în această Sărbătoare Națională, am văzut pe tabloul de sinteză al cererilor pentru subvenții și cinci persoane care au depășit 100 de ani! Unul dintre ei a decedat la trei zile după depunerea cererii (n.r. - cererea unică de plată pentru Campania 2018)”, a afirmat oficialul guvernamental miercuri, 23 mai 2018, în cadrul unei conferințe organizate de LAPAR.

Vădit jenat de replicile nesărate ale unor „fermieri” din auditoriu, la cele anunțate, Daea a replicat: „Stimați colegi, zâmbetul dumneavoastră îl leg de dorința acestor oameni care au vrut să nu se despartă de pământ, cum, de altminteri - rețineți acest lucru - fiecare dintre fermieri, cum bine spunea un coleg aici: «Orice poți să învingi, dar lipsa de teren și nesiguranța lui te scot din joc». Și a spus-o un băiat tânăr, pe care eu îl prețuiesc”.

Ca urmare a celor constatate în urma agregării datelor APIA, Petre Daea s-a deplasat în teritoriu, astfel încât să verifice dacă datele raportate de agenția de plăți corespund realității.

„M-am dus la cei doi, am vrut să mă conving dacă este o deformare a sistemului, dacă în sistem nu există cumva o eroare și m-am dus să-i vizitez, să fiu convins că există cu adevărat, iar centrul meu de calcul este bine conectat la realitate. În Argeș, i-am găsit pe cei doi, respectiv o doamnă de 101 ani, cu șase hectare, și un domn ca bradul care împlinește pe 3 iunie 103 de ani. Le-am dat salutul de respect, într-un an de salut pentru tot trecutul nostru și de plămădit pentru viitorul nostru”, a conchis el.

În data de 21 mai 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, posta pe pagina sa de socializare că se întâlnise cu doi dintre „proprietarii centenari de teren agricol”, înscriși în evidențele APIA.

„M-am deplasat astăzi, de Sfinții Constantin şi Elena, în județul Argeș, pentru a mă întâlni cu doamna Rodica Nicolau, în vârstă de 101 ani, din Bălilești şi cu domnul Constantin Năstase, din Mioveni, care pe data de 3 iunie va împlini 103 ani”, preciza Daea pe pagina sa de Facebook.

Conform datelor APIA, 4.224 de fermieri care au cerut subvenţii pe suprafaţă au vârste cuprinse între 91 şi 100 de ani, iar la acest moment doar patru fermieri „au depăşit” centenarul.

Ministrul Daea a anunţat într-o conferinţă de presă susţinută săptămâna trecută la minister că mai mult de jumătate dintre cei 866.000 de fermieri care au depus cereri unice de plată la APIA au peste 60 de ani, iar din aceştia, 4.224 au vârste cuprinse între 91 şi 100 de ani. El a mai spus că este pentru prima dată când se poate şti exact vârsta fermierilor, după depunerea cererilor în sistem, iar aceste date vor fi analizate pentru elaborarea politicilor agricole în sector.

Publicat în Știri interne

Campania pe anul 2018 derulată de APIA pentru plăţile pe suprafaţă s-a încheiat, în perioada 1 martie - 15 mai fiind depuse 21.327 de cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 350.785,41 hectare, transmite conducerea APIA, Centrul Judeţean Arad.

Conform cifrelor oficiale date publicității de instituția citată, suprafaţa aferentă cererilor depuse de către beneficiari a fost mai mare în acest an decât în campania anterioară. Astfel, dacă în campania 2017, la nivelul APIA Arad erau depuse 21.538 de cereri, pentru o suprafaţă totală de 344.793 de hectare, în acest an au fost depuse 21.327 de cereri, pentru o suprafaţă aferentă de 350.785,41 hectare.

Publicat în România Agricolă

Aproximativ 50 la sută dintre producătorii agricoli care au depus cereri unice de plată la APIA Bistriţa-Năsăud, în campania care s-a încheiat în data de 15 mai 2018, au peste 60 de ani, iar două treimi din totalul solicitanţilor nu deţin mai mult de 5 hectare de teren agricol, anunțul fiind făcut miercuri, 16 mai 2018, de către conducerea filialei APIA Bistrița-Năsăud.

Datele existente până la această oră relevă faptul că centrele APIA ale județului au înregistrat în total 31.049 cereri de plată, cu 615 mai puţine decât în anul 2017, dar suprafaţa pentru care s-au cerut subvenţii a crescut cu peste 4.500 de hectare, ajungând la un total de 188.848,61 hectare teren agricol.

Cele mai multe cereri, peste 9.100, au fost preluate la centrul local Năsăud al APIA, care are arondate 18 primării de pe Valea Sălăuţei şi Valea Ilvelor.

Aceleași statistici ale APIA Bistrița-Năsăud spun că peste 14.000 dintre cei 31.049 de fermieri care au depus cereri au peste 60 de ani, fiind urmaţi de cei cu vârsta între 50 şi 60 de ani, în număr de 5.815, şi de cei care au între 40 şi 50 de ani, în număr de 5.750. Numărul solicitanţilor care au până în 30 de ani nu depăşeşte 1.500 de persoane.

Cu privire la suprafaţa pentru care se solicită sprijin, 20.401 solicitanţi deţin 1-5 hectare de teren agricol, 9.128 au între 5 şi 30 de hectare, iar cei care lucrează mai mult de 50 de hectare şi chiar peste 100 de hectare sunt în număr de aproximativ 300.

Publicat în România Agricolă

Campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2018, în cadrul căreia au fost înregistrate un număr de 866.749 de cereri, pentru o suprafaţă declarată la plată de circa 9,648 milioane de hectare, s-a încheiat pe data de 15 mai.

Potrivit sursei citate, judeţele cu cele mai multe cereri înregistrate sunt: Suceava (47.438 de cereri), Dolj (37.344), Bihor (36.432), Maramureş (34.383) şi Botoşani (34.176).

Pe lista judeţelor cu cele mai mari suprafeţe solicitate la plată se află: Timiş (527.762,46 hectare), Constanţa (495.029,96 hectare), Teleorman (419.661,07 hectare), Dolj (418.818,68 hectare) şi Călăraşi (375.232,41 hectare).

APIA precizează că, în perioada 16 - 31 mai 2018, inclusiv, la sediile centrelor judeţene/ locale ale Agenţiei, fermierii pot depune modificări la Cererile Unice de Plată în cadrul Campaniei 2018, fără aplicarea de penalităţi.

Etapele pe care APIA are obligaţia să le respecte începând cu luna iunie 2018 sunt următoarele: în intervalul 4 iunie - 4 iulie 2018, se va efectua controlul administrativ, inclusiv controlul preliminar al cererilor unice de plată, eşantionarea acestora, precum şi transmiterea eşantioanelor; între 5 iulie și 1 octombrie 2018, se va efectua controlul la faţa locului pentru cererile unice de plată eşantionate la control pe teren, iar controlul aferent al unor obligaţii specifice, în iarnă sau în primăvara anului următor; plata avansului pentru anul de cerere 2018, în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2018; plata finală, ca diferenţă între cuantumul acordat în avans şi cuantumul calculat pentru anul de cerere 2018, se va efectua între 1 decembrie 2018 și 31 martie 2019.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Publicat în Finantari

Potrivit ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc miercuri, 16 mai 2018, la București, în Campania 2018, fermierii români au depus peste 855.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017.

„Peste tot în ţară, am înregistrat o depăşire a suprafeţei faţă de anul trecut. Această depăşire este substanţială şi anul acesta atinge cifra de 250.000 de hectare. (...) A scăzut numărul de cereri cu circa 17.500, dar a crescut suprafaţa, iar ceea ce se poate explica este că terenul a plecat către exploatare şi asistăm la o creştere a numărului de exploataţii faţă de alţi ani. A crescut, de asemenea, numărul celor care au depus cereri pentru animale. Astfel, prin depunerea de cereri am ajuns să atingem cifra de referinţă de 9,7 milioane de hectare pe care am avut-o în calculaţia UE privind subvenţiile pe unitatea de suprafaţă. Anul trecut, s-a reuşit o depăşire cu 218.000 de hectare faţă de 2016, iar în 2017 s-a depăşit cu 250.000 de hectare faţă de 2017, ceea ce înseamnă peste 450.000 de hectare. Înseamnă bani în plus la fermieri, bani aduşi de la UE pentru ţară, bani care asigură prin folosirea judicioasă a lor sporirea randamentelor la unitatea de suprafaţă şi pe cap de animal, dar şi capitalizarea fermierilor”, a precizat oficialul MADR.

De asemenea, el a adăugat că țara noastră este singura din Uniunea Europeană (UE) care a încheiat depunerea cererilor de plată până în data de 15 mai 2018, în condiţiile în care deţine peste 36% din exploataţiile existente în UE.

„Suntem singura ţară din Uniunea Europeană care a încheiat acest greu şi important proces până pe data de 15 mai, în condiţiile în care România deţine peste 36% din exploataţiile existente în UE. Un volum imens de muncă. Toţi din APIA şi de la Direcţiile Agricole nu au avut sâmbătă şi duminică libere, nu au ştiut de 1 Mai sau de sărbători. Au fost la muncă tot timpul pentru a înregistra cererile şi pentru a se achita de obligaţii şi de misiunea pe care o avem de îndeplinit, care este cel mai important obiectiv din programul de guvernare: a da subvenţiile la timp. Respirăm uşuraţi acum şi ne gândim la celelalte etape pe care trebuie să le desfăşurăm la timp, în aceeaşi notă de seriozitate, în acelaşi ritm şi într-o solidaritate deplină. Nu există niciun fermier care să fi rămas în afara sistemului şi nu există niciun judeţ care să nu se fi încadrat în parametrii stabiliţi”, a mai spus Daea.

Acesta a precizat că ultimul fermier care a depus cererea a fost pe 15 mai, la ora 23:32, iar la ora 24:00 a dispus „încheierea unui proces extrem de important pentru ţară”.

„Astăzi, la ora 2:00, am încheiat dialogul cu ţara discutând prin videoconferinţă cu fiecare judeţ privind stadiul depunerii cererilor, astfel încât fermierii români să poată avea subvenţiile la timp. Am început videoconferinţa la orele 24:00, iar prima întrebare a fost dacă există vreun fermier care se află în fluxul de înregistrare a cererii, dacă există la vreun centru local la care se aşteaptă să se depună cererea. Din datele luate a rezultat că ultimul fermier care a depus cererea a fost la ora 23:32. Asigurându-ne că nu mai există niciun fermier la centrul local sau judeţean pentru a-şi înregistra cererea, la orele 24:00 am dispus încheierea acestui proces extrem de important pentru ţară”, a explicat ministrul Agriculturii.

Anul trecut, în campania de depunere desfăşurată în perioada 1 martie - 15 mai au fost depuse 884.464 de cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane de hectare, iar anul acesta au fost 855.000 de cereri depuse, iar suprafaţa pentru care s-au cerut subvenţii a ajuns la 9,7 milioane de hectare.

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 15