În conformitate cu prevederile legislației în vigoare, Cererile Unice de Plată (CUP) se depun la Centrele judeţene/locale APIA şi la Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 1 martie - 15 mai 2018, anunță Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) printr-un comunicat de presă transmis în contextul Campaniei de informare a fermierilor privind depunerea Cererii Unice de Plată, aferentă anului 2018, demers aflat sub sintagma: „Drumul către o agricultură performantă trece pe la APIA. Depune Cererea Unică de Plată și în 2018!”.

Conform unui comunicat de presă remis la redacție, în Campania 2018, completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic, folosind aplicaţia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/.

„Finalizarea şi închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic”, scriu angajații APIA în document. „Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic”.

În plus, mai spun artizanii actualei campanii de comunicare, fermierii vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă aceştia deţin suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe!

„Cererile se depun la Centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 de hectare teren agricol”, mai explică angajații APIA.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art.7: „ (1) Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi la art. 33 alin. (2) lit. b) şi c) sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători de animale, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare..(…)” n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziția lor sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul”.

O altă cerință menționată de angajații APIA în comunicatul de presă este și aceea potrivit căreia documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii. În plus, responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/
sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Demn de menționat este și faptul că „arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință”.

Nu în ultimul rând, fermierii care beneficiază de rentă viageră pentru suprafeţele arendate/înstrăinate conform Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, nu beneficiază de plata pentru terenul arendat/înstrăinat.

De asemenea, conform documentului citat, sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, suprafața minimă a exploatației trebuie să fie de de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelelor de 0,03 ha, conform art.8 alin.(1) lit.c) din OUG nr.3/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul Măsurilor 10 şi 11, fermierii trebuie să respecte şi cerinţele specifice pachetelor solicitate la plată şi cerinţele de bază conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020).

Informații privind zonele eligibile pentru Măsura 10, Măsura 11 și Măsura 13 se regăsesc în PNDR 2020, pe site-ul APIA, http://www.apia.org.ro/ro/materiale-de-informare și la Centrele județene/locale APIA.

Pentru a beneficia de subvenţii, solicitanţii (indiferent că sunt persoane fizice sau juridice) trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către unităţile administrativ-teritoriale, conform înscrierilor din registrul agricol.

La depunerea cererii unice de plată, fermierul trebuie să prezinte toate documentele necesare care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor.

„Facem precizarea că aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii Unice de Plată și trebuie să fie valabile la data depunerii cererii. Terenurile care nu fac parte din circuitul agricol pentru întregul an de cerere nu sunt eligibile la plată”, au adăugat angajații APIA.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutorului din Campania 2018 trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC), şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot parcursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor.

Pentru a beneficia de sprijinul aferent schemelor de plată/ajutoarelor naţionale, fermierii trebuie să depună anual, la APIA, Cererea Unică de Plată şi să îndeplinească condiţiile de eligibilitate conform legislaţiei comunitare şi naţionale în vigoare.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, pot fi consultate la centrele județene/locale ale APIA și pe site-urile www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

„Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea cererilor în Campania 2018, rugăm fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite”, se mai scrie în comunicat.

Informaţii relevante se regăsesc postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro şi în ghidurile adresate fermierilor care solicită plăţi pe suprafaţă de la sediile Centrelor Judeţene şi Locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din fiecare judeţ.

Pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la secţiunea Dezvoltare Rurală, pot fi accesate şi informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli. Vorbim mai exact de schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic, schema simplificată pentru micii fermieri, ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic, respectiv măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică și Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020).

Publicat în Finantari

Pe lângă abaterile consemnate de Curtea de Conturi a României (CCR) ca urmare a controlului privind modul de acordare și de utilizare a subvențiilor și a altor forme de sprijin din partea statului producătorilor agricoli la administrația centrală a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), și la centrele județene APIA, la ordonatorii terțiari de credite au fost consemnate abateri privind înregistrări contabile eronate, tranzacții neînregistrate în evidența contabilă, precum și neconcordanțe în evidențele contabile, se precizează în Raportul Public pe 2016 al instituției mai sus citate.

Potrivit documentului amintit anterior, principalele nereguli depistate de auditorii curții sunt neînregistrarea primelor de asigurare pentru campania din 2014, plătite în anul 2015 (cazul CJ APIA Constanța), cât și neînregistrarea în evidențele contabile a unor obligații reprezentând ajutoare financiare datorate producătorilor agricoli în anul 2016 (cazul CJ APIA Călărași), respectiv a sumelor datorate de către producătorii agricoli care au beneficiat necuvenit de ajutoare de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă și a obligațiilor accesorii aferente acestor sume (cazul CJ APIA Giurgiu).

Oficialii instituției de control au mai constatat plăți nelegale prin acordarea necuvenită a ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură (HG nr. 1174/2014), în sumă totală de 6.097.000 lei, cauzate de înscrierea, în cererile de plată, de suprafețe de culturi mai mari decât cele real exploatate (cazurile CJ APIA: Arad, Botoșani, Bihor, Caraș-Severin, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Neamț, Maramureș, Sălaj, Satu Mare și Suceava), precum și de prezentarea unor documente justificative care nu întrunesc condițiile de legalitate și regularitate (facturi fiscale) de către fermieri în sectorul vegetal sau declararea unui efectiv de animale superior celui real deținut de către fermierii din sectorul zootehnic (cazurile CJ APIA: Bacău, Constanța, Covasna, Harghita, Iași, Prahova) sau a unui consum de motorină mai mare decât cel efectiv utilizat la lucrările mecanizate efectuate în anul de cerere (cazul CJ APIA Prahova).

Totodată, se mai precizează în raport, plățile nelegale au mai fost cauzate și de neidentificarea beneficiarilor care au încasat sume necuvenite în ultimii trei ani calendaristici (cazurile CJ APIA: Botoșani, Buzău, Hunedoara, Ialomița și Neamț), a beneficiarilor inactivi fiscal, radiați din Registrul Oficiului Comerțului sau a celor declarați neeligibili (cazurile CJ APIA: Bihor, Galați, Maramureș, Timiș și Sibiu) sau a celor neeligibili (cazul CJ APIA Giurgiu).

Și lista problemelor nu se oprește aici: „Au fost acordate necuvenit ajutoare de stat pentru plata primelor de asigurare (HG nr. 756/2010), în sumă totală de 801.000 lei, ca urmare a faptului că beneficiarii au înscris în cererile de solicitare suprafețe de culturi nereale, care nu corespund cu cele înscrise în cererile unice pe suprafață – forma definitivă (forma coerentă) (cazul CJ APIA Arad) sau că au fost asigurate evenimente care exced prevederile cadrului legal reglementat (cazul CJ APIA Suceava), precum și a acceptării unor documente justificative care conțin date nereale cu privire la suprafețele cultivate sau a structurii culturilor asigurate (cazurile CJ APIA: Botoșani, Iași, Neamț și Suceava)”, se mai menționează în document.

De asemenea, Curtea de Conturi trage un semnal de alarmă și cu privire la primirea și autorizarea la plată a cererilor depuse de fermieri după data de încetare (ajungere la termen) a duratei de aplicare a schemei de ajutor de stat și în contradicție cu prevederile legale (HG nr. 959/2013 și HG nr. 555/2014), care reglementau plata sumei alocate cu această destinație (cazurile CJ APIA: Argeș și Călărași), cât și cu privire la acordarea către unii beneficiari a unor sume necuvenite în ultimii trei ani calendaristici (cazul CJ APIA Botoșani) sau la nerespectarea condițiilor de eligibilitate prevăzute de legislația în vigoare, în sensul că beneficiarul era contribuabil mare, neeligibil pentru această schemă (cazul CJ APIA Giurgiu).

„Au fost acordate necuvenit ajutoare de stat pentru plata rentei viagere agricole (Legea nr. 247/2010), în sumă de 39.000 de lei, unor persoane care erau decedate la data vizării carnetului de rentier (cazurile CJ APIA: Constanța și Ialomița) sau unor persoane care nu erau titulare ale dreptului de încasare ale acestui tip de ajutor (cazul CJ APIA Constanța)”, se mai menționează în Raport.

În plus, în cazul ajutorului de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă aprilie-septembrie 2015 (OG nr. 45/2015), la centrele județene s-au constatat plăți nelegale, în sumă totală de 4.068.000 de lei, ca urmare a nestabilirii, neînregistrării și nerecuperării debitelor provenite din ajutor de stat acordat necuvenit, debite stabilite prin actele de control întocmite de APIA în urma controalelor pe teren efectuate la beneficiarii persoane juridice care dețin bilanț contabil (cazul CJ APIA Alba), cât și ca urmare a acordării de compensații producătorilor agricoli care au formulat cereri de solicitare în care au prezentat date neconforme cu realitatea, referitoare la suprafețele și culturile calamitate (cazurile CJ APIA: Arad și Neamț).

Mai mult, o altă cauză a plăților nelegale, în acest context, a fost și cea a acordării ajutoarelor de stat în condițiile în care unitatea administrativ-teritorială nu a fost declarată ca fiind zonă calamitată (cazul CJ APIA Bacău), a înscrierii în cererile de plată a unor procente de calamitate mai mari decât cele înscrise în procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor (cazul CJ APIA Bacău) sau în baza unor documente justificative care nu prezentau concordanță între datele privind blocurile fizice/parcelele de teren afectate cu cele din cererile de solicitare ale fermierilor (cazurile CJ APIA: Bacău și Suceava). În același raport al Curții de Conturi, se mai vorbește de acordarea eronată a unor compensații mai mari decât valoarea pierderilor înregistrate de solicitanți (cazurile CJ APIA: Buzău, Caraș-Severin, Constanța, Ialomița, Olt, Mehedinți, Sălaj, Suceava, Timiș și Maramureș).

Nu în ultimul rând, tot în acest context, vorbim de neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate referitoare la gradul de calamitare (cazurile CJ APIA: Călărași, Dâmbovița, Galați) sau de întocmirea proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor cu nerespectarea legislației pentru situațiile de urgență (cazul CJ APIA Călărași).

În ceea ce privește ajutoarele naționale tranzitorii (OUG nr. 3/2015), centrele județene (CJ) au plătit nelegal 1.361.000 lei către beneficiari care erau decedați la data efectuării plății ajutorului de stat sau care au prezentat documente justificative neconforme/lipsă pentru a atesta dreptul la sprijin (cazurile CJ APIA: Alba, Iași, Dâmbovița, Suceava, Sălaj, Sibiu și CJ Timiș), către firme radiate din evidența Oficiului Registrului Comerțului la data efectuării plăților sau care au fost radiate în perioada cuprinsă între data depunerii cererilor unice de plată și data emiterii deciziilor de plată (cazuriile CJ APIA: Alba, Bistrița-Năsăud, Gorj, Suceava, Maramureș, Sălaj, Satu Mare), respectiv către beneficiarii care au solicitat această formă de sprijin, atât ca persoane fizice, cât și ca persoane juridice (cazul CJ APIA Suceava).

APIA centrală are probleme cu evidența contabilă a ANT-urilor acordate fermierilor

Auditorii Curții de Conturi a României au constatat că, la administrația centrală a APIA, abaterile au fost reflectate eronat în evidența contabilă a sumelor acordate fermierilor ca ajutoare naționale tranzitorii.

„În consecință, balanța de verificare contabilă și situațiile financiare întocmite la data de 31.12.2016 au prezentat un sold nereal al contului «Sume de primit de la MADR – bugetul de stat», în valoare de 1.385.606.000 lei, iar rulajul debitor al contului «Finanțare de la bugetul de stat a subvențiilor» și rulajul creditor al contului «Rezultatul reportat» au fost majorate nejustificat cu suma de 217.000 lei”, se mai menționează în document.

Printre altele, raportul CCR conține și informația potrivit căreia, în perioada 2015-2016, „APIA a efectuat plata contravalorii rentei viagere aferente campaniilor 2010, 2011 și 2012 fără să procedeze la verificarea dosarelor de rentă sau să solicite rentierului depunerea unor documente în baza cărora să se dispună efectuarea sau reluarea plăților”, situație care, în viziunea auditorilor, a condus atât la plata unor sume pentru care s-a prescris dreptul la acțiune al beneficiarului, cât și la efectuarea de cheltuieli poștale nejustificate.

„Din analiza dosarelor de rentă viageră a rezultat că APIA nu a analizat toate documentele existente în dosarele depuse de rentieri, astfel că nu s-a sesizat faptul că unele carnete de rentier nu sunt vizate anual și că, în unele cazuri, datele de identificare ale solicitantului de rentă nu sunt identice în toate documentele depuse”, spun auditorii CCR.

Ca recomandări din partea Curții de Conturi la cele constatate la APIA, amintim aici înregistrarea corectă în evidența contabilă a sumelor acordate sub formă de ajutoare naționale tranzitorii și întocmirea unei monografii actualizate, în concordanță cu legislația în vigoare privind evidența contabilă a acestor forme de sprijin acordate de la bugetul de stat, precum și organizarea inventarierii prin menționarea datelor obligatorii privind gestiunile supuse inventarierii, perioadele alocate acesteia, menționarea gestiunilor supuse inventarierii pentru toate categoriile de active, precum și emiterea de către gestionar a declarațiilor aferente, verificarea și solicitarea confirmărilor conturilor de creanțe și datorii care dețin ponderea valorică semnificativă în totalul soldurilor acestor conturi.

Totodată, „trebuie avută în vedere verificarea și certificarea anuală a conformității documentelor depuse de către solicitanții rentei viagere agricole”, în scopul îndeplinirii condițiilor de eligibilitate, documente justificative care stau la baza efectuării plății rentei viagere agricole.

Nu în ultimul rând, APIA ar trebui să dispună efectuarea unor verificări de specialitate la toate centrele județene APIA, în vederea identificării eventualelor încălcări ale legislației aplicabile în domeniu și a consecințelor de natură financiară care au afectat bugetul de stat, cât și să se întreprindă măsuri pentru recuperarea sumelor decontate nelegal și virarea lor la bugetul de stat.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea MADR, înființată în baza Legii nr. 1/2004, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile actului normativ amintit, APIA este „autoritate națională competentă responsabilă pentru derularea eficientă, efectivă și transparentă a operațiunilor financiare privind fondurile nerambursabile alocate programelor de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă și în țări terțe, precum și pentru monitorizarea și controlul punerii adecvate în aplicare a programelor selectate”.

Agenția este condusă de un director general (numit prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale), care are calitatea de ordonator secundar de credite.

În subordinea Agenției, funcționează 42 de centre județene, cu personalitate juridică, conduse de directori executivi, numiți prin decizie a directorului general. Directorii executivi ai centrelor județene au calitatea de ordonatori terțiari de credite, pentru fondurile de la bugetul de stat, cu excepția cheltuielilor prefinanțate și cofinanțate prin schemele de plată din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA) și schemele de plată din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Structura organizatorică, numărul de centre locale pentru fiecare centru județean, regulamentul de organizare și funcționare, precum și statele de funcții ale centrelor județene se aprobă prin decizie a directorului general al Agenției, care stabilește și numărul de centre locale aferente centrelor județene.

Publicat în România Agricolă

Până joi, 1 februarie 2018, un număr de 700.111 fermieri au primit suma de 1,767 de miliarde de euro, ca urmare a cererilor de plată depuse în cadrul Campaniei 2017, potrivit unui comunicat de presă transmis de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Mai exact, începând cu data de 16 octombrie 2017, pentru Campania 2017, din suma totală autorizată, de 1,767 de miliarde de euro, reprezentând avans şi plată regulară, 1,307 milioane de euro s-au plătit din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 403,6 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi cofinanţare, iar diferenţa de 93,44 de milioane de euro, din bugetul de stat.

APIA precizează că plăţile finanţate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, iar cele finanţate din FEADR, la cursul de schimb de 4,5390 lei pentru un euro.

Potrivit sursei citate, pe 1 februarie s-a mai efectuat plata următoarelor scheme aferente măsurilor de piaţă: restructurare/reconversie plantaţii viticole - în sumă de 2,227 de milioane de lei, ajutor financiar pentru distribuţia de fructe în şcoli, semestrul II 2016-2017 - în cuantum de 238.905,30 lei, respectiv ajutor financiar pentru distribuţia de lapte în şcoli, semestrul II 2016-2017, de 204.206,05 lei.

Publicat în Finantari

În perioda 2011-2017, aproape 21 de hectare de teren aflate în incinta poligonului militar Cincu au fost declarate a fi deținute și utilizate de Biserica Ortodoxă Română – Parohia Cincu, prin inculpatul Butum Florin Adrian (B.F.A.), preot paroh al parohiei Cincu, județul Brașov, la fel și 52 de ovine (în campania 2013), 53 de ovine (în campania 2014), 107 ovine (în campania 2015), respectiv 105 ovine (în campania din 2016), astfel încât să obțină sprijin financiar de la APIA – Centrele Locale Voila sau Făgăraș, se precizează în buletinul de presă 22/VIII/3 din 9 ianuarie 2018.

Foto credit: http://catholicphilly.com

În rechizitoriul întocmit, procurorii DNA au reținut că în perioada 2011-2017, inculpatul Butum Florin Adrian, preot paroh al parohiei Cincu, județul Brașov, a pretins că parohia sa deține și utilizează o suprafața de teren de 11,51 ha care se afla, în realitate, în incinta poligonului militar Cincu. În plus, în perioada 2013-2017, alături de această suprafață, inculpatul a adăugat și suprafața de teren de 9,33 ha, situată în același poligon militar, cu privire la care a declarat că o deține și utilizează.

De asemenea, B.F.A. a pretins că el ar deține și oi cu care s-a obligat să pășuneze suprafețele de teren respective. Pentru ambele suprafețe și pentru pretinsa activitate de pășunat, în perioada de referință, inculpații Butum Florin Adrian și Parohia Cincu au obținut, în mod nelegal, sprijin financiar de la APIA – Centrele Locale Voila sau Făgăraș, în valoare de 126.267 lei.

Cum însă minciuna are picioare scurte, ca urmare a anchetei procurorilor a reieșit că suprafața de 20,84 ha de pajiști permanente (formată din suprafețele de 11,51 ha și 9,33 ha) nu a fost deținută legal de Biserica Ortodoxă Română – Parohia Cincu, iar această aparență a fost creată cu ajutorul inculpatului Mamaligă Ioan din cadrul Primăriei Cincu, persoana responsabilă cu întocmirea adeverințelor necesare pentru APIA.

În conținutul cererii depusă la APIA – Centrul Local Voila în data de 18 martie 2011, în calitate de reprezentant legal al parohiei Cincu, inculpatul Butum Florin Adrian a declarat în mod mincinos că parohia sa folosește suprafața de teren de 11,51 ha – cu destinația de pășuni naturale, situată în incinta poligonului militar Cincu, jud. Brașov, fiind atașată în susținere o adeverință emisă de Primăria Cincu cu implicarea frauduloasă a inculpatului Mamaligă Ioan, inspector de cadastru și urbanism în cadrul acestei instituții. Astfel, deși nu îndeplinea condițiile legale, nefiind utilizator legal al suprafețelor de teren, Parohia Cincu a obținut pe nedrept fonduri europene în valoare totală de 18.641 lei.

De această dată, în perioada 2013-2017, inculpatul B.F.A. a depus la APIA – Centrele Locale Voila și Făgăraș, în calitate de reprezentant legal al Parohiei Cincu, cinci cereri unice de plată pentru suprafață (două în numele parohiei și trei în nume propriu), în cuprinsul cărora a declarat, în mod necorespunzător adevărului, că Parohia Cincu utilizează suprafața de teren de 20,84 ha, formată din două parcele cu destinația de pajiști permanente, situate în incinta poligonului militar Cincu, jud. Brașov, fiind atașate în acest sens două adeverințe emise de Primăria Cincu cu implicarea frauduloasă a inculpatului Mamaligă Ioan, inspector de cadastru și urbanism în cadrul acestei instituții (campaniile 2013-2014), anunță DNA prin buletinul de presă.

De asemenea, B.F.A. a precizat că deține 52 de ovine (în campania 2013), respectiv 53 de ovine (în campania 2014), cu care s-a obligat să pășuneze suprafețele de teren cu destinația de pajiști permanente, atașând în acest sens alte două adeverințe, emise de un medic veterinar pe baza declarațiilor nereale ale inculpatului Tișcă Gheorghe.

Nu în ultimul rând, acesta a specificat că utilizează suprafața de teren de 20,84 ha, situată în incinta poligonului militar Cincu, jud. Brașov (campaniile 2015, 2017, 2016), atașând în acest sens trei adeverințe emise de Primăria Cincu cu implicarea frauduloasă a inculpatului Mamaligă Ioan, inspector de cadastru și urbanism în cadrul acestei instituții, respectiv că deține 107 ovine (în campania 2015), respectiv 105 ovine (în campania din 2016) pentru care a solicitat finanțare sub formă de ajutor național tranzitoriu, atașând în acest sens trei adeverințe emise de un medic veterinar pe baza celor declarate nereal de inculpatul Tișcă Gheorghe.

„Astfel, deși nici el și nici parohia Cincu nu îndeplineau condițiile prevăzute de lege pentru a obține finanțare din fonduri europene, în sensul că nu erau utilizatori legali ai suprafețelor de teren, iar Butum Florin Adrian nu era deținător legal de ovine, au obținut pe nedrept fonduri europene în valoare totală de 107.626,4 lei”, spun procurorii DNA.

În vederea recuperării prejudiciului produs în cauză, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii atât asupra unor sume de bani și bunuri mobile aparținând inculpatului Butum Florin-Adrian, până la concurența sumei de 106.546,4 lei, precum și sumelor existente în conturile bancare aparținând inculpatei Biserica Ortodoxă Română - Parohia Cincu, până la concurența sumei de 78.053,90 lei, precum și asupra unor terenuri.

Măsuri asiguratorii au fost instituite și asupra unor sume de bani și bunuri mobile aparținând inculpatului Mamaligă Ioan, până la concurența sumei de 106.546,4 lei, respectiv asupra bunurilor mobile și imobile și sumelor din conturile bancare aparținând suspectului Tișcă Gheorghe, până la concurența sumei de 129.126,25 lei.

Ca urmare, procurorii de la Direcția Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Brașov au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților BUTUM FLORIN-ADRIAN, preot paroh al parohiei Cincu, județul Brașov, pentru săvârșirea a două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene dintre care una în formă continuată (5 acte materiale) și PAROHIA CINCU din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, ca persoană juridică, pentru săvârșirea a două infracțiuni: folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, dintre care una în formă continuată (2 acte materiale).

De asemenea, procurorii DNA Brașov au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților MAMALIGĂ IOAN, inspector de cadastru și urbanism din cadrul Primăriei Cincu, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, dintre care una în formă continuată (5 acte materiale), respectiv TIȘCĂ GHEORGHE, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată (4 acte materiale).

Publicat în Comunicate

Ca urmare a publicării în Monitorul Oficial (M.Of.) a Hotărârii de Guvern (HG) nr. 7/2018 pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2017, în mod oficial, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță că ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil va fi de 16,0078 euro, iar ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte în valoare de 22,1885 euro, conform HG 701/2017.

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017.

În tabelul de mai jos pot fi regăsite, integral, cuantumurile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal (ANT), dar şi cele aferente ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic (ANTZ) stabilite în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.701/2017:

ANT vegetal si zootehnic

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Aproape 1,53 miliarde de euro, suma autorizată la plată pentru Campania 2017

Tot marți, 16 ianuarie 2018, APIA a transmis că suma totală autorizată la plată (pe județe) reprezentând avans și plata regulară aferentă Campaniei 2017 este de 1,529 miliarde de euro, conform tabelului de mai jos:

plati pe judete

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pentru Campania 2017, APIA a autorizat la plată din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) Schema de Plată Unică pe Suprafață (SAPS), Schema de Plată redistributivă, Schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, Schema simplificată pentru tinerii fermieri, Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, Măsura 10 - Agromediu și climă, Măsura 11 - Agricultură ecologică, Măsura 13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice și
Măsura 214 - Plăți de agromediu.

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb valutar stabilit de către Banca Centrală Europeană de 4,5993 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR, la cursul de schimb valutar de 4,5390 lei pentru un euro.

„În conformitate cu art.75, alin.1 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, plățile din cadrul schemelor de sprijin se fac în perioada 1 decembrie – 30 iunie a anului calendaristic următor”, precizează agenția de plăți.

Viitoare modificări ale Regulamentelor 1306 și 1307 prin Omnibus

Regulamentul Omnibus, mai exact Regulamentul (UE) 2017/2393 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2017 de modificare (printre altele și) a Regulamentului nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și a Regulamentului nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune prevede mai multe schimbări importante ale PAC 2014-2020, inclusiv creșterea plafonului alocat SAPS cu trei la sută.

Potrivit unui document intern al MADR, motivația din spatele acestei modificări rezidă în faptul că anumite state membre care aplică schema de plată unică pe suprafață nu au utilizat întregul cuantum al fondurilor disponibile în cadrul plafoanelor bugetare și nu au avut posibilitatea de a distribui cuantumul disponibil pentru o valoare mai mare a plăților SAPS.

Ca impact legislativ al Reg. 2393/2017 (Omnibus) la nivelul actelor normative naționale în vigoare, România ar trebui să notifice până la 31 ianuarie 2018 creșterea plafonului anual pentru SAPS cu trei la sută din plafonul alocat pentru plățile directe după scăderea cuantumului rezultat din aplicarea articolului 47 pentru plata de ecologizare care reprezintă 30 la sută din întreg cuantumul plăților directe în baza datelor disponibile (Anexa II din Reg. 1307/2013 și date APIA).

În cazul depășirii plafonului din Anexa II – plăți directe acordate României, se poate aplica reducerea lineară a tuturor plăților directe, opțiune implementată deja în sistemul informatic.

În total, sunt opt modificări pe care Omnibus le aplică Reg. 1307/2013, respectiv șase în cazul Reg. 1306/2013.

Majoritatea dintre ele vor surveni prin modificarea Ordonanței 3/2015 și Ordinului 619.

Publicat în Finantari

Potrivit deciziei Guvernului Tudose de miercuri, 10 ianuarie 2018, au fost aprobate printr-o hotărâre plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2017, care se încadrează în limita sumei de 114.634.650 de euro, aproape 111 milioane de euro fiind alocate doar culturilor amplasate pe teren arabil.

Suma se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2018, şi se distribuie astfel: 110.891,950 mii euro, pentru culturile amplasate pe teren arabil; 7,150 mii euro pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră; 1.656,200 mii euro pentru tutun;
109,200 mii euro pentru hamei; 1.970,150 mii euro pentru sfeclă de zahăr.

„Cuantumurile pe hectar se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea sumelor stabilite prin această HG la suprafețele eligibile din baza de date a acesteia pentru anul 2017”, se precizează în comunicat”.

Cursul de schimb la care se efectuează plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii este de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Publicat în Finantari
Marți, 09 Ianuarie 2018 15:51

Petre și APIA. Împăcare la orizont?

În cea mai nouă postare pe propria pagină a unei rețele de socializare, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Petre Daea, laudă activitatea centrului local APIA Răcăciuni din Bacău, unde „din cei șase specialiști ai centrului, cinci erau la muncă”.

Șeful MADR a pornit marți, 9 ianuarie 2018, într-un alt periplu de-al său după cel de la Slatina, din 7 ianuarie a.c., unde a verificat starea de vegetație la orz, grâu și rapiță, respectiv după cele din data de 5 ianuarie 2018 de la Cervenia și de la Furculești, acolo unde i-a vizitat pe bătrânii din centrul de îngrijire din localitate și le-a oferit acestora șosete și pături de lână.

„Am plecat pe teren astăzi pentru a vedea starea culturilor din Bacău. În drumul meu, m-am oprit la centrul local APIA Răcăciuni, unde au fost înregistrați până acum 1.809 fermieri, din care au primit subvenții la zi un număr de 1.602 beneficiari.

În acest moment, din cei șase specialiști ai centrului, cinci erau la muncă, unul fiind în concediu. Șefa centrului, doamna Iliana Iroftie, este de profesie agronom cu o vechime în muncă de 35 de ani, fiind în APIA încă de la înființare.

Am avut surpriza plăcută să îi găsesc pe toți în fața calculatoarelor, procesând drepturile cuvenite pentru încă 100 de fermieri. Apreciez in mod deosebit devotamentul, munca si atitudinea acestor colegi față de fermieri și vreau să ii asigur de toată prețuirea mea”, a menționat Daea.

„Nu știm ce se va întâmpla cu noi de la 1 ianuarie 2018”, Elena Constantinescu, Sindicatul Național APIA

Aflată în prima linie a protestelor din fața Executivului de la finele lunii noiembrie 2017, Elena Constantinescu, președinta Sindicatului Național al APIA, mărturisea presei că protestatarii militează în continuare pentru o echitate atât în ceea ce privește nivelul de muncă, cât și în ceea ce privește salarizarea aparatului APIA central.

„Mulțumim pe această cale colegilor din sediul central care ne-au dovedit respectul și loialitatea lor atunci când au ieșit în stradă săptămâna trecută. Singura noastră solicitare pentru care am militat și vom milita în continuare este să fim salarizați conform Legii 1/2004 și noi, în continuare, să funcționăm ca o singură agenție. În Legea 1/2004 este vorba despre o agenție ca un tot unitar. Este singura doleanță a noastră și remarcați nemulțumirea salariaților APIA din toată țara”, a menționat funcționarul. „Nu știm ce se va întâmpla cu noi de la 1 ianuarie 2018. Domnul ministru (n.r. - Petre Daea) ne-a transmis să stăm liniștiți și să muncim. La îndemnul dumnealui am dat un răspuns chiar în ziua în care am protestat prim dată în fața MADR că muncim, că fermierii nu vor fi afectați, că plățile se vor efectua, ne-am organizat în așa fel încât activitatea APIA să decurgă în continuare la parametri normali”.

Ea a ținut să-i liniștească pe fermieri și să le comunice faptul că autorizarea plăților va continua să fie efectuată în parametri normali, în ciuda protestelor.

„Noi, salariații APIA, am stabilit ca munca să ne-o ducem până la capăt. Asta va însemna, probabil, nopți nedormite, dar noi ne vom face datoria în primul rând față de oameni, față de fermieri. Fermierii nu trebuie să sufere pentru nemulțumirile noastre, deși fermierii ne-au înțeles doleanțele, ne-au înțeles nemulțumirile și o parte dintre dânșii sunt aici, alături de noi. Oamenii nu vor suferi. Autorizarea plăților se va face în parametri normali, în timp util, pentru că, până la urmă, dezvoltarea unei exploatații agricole depinde în mare măsură de subvențiile de la UE, cât și de la statul român”, a conchis Mateescu.

Și Octavian Mateescu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor APIA, preciza pe atunci că angajații APIA sunt în continuare alături de fermieri și le promite acestora că nu vor pune în pericol plata subvențiilor către aceștia.

„Asta în situația în care sperăm să ne rezolvăm și noi problemele”, a menționat el.

În vizorul gurilor rele și de Revelion

Nici la pauza dintre ani, Daea nu a avut liniște. Acesta a trebuit să ofere un punct de vedere oficial cu privire la participarea sa la petrecerea de Revelion de la Poiana Braşov.

Astfel, potrivit Agerpres, ca urmare a unor afirmaţii apărute în mass-media cu privire la participarea ministrului Petre Daea la „cea mai scumpă petrecere organizată în România, la Poiana Braşov”, pentru corecta informare a opiniei publice, ministrul Agriculturii făcea anumite precizări: „În perioada 29 decembrie 2017 - 2 ianuarie 2018, am ales să petrec, împreună cu soţia şi alături de fermieri din toată ţara, buni români, pe care am avut plăcerea să îi întâlnesc în noaptea dintre ani, un sejur în valoare de 4.630 lei/2 persoane, achitat cu factura HPV 55107/29.12.2017, la hotelul de 4 stele, Piatra Mare, în regim de demipensiune. Acesta a inclus şi cina festivă de Revelion (organizată într-o sală cu o capacitate de aproximativ 450 de persoane), eveniment la care au putut participa toţi cei care au avut rezervări şi au cumpărat pachetul turistic respectiv, la fel ca mine şi ca orice persoană interesată să petreacă la acest hotel.

De aceea afirmaţiile cu privire la faptul că a fost cea mai scumpă petrecere din România, la care au participat doar cei mai bogaţi români, sunt nefondate şi nu au o bază reală (...)”.

Discursul ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, nu s-a schimbat prea mult de la ultimul protest al angajaților APIA din Piața Victoriei, îndemnul acestuia fiind același, și anume ca lucrătorii agenției să-și canalizeze energia către efectuarea la timp a plăților subvențiilor și nu la cum anume banii să NU ajungă la fermieri.

Există însă o rază de speranță în declarațiile lui Daea, din data de 8 decembrie 2017, zi de bilanț pentru instituția pe care o conduce. Potrivit afirmațiilor sale, angajații APIA nemulțumiți de eventuale diminuări ale salariului, ca urmare a introducerii noii grile de remunerare, ar trebui să aștepte data de 1 februarie 2018, fără însă a da prea multe explicații.

„Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) este agenție de plăți. Le-am spus-o foarte clar și le transmit și astăzi ca să înțeleagă, iar unii spun că au înțeles (la o parte dintre ei trebuie să le mai spui și, de aceea, trebuie să insist): - în momentul în care intri și te așezi pe scaunul de serviciu al zilei, trebuie să te gândești cui plătești și trebuie să plătești și nu să te gândești cum ai face să nu ajungă banii la fermieri. Este un lucru fundamental și este sănătatea sufletească a fiecăruia când se gândește cum face în așa fel încât să-și facă datoria astăzi, pentru banii pe care îi primește, întrucât fermierii își fac datoria tot timpul, stând în câmpul liber sau în zootehnie, indiferent de zi, indiferent de oră, pentru a produce hrană pentru țară”, a menționat Petre Daea. „Eu le-am spus-o foarte clar și repet: - să stea liniștiți și să muncească. Când spun aceste cuvinte, știu pe ce mă bizui. Îmi pare rău că ei nu înțeleg ceea ce trebuie să înțeleagă. Le mai spun o dată, poate vor înțelege și cred că și dumneavoastră aveți răbdarea să vină 1 februarie 2018 ca să vedeți că ceea ce spun eu acum se și întâmplă. Să stea liniștiți și să muncească”.

Conform datelor prezentate de ministru în conferința de presă, bugetul ministerului de resort a crescut cu 23,62 la sută. Un total de 885.864 de fermieri au fost planificați pentru a primi avansul de 70%. Cu procentul acesta de accesare a fondurilor FEGA, România se află în postura de a fi plătit 99,9 la sută din bani.

Vineri, 8 decembrie 2017, un total de 749.315 beneficiari au primit avansul din subvenție, conform datelor agenției.

Angajații APIA din centrele județene, începând cu nivelul de consilier superior gradația 3 și până la nivelul de director executiv gradul II, gradația 5, ar urma să piardă la salariul net între 682 de lei și 2858 de lei, potrivit simulărilor de plată (stat de funcții) întocmite conform Legii Salarizării nr. 153/2017, Anexa VIII, cap. I, lit. a, pct. II.

Potrivit sindicaliștilor APIA, centrele locale nu pot fi încadrate ca unități deconcentrate, în condițiile în care, potrivit Legii 1/2004, legea de înființare, entitățile locale sunt și ele definite ca organe de specialitate ale administrației centrale. Or, asta vine în contradicție cu Anexa VIII a Legii, situație reglementată însă prin „Legea nr. 207/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare”.

Publicat în Știri interne

Potrivit APIA, cererile inițiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor pentru anul 2018 se pot depune până la data de 15 decembrie, inclusiv. 

Documentele se depun la Centrele Județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București, pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului. 

Totodată, solicitările trebuie avizate de către Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) și vor fi însoțite de o serie de documente, printre care dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislației în vigoare, acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calității genetice a raselor de animale, eliberată de ANARZ, lista microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calității genetice a raselor de animale, avizată de ANZ, și lista activităților, inclusiv lucrările și tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calității genetice a raselor de animale, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Publicat în Finantari

Fermierii mureșeni care au fost prezenți alături de angajații APIA din centrele locale la protestele din fața Guvernului de miercuri, 29 noiembrie 2017, spun despre aceștia din urmă că nu ei ar trebui să reprezinte subiect de discriminare prin diminuările salariale conform noii grile, în condițiile în care își îndeplinesc atribuțiunile de serviciu cu brio, iar subvențiile ajung la timp în contul producătorilor agricoli.

Ioan Pălășan (C&Pi Comprod SRL), fermier care lucrează 450 ha cu fânețe și teren arabil și deține aproape 300 de bovine pe raza județului Mureș, spune că a venit la proteste în semn de solidaritate cu angajații APIA în condițiile în care, de 10 ani, aceștia le-au fost aproape producătorilor din sectorul vegetal și animal.

„APIA este prima instituție pe care am întâlnit-o în statul român în care se folosesc toate cele opt ore dintr-o zi pentru rezolvarea problemelor fermierilor. Ba, mai mult, ei, de multe ori, ne primesc seara la ora 19, la ora 20, sâmbăta, de multe ori și duminica în perioadele de vârf, pentru a putea beneficia noi, fermierii, de fonduri la timp și în cuantumul stabilit de lege. Dacă oamenii aceștia reușesc să muncească cel puțin opt ore pe zi, consider că nu de la ei trebuie începute tăierile salariale, sancționarea și discriminarea lor salarială în comparație cu instituțiile centrale ale APIA”, a afirmat Pălășan.

Zootehnistul a continuat și a precizat că în cazul plăților, acțiunea a demarat bine în toamna acestui an. Pălășan recunoaște că mai avut parte în acest an de controale ca în cazul anilor anteriori și a și primit avansul.

„A funcționat bine sistemul de acordare a avansurilor. Acum așteptăm să se deruleze în continuare celelalte măsuri de ajutorare cu subvenții agricole”, a mai precizat crescătorul de bovine.

Chiar dacă nu-i convine dacă angajații APIA ar intra în grevă generală în perioada următoare, ca urmare a nerezolvării problemelor acestora, Pălășan ar accepta situația, în condițiile în care APIA este singura instituție care a atras integral fondurile europene.

„Nu este în interesul nostru, al fermierilor, să încurajăm greva generală a angajaților APIA, pentru că asta se va răsfrânge în decalarea, în întârzierea acordării de plăți, de subvenții, dar dacă asta va fi dorința dânșilor și Ministerul Agriculturii nu găsește soluții de bun simț, soluții care să fie la îndemâna sa, n-ar fi o problemă pentru câte persoane sunt. Este singura instituție care lucrează cu fonduri europene și care atrage integral toate fondurile europene. Când se raportează, pe investiții noi se atrag sume de ordinul a câtorva procente, după care, atrăgându-se fondurile prin APIA totalmente, ne lăudăm cu procente foarte mari. Procentele mari se datorează acordării integrale a subvențiilor europene prin intermediul APIA locale și centrale”, a mai adăugat mureșeanul.

IMG 20171129 103501„Nu știm ce se va întâmpla cu noi de la 1 ianuarie 2018”, Elena Constantinescu, Sindicatul Național APIA

Aflată în prima linie a protestelor din fața Executivului, Elena Constantinescu, președinta Sindicatului Național al APIA, a mărturisit că protestatarii militează în continuare pentru o echitate atât în ceea ce privește nivelul de muncă, precum și al salarizării aparatului APIA central.

„Mulțumim pe această cale colegilor din sediul central care ne-au dovedit respectul și loialitatea lor atunci când au ieșit în stradă săptămâna trecută. Singura noastră solicitare pentru care am militat și vom milita în continuare este să fim salarizați conform Legii 1/2004 și noi, în continuare, să funcționăm ca o singură agenție. În Legea 1/2004 este vorba despre o agenție ca un tot unitar. Este singura doleanță a noastră și remarcați nemulțumirea salariaților APIA din toată țara”, a menționat funcționarul. „Nu știm ce se va întâmpla cu noi de la 1 ianuarie 2018. Domnul ministru (n.r. - Petre Daea) ne-a transmis să stăm liniștiți și să muncim. La îndemnul dumnealui am dat un răspuns chiar în ziua în care am protestat prim dată în fața MADR că muncim, că fermierii nu vor fi afectați, că plățile se vor efectua, ne-am organizat în așa fel încât activitatea APIA să decurgă în continuare la parametri normali”.

Ea a ținut să-i liniștească pe fermieri și să le comunice faptul că autorizarea plăților va continua să fie efectuată în parametri normali, în ciuda protestelor.

„Noi, salariații APIA, am stabilit ca munca să ne-o ducem până la capăt. Asta va însemna, probabil, nopți nedormite, dar noi ne vom face datoria în primul rând față de oameni, față de fermieri. Fermierii nu trebuie să sufere pentru nemulțumirile noastre, deși fermierii ne-au înțeles doleanțele, ne-au înțeles nemulțumirile și o parte dintre dânșii sunt aici, alături de noi. Oamenii nu vor suferi. Autorizarea plăților se va face în parametri normali, în timp util, pentru că, până la urmă, dezvoltarea unei exploatații agricole depinde în mare măsură de subvențiile de la UE, cât și de la statul român”, a conchis Mateescu.

Și Octavian Mateescu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor APIA, a precizat că angajații APIA sunt în continuare alături de fermieri și le promite acestora că nu vor pune în pericol plata subvențiilor către aceștia.

„Asta în situația în care sperăm să ne rezolvăm și noi problemele”, a menționat el.

Tudose: 12.498 lei, salariu lunar, un director APIA din teritoriu

În timp ce sutele de protestatari transmiteau, care mai de care, mesaje „încurajatoare” către guvernanți, aceștia, în frunte cu premierul Mihai Tudose, participau la ședința săptămânală a Executivului.

Acesta nu a rămas indiferent la protestele de afară însă le-a transmis tranșant celor din stradă că un salariu de director APIA din teritoriu, de aproape 12.500 lei lunar, este prea mare.

„Tot apropo de salarizare, apropo de niște manifestații din fața Guvernului – informație publică, cât are unul dintre domnii din piață – 12.498 lei, salariu lunar, un director de la APIA, din teritoriu. I se pare puțin, nouă ni se pare mult. Un director dintr-un județ ia cât un ministru”, a afirmat Tudose în deschiderea ședinței de Guvern.

În urmă cu șapte zile, în timp ce sute de angajați ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) își strigau nemulțumirile în fața sediului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), șeful instituției, PSD-istul Petre Daea, le transmitea acestora din cealaltă parte a Bucureștiului, de lângă liniștea grătarului și a cărnii de porc, că nu înțelege de ce subordonații săi părăsesc locul de muncă „căutându-și ceea ce au”, adică „retribuții respectabile și meritate”.

Cu aceeași fermitate în glas, tipică unei anumite perioade din istorie, ministrul Agriculturii le-a transmis protestatarilor, indirect, prin intermediu mass-media, să stea liniștiți și să muncească în folosul și pentru fermieri. În plus, el a menționat că îi respectă pe aceștia, dar că nu le poate promite ceea ce nu poate face, adică probabil să emită o ordonanță prin care angajații APIA locale să nu piardă la salariul net între 682 de lei și 2858 de lei.

IMG 20171129 100003„Le transmit celor pe care îi respect foarte mult – pe lucrătorii din APIA – spunându-le ca de fiecare dată să fie în slujba fermierului și să-și facă datoria față de fișa postului, având în vedere răspunderea excepțională pentru acordarea subvențiilor la timp, când țara face eforturi extraordinare, să aloce bani de la bugetului statului pentru a ajunge rapid la fermieri, în așa fel încât să execute la timp lucrările în folosul țării și pentru respect față de cetățenii ei. De aceea, n-am înțeles și nu voi înțelege niciodată de ce unii părăsesc locul de muncă, căutându-și ceea ce au, iar ei nu înțeleg că respectul trebuie păstrat, indiferent unde te afli, dat fiind faptul că ai o misiune care este remunerată și care are în spațiul realității o importanță deosebită. (...) Astăzi le promit celor de la APIA să stea liniștiți și să muncească în folosul și pentru fermieri, pentru că sunt plătiți astăzi, sunt plătiți la zi și au nivele de retribuție respectabile și meritate. Este păcat să căutăm în sacul altuia, când în geamantanul tău n-ai introdus efortul zilnic și lacrima de sudoare (...). Cel care vă vorbește a avut întotdeauna grijă să-i respecte pe toți și să nu promită ceea ce nu poate face, dar să facă ceea ce a stabilit”, a afirmat în curtea unui retailer Petre Daea, ministrul Agriculturii.

Reamintim că DOAR angajații APIA din centrele județene, începând cu nivelul de consilier superior Gradația 3 și până la nivelul de director executiv Gradul II, Gradația 5, ar urma să piardă la salariul net între 682 de lei și 2858 de lei, potrivit simulărilor de plată (stat de funcții) întocmite conform Legii Salarizării nr. 153/2017, Anexa VIII, cap. I, lit. a, pct. II, motiv pentru care există riscul unor mișcări spontane de protest.

Potrivit sindicaliștilor APIA, centrele locale nu pot fi încadrate ca unități deconcentrate, în condițiile în care, potrivit Legii 1/2004, legea de înființare, entitățile locale sunt și ele definite ca organe de specialitate ale administrației centrale. Or, asta vine în contradicție cu Anexa VIII a Legii, situație reglementată însă prin „Legea nr. 207/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare”.

Publicat în Ultimele noutati
Pagina 1 din 13