Președintele interimar al Pro Agro, Emil Dumitru, consideră că instrumentele de gestionare a riscurilor sunt la fel de importante precum plățile directe pe suprafață și a mărturisit că se fac primii pași în realizarea unui fond mutual în sectorul vitivinicol românesc, potrivit propriilor afirmații din conferința de presă de miercuri, 8 mai 2019, prin intermediul căreia a anunțat oficial că se retrage din funcția de președinte al organizației.

„Ca să faci un fond mutual, îți trebuie, pe lângă fondul mutual (n.r. - în sine), ca instrument de gestionare a riscurilor, inclusiv instituirea unei cotizații profesionale agricole. Este foarte greu să vorbesc despre o astfel de cotizație, astăzi, după evenimentele din ultima perioadă, în care ni s-a pus o etichetă nedreaptă și nemeritată pentru tot mediul asociativ. Eu susțin, în continuare, că instrumentele de gestionare a riscurilor sunt, în egală măsură, la fel de importante ca și plățile directe pe suprafață”, a precizat șeful interimar al organizației. „Dacă va exista o disponibilitate din partea statului de a schimba din punct de vedere fiscal, cu niște stimulente acordate celor care intră în astfel de scheme de gestionare a riscurilor, de a institui anumite facilități fiscale, cred că lucrul acesta ar putea (n.r. - să funcționeze), măcar sectorial. Nu vă ascund faptul că, acum două săptămâni, am avut o ședință dedicată pe gestionarea riscurilor la Organizația Interprofesională Vitivinicolă, o structură organizatorică destul de bine consolidată, și am luat decizia să facem o analiză, să facem, practic, primii pași și să ne facem un fond mutual dedicat exclusiv sectorului vitivinicol, ținând cont că viticultura are și o alocare financiară dedicată prin Programul Național Suport, iar această măsură este și eligibilă la finanțare prin fonduri europene”.

O soluție la problema gestionării riscurilor, subMăsura 17.1

Conform anunțului făcut în aceeași zi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), fermierii români îşi pot asigura culturile împotriva fenomenelor climatice nefavorabile cu bani europeni prin Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR 2020), fondurile totale disponibile pentru întreaga perioadă de programare fiind de aproape 43 de milioane de euro.

„Începând cu data de 1 aprilie 2019, se află în derulare sesiunea de depunere a cererilor de finanţare pentru subMăsura 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, cu scopul de a încuraja fermierii să își asigure culturile împotriva fenomenelor climatice nefavorabile, cum ar fi: inundaţii, secetă, grindină, îngheţ, ploi torenţiale, tornade, furtuni etc. Sesiunea anuală de depunere a cererilor de finanţare pentru această subMăsură este împărţită în două etape: pentru culturile de primăvară şi pentru cele de toamnă”, se menționează într-un comunicat remis la redacție.

Etapa curentă de depunere a dosarelor cererilor de finanţare, aferentă culturilor de primăvară, se desfăşoară în intervalul 1 aprilie 2019 - 30 noiembrie 2019.

Alocarea financiară pentru întreaga perioadă de programare este de 42.797.487 euro, depunerea dosarelor cererilor de finanţare realizându-se continuu până la epuizarea fondurilor.

Potrivit sursei citate, sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile şi plătită efectiv de către fermier, în cazul fermelor mici cu dimensiunea economică până la 11.999 euro standard output (S.O.) sau de 55% din valoarea primei de asigurare eligibile şi plătită efectiv de către fermier, în cazul fermelor cu dimensiunea economică mai mare sau egală cu 12.000 S.O.

Pentru a beneficia de sprijin, solicitantul va încheia o asigurare pentru riscurile prevăzute, angajându-se să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul şi la termenele prevăzute în contractul de asigurare.

Condiţiile de eligibilitate sunt detaliate în Ghidul solicitantului publicat pe pagina de web a AFIR (www.afir.info/Investiţii PNDR/sM 17.1).

Publicat în Știri interne

Curtea de Conturi Europeană (ECA) desfășoară în prezent un audit al instrumentelor de gestionare a riscurilor și a crizelor prevăzute de Politica Agricolă Comună (PAC), a anunțat instituția prin intermediul unui comunicat de presă.

Auditorii vor examina dacă măsurile existente abordează în mod eficace și eficient problema pierderilor de venituri ale fermierilor cauzate de amenințări, cum sunt condițiile meteorologice extreme, epidemiile și unele decizii politice, precum embargoul impus de Rusia la importurile provenite din UE.

Auditul se va axa pe instrumentele de gestionare a riscurilor care au fost concepute pentru a transfera o parte din riscurile cu care se confruntă fermierii către terțe părți, cum ar fi societățile de asigurare și fondurile mutuale, precum și pe „măsurile excepționale” care vin în ajutorul fermierilor aflați într-o situație de criză precum un dezechilibru al pieței, o boală la animale sau pierderea încrederii consumatorilor.

„Pierderile la nivel de producție și deciziile de natură politică, cum ar fi embargoul impus de Rusia la importuri, afectează în mod direct veniturile fermierilor”, a declarat Samo Jereb, membru ECA, responsabil de acest audit. „Date fiind constrângerile legate de bugetul UE și noile priorități avute în vedere, precum și numărul tot mai mare de evenimente meteorologice extreme, cadrul de gestionare a riscurilor și a crizelor în domeniul agriculturii trebuie să fie unul solid și coerent”.

În cadrul auditului, vor fi supuse atenției evaluările realizate de Comisia Europeană (CE) cu privire la nevoile existente în materie de gestionare a riscurilor și de soluționare a crizelor. Se va evalua dacă instrumentele de gestionare a riscurilor și a crizelor sunt bine integrate și coordonate atât între ele, cât și cu măsurile de la nivel național. Auditul va include, de asemenea, o analiză a modului în care are loc în practică gestionarea riscurilor la nivelul UE, precum și o analiză a măsurilor excepționale instituite pentru sectorul fructelor și legumelor ca urmare a embargoului impus de Rusia cu privire la importurile aferente.

Sunt planificate vizite de audit în mai multe state membre, auditorii urmând să poarte discuții cu autoritățile de management și cu agențiile de plăți din domeniul PAC, precum și cu principalele părți interesate, de exemplu, societăți de asigurare și fonduri mutuale. Se estimează că raportul rezultat în urma auditului va fi publicat la mijlocul anului 2019.

Suma totală a cheltuielilor publice (finanțare din partea statelor membre și cofinanțare din partea UE) care a fost alocată pentru asigurări, fonduri mutuale și stabilizarea veniturilor, în contextul programării privind dezvoltarea rurală pentru perioada 2014 - 2020, se ridică la 2.500 de milioane de euro.

Cheltuielile suportate de UE în perioada 2015 - 2017 în scopul măsurilor excepționale din cadrul sectorului fructelor și legumelor s-au ridicat la 459 de milioane de euro.

Publicat în Comunicate

Groupama Asigurări va despăgubi pagubele produse de greutatea stratului de zăpadă, în baza acoperirii de îngheț târziu de primăvară, deși nu este unul dintre riscurile asigurate, anunță compania printr-un comunicat de presă, menționând totodată că numărul cel mai mare de cereri pentru avizare a fost pentru daune ale culturilor de rapiță, grâu și porumb.

Potrivit documentului, din totalul suprafeței avizate în acest an, aproximativ 6.000 de hectare sunt localizate în județele din Moldova, iar acolo unde a existat și strat de zăpadă, suprafața totalizează aproximativ 1.600 de hectare.

În ceea ce privește asigurații care au optat inclusiv pentru acoperirea riscului de îngheț târziu de primăvară, în situația în care s-a manifestat și fenomenul de ninsoare/strat de zăpadă, compania va acorda despăgubiri și pentru eventuale pagube produse de aceste ninsori/strat de zăpadă, deși acest fenomen nu este un risc asigurat de către companiile de asigurări din România.

„Pentru noi, este important să demonstrăm faptul că poziția de lider pe segmentul asigurărilor agricole câștigată acum cinci ani este una care probează parteneriatele de lungă durată pe care le-am construit de-a lungul timpului cu clienții noștri fermieri. Deși condițiile contractuale nu acoperă pagubele produse de ninsori/strat de zăpadă, am decis ca pentru polițele care acoperă riscul de îngheț târziu de primăvară să venim în sprijinul clienților noștri, acoperind și aceste pagube, astfel încât aceștia să își poată continua activitățile fără griji și în condiții normale. Pentru noi este extrem de important să fim alături de fermieri atunci când apar astfel de evenimente pentru că meseria noastră de asigurător este în fond despre oameni, continuitate și respectarea valorilor noastre de business – responsabilitate, solidaritate, proximitate și performanță”, a declarat Călin Matei, director general-adjunct, Groupama Asigurări.

Din punctul de vedere al culturilor afectate, cele mai mari cereri pentru avizare au fost pentru daune ale culturilor de rapiță, grâu și porumb.

Din evaluările realizate, a reieșit faptul că o parte din daunele avizate au fost cauzate de un cumul de riscuri, cele mai frecvente fiind efectul înghețului târziu de primăvară, pagube produse de furtună și pagube produse de greutatea stratului de zăpadă.

În plus, în urma fenomenelor de grindină, ploi torențiale și furtuni din perioada 5 – 9 mai, au existat avizări de daună la culturi de rapiță, orz, grâu, floarea-soarelui, porumb, pentru o suprafață de aproximativ 3.000 de hectare localizate în majoritatea județelor țării. Conform prognozei meteo pentru lunile mai și iunie, astfel de fenomene violente vor fi foarte frecvente.

Ajungând la aproximativ un milion de hectare ca suprafață de culturi agricole asigurate în anul agricol 2015 – 2016, Groupama Asigurări are un portofoliu de peste 3.100 de clienți fermieri și pune la dispoziția acestora o echipă dedicată de specialiști în zona de daune agro.

Groupama își are originile în mutualism, fiind creată de fermierii francezi la începutul secolului al XIX-lea și este încă de atunci lider al acestui segment în Franța, cu o tradiție și expertiză de peste 100 de ani în domeniul agricol.

Publicat în Comunicate

Față de datele prezentate la Afumați de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, în data de 4 august 2016, ocazie cu care acesta raporta în fața fermierilor din LAPAR o suprafață de circa 136.000 ha afectate de secetă, la doar cinci zile distantă, totalul suprafețelor calamitate s-a dublat și mai bine, atingând în acest moment aproximativ 300.000 ha, conform precizărilor șefului MADR.

În plus, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc în data de 9 august 2016 la sediul Ministerului Agriculturii, Irimescu a mărturisit că, în situații de criză, cum este și cazul secetei, Fondul Mutual ar fi fost de un real ajutor.

Potrivit afirmațiilor oficialului guvernamental, cele mai afectate județe sunt cele din sudul țării și din nordul Moldovei.

„În acest moment avem transmise la Ministerul Agriculturii peste 300.000 ha calamitate. În ultima vreme s-au notificat mult mai multe. Fondul Mutual era foarte bine să-l avem. Avem proiectul de lege și sperăm ca, până la sfârșitul acestui an, măcar să fie asigurate condițiile pentru stabilirea unui Fond Mutual. Cele mai afectate de secetă sunt sudul țării și nordul Moldovei. Cea mai afectată cultură este cea a porumbului, dar și cea a florii-soarelui”, a precizat șeful ministerului de resort.

În urmă cu aproape o săptămână, la Conacul Stolnicului Cantacuzino, locație unde s-a desfășurat reuniunea „În dialog cu agricultorii și fermierii”, eveniment la care premierul tehnocrat al României, Dacian Julien Cioloș, recunoaște că s-a „autoinvitat”, acesta îi îndemna pe producătorii agricoli să apeleze cu încredere la Fondul Mutual, în condițiile în care pierderile de producție cauzate printre altele și de secetă nu pot fi rezolvate doar prin subvenționare parțială, acoperirea costurilor sau pierderilor.

pacea de la AfumatiPremierul recunoaștea la întâlnirea de la Afumați că vrea ca Fondul Mutual să fie funcțional chiar de anul acesta.

„Legat de secetă. (...) Problema cu pierderile de producție în fiecare an din cauza secetei și din cauza altor fenomene naturale, nu se va putea rezolva doar prin subvenționare parțială, prin acoperirea costurilor, a pierderilor. Eu vă recomand cu foarte mare căldură și cu insistență, folosiți instrumentul pe care l-am pus în Politica Agricolă Comună (PAC), împotriva multora, cel cu Fondul Mutual și dovediți-vă în primul rând dumneavoastră că puteți face mai mult decât să fiți o organizație de reprezentare a intereselor agricultorilor în raport cu autoritățile publice, că puteți dumneavoastră să vă asumați gestiunea parțială a unor lucruri și veți avea și sprijin din partea statului și sprijin bugetar. (...) Modificăm legislația cum credeți de cuviință, numai să putem să-l facem și să începem să-l facem de anul acesta. (...) Haideți să-l facem anul acesta, ca să fie făcut, și vom trage concluziile după doi-trei ani, dacă el funcționează sau nu. Dar așa cum funcționează în altă parte, el poate să funcționeze și aici. Veți vedea că asta va rezolva multe probleme”, a afirmat prim-ministrul Cioloș.

În ceea ce priveşte sumele care vor fi alocate pentru despăgubirea producătorilor ale căror culturi au fost afectate de secetă, şeful MADR a subliniat că anul trecut s-a cheltuit doar jumătate din suma prevăzută.

„Anul trecut a fost prevăzută o sumă de 400-500 de milioane de lei, dar în final s-a ajuns la 300 de milioane de lei şi s-a plătit aproape jumătate din suma respectivă pentru că s-au cerut anumite condiţii”, a precizat Irimescu.

Potrivit unui raport al Ministerului Agriculturii, la data de 2 august 2016, situația estimativă a culturilor afectate de secetă releva o suprafață totală afectată de circa 136.000 ha în județele Constanța și Olt. Conform documentului, culturile afectate sunt porumbul, floarea-soarelui și plantele de nutreț, gradul de afectare de 30-70 la sută fiind confirmate chiar de către ministrul tehnocrat Irimescu. Județele în care producătorii agricoli au înștiințat primăriile în vederea convocării consiliilor locale pentru situații de urgență sunt: Botoșani, Iași, Vaslui, Neamț, Bacău, Galați, Olt, Dolj, Teleorman, Giurgiu, Buzău, Ialomița, Călărași, Constanța și Tulcea.

Conform legislației în vigoare, centrul operativ pentru situații de urgență organizat la nivelul MADR monitorizează și evaluează permanent efectele diferitelor incidente de mediu (inclusiv seceta) asupra culturilor agricole, prin solicitarea de situații centralizate, la nivel de județ, întocmite de către Comitetele locale pentru situații de urgență/Comitetele județene pentru situații de urgență. Totodată, toate informațiile privind starea de vegetație a culturilor agricole sunt comunicate de Administrația Națională de Meteorologie, care informează asupra ariei de răspândire a fenomenelor meteo care afectează culturile agricole.

„În acest moment, ce ne-a sosit la minister ca suprafațe sunt 130.000 ha afectate în proporție de 30-70 la sută. Rămâne însă să vină toate solicitările. În nordul țării este secetă foarte serioasă și încă n-au ajuns de acolo solicitările. Ne așteptăm la suprafețe mult mai importante”, preciza ministrul de resort la finele conferinței de la Afumați.

Publicat în Știri interne