INS - REVISTA FERMIERULUI

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) privind utilizarea pesticidelor în agricultură, în anul 2018, relevă că suprafaţa tratată cu erbicide deţine ponderea cea mai mare din totalul aplicărilor de produse de protecţie a plantelor, atât sub formă solidă (52,5%), cât şi sub formă lichidă (52,7%).

Conform sursei citate, suprafaţa tratată cu insecticide deţine a doua cea mai mare pondere în total aplicări de produse de protecţie a plantelor sub formă solidă (26,0%), urmată de cea tratată cu fungicide (19,6%).

Din cantitatea de produse de protecţie a plantelor utilizată sub formă solidă, fungicidele au cea mai mare pondere în totalul produselor de protecţie a plantelor utilizate (71,1%), urmate de insecticide (13,9%) şi erbicide (10,7%).

În ceea ce priveşte cantitatea de produse de protecţie a plantelor utilizată sub formă lichidă, erbicidele au cea mai mare pondere în totalul produselor de protecţie a plantelor utilizate (62,6%), urmate de fungicide (24,5%) şi insecticide (11,1%).

Locul II în topul suprafețelor tratate cu PPP sub formă lichidă îl ocupă fungicidele (24,8%), respectiv insecticidele (21,4%).

Publicat în Piata agricola

În primele opt luni ale anului în curs, importurile de carne de porc au crescut atât din punct de vedere cantitativ, cât şi valoric, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ocupând în continuare primul loc în topul produselor importate.

Conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în perioada 1 ianuarie - 31 august 2019, au fost importate        179 079 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce, anul trecut, s-au adus de pe piaţa comunitară şi din ţări terţe 169 795 tone, în valoare de 312,46 de milioane de euro.

Aflat în comuna Bragadiru, din judeţul Teleorman, pentru a discuta cu agricultori, ministrul de resort, Adrian Oros, a menţionat faptul că ţara noastră importă mai multe alimente decât reuşeşte să exporte.

„Noi şi aşa nu reuşim să producem în România decât cam 35% din consumul de carne, restul de 65% îl importăm. Dacă ne uităm pe balanţa comercială, cât cheltuim, ca ţară, pe mâncare şi câtă mâncare vindem, pierdem (...) 2 miliarde de euro, deşi noi spunem şi credem că suntem o ţară foarte dezvoltată pe agricultură. Dar când tragem linie, nu se vede”, a adăugat Adrian Oros.

Totodată, au crescut şi importurile de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, de la 93 816 tone, în valoare de 194,98 milioane de euro, în primele opt luni din 2018, la 102 851 tone şi 221,07 milioane de euro cheltuiţi pe aceste produse în ianuarie-august 2019.

În top cinci produse importate de România în primele opt luni ale acestui an se mai află mai află preparatele alimentare nedenumite, cu 47.822 tone, în valoare de 210,26 milioane de euro, preparatele pentru hrana animalelor, cu 287.005 tone (190,47 milioane de euro) şi ciocolata şi alte preparate alimentare care conţin cacao, cu o cantitate de 49.306 tone, în valoare de 184,335 tone.

În ceea ce priveşte exporturile, România continuă să obţină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se, şi în acest an, la opt luni, grâul şi meslinul, cu o valoare de 820,07 milioane de euro şi o cantitate de peste 4,4 milioane de tone. În aceeaşi perioadă din 2018, s-au consemnat exporturi de 4,12 milioane de tone de grâu şi meslin, în valoare de 709,58 milioane de euro.

Porumbul ocupă locul al doilea, cu 2,93 milioane de tone şi încasări 584,32 milioane de euro, fiind urmat de ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete, cu 25 330 de tone (445,95 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui, chiar şi sfărâmate, cu 816 906 tone (322,65 milioane de euro) şi de alte tutunuri şi înlocuitori de tutun, cu 5 480 de tone şi o valoare de 163,52 milioane de euro.

În ianuarie-august 2018, porumbul ocupa tot a doua poziţie la exporturi, cu o cantitate de 1,989 de milioane de tone, pentru care s-au încasat 407,68 de milioane de euro.

În total, România a înregistrat, în primele opt luni ale acestui an, un deficit de 1,14 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când acesta s-a cifrat la 923,44 de milioane de euro.

În perioada menţionată, exporturile s-au majorat cu aproape 6%, însumând 4,28 miliarde de euro, însă importurile au crescut cu 9,3%, până la 5,43 miliarde de euro.

Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-august 2019 în ţările intra şi extra comunitare a fost aproape dublă faţă de cea importată, însă România continuă să exporte cu precădere materii şi aduce din import produse procesate cu valoare adăugată mare.

Practic, în primele opt luni au fost exportate 11,23 milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când s-a consemnat o cantitate de 10,801 milioane de tone. Importurile au totalizat 5,87 milioane de tone la opt luni, faţă de 5,65 milioane de tone în perioada similară din 2018.

Publicat în Știri interne

Potrivit datelor agregate de Institutul Național de Statistică (INS), anul trecut, valoarea producţiei agricole a fost de 86,349 de miliarde de lei și este asemănătoare cu cea din 2017.

La producţia vegetală, ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare Sud-Muntenia (20,3%), Sud-Est (19,1%) şi Nord-Est (14,9%), iar la producţia animală ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare Nord-Est (18,7%), Sud-Muntenia (15,7%), Nord-Vest şi, respectiv, Centru (14,7%).

Conform sursei citate, valoarea serviciilor agricole a contribut cu 1,4% la valoarea producţiei ramurii agricole la nivel naţional, în anul 2018.

Indicele producţiei ramurii agricole în anul 2018 faţă de anul 2017 a fost 107,2 % pe total, 111,5% la producţia vegetală şi 97,4% la producţia animală.

În anul anterior, producţia vegetală a înregistrat creşteri cuprinse între (+20,1%) în regiunea de dezvoltare Vest şi (+2,3%) în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov.

La producţia animală, în anul 2018, s-a înregistrat creştere numai în regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (+0,8%).

Scăderile la producţia animală s-au situat între (-22,4%) în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov şi (-1,3%) în regiunea de dezvoltare Nord -Vest.

Publicat în Piata agricola

Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare va obliga magazinele care au preţuri mai mari să le reducă, să coboare spre nivelul preţurilor din magazinele care sunt mai ieftine, a declarat marți, 15 octombrie 2019, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei (CC), cu ocazia lansării platformei online care va afişa preţul produselor din aproximativ 1 700 de magazine integrate.

„Această informare mai lesnicioasă a clientului va obliga magazinele care au preţuri mai mari să le reducă, să coboare spre nivelul preţurilor din magazinele care sunt mai ieftine. În felul ăsta, facem piaţa, concurenţa să acţioneze mai repede şi mai bine, aducând convergenţa preţurilor spre nivelul mai scăzut. Acoperim marile lanţuri de magazine care reprezintă peste jumătate din comerţul de alimente, în momentul de faţă, platforma va putea fi îmbunătăţită în timp, va putea fi lărgită. Am vrea să introducem şi posibilitatea de a identifica produsele din România. De asemenea, dacă sunt alte lanţuri mai mici interesate, vor putea şi ele să fie integrate în platformă”, a declarat șeful CC.

La rândul său, preşedintele ANPC, Horia Constantinescu, a adăugat că platforma este un debut în compararea nu doar a preţurilor, cât şi a calităţii produselor.

„Vorbim de o informare rezervată totuşi sub sancţiunea de a nu fi completă şi corectă, aşa cum încercăm noi să veghem asupra intereselor consumatorilor. Nu rareori, ieftin a fost, de fapt, a fi dovedit noul scump. De exemplu, fructele tratate cu substanţe care diminuează perisabilitatea pot fi aduse la un preţ mai bun pe piaţă, sunt nu neapărat cele mai sănătoase. Aşa cum vorbeam despre produsele care imită produsele lactate, cu siguranţă mult mai ieftine decât cele obţinute din materii prime naturale, de asemenea sunt mai ieftine, dar nu neapărat cele mai sănătoase. Aşa că noi considerăm aceasta un prim pas care veghează într-adevăr la interesele consumatorului, anume acela de a avea o competiţie în interesul lui”, a menționat Constantinescu.

Platformele vor avea date mai exacte decât Institutul Naţional de Statistică (INS) şi vor putea fi utilizate de autoritatea de profil.

„Încercăm, cât mai curând posibil, să utilizăm şi noi aceste date în calculele inflaţiei”, a declarat Mihai Gheorghe, directorul departamentului Statistica Plăţilor.

Pentru cele două aplicaţii, Monitorul Preţurilor Carburanţilor şi Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare, Consiliul Concurenţei a alocat 300 000 de euro.

Publicat în Știri interne
Luni, 23 Septembrie 2019 21:06

Suntem pe plus la exportul de animale

În primele șase luni ale lui 2019, țara noastră a comercializat peste graniță animale vii în valoare de 205,9 milioane de euro, cu 10,1% mai mult comparativ cu semestrul I al anului trecut, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În altă ordine de idei, importurile de animale vii s-au cifrat la 100,6 milioane de euro (plus 6,8%), rezultând un excedent de 105,3 milioane de euro.

Din totalul exporturilor de animale vii, 41% au avut ca destinaţie ţări din Uniunea Europeană, acestea însumând 84,4 milioane de euro. Principalele destinaţii au fost Croaţia (23,5 milioane de euro), Ungaria (23,4 milioane de euro) şi Italia (14,9 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile, acestea au provenit în totalitate din ţările UE, în special din Ungaria (importuri de animale vii de 44,8 milioane de euro), Germania (17,6 milioane de euro) şi Olanda (9,9 milioane de euro).

Publicat în Zootehnie
Miercuri, 11 Septembrie 2019 23:02

Cartofii și citricele s-au scumpit vizibil

Raportat la luna decembrie 2018, cel mai mult au crescut preţurile la cartofi, cu 16,72%, iar citricele şi alte fructe meridionale s-au scumpit, în august, cu 2,39% faţă de luna anterioară, conform datelor publicate miercuri, 11 septembrie 2019, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform sursei citate, în august 2019, faţă de luna anterioară, cel mai mult s-au ieftinit fructele proaspete, cu 5,58%.

Pe de altă parte, comparativ cu finalul anului, cel mai mult s-au ieftinit fasolea boabe şi alte leguminoase, cu 0,23% şi gazele cu 4,93%.

Conform INS, mărfurile alimentare s-au scumpit în august cu 5,02% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi cu 3,12% faţă de decembrie, însă s-au ieftinit cu 0,29% faţă de iulie 2019.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,9% în luna august a acestui an, de la 4,1%, în luna iulie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 2,98%, cele alimentare cu 5,02% iar preţul serviciilor a înregistrat un avans de 4,23%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Preţurile de consum, în luna august 2019, comparativ cu luna august 2018, au crescut cu 3,9%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,1%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2018 - august 2019) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2017 - august 2018), calculată pe baza IPC, este 3,9%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,0%”, se menționează într-un comunicat INS.

Rata anuală a inflaţiei IPC este prognozată să atingă 4,2% la finele anului curent, 3,4% în decembrie 2020 şi 3,3% la orizontul proiecţiei, respectiv trimestrul II 2021, conform Raportului asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a României (BNR).

Publicat în Știri interne
Luni, 09 Septembrie 2019 17:59

Balanța sacrificărilor de animale

În comparație cu luna iunie 2019, în iulie a.c., numărul de bovine sacrificate în unităţile industriale (abatoare) a scăzut cu 11,1%, iar cel al ovinelor şi al caprinelor abatorizate, cu 19,1% în aceeaşi perioadă, conform datelor date publicității luni, 9 septembrie 2019, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În contrapartidă, numărul de porcine şi de păsări sacrificate în abatoare a crescut cu 10,7%, respectiv cu 13,9%, în iulie, faţă de iunie 2019.

Față de aceeași lună a anului trecut, în iulie 2019, abatorizarea ovinelor şi a caprinelor a crescut cu 26,8%, iar sacrificările de păsări, cu 10,6%. În scădere, în acest interval, au fost bovinele, cu 2%, şi porcinele, cu 22,5%.

Greutatea în carcasă a bovinelor sacrificate în abatoare a scăzut, în luna iulie 2019, cu 9,2% faţă de luna anterioară a anului, iar greutatea în carcasă a ovinelor şi a caprinelor s-a diminuat cu 17,3% în iulie 2019, față de aceeaşi perioadă, potrivit sursei.

Creşteri ale greutăţii în carcasă, în iulie 2019 faţă de iunie a anului curent, s-au înregistrat la porcine, cu 7,2%, şi la păsări, cu 11,4%.

Comparativ cu luna iulie a anului 2018, în iulie anul curent, s-au înregistrat creşteri ale greutăţii în carcasă a ovinelor şi a caprinelor, cu 34,3%, şi ale greutăţii în carcasă a păsărilor, cu 9,3%, în timp ce greutatea porcinelor a scăzut cu 22%, iar greutatea bovinelor a scăzut cu 6,5%, precizează sursa citată.

Publicat în Zootehnie

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), anul trecut, față de 2017, producţia vegetală şi serviciile agricole au înregistrat creşteri de 11,5% şi, respectiv, 16,9%, în timp ce producţia animală a scăzut cu 2,6%, iar valoarea producţiei ramurii agricole s-a majorat cu 7,2%, comparativ cu anul precedent.

Concret, valoarea producţiei ramurii agricole a fost, în 2018, de 86,35de  miliarde de lei (date semidefinitive), din care vegetală - 61,216 miliarde de lei valoarea producţiei vegetale, 23,9 miliarde de lei cea a producţiei animale şi 1,23 miliarde de lei servicii agricole

Anul trecut, structura valorii producţiei nu a prezentat modificări semnificative, în comparaţie cu anul precedent. Ponderea producţiei vegetale a fost de 70,9%, ponderea producţiei animale de 27,7%, iar serviciile agricole au avut o pondere de 1,4%.

Structura valorii producţiei vegetale, pe principalele grupe de culturi, prezintă următoarele diferenţe faţă de anul precedent: ponderea valorii culturilor de cereale a crescut cu 2,3 puncte procentuale, iar ponderea valorii culturilor de fructe şi struguri - cu 1,8 puncte procentuale; ponderea valorii culturilor de plante uleioase a scăzut cu 1,9 puncte procentuale, iar ponderea valorii altor grupe de produse cu 1,1 puncte procentuale.

Cu privire la structura valorii producţiei animale, aceasta a prezentat următoarele diferenţe faţă de anul precedent: ponderea produselor obţinute din prelucrarea laptelui în fermă zootehnică a crescut cu 2,3 puncte procentuale, iar ponderea păsărilor cu 1 punct procentual; la bovine ponderea a scăzut cu 2 puncte procentuale, iar la porcine cu 1,3 puncte procentuale.

Publicat în Știri interne
Marți, 23 Iulie 2019 18:07

Am exportat mai multe cereale

În primele patru luni ale acestui an, țara noastră a comercializat peste graniță cereale în valoare de 716,4 milioane de euro, cu 15,8% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În altă ordine de idei, importurile de cereale s-au cifrat la 161,1 milioane de euro (plus 28,8%), rezultând un excedent de 555,3 milioane de euro.

Exporturile de porumb au totalizat 391,4 milioane de euro, reprezentând 1,7% din total exporturi, iar cele de grâu şi meslin 310,94 milioane de euro (1,34% din total exporturi).

Din totalul exporturilor de cereale, 34,36% au avut ca destinaţie ţări din Uniunea Europeană, acestea însumând 248,2 milioane de euro. Principalele destinaţii au fost Italia (45,2 milioane de euro), Germania (36,4 milioane de euro) şi Ungaria (29 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile, aproximativ 94,1% (116,6 milioane de euro) dintre acestea au provenit din ţările UE, în special din Bulgaria (importuri de cereale de 58,2 milioane de euro), Ungaria (53,2 milioane de euro) şi Franţa (25,7 milioane de euro).

Publicat în Cultura mare

Preţurile produselor alimentare sunt, în prezent, mai mici, în comparaţie cu cele de anul trecut, a afirmat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în exercițiu, Petre Daea, marți, 2 iulie 2019, și a adăugat că obiectivul său, dar şi al fermierilor, este de a face faţă schimbărilor climatice în aşa fel încât „să producem cât mai mult şi de bună calitate”.

„Este un obiectiv măreţ şi e bine că Banca Naţională ia acest obiectiv (n.r. - menţinerea preţurilor de consum) ca politică în domeniu. Dumnealui (n.r. - guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu) se luptă cu preţurile, eu mă lupt cu factorii climatici, iar fermierii - la fel, pentru a face faţă acestor situaţii date de vreme, de schimbările climatice, în aşa fel încât să producem cât mai mult şi de bună calitate, pentru a acoperi pe piaţă ceea ce consumatorul doreşte. Ştim însă că pe piaţă, prin cerere şi ofertă, se stabilesc preţurile la diferite produse”, a declarat ministrul Agriculturii, într-o intervenţie telefonică la România TV, citat de Agerpres.

Oficialul guvernamental a mai adăugat că urmăreşte zi de zi preţurile produselor alimentare la nivelul întregii ţări şi ele „sunt mai mici peste tot”.

„Eu spun că preţurile pe care le văd astăzi în comparaţie cu preţurile de ieri şi cu cele de anul trecut sunt preţuri mai mici şi le urmăresc în fiecare zi. Urmăresc aceste situaţii pe care le avem în ţară, pe piaţă, la produsele agroalimentare. Preţurile sunt mai mici peste tot”, a adăugat Daea.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în mai 2019, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,79% faţă de aprilie şi cu 4,6% raportat la decembrie 2018.

Cartofii au continuat să se scumpească în luna mai, preţul acestora urcând cu 17,33% comparativ cu aprilie, iar în topul scumpirilor s-au mai aflat citricele şi alte fructe meridionale (plus 2,68%) şi fructele proaspete (plus 2,49%). Raportat la luna decembrie 2018, cel mai mult au crescut preţurile la cartofi (plus 55,27%), alte legume şi conserve din legume (plus 23,85%), citrice şi alte fructe meridionale (plus 16,12%).

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 5

newsletter rf

Revista