Orzul este recoltat în proporție de 96%, orzoaica 92%, grâul se află la jumătatea culesului, rapița în proporție de 70%, iar mazărea 83%, a anunțat marți, 16 iulie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Cantitățile recoltate vor fi comunicate la terminarea recoltării, pentru a nu deforma prețurile din piață”, a precizat oficialul guvernamental.

Daea a mai declarat că, în prezent, lucrează pe câmp 210.000 de utilaje agricole - combine, tractoare, remorci și alte utilaje.

Astfel, ministrul a anunțat că poartă o corespondență cu oficialii europeni, pe tema raportărilor ministerului privind cantitățile de produse agricole obținute.

„Este o corespondență uzuală, o punere de acord a sistemului informațional, sunt anumite proceduri”, a spus ministrul Agriculturii.

În presă au apărut informații privind o scrisoare oficială a Comisiei Europene, care solicită MADR să își revizuiască statisticile din ultimii ani legate de producțiile agricole la nivel național.

Nu demult, ministrul Daea a declarat, la un post de televiziune că, în 2017, agricultura a înregistrat nouă recorduri istorice, în 2018  - 6 recorduri, iar 2019 va fi din nou un an cu producții agricole record.

„Nu ne mai dăm jos de pe podiumul UE. Fermierii s-au dotat, au dotarea tehnologică necesară, respectă tehnologiile UE, iar statul este aproape cu subvenţiile”, a conchis acesta.

Publicat în Piata agricola

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a postat pe site-ul propriu Chestionarul referitor la Planul Naţional Strategic (PNS) în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027, data-limită de completare cu note de la 1 la 9 de către actorii interesați fiind 31 iulie 2019, a anunțat instituția prin intermediul unui comunicat de presă.

„În vederea finalizării Planul Naţional Strategic pentru perioada 2021-2027, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Dezvoltare Rurală - Autoritate de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală adresează tuturor actorilor interesaţi rugămintea de a completa «Chestionarul cu privire la Planul Naţional Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027», publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (https://www.madr.ro/dezvoltare-rurala.html) şi de a-l transmite până în data de 31.07.2019, la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.”, se precizează în documentul de presă.

Cei care completează acest chestionar sunt rugaţi, printre altele, să noteze (de la 1 la 9) cele nouă obiective specifice în funcţie de importanţa necesităţii de finanţare, respectiv: - sprijinirea veniturilor fiabile ale fermelor şi a rezilienţei în întreaga Uniune, în vederea îmbunătăţirii securităţii alimentare; - îmbunătăţirea orientării spre piaţă şi sporirea competitivităţii, inclusiv punerea unui accent mai puternic asupra cercetării, tehnologiei şi digitalizării; îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în cadrul lanţului valoric; - contribuirea la energia sustenabilă, precum şi la atenuarea schimbărilor climatice şi la adaptarea la acestea; - promovarea dezvoltării sustenabile şi a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale precum apa, solul şi aerul; - contribuirea la protejarea biodiversităţii, îmbunătăţirea serviciilor ecosistemice şi conservarea habitatelor şi a peisajelor; atragerea tinerilor fermieri şi facilitarea dezvoltării întreprinderilor din zonele rurale; promovarea ocupării forţei de muncă, a creşterii economice, a incluziunii sociale şi a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei şi a silviculturii sustenabile; - îmbunătăţirea răspunsului dat de agricultura UE exigenţelor societale referitoare la hrană şi la sănătate, inclusiv la alimentele sigure, hrănitoare şi sustenabile, la deşeurile alimentare şi la bunăstarea animalelor.

De asemenea, aceştia trebuie să noteze în funcţie de importanţă intervenţiile permise de propunerea de Regulament pentru următoarea perioadă de programare şi anume: - angajamente în materie de mediu şi climă; - constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone; dezavantaje specifice anumitor zone, generate de anumite cerinţe obligatorii; - investiţii; - instalarea tinerilor fermieri şi înfiinţarea întreprinderilor rurale; instrumente de gestionare a riscurilor; cooperare; - schimb de cunoştinţe şi informare.

Un alt punct al chestionarului vizează notarea (de la 1 la 5) în funcţie de importanţa necesităţii de finanţare a sectoarelor/subsectoarelor/temelor privind: - agricultură - sector zootehnic; - agricultură - sector vegetal; - industrie alimentară; - irigaţii; - silvicultură; - pomicultură şi legumicultură; - infrastructura rurală şi servicii de bază; - patrimoniu cultural; - formare profesională şi consultanţă; - protecţia mediului; - instrumente financiare; - activităţi non-agricole (IMM-uri, turism, meşteşugărit); - LEADER; - inovare; - asociere şi cooperare; - reînnoirea generaţiilor; - sprijinirea fermelor mici; - gestionarea riscurilor în agricultură; - economia circulară digitalizare, agricultură de precizie.

Aplicanţii trebuie să menţioneze şi care au fost punctele slabe ale PNDR 2014-2020, care au fost punctele tari ale PNDR 2014-2020, care sunt recomandările cu privire la viitoarea PAC etc.

În prezent, cele trei regulamente ce vizează Politica Agricolă Comună (PAC), respectiv planurile strategice, finanţarea, gestionarea şi monitorizarea, organizarea comună de piaţă, sunt în plin proces de analiză şi negociere, căutându-se cele mai potrivite căi de legiferare pentru o implementare cât mai eficientă.

Propunerea Comisiei Europene (CE) prevede o abordare în care statele membre vor avea mult mai multă flexibilitate în elaborarea intervenţiilor şi în garantarea rezultatelor.

Elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de programare naţională trebuie să respecte principiul european al parteneriatului şi să se realizeze pe baza unor proceduri transparente.

Publicat în Știri interne

Potrivit Agerpres, la finele anului trecut, suprafaţa de teren agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine era de 422.000 hectare, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Din punctul de vedere al provenienţei, cele mai multe persoane erau din Italia - 194, Germania - 80 de persoane, Franţa - 33, Austria - 31 de persoane, Olanda - 28, Spania - 23, Belgia - 17, Danemarca - 16 şi Grecia - 10 persoane etc.

În prezent, la nivelul Parlamentului se află o iniţiativă legislativă care va reglementa vânzarea terenurilor agricole în România şi care vizează modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014. Aceasta a fost transmisă pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, în vederea exercitării controlului parlamentar şi a finalizării procedurii parlamentare.

România deţine o suprafaţă agricolă totală de 14.630.072 hectare, din care în proprietate privată 13.699.725 ha (93,6%), în timp ce suprafaţa arabilă este de 9.395.303 hectare, din care în proprietate privată 8.940.204 hectare (95,1%).

Publicat în Știri interne

Emil Dumitru, președintele interimar al Federației Pro Agro, speră ca, din totalul de opt milioane de tone de cereale, cât reprezintă necesarul pieței indoneziene, trei milioane de tone să poată proveni din România, cu condiția ca autoritățile române să sprijine exporturile de materie primă.

„Piața indoneziană are o cerere de cereale din bazinul Mării Negre, este vorba de o miză destul de mare, de opt milioane de tone de cereale pe care partenerii de acolo au solicitat-o (n.r. - nevoia pe care o are Indonezia) și sper ca, din opt milioane de tone, trei milioane să provină din România. Eu cred că este, în primul rând, interesul nostru, ați văzut piața din Egipt, dacă ați observat comportamentul de anul trecut, traderii noștri au pierdut, practic, undeva la 800 de mii de tone anul trecut, este vorba de licitațiile cu cerealele cu grâu rusesc și din Ucraina”, a afirmat Dumitru, în cadrul conferinței Mediafax „Smart Agriculture”.

Șeful interimar al Pro Agro speră ca Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), laolaltă cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) să-i susțină pe fermierii români cu analizele de specialitate.

„Eu îmi doresc foarte mult, pentru că avem un grâu foarte bun, recunoscut pe piața mondială, să încercăm să deschidem cât mai multe piețe, dacă tot politica ministerului este vindem materie primă, atunci piața indoneziană poate fi o miză, dar, cel puțin, ministerul și ANSVSA să nu ne încurce, atât cerem, nimic mai mult, pentru că ne descurcăm, de la privat la privat se negociază destul de bine. Dar cerem sprijinul ăsta să putem face acele analize, astfel încât să putem să exportăm”, a adăugat oficialul Pro Agro.

La eveniment au participat reprezentați ai companiilor de tehnologie, oficiali MADR şi din agenţiile guvernamentale, precum și reprezentați ai asociaţiilor de fermieri.

Publicat în Piata agricola

Hotărârea prin care se reglementează componența, atribuțiile și responsabilitățile Comitetului de masiv și ale Consiliului Național al Muntelui a fost aprobată în cadrul ședinței de guvern de joi, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În ședința Executivului din data de 23 mai 2019 s-au stabilit modul de organizare și de adoptare a deciziilor, constituirea unei comisii tehnice și a unor comisii de specialitate, precum și atribuțiile și responsabilitățile acestuia. Comitetul de masiv este format din 18 membri și are în componență reprezentanți ai unor instituții și organizații din cadrul grupei de munți.

În ceea ce privește Consiliul Național al Muntelui, s-a aprobat constituirea unei comisii tehnice și a unor grupuri de lucru de specialitate, precum și atribuțiile și responsabilitățile acestuia. Consiliul Național al Muntelui, care are rol consultativ și asigură legătura dintre Guvern și reprezentanții zonei montane pentru punerea în aplicare a strategiilor şi a politicilor specifice acesteia, este prezidat de primul-ministru și este format din 23 de membri, reprezentanți ai unor ministere și ai altor entități specifice.

Actul normativ a avut la bază mai multe consultări cu principalii factori interesați de dezvoltarea durabilă a zonei montane, precum și cu reprezentanți ai organizațiilor guvernamentale și ai institutelor de cercetare implicate direct în activități pentru protecția și dezvoltarea durabilă a zonei montane.

La începutul lunii august a anului trecut, a intrat în vigoare Legea muntelui nr. 197/ 2018, care reglementează modalitățile de protecție și de dezvoltare durabilă și incluzivă a zonei montane, prin valorificarea resurselor naturale și umane, prin creșterea nivelului de trai, stabilizarea populației, menținerea identității culturale, creșterea puterii economice la nivel local și național, în condițiile păstrării echilibrului ecologic și a protecției mediului natural.

Legea muntelui prevede ca, pentru fiecare grupă de munți, să se constituie câte un Comitet de masiv, cu rol consultativ în aplicarea politicilor şi a strategiilor de dezvoltare şi protecţia mediului montan, la nivelul teritoriului respectiv.

Publicat în Știri interne

Luni, 13 mai 2019, beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) care au încheiat contracte de finanțare cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și care au depus cererile de plată în luna aprilie 2019, vor primi în conturile bancare sumele aferente cheltuielilor eligibile realizate în cadrul proiectelor.

Vorbim de o sumă totală de 23.353.638,77 de euro.

„La această tranșă de plată, AFIR va deconta cheltuielile realizate pentru investiții în exploatații agricole și în exploatații pomicole, în unități de procesare a produselor agricole, pentru instalarea tinerilor fermieri, pentru dezvoltarea fermelor mici, dar și pentru diverse investiții în mediul rural care nu au specific agricol”, precizează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin intermediul unui comunicat de presă.

Totodată, mai precizează sursa citată, vor fi decontate cheltuieli aferente lucrărilor pentru infrastructura agricolă și pentru infrastructura rutieră din mediul rural, pentru protejarea patrimoniului cultural, pentru axa LEADER, pentru înființarea grupurilor de producători, precum și pentru cooperarea fermierilor pentru realizarea lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor locale.

„Facem precizarea că o nouă decontare a cheltuielilor eligibile realizate de beneficiarii PNDR va fi realizată de AFIR la sfârșitul lunii mai”, au ținut să adauge reprezentanții agenției de plăți.

Publicat în Finantari

Conform precizărilor președintelui interimar al Pro Agro, Emil Dumitru, făcute miercuri, 8 mai 2019, în elaborarea Planului Strategic Național pentru Politica Agricolă Comună post 2020 (PS PAC), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nu pare să vrea să implice fermierii (cel puțin deocamdată), grupele de lucru fiind formate exclusiv din funcționari ai instituției guvernamentale citate.

„În contextul conturării Planului Strategic Național pentru Politica Agricolă Comună post 2020 (PS PAC), s-au făcut niște grupe de lucru. Știți cum este - se fac grupele de lucru între birocrați, adică între cei care n-au plătit o dată în viața lor un tractorist măcar și nu știu ce-i ăla grâu, orz sau rapiță. Cum în PNDR au apărut tot felul de năzdrăvănii, în actualul exercițiu financiar, nu mare mi-ar fi mirarea ca pe acei indicatori economici pe care eu, personal, n-aș ști cum să-i calculez, ținând cont și de structura fermelor din România, că între 1 și 30 ha avem 796.799 de fermieri (n.r. - să nu cumva să apară o situație similară)”, a precizat Dumitru în conferința de presă de cedare a funcției de președinte.

El a adăugat că „există o surzenie selectivă din partea statului” în contextul în care fermierii și-au exprimat dorința expresă de a participa la creionarea unor politici care vor avea un impact direct asupra acestora, începând cu anul 2021.

Emil Dumitru a exemplificat și a precizat că plățile directe pe suprafață, din 2021, pot suferi corecții financiare în fiecare an, dacă țara noastră nu va îndeplini indicatorii de performanță ai PS PAC, implicit dacă deciziile vor proveni doar din mediul instituțional de stat.

„Am adresat chiar ieri (n.r. - 7 mai 2019) o întrebare către cineva din minister, când ne cheamă la consultări pe PS PAC. Ni s-a spus că în perioada aceasta se fac aceste grupe de lucru, formate exclusiv din funcționari ai Ministerului Agriculturii, urmând ulterior, probabil, să fim consultați când va fi un termen foarte scurt, să se facă notificările de rigoare, fiind foarte clar că în septembrie 2019, noul Parlament European va vota proiectul de Regulament pe Programul Strategic și va fi prima simulare a României”, a afirmat șeful interimar al Pro Agro. „Îmi exprim speranța ca, după ce se întâmplă povestea asta cu grupele din interiorul Ministerului Agriculturii, să fim consultați, dar să fie o consultare reală, și nu una formală, astfel încât să contribuim cu niște propuneri valoroase. Spre exemplu, pentru fermele mari, pe Pilonul II, să susținem ca să eliminăm plafonarea la S.O. și fermele foarte mari să vină să își integreze materia primă, să nu mai vândă grâu și porumb, să facă vacă, să facă oaie, să facă porc și să le asigurăm accesul la finanțare pe investiții. La fermierii mai mici, sunt un fan al fermelor de familie, trebuie să le oferim șansa să facem proiecte-tip, unde nu este nevoie de o resursă umană foarte mare, în interiorul fermei respective, și să putem să dezvoltăm și fermele de familie”.

Nouă obiective

Potrivit unui document realizat de Clara Volintiru, în martie 2019, pe subiectul reformei PAC, noua politică aferentă perioadei 2021 - 2027 este definită de nouă obiective: (1) sprijinirea veniturilor fiabile, (2) creșterea competitivității, (3) reechilibrarea puterii în cadrul lanțului alimentar, (4) combaterea schimbărilor climatice, (5) promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, (6) protejarea biodiversității, (7) sprijinirea reînnoirii generațiilor, (8) promovarea ocupării forței de muncă și a creșterii economice și (9) asigurarea unei calități înalte a alimentelor.

Acestea sunt completate de obiectivul transversal al modernizării sectorului prin stimularea și împărtășirea cunoștințelor, prin promovarea inovării și a digitalizării în agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestor măsuri.

Potrivit sursei citate, în implementarea acestor obiective, arhitectura PAC din cadrul CFM 2021 - 2027 va conține o serie de îmbunătățiri în sensul flexibilizării și a responsabilizării între statele membre și între subcomponente ale PAC, prin intermediul Planului strategic național. Planul strategic PAC pentru fiecare stat membru înseamnă că fiecare stat membru va trebui să efectueze o analiză cuprinzătoare a nevoilor sale specifice și să elaboreze un plan care să reflecte modul în care statul membru în cauză urmează să utilizeze finanțarea aferentă acestei politici pentru a răspunde nevoilor respective.

Autorul afirmă, totodată, că Executivul de la Bruxelles vizează, de asemenea, realizarea unui nou model de a obține rezultate pentru PAC, în care statele membre ar avea mai multă flexibilitate pentru a-și personaliza deciziile și pentru a le adapta la circumstanțele locale.

„În acest sens, consultarea opțională a Comitetului Regiunilor poate răspunde, într-o anumită măsură, nevoii dezvoltării unui cadru de finanțare care să recunoască mai bine distincția dintre bunuri publice europene și bunuri publice locale, precum și a specificităților structurale de la nivel subnațional”, se precizează în document.

Convergența la nivel UE va fi asigurată ex-ante prin aprobarea prealabilă a CE și pe parcursul cadrului operațional, când statele membre vor transmite CE un raport de performanță care va arăta progresele înregistrate în direcția atingerii țintelor stabilite în raport cu rezultatele planificate. Planurile strategice vor fi verificate pentru a se garanta că nu generează distorsiuni ale pieței unice sau reprezintă o povară excesivă pentru beneficiari sau pentru administrații. Cadrul PAC 2021 - 2027 pare să aibă o orientare mult mai axată pe rezultate, cu un set predefinit de indicatori și cu un nou sistem de monitorizare și ghidare a implementării PAC cu instrumente dedicate de sancțiune sau recompensă.

CE va analiza apoi rapoartele anuale și, dacă este necesar, va propune recomandări pentru îmbunătățirea performanței.

„În cazul României, nu a existat acest tip de abordare integrată la nivel programatic între intervențiile PAC și, prin urmare, dezvoltarea unei strategii integrate pentru ambii piloni ai acestei politici va fi o provocare prioritară în perioada imediat următoare”, mai precizează Volintiru în documentul său.

În prezent, Ordinul 779/R/19.02.2019 este singurul act normativ care specifică în mod clar că doar Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Mangement pentru PNDR se poate ocupa de elaborarea PS PAC post 2020.

Publicat în România Agricolă

Operatorii economici care comercializau legume și fructe din import ca fiind produse de origine autohtonă au fost sancționați de inspectorii din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) cu suma de 63.500 de lei, potrivit unui comunicat de presă al instituției citate, transmis marţi, 23 aprilie 2019.

Până la această dată, în Municipiul Bucureşti şi în toate judeţele din ţară au fost verificate 294 de pieţe agroalimentare şi 102 depozite angro de legume şi fructe.

Totodată, au fost controlați 3.410 operatori, dintre care 1.820 – persoane fizice şi 1.590 – persoane juridice. În paralel, au fost prelevate 52 de probe din mere, cartofi, ardei, castraveţi, roşii, pătrunjel, dovlecei, lămâi, salată verde, ridichi, căpşuni, ciuperci, ceapă verde, usturoi verde și din cartofi noi.

Publicat în Știri interne

Potrivit punctului de vedere transmis către presă de angajații departamentului de comunicare al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), alertele referitoare la scumpirea cărnii de pasăre, a ouălor și a cărnii de porc nu ar fi justificate de situația din piață.

Astfel, afirmă cei de la MADR, în conformitate cu documentele emise de Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), prețul cărnii de pasăre la poarta fermei a fost relativ constant pe toată perioada anului 2018 până în prezent, nefiind estimate creșteri nici pentru perioada următoare.

De asemenea, mai susțin angajații ministerului de resort, chiar dacă ne aflăm în perioada Sărbătorilor Pascale, prețul ouălor la poarta fermei ar fi scăzut cu 15%.

„Aceasta demonstrează faptul că la producători nu s-au înregistrat creșteri de prețuri”, se precizează în documentul MADR. „În comparație cu prețurile medii existente la nivelul UE, se poate constata că acestea sunt mai mici cu 22% în cazul cărnii de pasăre. De asemenea, prețul la poarta fermei la ouăle de consum este mai mic cu 24% față de media europeană”.

Creșterea de preț la carnea de porc, doar 8 la sută

carne porcConform aceluiași punct de vedere scris, transmis de Ministerul Agriculturii, prețurile la carnea de porc, la nivel global, au fost influențate de situația din China. Această țară, afectată puternic de virusul pestei porcine africane, reprezintă principalul crescător de suine la nivel mondial, cu un total anual de aproximativ 400 de milioane de capete.

Drept urmare, spun analiștii MADR, la nivel european, prețul la poarta fermei a avut o creștere de aproximativ 17% în perioada ianuarie – aprilie 2019, în timp ce în România, în același interval, creșterea a fost de numai 8%.

În plus, mai susțin aceștia, în țara noastră, prețul la carnea de porc la poarta fermei în luna aprilie 2019 nu diferă semnificativ de cel din anul 2018, fiind similar cu cel din luna decembrie 2018.

„Conform datelor furnizate de Asociația Producătorilor de Carne de porc din România, se remarcă faptul că, după o perioadă de scădere accentuată a prețului la carnea de porc, se înregistrează o revenire a acestuia, aflat și în acest moment sub cel european”, se mai menționează în comunicat.

În ceea ce privește necesitatea dezvoltării sectorului de reproducție porc și pasăre, potrivit specialiștilor MADR, „aceasta reprezintă o preocupare permanentă a Guvernului României”.

„Prin urmare, Ordonanța de urgență nr. 1/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție și Ordonanța de urgență nr. 2/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație şi de creștere în sectorul avicol se află în curs de finalizare în plenul Parlamentului, urmând ca în cel mai scurt timp să fie trimise spre promulgare”, au conchis angajații MADR în luarea de poziție.

Publicat în Comunicate

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în exercițiu, Petre Daea, a propus un amendament pentru completarea Directivei europene 29/2005, prin care se interzice comerciantului să practice calitate dublă a produselor, fiind stabilite şi amenzi de cel puţin patru la sută din cifra de afaceri sau cel puţin două milioane de euro, potrivit declarațiilor sale de sâmbătă, 20 aprilie 2019, dintr-o intervenție televizată.

„Ştim foarte bine că dublul standard este o realitate şi nu este o ficţiune. Este o realitate pentru că a putut a fi constatat în mai multe ţări ale Uniunii Europene, în mod deosebit în ţările din partea de est. (...) Am propus un amendament pentru completarea directivei 29 din 2005 (...) care pune în spaţiul juridic acea prevedere prin care se interzice cu desăvârşire de către orice comerciant, indiferent unde se află el, să practice calitate dublă a produsului. Cu alte cuvinte, în acelaşi lot să fie aceeaşi calitate, indiferent unde pleacă, că pleacă în Belgia, că pleacă în Germania, că pleacă în România, şi să se respecte întocmai. Măsurile coercitive pentru nerespectare sunt extrem de puternice, stabilindu-se în actul normativ amenzi care înseamnă cel puţin 4% din cifra de afaceri sau, dacă nu poţi să determini cifra de afaceri, să fie de cel puţin două milioane de euro”, a afirmat șeful MADR la Antena 3.

Întrebat despre proiectul de lege împotriva dublei calităţi a produselor, care să sancţioneze firmele ce comercializează produse de calitate mai slabă decât în ţările de origine, la care a făcut referire vineri preşedintele PSD, Liviu Dragnea, ministrul Agriculturii a precizat că trebuie măsuri radicale şi că autorităţile din România au în vedere praguri ale amenzilor mai mari de 4% din cifra de afaceri.

„Trebuie măsuri aspre, radicale, pentru că nu este posibil să tratezi diferit un consumator din România sau un consumator din altă parte, pe piaţa unică. Vom face precizările juridice necesare în aşa fel încât această posibilitate să nu existe în România şi să fim în egalitate cu fiecare cetăţean din UE pentru fiecare produs pe care îl punem pe masa consumatorului.(..) Amenda va fi minim. 4%. Iar statul membru poate să ridice acest procent. Sigur că ne gândim la praguri cât mai mari pentru a descuraja o asemenea practică. Se poate mai mult. Se va stabili cât va fi acest procent. Dacă n-ai posibilitatea să ai acest procent, legiuitorul îţi dă posibilitatea să operezi cu amenzi de peste două milioane de euro. Iată că sunt soluţii să descurajăm o asemenea activitate”, a continuat Daea.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat, joi, 18 aprilie 2019, la Suceava, că va depune în parlament un proiect de lege împotriva dublei calităţi a produselor. El a declarat că firmele străine care vor vinde produse de calitate mai slabă decât în ţările de origine vor fi sancţionate.

Dragnea a declarat că prin iniţiativa privind dublul standard de calitate a produselor doreşte să introducă în legislaţia românească prevederi preluate de la nivel european care să stabilească norme de aplicat în asemenea cazuri, inclusiv o amendă de 4% din cifra de afaceri pentru firmele care procedează astfel.

„(...) vreau să depunem în Parlament o lege care să pună în legislaţia românească procedurile de aplicat în această situaţie, inclusiv o amendă de 4% din cifra de afaceri pentru aceste firme, companii care procedează în felul ăsta”, a explicat Dragnea.

Demersuri legislative pe ultima sută de metri

Blocul comunitar (UE28) avansează cu legislația prin care ar urma să fie combătute anumite practici incorecte din comerț și producție, cum sunt cazurile în care aceleași branduri internaționale introduc produse cu calități inferioare în anumite state UE față de altele. Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns recent la un acord privind proiectul de directivă europeană care ar urma să prevină dublul-standard al produselor în UE, precum și o serie de practici netransparente și înșelătoare în comerțul online.

Proiectul de directivă convenit de Parlamentul Europan cu Consiliul UE modifică Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale, Directiva 2011/83/UE privind drepturile consumatorilor, Directiva 93/13/CEE privind clauzele contractuale abuzive și Directiva 98/6/CE privind indicarea prețurilor.

Proiectul mai trebuie adoptat separat de Parlamentul European și de Consiliu și publicat în Jurnalul Oficial al UE. Apoi, România și celelalte state membre UE vor fi obligate, în maximum 2 ani, să introducă reglementări interne prin care să se aplice prevederile directivei.

Cea mai importantă prevedere a proiectului de directivă se referă la suspiciunile de dublu standard mai ales la alimente. Cehia, Slovacia, Polonia și alte state est-europene s-au plâns că mari companii de produse alimentare ar fi introdus pe piețele din Europa de Est aceleași branduri, dar cu calități inferioare față de cele vândute pe piețele vest-europene.

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 12