Cu ocazia unui eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) organizat miercuri, 20 februarie 2019, la Bucureşti, șefa Patronatului Peştelui din România, Mariana Munteanu, și-a exprimat speranța ca președinția română a Consiliului Uniunii Europene (PRES RO) să aducă sectorului piscicol atât de așteptatele plăți directe, dar și sume dedicate pe pilonul de investiții.

„Acest produs, peşte, care este cel mai sănătos (n.r. - produs) pe care îl punem pe masa consumatorului, nu are niciun fel de sprijin. Trăim cu speranţa că dumneavoastră, acolo, la Bruxelles, în aceste şase luni cât deţinem preşedinţia Consiliului UE, veţi reuşi să spuneţi pe acel articol 23, pe viitorul program operaţional pentru pescuit, că vrem subvenţie. Vrem cei doi piloni, pilonul de investiţii, din care 30% să meargă la măsuri de mediu pentru aceste compensaţii a pasărilor ihtiofage şi acest pilon I de plăţi directe”, este rugămintea adresată de președinta patronatului de profil către ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, citată de Agerpres.

Radu Manolache, administratorul unei amenajări din Delta Dunării (Lunca, Cherhana Jurilovca), a afirmat că din 39 de ferme piscicole, în prezent mai sunt în zonă doar cinci și a readus pe masă problema păsărilor ihtiofage.

„Din nefericire, vreau să vă anunţ că în Delta Dunării mai sunt 5 ferme piscicole dintr-un total de 39, pe 600 de hectare de luciu de apă, pe care părinţii şi bunicii noştri cu foarte multe sacrificii le-au amenajat pentru producţia de peşte. Eu funcţionez între o colonie de pelicani creţi şi una de cormorani şi nu am văzut pe nimeni de 10 ani de la o societate ornitologică, deşi se bat cu pumnul în piept şi au primit şi 2,4 milioane de euro de la Ministerul Mediului, pentru a face un studiu pentru cormorani. Am investit toţi banii familiei mele şi am toate bunurile amanetate pe la bănci ca să pot să încerc să fac piscicultură. Mai sunt 4-5 ferme care mai rezistă acestor atacuri. Îmi plac şi păsările, dar sunt 11 specii, nu numai pelicanii şi cormoranii, care mănâncă peşte. Rugămintea mea, în numele piscicultorilor din Deltă care mai supravieţuiesc, sunt compensaţiile pentru pagubele pe care le produc aceste păsări. Dar acestea trebuie date în fiecare an, nu cum s-a întâmplat în perioada 2007-2013, doar pentru un an, pentru că păsările acestea nu mănâncă doar într-un an şi în patru postesc”, a precizat Radu Manolache.

El a povestit cum un cormoran are şapte reuşite din zece atacuri, iar pelicanii atacă cu ciocul peşte de peste 4 kilograme.

„Un cormoran este un pescar extraordinar, are 7 reuşite din 10 atacuri, dar ceilalţi peşti mor în câteva zile. Pelicanul aplică lovituri cu ciocul la peşti de peste 4 kilograme, nu cum se spune că mănâncă peşte de un kilogram. Toate lumea spune: «De ce nu ai făcut un film?». Păi, ce, sunt eu Cousteau? Eu nu sunt cameraman. Să vină cei de la presă să facă un film, le dau o ciorbă de pelican şi de cormoran (...) În ceea ce priveşte compensaţia pentru motorină, nu ştiu dacă sunteţi informat, dar să ştiţi că toate motoarele pe barcă sunt pe benzină. (...) De asemenea, nu mai am cu cine lucra, nu am pe cine să angajez. Vă rugăm să încercăm să colaborăm să simplificăm ghidurile (n.r. - de finanţare pe POPAM). Eu cred că toţi suntem vinovaţi de situaţia în care am ajuns. Deţinem 25% din suprafaţa piscicolă a Europei şi importăm 90% din peştele de apă dulce”, a subliniat administratorul amenajării din Delta Dunării.

Redresarea sectorului!

De cealaltă parte a baricadei aflat, ministrul Daea i-a ascultat cu atenţie şi a promis că va înfiinţa un colectiv pentru redresarea sectorului din care or să facă parte şi reprezentanţii acestui domeniu.

„Pe baza realităţii triste pe care o avem astăzi, resursa este în cumpănă. După ce a fost această explozie mediatică, îmi scriu oamenii că merg pe Mureş, pe Arieş şi că timp de trei ani de zile nu au prins un scobar şi nu au luat o mreană, pentru că nu mai sunt aceste specii, pentru că nu am avut o politică în domeniu corectă. Resursa se gestionează în domeniu. Ele trebuie să fie populate şi repopulate într-o proporţie bine-cunoscută de fermierii piscicoli, pentru a avea succes. Depopulând aceste lacuri, le-am transformat din locuri de agrement excepţionale în locuri în care stau broaştele, ţânţarii şi şerpii. La MADR, prin ordin al ministrului, voi institui un colectiv pentru redresarea sectorului din care să faceţi parte şi dumneavoastră, reprezentanţi ai sectorului”, le-a transmis Petre Daea.

Tot el a făcut un apel către fermierii piscicoli de a atrage întreaga sumă rezervată României prin Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM).

„Avem 168 de milioane de euro din FEPAM, o sumă importantă, care se află pe drumul accesării. Astăzi veţi primi toate datele necesare, detaliile tehnice, consultanţă (...) să vă aşezaţi la masa colaborării. Sunt şase priorităţi care definesc, pe de o parte controlul preocupărilor, pe de o parte suma. Nu am dreptul şi este obiectiv prioritar pentru ministrul agriculturii să ia toţi banii, dar toţi de la Uniunea Europeană, bani la care avem dreptul şi pe care trebuie să îi folosim, cu o singură condiţie: să ne punem la treabă. Să ne desfăşurăm sesiunile corect, să informăm la timp, să acţionăm fără greşeli pentru a putea valorifica întreaga sumă rezervată României, evident care creşte cu cea pusă la dispoziţie prin bugetul statului”, le-a transmis celor din sectorul piscicol ministrul Petre Daea.

El a subliniat că sectorul acvaculturii beneficiază pentru prima dată de subvenţie la motorină, la fel ca în agricultură, dar şi de bani pentru investiţii în reproducţie.

„Acum aveţi în mână, e adevărat, puţin, două instrumente, aveţi actul normativ pentru motorină, pentru cei care vă ocupaţi de acvacultură şi aveţi pentru prima dată acest lucru, dar şi pentru investiţii în piscicultură şi în reproducţie”, a mai spus oficialul MADR.

Până la sfârșitul anului trecut, plăţile către beneficiari prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) au fost de 31,835 milioane de euro (18,9%), iar sumele solicitate Comisiei Europene în limita alocării UE, de 26,77 milioane de euro (15,9%).

Rambursarea efectivă de la UE este de numai 17,48 milioane de euro, ceea ce înseamnă un grad de absorbţie de doar 10,38% din alocarea europeană de 168,32 milioane de euro venită prin POPAM.

Publicat în Știri interne

În contrapartidă cu fermele vegetale care au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare stabilă, în zona pisciculturii situația pare să nu fie atât de roz, descrierea plastică a situației prezentate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia unui eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM), miercuri, 20 februarie 2019, fiind aceea că „lucrurile s-au rupt”.

„În domeniu, pe cele 700.000 de hectare de luciu de apă pe care le are România, producem extrem de puţin. (...) Acest sector s-a rupt pur şi simplu de dinamica zilei. Fermele vegetale au crescut, s-au dezvoltat, s-au mobilat, au primit fonduri, altă tehnică, alte rezultate, alt confort financiar, altă situaţie economică, un alt confort social. Aici lucrurile merg mai încet, iar lucrurile s-au rupt”, a mărturisit oficialul guvernamental.

Daea a adăugat că sectorul piscicol a fost abandonat în ultima perioadă, iar absorbţia banilor europeni este destul de scăzută, cu toate că, în ultima perioadă, este vizibil un reviriment.

„Ştiu domeniul, sectorul, şi îl ştiu bine. (...) Din nefericire, sectorul a fost abandonat, iar suferinţa în sector s-a cuibărit. Folosesc aceste metafore pentru a da bine, pentru a da contur celor spuse de mine şi a atrage seva de interes şi a acelora care nu au contingenţa în domeniu şi nici nu au interes pentru a se dezvolta domeniul. (...) Aici, astăzi, în dialogul pe care îl veţi purta, trebuie să vedem ce facem în continuare în domeniu, cu ce bani, în aşa fel încât, până la croirea noii politici în domeniu, să putem să valorificăm resursele pe care le avem, sursele de finanţare pe care le punem la dispoziţie, dar mai cu seamă modul de lucru între autoritate şi cei care îşi desfăşoară activitatea în domeniu. Am luat bani puţini din acest sector. Este adevărat că în ultima perioadă de timp lucrurile s-au dezgheţat, dar numai la mal, în larg. În profunzime, din nefericire sunt încă multe de făcut”, a precizat membrul Executivului Dăncilă.

Tot el a recunoscut că, în continuare, există probleme în ceea ce privește relația producătorilor din sectorul piscicol și agrozootehnic cu reprezentanții instituțiilor cu care aceștia intră în contact direct. În acest sens, el vorbește de „reguli”, „atitudine”, respectiv de „comportamentul autorităţii”.

„Fermierii, indiferent care sunt ei, unde îşi desfăşoară activitatea, de ce se ocupă, cum şi-au gândit afacerile, fermierii trebuie să fie cei care primesc ajutorul statului şi nu umblă după ajutor pe care să îl primească de la stat. Am un grad de nemulţumire aici şi anume acela că în sector, din nefericire, şi să sperăm că pentru puţin timp, apropierea între funcţionarul statului şi sector nu este aceea pe care şi-o doreşte producătorul, nu este aceea pe care şi-o doreşte piscicultorul, nu este aceea pe care şi-o doreşte ministrul. (...) Nu poţi să desfăşori o activitate convenabilă, înţelegând aici atât confortul financiar, cât şi confortul social, dacă între autoritatea în domeniu şi cei care beneficiază sau ar trebui să beneficieze de reguli, de atitudine, de comportamentul autorităţii nu există armonia în interese şi respectul faţă de muncă”, a mai punctat ministrul.

Nu în ultimul rând, Daea, citat de Agerpres, a spus că obiectivul pe care îl urmăreşte este ca autoritatea să vină către fermieri şi nu invers, pentru că „pescarii nu trebuie să plece de pe bărci căutându-şi drumul rezolvării problemelor”.

„Acesta este obiectivul pe care îl urmărim: nu fermierul vine la autoritate, ci invers, ca să fie foarte clar o dată pentru totdeauna, altminteri nu vom avea succes. Nici pescarii nu trebuie să plece de pe bărci căutându-şi drumul rezolvării problemelor, nici cei din acvacultură nu trebuie să plece pe drumul căutării soluţiilor şi, din nefericire, nu găsesc rezonanţa în înţelegerea fenomenelor şi, mai mult, în rezolvarea problemelor pe care le au. Pornind de la aceste considerente, vreau să vă asigur că pe acest drum pornim de astăzi, pornim împreună, îl urmăm împreună, muncim împreună, căutăm soluţii împreună, rezolvăm greutăţile împreună, într-un cuvânt, suntem toţi în aceeaşi barcă”, a conchis şeful MADR.

Șeful MADR a participat la primul eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM).

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală de Pescuit (DGP-AMPOPAM), organizează o nouă serie de evenimente de informare, în perioada 20 februarie - 14 martie 2019, în şapte localităţi.

În cadrul acestor evenimente, potenţialii beneficiari vor afla detalii cu privire la măsurile finanţate din Fondul European de Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM).

Astfel, cei interesaţi pot afla informaţii referitoare la depunerea de proiecte finanţate din FEPAM privind: investiţii productive în acvacultură, diversificarea veniturilor şi noi forme de venit, măsuri de marketing, porturi de pescuit, locuri de debarcare, centre de licitaţii şi adăposturi - investiţii menite să îmbunătăţească infrastructura porturilor de pescuit şi a halelor de licitaţii sau a locurilor de debarcare, investiţii pentru construirea sau modernizarea adăposturilor pentru îmbunătăţirea siguranţei pescarilor, investiţii în instalaţiile de colectare a deşeurilor, inovare ș.a.m.d.

Calendarul acţiunilor de informare de la nivel local pentru următoarea perioadă este: 26 februarie 2019, la Sâmbăta de Sus - judeţul Braşov; 28 februarie 2019, la Iaşi; 5 martie 2019, la Oradea; 7 martie 2019, la Borşa; 12 martie 2019, la Băile Olăneşti - Hotel Central; 14 martie 2019, la Tulcea.

Publicat în Știri interne

Executivul Dăncilă a aprobat Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) privind transmiterea obiectivului de investiții „Canal magistral Siret-Bărăgan” din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), este anunțul făcut de MADR vineri, 15 februarie 2019.

Canalul magistral Siret-Bărăgan va trece în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și va fi inclus în programul de reabilitare a infrastructurii de irigaţii

Obiectivul este astfel inclus în programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, a precizat în aceeași zi prim-ministrul Viorica Dăncilă.

„Luăm măsuri şi pentru refacerea şi extinderea sistemului de irigaţii din România, obiectiv stabilit şi în programul de guvernare. (...) Aprobăm astăzi un act normativ prin care obiectivul de investiţii «Canal magistral Siret - Bărăgan» va trece din administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a fi inclus în programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România”, a declarat Viorica Dăncilă în debutul şedinţei de guvern.

Șefa Executivului a menționat că obiectivul de investiţii, proiectat pe o lungime de 191 kilometri, pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău, Ialomiţa, cuprinde două etape de realizare.

„Finalizarea primei etape a investiţiei, situată în judeţul Vrancea, cu o lungime de 51,5 kilometri, va permite folosirea irigaţiilor pe o suprafaţă de aproximativ 120.000 de hectare. Astfel, vom facilita accesul agricultorilor la sursele de apă pentru irigaţii şi vom asigura o productivitate crescută a culturilor”, a mai declarat Dăncilă.

Condiții pentru aplicarea irigațiilor pe o suprafață de circa 120.000 ha

Conform precizărilor făcute de vocile autorizate ale ministerului de resort, prin finalizarea obiectivului „Canal magistral Siret–Bărăgan - Etapa I” se asigură condiții pentru aplicarea irigațiilor pe o suprafață de circa 120.000 ha, cu rol determinant pentru exploatațiile agricole din zonă în obținerea de producții sigure și stabile, cu randamente crescute, pe terenuri cu clase ridicate de fertilitate, dar supuse unor factori climatici nefavorabili.

O primă măsură reglementată de noul act normativ („Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I“) și care vizează canalul pe zona acumularea Călimănești – Râmna, în lungime de 51,5 km, prevede transmiterea bunurilor aflate în domeniul public al statului, recepționate, aferente obiectivului în lungime de 5,7 km. S-a decis, totodată, transmiterea porțiunilor de canal cuprinse între km 5+700 și km 51+500, aflate în diverse faze de execuție, care vor fi finalizate de către MADR, prin ANIF. Urmează etapa a II-a care cuprinde canalul pe zona Râmna –Acumulare Dridu, pe lungime de 139,5 km, care se realizează conform prevederilor legale în vigoare.

Un alt pas decisiv este declararea obiectivului „Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I” ca infrastructură de irigații de utilitate publică.

De asemenea, o altă măsură prevede completarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.793/2016, cu obiectivul „Canal magistral Siret–Bărăgan - Etapa I”.

Nu în ultimul rând, MADR va elabora Strategia de extindere a infrastructurii de irigații, ce va cuprinde proiecte de investiții cu impact semnificativ în economie.

Finanțarea se asigură de la bugetul de stat, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Publicat în Știri interne

Abateri precum comercializarea așa-zisei „Specialitate Bulgaria” drept Telemea de Bivoliță, Telemea de Capră și Telemea de Vacă, la prețuri cuprinse între 8,5 lei și 11 lei/kg, fenomen de substituire care, pe lângă faptul că afectează imaginea producției autohtone, autentice și sănătoase, reprezintă practic și o sfidare a consumatorilor, dar și alte asemenea nereguli au fost sancționate de autoritățile competente cu o sumă totalizând 661.219 lei.

Vorbim de sancțiuni pentru depistarea neregulilor cum sunt dezinformarea consumatorilor și substituirea produselor procesate din lapte cu specialități pe bază de grăsimi hidrogenate, dar și cele privind încălcarea normelor igienico-sanitare și siguranță alimentară.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), laolaltă cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a reluat, începând cu 21 ianuarie 2019, activitățile de control desfășurate anul trecut, pentru a evalua corectitudinea practicilor comerciale privind utilizarea grăsimilor hidrogenate în locul produselor exclusiv pe bază de lapte, informarea corectă a consumatorilor, depistarea, sancționarea și diminuarea fraudelor în domeniu.

Acțiunile se desfășoară atât în Municipiul București, cât și în toate municipiile reședință de județ. Acestea urmăresc, în principal, verificarea conformității denumirii produselor alimentare ce se comercializează, în raport cu înscrisurile de compoziție din sistemul de etichetare.

Până în prezent, au fost verificate 180 de unități, din care 85 de patiserii, 17 cofetării - laboratoare de cofetărie, 47 de pizzerii, 15 restaurante/catering, 11 unități fast-food și cinci magazine alimentare. Controalele au fost desfășurate în București și în municipiile-reședință de județ precum Dâmbovița, Prahova, Buzău, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Vrancea și Vaslui.

Dintre acestea, 73 de unități, reprezentând o pondere de 40,5%, utilizează în procesul de fabricație specialități pe bază de grăsimi hidrogenate și informează eronat consumatorii prin sistemul de etichetare că utilizează produse obținute din lapte (brânză, cașcaval unt etc.).

„Chiar dacă se constată o diminuare a fenomenului de substituire a produselor lactate cu specialități obținute din grăsimi hidrogenate, în comparație cu amploarea fenomenului din anul 2018, neregulile majore persistă în detrimentul producătorilor autohtoni de lapte și produse derivate din lapte și pe linia informării corecte a consumatorilor”, au anunțat vineri reprezentanții Ministerului Agriculturii.

Publicat în Știri interne
Joi, 31 Ianuarie 2019 16:00

Scad exporturile de orz

Potrivit UkrAgroConsult, citată de Mediafax, în perioada iulie – decembrie 2018, exporturile românești de orz au cumulat 782.000 de tone, cu 13 procente mai puțin decât în perioada similară a anului anterior, când au fost de 897.000 de tone.

Doar în luna decembrie a anului trecut, comerțul românesc peste graniță cu orz s-a cifrat la 13.360 de tone, cu 22 la sută mai puțin decât în decembrie 2017, Libia și Cipru fiind principalii clienți.

Arabia Saudită a devenit însă unul dintre cumpărătorii importanți pentru orzul românesc, cu o creștere de 43%, în timp ce alți cumpărători tradiționali, cum sunt Spania, Iranul și Iordania, sunt absenți.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, recolta de orz a anului trecut s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, un plus de 9,5% faţă de anul 2017 (1,27 milioane de tone).

Publicat în Piata agricola

Având în vedere previziunile de plată trimestriale de la nivelul centrelor regionale ale Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), respectiv 554 de milioane de euro pentru proiectele de investiții, precum și suma de aproximativ 498,5 milioane de euro pentru plățile compensatorii, joi, 10 ianuarie 2019, a fost stabilit pragul minim de 1 miliard de euro pentru absorbția de către agenție a fondurilor alocate prin PNDR în anul 2019, ceea ce va conduce la o rată de absorbție de 53%.

Din totalul plăților pentru proiectele de investiții pe care AFIR le va efectua în cursul acestui an, la nivelul Centrului regional 1 nord-est Iași au fost prevăzute plăți în valoare de 88,8 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 2 sud-est Constanța plăți de 101,08 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 3 sud Târgoviște plăți de 46,6 milioane de euro, iar la nivelul Centrului regional 4 sud-vest Craiova plăți în valoare de 65,56 milioane de euro.

De asemenea, la nivelul Centrului regional 5 vest Timișoara au fost previzionate plăți de 58,21 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 6 nord-vest Satu Mare plăți de 109,42 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 7 centru Alba Iulia plăți de 60,99 milioane de euro, iar la nivelul Centrului regional 8 București plăți în valoare de 23,66 milioane de euro.

„Este început de an și consider că trebuie să avem rezultate cel puțin la fel de bune ca anul trecut, rezultate pentru care vă felicit. Este important să nu pierdem nicio zi și să stabilim obiectivele pentru anul 2019 astfel încât să aducem în țară toți banii disponibili de la Uniunea Europeană. Prin proceduri corecte, prin respectarea metodologiei de lucru, prin exercițiul muncii dumneavoastră și cu implicarea tuturor, știm cu toții că dacă nu finalizăm un proiect, pierdem bani. Pentru a evita acest lucru, este nevoie să urmărim cu foarte mare atenție derularea fiecărui proiect și să monitorizăm fiecare situație ce poate apărea. Sunt convins că putem obține rezultate bune, dovadă fiind rezultatele avute în ultimii doi ani”, a precizat Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, miercuri, 9 ianuarie 2019, cu ocazia primei întâlniri de lucru cu factorii decizionali ai AFIR în vederea analizei activității Agenției și stabilirii țintei de absorbție pentru anul 2019.

La rândul său, în cadrul ședinței de lucru, Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, a adăugat că anul în curs este unul crucial, în care trebuie asigurată implementarea PNDR 2020.

„Le mulțumesc și eu tuturor colegilor din echipa AFIR pentru rezultatele obținute anul trecut. Totodată, 2019 este un an crucial, în care avem de asigurat implementarea PNDR 2020, dar și pilotarea noului program. Trebuie să depunem un efort mai mare în acest an pentru a putea asigura implementarea cu succes a viitorului exercițiu financiar. Este o situație unică, în care putem construi un plan național strategic adaptat exact la nevoile imediate ale mediului rural și ale agriculturii din România”, a adăugat șeful AFIR.

În cadrul discuțiilor, au fost analizate problemele întâmpinate în accesarea și implementarea proiectelor de investiții finanțate de către AFIR, stadiul implementării Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 la finalul anului trecut, precum și calendarul sesiunilor de primire a proiectelor din acest an.

AFIR a primit solicitări de fonduri în valoare de peste 8,4 miliarde de euro, a încheiat contracte în valoare de 4,35 miliarde de euro și a plătit beneficiarilor Programului 4,12 miliarde de euro.

Gradul de absorbție a fondurilor europene derulate prin PNDR 2020 este de aproximativ 44%, până în prezent.

În ultimii doi ani, AFIR a atins țintele de absorbție stabilite, de 1,4 miliarde de euro pentru anul 2017, respectiv de 1,2 miliarde pentru 2018.

Publicat în Finantari
Miercuri, 09 Ianuarie 2019 19:06

Campania 2018: APIA a reluat plata regulară

Marți, 8 ianuarie 2019, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a reluat plata regulară aferentă Campaniei 2018 și a autorizat un număr de 4.722 de fermieri cu suma totală de 11,26 milioane de euro, așa cum a fost programat încă de la începutul anului 2019, plățile urmând să continue până la 31 martie 2019, a informat, miercuri, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În perioada 16 octombrie 2018 – 8 ianuarie 2019, APIA a autorizat la plată pentru Campania 2018 suma totală de 1,694 miliarde euro, reprezentând avans și plată regulară.

„Facem precizarea că efectuarea plății regulare a început în data de 1 decembrie 2018, fiind plătiți până la data prezentei un număr de 702.247 de fermieri cu suma totală de 616,07 milioane de euro. Reamintim că plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel: - 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28.09.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351/04 din 01.10.2018, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă); - 4,6585 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29.12.2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 448/01 din 30.12.2017, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală)”, se menționează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Tot miercuri, premierul României, Viorica Dăncilă, a anunțat că țara noastră a primit de la Comisia Europeană (CE) în luna ianuarie a.c. 807,5 milioane de euro, fonduri destinate agriculturii.

Tot pentru acest sector, țara noastră urmează să mai primească de la UE 452 de milioane de euro.

„Am ajuns cu rata de absorbție a fondurilor europene la media UE. Conform datelor Comisiei Europene, la sfârșitul anului 2018, România are o rată de absorbție totală de 26%, iar media UE este de 27%. În primele zile ale anului România a primit de la Comisia Europeană 807.5 milioane de euro, fonduri acordate fermierilor. Urmează să primim la începutul lunii februarie încă 452 de milioane euro, ceea ce înseamnă în total 1.2 miliarde euro, bani acordați agriculturii României de la UE”, a declarat premierul.

Potrivit statisticilor transmise de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în 3 ianuarie 2019, nu mai puțin de 6,33 miliarde euro au reprezentat absorbția fondurilor europene pentru agricultură pe anii 2017 – 2018.

Publicat în Finantari
Miercuri, 09 Ianuarie 2019 12:53

Primele case izolate termic cu lână

În 2019, ar urma să apară primele case izolate termic cu lână, în prezent derulându-se procesul de agrementare a produsului, a precizat luni, 7 ianuarie a.c., ministrul Agriculturii, Petre Daea, la Agro TV.

„Nu machete, case pur și simplu”, a afirmat șeful MADR, care a adăugat că la Sighet, în Bacău, în Bistrița și în Vâlcea sunt agenți economici care fac saltele de diferite mărimi, grosimi și densități din lână pentru termoizolarea clădirilor.

În ultimii doi ani, a precizat ministrul de resort, s-au făcut cercetări în institute specializate pentru folosirea lânii ca termoizolant.

În perioada următoare, vor avea loc întâlniri cu constructori de case de lemn din Germania și Belgia pentru o potențială colaborare în domeniu.

Publicat în Știri interne

Pe perioada președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene (ConsEU) din perioada ianuarie – iunie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va disloca 360 de specialiști și șase coordonatori doar pentru a putea gestiona dosarul Politicii Agricole Comune post-2020 (PAC), acesta urmând să fie defalcat pe șase subcapitole.

Și asta, în condițiile în care, în cele șase luni de președinție, actuala conducere a ministerului de resort va fi responsabilă de buna gestionare a nu mai puțin de 29 + 2 dosare, unele dintre ele extrem de sensibile, dar și de problematica internă a sectorului agroalimentar.

În cazul președinției rotative a ConsEU, MADR va avea o activitate de preluare și de închidere de dosare primite de la președinția anterioară (ultima din trioul Estonia-Bulgaria-Austria), apoi de securizat anumite elemente-cheie din componența acestora (context în care experții români vor încerca să obțină o abordare generală parțială), cât și de „dezghețarea” unor dosare închise anterior.

„Noi vom gestiona pe perioada președinției rotative a Consiliului Europei aproape 30 de dosare. Spun aproape pentru că unele dosare abia acum apar de la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, deși mai avem puțin până la preluarea efectivă a mandatului. Sunt deja 29 și încă două în așteptare și care, probabil, vor apărea”, a declarat joi, 7 decembrie 2018, Dănuț-Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul MADR, cu ocazia reuniunii grupului de experți mass-media, Partea I – Politica Agricolă Comună și provocările Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). „În aceste dosare, trei sunt extrem de importante și complexe: primul este Politica Agricolă Comună post-2020 (PAC) prin Planul Strategic; un dosar uriaș. (...) Noi, pentru a putea gestiona acest dosar, l-am împărțit în șase subcapitole, fiecare dintre aceste secțiuni fiind dată în grija unui responsabil care, în spatele lui, are o echipă de până la 60 de experți. Asta numai pe un subcapitol! Rezultatul este că numai pe un regulament avem o echipă de 130 de oameni de la APIA, AFIR, AM PNDR, Direcția Generală de Politici Agricole, Afaceri Europene ș.a.m.d.”.

Secretarul de stat a mai precizat că în cazul celor 29+2 dosare de gestionat de MADR pe perioada președinției rotative există mai multe categorii de abordări. Mai exact, pentru fiecare dosar există o echipă cu o responsabilitate clară, atât la Bruxelles, cât și în România.

„Se știe clar cine gestionează din punctul de vedere al României dosarele respective”, a mai menționt oficialul guvernamental. „Experții noștri au intrat astăzi în «shadow presidency», vin alături de experții austrieci și participă la gestionarea acestor dosare”.

Gestionarea unui dosar preluat de MADR în cele șase luni de președinție rotativă

Același Dănuț-Alexandru Potor a explicat tipurile de stadii în care cele 29+2 (posibile) dosare ar urma să fie preluate, gestionate și predate mai departe președinției finlandeze a ConsEU.

Un prim exemplu este cel în care ministerul de resort din țara care deține președinția rotativă preia un dosar și îl închide - „Varianta ideală, cea mai spectaculoasă”, a explicat secretarul de stat MADR.

Un exemplu în acest caz ar fi potențiala închidere a dosarului privind practicile comerciale neloiale pe lanțul de aprovizionare cu alimente.

„Acolo este o concluzie a efortului de lucru la nivel european. În cazul României, probabil, cel mai spectaculos dosar va fi cel al practicilor comerciale neloiale pe lanțul de aprovizionare cu alimente. Este un dosar cu un mare impact, cu o mare rezonanță europeană, care implică poziția fermierilor, raportată la marile lanțuri de retaileri, la felul cum primii sunt sprijiniți de ultimii etc. Probabil că vom închide noi acest dosar, deși, probabil, președinția austriacă a întreprins eforturi susținute să-l definitiveze. Din păcate, trialogurile au durat destul de mult, practic austriecii nu au ajuns să finalizeze acest dosar. Astfel, chiar dacă mai este mult de lucru, România poate închide dosarul pe parcursul președinției sale”, a explicat Potor. „Al doilea este un dosar legat de băuturile spirtoase – Regulamentul privind băuturile spirtoase – care este într-o fază destul de avansată și există foarte mari posibilități ca acesta să fie închis pe perioada președinției României. În rest, mai sunt dosare care țin de pescuit, care țin de cote, care nu interesează România în mod direct. Însă, în condițiile în care România are rol de «honest broker», de administrator, faptul că închizi un dosar care privește pescuitul în Marea Nordului, ai avut un rezultat bun. Probabil că vom închide și două dosare de pescuit care nu au tangență directă cu noi”.

O a doua categorie de dosare care implică cea mai mare parte a activității MADR de-a lungul președinției rotative se referă la cele în care se va securiza un anumit segment din acesta, aspect pozitiv care va fi bifat în dreptul țării noastre.

„Aici intră majoritatea dosarelor grele care sunt legate de PAC - Planuri Strategice, dosarul orizontal pentru monitorizare, finanțare ș.a.m.d. și cele care implică organizarea comună de piață, precum și cel dedicat finanțării pescuitului și afacerilor maritime. Patru dosare foarte complexe și cu o importantă rezonanță europeană”, a mai menționat oficialul MADR. „Aceste dosare sunt active pe perioada președinției României, dar care nu pot fi închise pe perioada președinției noastre și noi trebuie să securizăm anumite chestiuni din aceste dosare. Pe două dintre dosarele mari, România va încerca să obțină o abordare generală parțială. Am putea obține chiar o abordare generală pe dosarul de Regulamentul de organizare comună a piețelor”.

Nu în ultimul rând, există și o a treia categorie de dosare, și anume cele „înghețate”. În acest caz, România va încerca să le „repună pe tapet” pentru că ele au fost închise.

„Mare parte dintre ele sunt în prezent «dezghețate». Țara noastră va avea rolul de a le repune în discuție, de a distribui informații ș.a.m.d.”, a conchis acesta.

Consiliul AGRIFISH, prioritate pentru următoarele șase luni de președinție a ConsEU

De-a lungul asumării pentru șase luni a președinției rotative a Consiliului UE de către țara noastră, negocieri importante vor fi definitivate pe zona de fonduri structurale, cât și pe cea a PAC post-2020. Țara noastră are un interes sporit în adoptarea unui plan clar pentru viitoarea structură a PAC, unul complet și orientat către conectarea agriculturii cu tehnologiile moderne.

De aceea, țara noastră trebuie să se asigure că în configurația Consiliului AGRIFISH, următoarele elemente de discuție vor fi pe agendă și vor fi incluse în demersul de modernizare și de simplificare a PAC post-2020: inovare, digitalizare, asociere, microcredite, cât și pregătirea viitoarelor generații de fermieri.

Un subiect important în acest context va fi și acela de informare a locuitorilor cu privire la acest aspect prin renumitele Dialoguri cu cetățenii, în special în zonele cu un nivel crescut al populației active în sectorul agricol.

Publicat în România Agricolă

Gigantul de lobby în comerțul cu cereale – Coceral – a transmis marți, 4 decembrie 2018, prin vocile sale autorizate, că își revizuiește în scădere estimările cu privire la producția de grâu a blocului comunitar UE28 pentru anul în curs, până la un total de 128,6 milioane de tone, față de calculul anterior, din septembrie a.c., unul care indica un potențial de 129,9 milioane de tone producție și dezechilibru major față de cele 141,9 contabilizate anul trecut.

În contrapartidă, Coceral prevede majorări la producția de porumb a anului 2018, până la un total de 60,5 milioane de tone, față de 58,9 milioane de tone, cât erau previzionate în septembrie a.c. Vorbim de un echilibru aproape total, față de cele 60,7 milioane de tone de porumb obținute anul trecut.

Totodată, analiștii Coceral prevăd o scădere a totalului producției de orz, una care ar urma să fie, la nivelul statelor Uniunii Europene (UE), 56 de milioane de tone, în scădere față de estimările din septembrie 2018. Pe atunci, calculele indicau un potențial de producție de 57,4 milioane de tone. Oricum, estimările cele mai recente indică un dezechilibru față de recolta anului trecut, una care a totalizat 58,3 milioane de tone de orz obținute de țările UE.

În cazul oleaginoaselor, Coceral și-a păstrat aproape neschimbate estimările cu privire la producția de rapiță a UE pentru acest an – 19,4 milioane de tone, în scădere față de recolta anului 2017, una de 21,9 milioane de tone.

În România, situația se prezintă mult mai bine

Conform precizărilor lui Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, făcute în 3 decembrie 2018 pentru cea mai mare agenție de presă de la noi din țară, anul acesta, mai bine de 30 de milioane de tone de cereale ar urma să intre în silozurile țării.

Și asta, în condițiile în care, în 2017, România a produs 27 de milioane de tone.

De asemenea, el a precizat că producţiile de porumb şi de floarea-soarelui autohtone ocupă primul loc în Uniunea Europeană (UE).

„Producţia de cereale de anul acesta depăşeşte 30 de milioane de tone. La floarea-soarelui am realizat peste 3,35 milioane de tone şi suntem pe primul loc în Uniunea Europeană (UE), fiind cea mai mare producţie de până acum. La porumb, mai avem de recoltat 0,5% din suprafaţă în judeţele din centrul țării, dar până în prezent am depăşit 18 milioane de tone. Şi la porumb suntem pe primul loc în UE”, a spus Daea.

Suprafaţa semănată cu porumb în 2018 a fost 2,415 milioane de hectare, iar la floarea-soarelui, de 1,01 milioane de hectare.

În 2018, recolta de grâu a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone, deşi, potrivit şefului MADR, a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,8 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,7 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

Publicat în International
Pagina 1 din 9