Miercuri, 07 Noiembrie 2018 21:25

Probleme cu propunerea de reformă a PAC

Potrivit unui aviz publicat de Curtea de Conturi Europeană (CCE), instituția citată a identificat o serie de probleme pe care le prezintă propunerea de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada de după 2020, amintind aici și de răspunderea de gestiune.

În plus, Curtea susține că reforma PAC nu se ridică la înălțimea ambițiilor declarate de UE privind o abordare mai ecologică și mai robustă bazată pe performanță.

În momentul în care și-a publicat propunerea privind noua PAC de după 2020, Comisia Europeană (CE) a subliniat că obiectivele în materie de mediu și de climă vor constitui o prioritate de prim ordin.

„Curtea recunoaște că reforma propusă prevede instrumente pentru îndeplinirea acestor obiective, dar acestea din urmă nu sunt nici clar definite, nici nu sunt transpuse în ținte cuantificate”, atrage atenția instituția citată. Prin urmare, este în continuare neclar cum ar putea fi evaluată sau măsurată o Politică Agricolă Comună mai ecologică. În plus, Curtea afirmă că estimarea Comisiei privind contribuția PAC la obiectivele UE în domeniul schimbărilor climatice pare a fi nerealistă.

Se continuă plățile pe suprafață

Curtea remarcă faptul că multe dintre opțiunile de politică propuse sunt foarte similare cu actuala PAC. În special, cea mai mare parte a bugetului va continua să finanțeze plățile directe efectuate către fermieri, pe baza unui anumit număr de hectare de teren deținute sau utilizate. Așa cum observă însă Curtea, acest instrument nu este adecvat pentru a răspunde multora dintre preocupările legate de mediu și nici nu constituie modalitatea cea mai eficientă de a sprijini venituri fiabile.

Propunerea introduce o serie de modificări esențiale în modul în care politica ar urma să fie pusă în practică. Se remarcă o trecere de la un model axat pe conformitate la un accent pus pe performanță, lucru pe care Curtea îl consideră bine-venit. În opinia acesteia însă, propunerea nu conține elementele necesare pentru un sistem eficace de măsurare a performanței. Noua PAC ar trebui să prevadă mai multe stimulente pentru performanță și ar trebui să dispună de obiective care să fie corelate în mod clar cu realizări, cu rezultate și cu impacturi.

O altă schimbare importantă constă în redefinirea eligibilității la finanțare din partea UE în cazul plăților efectuate în cadrul PAC, dar, date fiind limitările modelului propus, este posibil ca aceasta să ducă la slăbirea cadrului de asigurare. Așa cum subliniază Curtea, verificările și auditurile vor scădea ca număr și vor fi mai puțin eficace.

„Trecerea la o evaluare bazată pe performanță nu înseamnă că necesitatea de a controla legalitatea și regularitatea dispare”, a declarat João Figueiredo, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest aviz. „Ne exprimăm temerea că o dispoziție legală care prevede că numai o foarte mică parte din cheltuieli trebuie să fie efectuate în conformitate cu normele Uniunii ar putea priva de sens aceste norme și ar putea submina aplicarea dreptului UE”.

Curtea atrage, de asemenea, atenția asupra absenței unui sistem solid de control extern. Conform acestei propuneri, Comisia nu va primi nici statistici de control de la agențiile de plăți, nici o asigurare de la organismele de certificare cu privire la plățile efectuate către diferiții fermieri. Curtea avertizează că acest lucru ar duce la slăbirea răspunderii de gestiune a Comisiei. De asemenea, aplicarea abordării bazate pe un audit unic va deveni mai dificilă, în special din cauza rolului redus al organismelor de certificare.

Curtea de Conturi Europeană contribuie la îmbunătățirea guvernanței financiare a UE prin intermediul avizelor pe care le publică cu privire la propuneri legislative noi sau de modificare a legislației existente, propuneri având un impact financiar. Aceste avize sunt utilizate de autoritățile legislative – Parlamentul European și Consiliul – în cadrul activității lor.

Avizul nr. 7/2018 al Curții de Conturi Europene referitor la propunerile Comisiei de regulamente privind politica agricolă comună pentru perioada de după 2020 este disponibil în prezent în limba engleză pe site-ul Curții eca.europa.eu; alte versiuni lingvistice ale avizului vor fi adăugate în timp util.

Publicat în International

Vineri, 5 octombrie 2018, s-a desfășurat la Bruxelles a doua și ultima din acest an reuniune a Grupului de Dialog Civil pentru plăți directe și înverzire, care a avut ca obiectiv prezentarea de către oficialii Comisiei Europene (CE) a propunerilor privind planurile strategice pe care statele membre vor trebui să le elaboreze începând cu 2021.

Un al doilea punct central al discuțiilor a fost consacrat noii „arhitecturi verzi” și legăturii acesteia cu plățile directe. Din partea României a participat Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), membră a Confederației Europene a Producătorilor de Porumb CEPM.

În noua filosofie, sarcinile privind elaborarea și implementarea Politicii Agricole Comune (PAC) vor fi împărțite între UE și statele membre.

Uniunea Europeană (UE) definește cadrul general, adică obiectivele de atins (nouă la număr: asigurarea unui venit corect agricultorilor, creșterea competitivității sectorului, asigurarea echilibrului de putere de-a lungul filierei produselor, acțiuni privind schimbările climatice, grija față de mediu, conservarea peisajelor și biodiversității, asigurarea înnoirii generaționale, asigurarea viabilității zonelor rurale și, nu în cele din urmă, protejarea calității și siguranței hranei), respectiv indicatorii prin care statele membre vor fi monitorizate în privința implementării și tipurile de măsuri (intervenții) posibile.

La rândul lor, guvernele naționale vor avea obligația elaborării planurilor strategice, rezultat al subsidiarității crescute a noii PAC, trebuind să identifice nevoile, să aleagă - din meniul pus la dispoziție - intervenții potrivite propriului sector agricol și să-și asume responsabilitatea implementării. Planurile strategice vor acoperi plățile directe, măsurile de dezvoltare rurală și noua condiționalitate verde (ce se referă la mediu și climă, bunăstarea animalelor, sănătatea publică, a animalelor și plantelor).

Oficialii Comisiei au mai prezentat propunerea privind utilizarea noilor tehnologii în cadrul IACS (Sistemul Integrat de Administrare și Control) pentru o reglementare și un control mai simple și mai inteligente. Acestea vizează reducerea numărului de vizite pe teren, cu economii directe de timp pentru agențiile de plată și agricultori, promovarea digitalizării și a e-guvernării pentru o prelucrare mai eficientă a aplicațiilor, promovarea noilor tehnologii în perspectiva PAC post-2020 și a orientării spre rezultate.

Pe tot parcursul dezbaterilor, s-au confruntat două curente de opinie: pe de o parte, organizațiile non-guvernamentale de mediu doresc, elaborând pe marginea ambiției mai mari proclamate de Comisie drept deziderat privind protecția mediului si clima, condiționarea strictă a plăților directe de îndeplinirea unor indicatori specifici și direcționarea unui procent cât mai ridicat (de chiar 50-60%) din fondurile Pilonului II către măsuri de mediu și climă (în condițiile în care cifra avansată de CE este 30%); de cealaltă parte, confederațiile și asociațiile fermierilor europeni, între care Copa-COGECA, CEJA, CEPM, ELO, etc., au arătat că odată cu scăderea anunțată, de 5% în termeni nominali a sumelor alocate agriculturii, se pune în discuție o accentuare a dimensiunii climatice și de mediu a acesteia, care presupune resurse suplimentare pe care UE nu și le poate permite, deci ar trebui să-și propună ținte realiste care să permită fermierilor să continue să practice sustenabil agricultura, producând hrană pentru întreaga societate.

„Asociația Producătorilor de Porumb din România își exprimă îngrijorarea cu privire la contradicțiile inerente conținute de obiectivele noii PAC”, a declarat Cristina Cionga, manager pentru afaceri europene al APPR. „Este dificil să vorbim despre ambiții crescute în ceea ce privește dimensiunea de mediu și climă a politicii agricole cu un buget în scădere. În același timp, fermierii europeni trebuie să facă față concurenței de pe piața mondială, dar accesul la inovație, la noi produse și tehnologii le este tot mai îngrădit de reguli interne stabilite la nivelul blocului nostru comunitar. Nu în ultimul rând, considerăm că primii gardieni ai mediului sunt fermierii înșiși, pentru că trebuie să asigure durabilitatea producției agricole pe termen mediu și lung. Avem speranța că toate aceste realități își vor găsi o reflectare adecvată în prevederile PAC ce se prefigurează la orizontul anului 2021”.

Publicat în Comunicate

În schimbul unei eventuale diminuări a fondurilor destinate dezvoltării rurale - subiect al unor negocieri intense care vor avea loc în perioada următoare - plăţile directe acordate fermierilor români ar putea creşte „ușor”, ca urmare a unei propuneri făcute în contextul viitorului buget al agriculturii post-2020, a precizat, joi, 13 septembrie 2018, Phil Hogan, comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, aflat într-o vizită oficială la București.

Acesta a adăugat că speră ca acest subiect să fie dezvoltat „mai mult” sub preşedinţia României de la 1 ianuarie 2019.

„Oamenii vor să ştie care va fi bugetul după 2020. Propunerea noastră inițială a fost să luăm în calcul faptul că Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, iar din acest lucru rezultă cu 12 miliarde de euro în minus la bugetul total al Uniunii Europene. Propunerea pe care am făcut-o pentru bugetul agriculturii post-2020 înseamnă pentru fermierii români o păstrare și o ușoară creştere pe plăţile directe. Avem o reducere a fondurilor destinate dezvoltării rurale, decizie care, bineînțeles, poate fi subiectul unei negocieri în lunile următoare. Am reuşit să facem ceva mai mult pentru a micşora această diferenţă pe problema convergenței externe între fermierii din vestul şi din estul Europei. Sigur, vor fi negocieri și pe acest subiect cu privire la care, sub președinția rotativă, vom putea dezvolta mai mult în următoarele luni sub președinţia României de la 1 ianuarie 2019. Am să amintesc şi de finanţarea de coeziune crescută cu 8%, deci comisarul pe care îl cunoaşteţi a făcut o treabă bună pentru România în ceea ce privește acest subiect”, a menționat oficialul european, după semnarea unor acorduri operaţionale între Fondul European de Investiţii (FEI) şi reprezentanţii a patru bănci selectate pentru creditarea fermierilor cu partajarea riscului.

Conform spuselor lui Hogan, cu ajutorul Băncii Europene de Investiţii şi al Programului Naţional de Dezvoltare Rurală din România, pot fi mobilizate sume importante pentru accesul la credite pentru fermierii români.

Fondul European de Investiţii (FEI) a selectat patru bănci româneşti în cadrul primului acord de finanţare în domeniul agricol din România, pentru a oferi noi finanţări fermierilor din întreaga ţară. Cele patru bănci sunt Banca Comercială Română, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank şi UniCredit Bank, care vor acorda finanţări în valoare de 155 de milioane de euro, pentru peste 1.300 de fermieri şi întreprinzători din mediul rural.

„Suntem încântaţi să alegem primele patru bănci care să acorde finanţare de peste 155 de milioane de euro în cadrul primului acord în domeniul agricol sprijinit de UE în România. Suntem convinşi că împreună cu aceste bănci vom putea crea mai multe oportunităţi pentru fermierii români, în special pentru fermele mici, pentru a-şi extinde producţia şi pentru a spori competitivitatea sectorului în România”, a precizat secretarul general al FEI, Maria Leander.

La rândul său, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, susţine că este important că există la ora actuală, la dispoziţia fermierilor, un astfel de fond de creditare, pe care trebuie să îl folosească.

„Iată că putem asista astăzi la un drum împlinit prin semnarea acestor acorduri între dumneavoastră şi bănci, dar cel mai important lucru este acordul nostru cu fermierii. Iată că astăzi au la dispoziţie un fond pe care trebuie să îl folosească şi acest lucru nu era posibil să îl parcurgem, dacă nu primeam sprijin de la Comisie. (...). Phil, am făcut legătura cu fermierii, ei mi-au transmis, ştiind că vei fi aici, o parte din sufletul lor, o parte din dragostea lor faţă de ţară, o parte din respectul pe care îl poartă românii celorlalţi şi ştiu să aprecieze gesturile frumoase făcute pentru români şi România”, a spus ministrul Agriculturii, adresându-se comisarului european.

Daea i-a dăruit acestuia un baston de cioban, o pălărie şi un pieptar tradiţional din zona Sibiului.

„Îngăduie-mi, Phil, să îţi dau bastonul pe care mi l-a dat un crescător de oi şi care mi-a spus că în foarte multe momente l-a apărat. Şi pentru că l-a apărat pe el, primeşte-l şi tu ca să fii apărat de orice, dar să fii totdeauna protejat de dragostea pe care ţi-o dau românii. O femeie în vârstă de 77 de ani din zona Sibiului, am fost la dumneai acasă, am văzut ce face într-o cameră la subsolul casei şi am spus că am nevoie de aşa ceva pentru a-ţi dărui (pălărie n.r.). Să ştii că este anonimă, dar româncă”, a spus Daea.

El i-a dăruit oficialului european şi un pieptar tradiţional din partea unui „cetăţean care a ştiut că te doare spatele”.

România a obţinut, anul trecut, 126 de milioane de euro printr-un acord de finanţare derulat prin Fondul European de Investiţii (FEI), bani destinaţi fermierilor români pentru a putea beneficia de credite de investiţii şi de dezvoltare în condiţii avantajoase.

Acordul de finanţare este susţinut 70% din fonduri europene şi 30% din contribuţia băncilor.

Potrivit reprezentanţilor FEI, acesta este un produs de creditare cu partajarea riscului care va reduce semnificativ ratele dobânzilor şi va îmbunătăţi cerinţele de garantare a împrumuturilor acordate întreprinderilor active în sectorul agricol.

România este a cincea ţară din UE care a semnat un astfel de acord de creditare cu FEI, după Estonia, Germania, Italia şi Franţa.

După semnarea acestui acord, s-a lansat un apel de cereri de interes pentru instituţiile de creditare, fiind selectate în prezent cele patru bănci care au semnat acordurile operaţionale cu Fondul European de Investiţii (FEI).

Valoarea maximă a unui credit va fi de un milion de euro, iar rata dobânzii va fi 0% pentru contribuţia PNDR reprezentând maximum 70% din credit, iar pentru contribuţia instituţiilor financiare rata dobânzii va fi conform propriei politici de creditare. Instrumentul se adresează cu prioritate fermelor mici şi celor care fac investiţii până în 50.000 de euro.

FEI este o instituţie financiară internaţională, parte a Grupului Băncii Europene de Investiţii, specializată în finanţarea de risc pentru IMM-uri. FEI sprijină obiectivele UE prin favorizarea inovării, a cercetării şi dezvoltării, a antreprenoriatului şi a creării de noi locuri de muncă.

Publicat în Finantari

Cu ocazia unei vizite de lucru pe care premierul României, Viorica Dăncilă, și ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, au efectuat-o la Bruxelles în perioada 9-10 iulie 2018, șefa Executivului a avut o întrevedere și cu comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, cei doi discutând printre altele și despre problemele actuale cu care se confruntă România, respectiv pesta porcina africană (PPA) și inundațiile care afectează mai multe județe.

În contextul impactului dezastruos al PPA asupra economiei românești, comisarul Hogan a menționat că aceasta a debutat în Polonia și că ia în considerare modalități de a oferi ajutor țării noastre.

În ceea ce privește inundațiile, premierul României și comisarul Phil Hogan au convenit că săptămâna viitoare se va discuta cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, Petre Daea, despre ajutorul pe care ni-l poate oferi Comisia Europeană (CE).

„Vor fi analizate efectele schimbărilor climatice asupra sectorului agricol în ansamblu, pe lângă inundații urmând a fi luate în considerare și seceta care afectează alte state membre”, se precizează într-un comunicat de presă al Guvernului.

În cadrul discuțiilor, prim-ministrul român a menționat că Executivul de la București susţine menţinerea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) la un nivel comparabil cu cel actual, menționând totodată că România apreciază bunele intenţii ale Comisiei Europene (CE) privind simplificarea şi creşterea subsidiarităţii în aplicarea viitoarei PAC, dar și propunerea de continuare a reducerii decalajului dintre plăţile directe ale fermierilor din diferitele state membre.

În plus, premierul a precizat că România nu este de acord cu plafonarea, element care va afecta grav cele mai competitive ferme din țara noastră.

Totodată, cei doi oficiali au discutat despre propunerile CE privind susținerea, în România, a fermelor mici și a tinerilor fermieri.

Premierul Dăncilă a subliniat importanța asigurării unei arhitecturi simplificate a viitoarei politici în orizontul post-2020, care să permită un nivel sporit de transparenţă, accesibilitate şi eficienţă în relaţia cu beneficiarii direcţi ai acestei politici.

Prim-ministrul a apreciat rolul pe care Comisia Europeană îl va deţine în procesul decizional european cu privire la propunerile din domeniul agriculturii şi a exprimat interesul şi deschiderea României de a continua cooperarea cu CE în scopul identificării, împreună cu statele membre şi cu Parlamentul European (PE), a celor mai bune soluţii pentru agricultura europeană, pentru fermierii europeni şi, în esenţă, pentru cetăţenii europeni, ca principali beneficiari ai politicilor UE.

Nu în ultimul rând, premierul Viorica Dăncilă a arătat că unul dintre obiectivele majore ale României, în calitate de viitoare Preşedinţie a Consiliului UE, va fi aceea de a se asigura că politicile Uniunii Europene se raportează în permanență la principiul coeziunii, ca valoare comună a UE. Din această perspectivă, România va depune toate eforturile pentru avansarea procesului de negociere şi adoptarea, în timp util, în funcție şi de sprijinul celorlalte state membre ale Uniunii, a propunerilor privind Cadrul Financial Multianual 2021-2027.

PPA se propagă la nivel de țară

În România, la debutul acestui an a fost descoperit un focar de pestă porcină africană în localitatea Micula, la aproximativ 7 kilometri de graniţa României cu Ungaria şi Ucraina. În martie, Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) Satu Mare a instituit măsuri speciale de protecţie pe raza mai multor localităţi după depistarea unui nou caz de pestă porcină africană în localitatea sătmăreană Bercu Nou.

La începutul lunii iunie, porcii din patru gospodării din satele Ceatalchioi şi Sălceni, comuna Ceatalchioi din Delta Dunării, au fost sacrificaţi, după ce rezultatele analizelor efectuate pe probe prelevate de la animalele din cele două localităţi au fost pozitive la pestă porcină africană. În mai puţin de două săptămâni de la confirmarea virusului în Deltă, au fost confirmate 40 de focare de pestă porcină africană în cinci localităţi din judeţ, numărul porcilor sacrificaţi ajungând la 500.

Virusul PPA a fost confirmat la începutul acestei luni într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale de creştere a porcilor din judeţul Tulcea, fiind pentru prima oară când s-a confirmat această boală într-o exploataţie comercială. Numărul porcilor sacrificaţi a fost de 44.580 de capete.

Miercuri, 4 iulie, a fost confirmat un nou focar de pestă porcină africană la o crescătorie de porci situată într-o zonă relativ izolată în Insula Mare a Brăilei. Crescătoria se află la 20 de kilometri de cea mai apropiată localitate din judeţul Brăila şi 5 kilometri faţă de localitatea Carcaliu din judeţul Tulcea, între acestea fiind barieră naturală Dunărea, braţul Măcin.

Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.

Publicat în Știri interne

Denumită sugestiv „O ocazie pierdută pentru agricultura europeană”, alături de europarlamentari din diferite țări membre UE28, vicepreședinta COMAGRI, eurodeputata Gabriela Zoană a inițiat trimiterea unei scrisori deschise către Comisia Europeană (CE), document prin care europarlamentarii își exprimă concret nemulțumirea față de ultima variantă a Politicii Agricole Comune (PAC) post-2020 și propun soluții pentru îmbunătățirea acesteia.

Potrivit documentului, cei 28 de miniștri ai agriculturii din cadrul Uniunii Europene (UE28) s-au întâlnit luni, 18 iunie 2018, la Luxemburg, pentru a discuta propunerile legislative ale Comisiei Europene (CE) privind Politica Agricolă Comună (PAC) post-2020.

Aceștia au avut de dezbătut propuneri dificile şi greu de acceptat, care vin să se alăture reducerilor de buget anunțate de Bruxelles şi care riscă să ducă la „moartea” PAC și împreună cu aceasta, a întregului proiect european, trag un semnal de alarmă semnatarii scrisorii.

„În primul rând, din punct de vedere matematic: după ce a susţinut mereu că va fi doar o reducere de 5% a bugetului PAC, comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, a recunoscut în final că va exista o scădere de 12% în prețuri constante a bugetului PAC și o reducere de mai mult de 25% la capitolul dezvoltare rurală”, scriu europarlamentarii S&D. „În contextul globalizării, atunci când ţări de mari dimensiuni precum China și Brazilia cresc bugetele lor pentru agricultură și politica alimentară, propunerea Comisiei Europene pare anacronică în cel mai bun caz şi complet iresponsabilă în cel mai rău caz!”.

Mai bine spus, adaugă europarlamentarii, în loc să strângă rândurile în fața acestor superputeri agricole și să facă din suveranitatea agricolă europeană o chestiune strategică, CE - garantul interesului comunitar, în conformitate cu tratatele, alege dispersia și atomizarea, chiar dacă aceasta înseamnă renunțarea la principala politică comunitară integrată, în loc să propună o viziune comună pentru agricultura europeană.

„În al doilea rând, pentru a atinge obiectivele stabilite la nivel european, Comisia propune ca fiecare stat membru să elaboreze un plan strategic național, care să reunească intervențiile pe care acesta le alege să le pună în practică pe teritoriul său, bazându-se pe unul din cele trei principale tipuri de instrumente europene: plățile directe, intervențiile în sectoarele de producție și cele în favoarea dezvoltării rurale. Folosind în mod excesiv principiul subsidiarității, această propunere duce la o renaționalizare completă a PAC, sinonim cu renunțarea la PAC”, scriu nemulțumiți eurodeputații semnatari ai documentului de poziție.

În absența unui proiect comun și a unei revizuiri reale a PAC, mai adaugă aceștia, CE propune „cel mai mic numitor comun” pentru a spera la un acord înainte de alegerile europene pe această temă.
În aceste condiții, spun membrii S&D din mai multe țări, Comisiei îi este foarte dificil să restabilească încrederea fermierilor și a tuturor cetățenilor în proiectul european.

„Nemulţumită de acordurile sale comerciale semnate sau în curs de semnare - Mercosur, Mexic și CETA - care permit produselor ce nu respectă aceleași condiții de producție să pătrundă pe teritoriul european și expun în continuare fermierii europeni la concurența globală - CE favorizează dezvoltarea concurenței neloiale chiar în interiorul pieței interne a UE și instituționalizarea concurenței în materie de reglementare prin riscul de a diminua tranziția ecologică dorită de către cetățenii europeni”, afirmă cei care au semnat scrisoarea.

Peste tot, se plâng europarlamentarii S&D, Comisia Europeană continuă să lase piaţa liberă. În timp ce reformele succesive ale PAC din ultimii 25 de ani au fost devastatoare pentru agricultori, pentru forța de muncă, pentru economia locală și periculoase pentru securitatea noastră alimentară, Comisia Europeană continuă să își îngroape capul în nisip.

„Încă o dată, executivul UE își abandonează responsabilitățile de reglementare și nu protejează integritatea pieței interne”, mai scrie Zoană și colegii ei.

În timp ce SUA impune impozite pe oțelul și aluminiul provenind din UE, Comisia Europeană își continuă „disciplina” agricolă dictată de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), afirmă cei nouă.

„Europa este singura care o aplică și dorește să fie cel mai bun elev. Ea presupune punerea în aplicare a recuplării unor condiţii care sunt prea restrictive”, mai declară aceștia. „Comisia se ascunde de responsabilităţile sale prin refuzul de a schimba ajutorul decuplat în ajutoare contraciclice şi lăsând organizaţiile de producători şi sistemele de asigurări private să gestioneze criza. Slăbiciunea propunerilor comisarului Hogan reprezintă simbolul incapacității Comisiei Europene de a se reinventa şi de a gândi în termeni strategici pe termen mediu și lung”.

Este absolut urgent ca Europa să pună în aplicare o nouă Politică Agricolă Comună împreună cu un plan strategic real de securitate și suveranitate alimentară, susțin eurodeputații în frunte cu Gabriela Zoană. Aceasta înseamnă mai mult sprijin – și nu invers – pentru agricultorii noștri și punerea în aplicare a măsurilor de reglementare pentru a controla mai bine volatilitatea prețurilor.

Propuneri concrete

În finalul scrisorii, cei nouă au și propuneri concrete de rezolvare a problemelor ridicate.

„Ca urmare a celor expuse mai sus, solicităm Comisiei Europene:

Politica Agricolă Comună a Uniunii trebuie să fie mai strâns legată de alimentație, sănătatea umană, lupta împotriva schimbărilor climatice, protecția mediului, de economiile locale și ocuparea forței de muncă.

Uniunea Europeană trebuie să renunţe să îşi sacrifice sectorul agricol pe altarul comerţului liber. Indiferent de susținătorii „tot mai mult OMC”, securitatea noastră alimentară necesită o relocare a activităților noastre agricole.

Uniunea Europeană trebuie să oprească cursa frenetică pentru acordurile de liber schimb și să contribuie la revigorarea unui nou ordin multilateral, mai echilibrat și capabil să răspundă marilor provocări ale Planetei.

Este necesară o cooperare mai strânsă între politici agricole stabilite şi durabile, pentru a asigura o mai mare stabilitate a veniturilor pentru fermieri, prosperitate și pace pentru un număr cât mai mare de oameni. La fel ca proiectul european, Politica Agricolă Comună nu poate fi satisfăcută de o reformă minimă. Ea are nevoie de valențe noi şi totodată are nevoie de o perspectivă pe termen lung.

Agricultura europeană are nevoie de o Politică Agricolă Comună mai protectoare şi eficace care să garanteze securitatea alimentară, să asigure o stabilitate a pieţelor, un venit echitabil pentru agricultori şi să îi sprijine în procesul de tranziţie către un model agricol durabil şi ecologic”, au conchis semnatarii.

Potrivit comunicatului de presă, aceștia sunt parte a unui grup de europarlamentari din grupul Social Democraților din Parlamentul European: Maria Gabriela Zoană (S&D, România), Eric Andrieu (S&D, Franța), Nicola Caputo (S&D, Italia), Karine Gloanec-Morin (S&D, Franța), Karin Kadenbach (S&D, Austria), Momchil Nekov (S&D, Belgia), Maria Noichl (S&D, Germania), Tibor Szanyi (S&D, Ungaria) și Marc Tarabella (S&D, Belgia).

Publicat în International

Am întâlnit fermieri mulțumiți, chiar fericiți, aș putea spune. Pe câmpul de la Fundulea – Călărași, într-una dintre zilele târgului AgriPlanta-RomAgroTec, a poposit la standul Revistei Fermierului un grup de agricultori din județul Ialomița. Din una în alta, am ajuns la ministrul Daea. „E cel mai bun ministru, a dat ordin la ANIF și s-a băgat apă pe canale și imediat am putut iriga”, spuneau ialomițenii, cu ochii licărind de bucurie. Mă bucur și eu pentru ei, mai ales că sunt tineri și plini de speranțe. De asemenea, e foarte bine că agricultura are un ministru care mișcă lucrurile. E foarte bine că există un program național destinat irigațiilor și că se lucrează după un plan care în 2020 să ducă la vreo două milioane de hectare irigate.

Fac o paranteză: în prezent, România dispune de o suprafață amenajată pentru irigat de circa 3,1 milioane de hectare. 1,5 milioane ha este suprafața viabilă și cea marginal viabilă, din care suprafața viabilă este de circa 800.000 ha.

Suprafața efectiv irigată variază mult de la an la an, în funcție de precipitații. Se estimează că circa 11% din suprafața agricolă a țării este acoperită de rețele de irigații viabile din punct de vedere economic sau marginal viabile. Obiectivul general al Programului vizează reabilitarea infrastructurii principale de irigații, care va conduce la creșterea suprafeței funcționale din suprafața viabilă și din cea marginal viabilă economic pentru irigații la 70% în anul 2020 și la 90% pentru orizont 2030, și constă în reabilitarea infrastructurii principale de irigații din 86 de amenajări viabile aparținând domeniului public al statului, în suprafață de aproximativ 1,8 milioane de hectare, până la sfârșitul anului 2020.

Și încă o paranteză: fermierii despre care vă povestesc și-au făcut, cu ani în urmă, o asociație a udătorilor de apă pentru irigații și sunt membri în alte asociații - Asociația Producătorilor Agricoli și Asociația Producătorilor de Porumb din România. Plătesc cotizații, se întâlnesc și-și discută problemele, se ajută între ei. Prin urmare, sunt organizați așa încât să facă față și pe vremuri de restriște. Îmi ziceau că la Asociația Udătorilor de Apă pentru Irigații au preluat din personalul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. Așadar, asociațiile respective au angajați, specialiști, ceea ce le permite fermierilor să-și vadă de ferme.

Revin: ministrul Agriculturii a ajutat să ajungă apa pe canale, a împins programe ca „Tomata” sau „Lâna”. Petre Daea nu e pus pe viață, cum nu e veșnic nici guvernul din care face parte. Ce se întâmplă dacă se schimbă calimera și vine un ministru care nu are trecere la mai-marii partidului? Ce se întâmplă acolo unde nu există posibilitatea pentru irigat? Ori acolo unde oamenii nu sunt asociați? Din cele povestite mai sus, se poate vedea că nu degeaba se spune că „Unirea face puterea”. Fermierii autohtoni au nevoie de asociere sub orice formă, ca să poată face față schimbărilor climatice, celor politice, dar și pieței. Totodată, au nevoie de o politică agricolă conformă cu nevoile lor, cu realitatea din teren. Măsurile pompieristice nu au rezultate pe termen lung. De aceea se impune o strategie, o legislație pe fiecare sector al agriculturii. Și sunt exemple în lume, totul e să se vrea.

Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene, valabilă șapte ani, trasează niște directive, iar noi ne putem crea politica, strategia noastră care să urmărească realitățile de aici.

Peste Ocean este Farm Bill, Politica Agricolă a Statelor Unite ale Americii, unde există o politică agricolă și una alimentară. Farm Bill-ul americanilor a început pe la 1930, iar de atunci, din cinci în cinci ani și, din 1996, din șapte în șapte ani, legislația, strategia se modifică în funcție de cum evoluează lucrurile în agricultură, în spațiul rural, în industria alimentară, în funcție de necesitățile domeniului.

Farm Bill este un document în care sunt trecute ariile de interes, obiectivele, instrumentele și bugetele alocate agriculturii, influențând prin efectele sale tendințele majore la nivel internațional, determină susținerea veniturilor și a prețurilor pentru producătorii agricoli, se referă, pe scurt, la probleme precum promovarea conservării solului și protecția mediului; promovarea exporturilor de produse agricole şi alimentare; promovarea unei alimentaţii sănătoase şi a subvenţiilor alimentare acordate persoanelor cu venituri mici; reglementarea proceselor de producţie în vederea promovării securităţii alimentare.

Așa ceva lipsește României. PAC-ul Europei nu înseamnă că statul român are o strategie pe agricultură.

Editorial publicat în Revista Fermierului nr. 10 (162)/1-14 iunie 2018

Publicat în Editorial

În perioada asta, toată lumea își dă cu părerea. Comisia Europeană și statele membre UE poartă discuții aprinse asupra PAC post-2020. Sunt multe declarații și la fel de multe zvonuri, în special legate de bani, care, sigur, vor fi mai puțini decât până acum, având în vedere ieșirea Marii Britanii din UE.

Plafonarea subvențiilor este subiectul cel mai fierbinte, abordat și de Revista Fermierului în această ediție.

Încă nu se știe câți bani va aloca Uniunea Europeană pentru una dintre cele mai importante politici ale sale după 2020, dar, cert, vor urma schimbări. Excluderea fermelor mari de la subvenții ori plafonarea plăților pentru acestea ar fi o inechitate cu urmări grave pentru economia unei țări. Cu un buget redus al viitoarei PAC, există riscul ca agricultura și industria alimentară europeană să devină necompetitive, iar fermierii europeni, constrânși de presiunea mediului concurențial mondial bazat pe globalizare, precum și de standardele tot mai crescute la nivel european privind mediul, clima, bunăstarea animalelor, ale căror produse vor intra în competiție directă cu altele din țări terțe, vor fi net dezavantajați. Fără o compensare a pierderilor generate de respectarea standardelor impuse în interiorul UE, fermierii europeni vor fi perdanții acestei competiții inechitabile.

Banii sunt necesari și practica a demonstrat că nu e ușor de intrat în posesia lor. Destinatarii fondurilor europene continuă să ceară simplificarea Politicii Agricole Comune, așa încât fermierii să facă ceea ce știu mai bine, să producă hrană și nu să stea ancorați într-o birocrație excesivă. Fermierii se așteaptă la măsuri realiste, ușor de realizat. Sunt sătui de birocrație.

Comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, a declarat recent despre PAC 2021-2027: „Va rămâne o politică agricolă comună, cu obiective clare, stabilite și agreate la nivelul UE. În același timp, este adevărat că vrem să dăm mai multă flexibilitate statelor membre în privința modalității prin care acestea aleg să atingă acele obiective”.

Comisia Europeană intenționează să lase statelor membre puterea de a-și face politicile în funcție de propriile nevoi, ceea ce ar simplifica politica agricolă. Așadar, țările Uniunii ar putea aloca fondurile potrivit propriilor nevoi. Pentru aceasta, statele membre ar trebui să-și croiască propriile strategii pentru rezolvarea situațiilor naționale. Și, aici, ne-a prins! România e învățată să ia de-a gata de la Bruxelles. După aproape 30 de ani de democrație, nu avem strategii pe niciun domeniu, iar legislația națională ne-o armonizăm cu cea europeană printr-un simplu „copy-paste”, la care atașăm o traducere mot à mot. După care, ne trezim cu termeni despre care nu știm nimic, nu-i înțelegem și ne chinuim să-i folosim într-o engleză de Dâmbovița.

Apoi, banala virgulă din cauza căreia sunt întoarse multe proiecte europene și beneficiarii puși pe drumuri: vor putea funcționarii să uite de ea?!

Observ că liderii fermierilor noștri își pun mari speranțe în faptul că țara noastră va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, în perioada ianuarie-iunie 2019. Așteptările sunt mari, toți au impresia că oficialii români vor rezolva în șase luni ce n-au rezolvat în 10-12 ani de stat prin diversele instituții ale Uniunii Europene. Pe scurt, în cadrul Consiliului Uniunii Europene se reunesc miniștrii din fiecare țară, pe domenii, și discută, negociază, Consiliul având atribuții în adoptarea legilor și a bugetului anual al UE.

Îmi amintesc anul 2011. Era noiembrie și Cioloș, comisar european atunci, lansa propunerile pentru PAC 2014-2020, în Parlamentul European și în prezența tuturor miniștrilor din țările membre. Am fost acolo. În timp ce miniștrii Agriculturii din Germania, Franța, Spania, Bulgaria, Polonia îl certau pe comisar pentru plafonarea plăților directe, al nostru, Tabără, ridica problema cotelor de zahăr din sfeclă. De parcă această cultură e răspândită în toată România.

La vremea aceea, aveam reprezentanți și în Comisia de Agricultură a PE, de altfel vicepreședintele Comisiei, român, a și prezidat o parte din ședință. Actualul premier făcea, de asemenea, parte din Comisia de agricultură a Parlamentului European, însă atunci, pe 7 noiembrie 2011, am remarcat absența doamnei eurodeputat de la „o dezbatere istorică pentru Europa”, așa cum s-a scris în presa internațională.

Personal, sunt sceptică în ceea ce-i privește pe cei care ne reprezintă aici sau dincolo de granițele României. Mi-ar plăcea să mă contrazică și să-i văd bătându-se pentru realitățile noastre, făcând jocul țării.

„Capul plecat, sabia nu-l taie”. Să îndrăznim, totuși, să ridicăm capul!

Publicat în Editorial

Diminuările de buget din viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) pe dezvoltarea rurală sunt drastice şi vor adânci şi mai mult disparităţile între statele membre cele mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate, a tras un semnal de alarmă, vineri, 9 iunie 2018, într-o conferinţă de specialitate organizată în cadrul Forumului Eurosfat 2018, Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„Referitor la dezvoltarea rurală, scăderile de buget de până la 15%, pe care le considerăm drastice, vor avea ca efect adâncirea disparităţilor între statele membre cele mai dezvoltate şi mai puţin dezvoltate. Prin urmare, noi solicităm buget consistent pe dezvoltare rurală, cu o rată de cofinanţare. Pe de altă parte, suntem conştienţi că trebuie şi vom face tot efortul să stimulăm finanţarea mai consistentă pe partea cercetării şi inovării în agricultură. În momentul de faţă, există o disparitate între felul în care sursele financiare pe parte de cercetare şi inovare sunt distribuite la nivel european”, a precizat oficialul guvernamental.

El a susţinut, totodată, că unul dintre subiectele delicate pe viitoarea Politică Agricolă Comună este plafonarea plăţilor, lucru cu care România nu este de acord.

„Pentru viitoarea Politică Agricolă Comună, ne propunem câteva măsuri care să atragă tinerii în sectorul agricol şi în sectoarele conexe. Ne dorim, alături de statele membre, să avem o finanţare suficientă pentru a răspunde provocării actuale şi noilor solicitări care se întrevăd. Ne dorim ca, prin Politica Agricolă Comună, să avem o politică comună. Un alt obiectiv este o convergenţă reală a plăţilor directe. Am remarcat cu satisfacţie, ca şi prin comunicarea din 29 noiembrie, dar şi în cele mai recente, Comisia rămâne la poziţia de a susţine această convergenţă. Ne dorim şi facem simulări asupra acestui proces, să vedem în mod real care vor fi cifrele pe care fermierii le vor avea la dispoziţie. Încă un motiv de satisfacţie este continuarea pe plăţile directe pe suprafaţă. O parte delicată este legată de plafonare. România nu susţine ideea unei plafonări obligatorii a plăţilor. Plafonarea obligatorie nu va trebui să fie prinsă în pachetul care va gestiona viitoarea Politică Agricolă Comună”, a continuat Potor.

La rândul său, Mihail Dumitru, director general-adjunct DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE), a afirmat că România nu va pierde pe partea de plăţi directe din bugetul de 20,13 miliarde de euro alocat prin Politica Agricolă Comună (PAC) post-2020, însă va exista o pierdere pe dezvoltare rurală, dar care ar urma să fie compensată din bugetul naţional.

„Pentru România, ca şi la noi, şi în celelalte state membre există efecte ale acestei reduceri bugetare. România face parte dintre statele în care nivelul plăţilor pe hectar este încă sub media Uniunii Europene. Datorită propunerii de continuare a convergenţei externe, adică de egalizare a acestor plăţi, România nu pierde pe partea de plăţi directe, pe Pilonul I. Există o pierdere, o reducere, care se compensează prin contribuţia naţională suplimentară pe parte de dezvoltare rurală. Bugetul total PAC al României, în următoarea perioadă, este de 20,13 miliarde de euro. Principalele elemente ale noii PAC sunt: simplificarea şi modernizarea politicii, reechilibrarea responsabilităţilor între Bruxelles şi statele membre, sprijinul să se bazeze pe performanţă, distribuirea mai echitabilă a plăţilor directe şi o ambiţie crescută în materie de protecţia mediului şi climă”, a precizat Dumitru.

Europuls - Centrul de Expertiză Europeană a organizat la Bucureşti cea de-a şasea ediţie a Forumului Eurosfat, eveniment ce îşi propune o discuţie amplă, axată pe viitorul României, al Uniunii Europene, şi al României în Uniunea Europeană.

Organizatorii aduc, astfel, în prim-plan o dezbatere despre contribuţia României la relansarea proiectului european şi paşii de urmat până, dar şi după Summitul de la Sibiu din mai 2019.

Publicat în Finantari

Ca reacție la propunerea Comisiei Europene (CE) de vineri, 1 iunie 2018, de modificare a Politicii Agricole Comune (PAC), prin reducerea plăților directe către fermieri şi majorând sprijinul pentru fermele mici şi medii, miniştrii Agriculturii din Franţa, Spania, Portugalia, Irlanda, Finlanda şi Grecia au declarat că se opun reducerilor propuse de CE - care trebuie aprobate de toate statele membre ale UE - şi au cerut menţinerea actualului nivel al cheltuielilor.

Potrivit Reuters, în bugetul UE pentru perioada 2021-2027, fermierii francezi au cel mai ridicat procent din UE alocat plăţilor directe, și anume 44 de miliarde de euro, însă în scădere faţă de cele 47,7 miliarde de euro primiţi în perioada 2014 - 2020.

Producătorii agricoli spanioli, pe locul al doilea în topul beneficiarilor de bani europeni, vor primi 29,7 miliarde de euro, faţă de 31,7 miliarde de euro încasate în perioada 2014 – 2020.

Plăţile directe către fermierii italieni vor scădea și ele până la nivelul de 22,1 miliarde de euro, de la 24 de miliarde de euro.

Comisia Europeană a propus majorarea sprijinului pentru fermele mici şi medii şi a recomandat statelor membre să rezerve cel puţin 2% din alocarea lor destinată plăţilor directe pentru a-i sprijini pe tinerii fermieri la instalare. Dar aceste măsuri ar putea încuraja divizarea fermelor mari.

„Nimeni nu-i opreşte pe fermieri să-şi divizeze fermele”, a afirmat Phil Hogan, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, la o conferinţă de presă.

Plăţile directe către fermieri vor rămâne cea mai importantă componentă a cheltuielilor UE alocate agriculturii - o cincime din totalul cheltuielilor planificate în următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2021-2027.

Conform planurilor pentru următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2021-2027, fermierii vor primi sprijin direct în valoare de aproximativ 232 de miliarde de euro, un declin de peste 30 de miliarde de euro faţă de actualul exerciţiu financiar.

Publicat în International

În plenul Parlamentului European (PE), luni, 28 mai 2018, a fost susținută o alocuțiune adresată comisarului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, de către eurodeputata S&D Gabriela Zoană, ocazie cu care politicianul a reiterat poziția sa cu privire la necesitatea menținerii bugetului viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) și a precizat că nu este de acord cu plafonarea nivelului subvențiilor, respectiv că recomandă o plată redistributivă mai accentuată.

Vicepreședinta Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European (COMAGRI) a solicitat imperativ condiții egale pentru fermierii români cu cele oferite restului europenilor și a susținut și interesele marilor fermieri, pe lângă cele ale micilor producători agricoli.

„Da, este nevoie de o finanțare orientată pentru fermele mici și mijlocii, dar și fermele mari au nevoie de o finanțare adecvată. Nu sunt de acord cu plafonarea nivelului subvențiilor şi recomand ideea de a avea o plată redistributivă mai accentuată. Dacă majoritatea statelor membre vor vota pentru plafonare, atunci mă voi exprima ferm pentru plafonare voluntară”, a precizat europarlamentara din România, potrivit unui document de presă remis redacției.

Totodată, Gabriela Zoană a atas atenția asupra nivelului subvențiilor pentru agricultură care se acordă în Uniunea Europeană și a pledat pentru o egalizare a acestora la nivelul tuturor țărilor membre.

„Pe partea de convergență externă, trebuie să ajungem la o egalizare a plăților directe între fermierii europeni. Raţiunea care a fost avută în vedere la stabilirea cuantumului diferit al subvenţiilor între fermierii europeni, respectiv costurile de producţie diferite de la o ţară la alta, nu mai este de actualitate. Petrolul, utilajele agricole, hrana muncitorilor, pesticidele folosite în agricultură, forţa de muncă, toate au acum aceleaşi preţuri în toate statele membre UE. Pentru ca fermierii europeni să aibă șanse egale pe piața internă a Uniunii, trebuie ca fermierul român să aibă aceeaşi subvenţie ca fermierul francez, nu jumătate, cum se întâmplă astăzi”, a adăugat vicepreședinta COMAGRI.

În această perioadă, se negociază intens la Bruxelles și Strasbourg bugetul pentru viitoarea PAC. De succesul negocierilor, la care Gabriela Zoană în calitate de vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Parlamentul European depune eforturi susținute, depinde viitorul agriculturii românești după anul 2020.

În cadrul Conferinței Naționale a Agricultorilor LAPAR, care a avut loc recent la București, premierul Viorica Dăncilă a precizat că este important ca noul buget al UE să susţină în continuare obiectivele investiţionale pentru stimularea convergenţei la nivelul întregii Uniuni Europene.

„Am apreciat faptul că Politica de Coeziune şi Politica Agricolă comună rămân principalele priorităţi investiţionale în viitorul buget, însă nu putem spune că ne simţim confortabil cu reducerea alocărilor pentru cele două politici. Mai ales în termeni reali, acestea par a fi mult mai mari decât procentele anunţate (...) În calitate de prim-ministru, voi susţine ca politica agricolă comună să continue să fie o politică puternică, bazată pe cei doi piloni, cu o alocare bugetară la fel de consistentă ca până în prezent (...). România nu poate accepta o politică agricolă comună fără Pilonul II-Dezvoltare rurală sau cu diminuarea obiectivelor şi a ariei de aplicabilitate a programelor naţionale de dezvoltare rurală", a afirmat Dăncilă.

În cadrul aceluiași eveniment, în altă ordine de idei, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a susţinut că în momentul de faţă sunt multe probleme în teritoriu legate de cadastrare, existând riscul să rămână fără proprietăţi.

„Ne apropiem de 2020, de noul exerciţiu financiar şi nu avem cadastrarea, doar pe ici pe colo în unele comune. Sunt mari probleme cu proprietăţile, punerea în posesie s-a făcut cum s-a făcut şi acum, când au venit cei de la cadastrare, rămân sute, poate mii de oameni, fără proprietăţi”, a precizat preşedintele LAPAR, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor.

Din anul 2020, România riscă să piardă plăţile directe din Pilonul I al Politicii Agricole Comune, al cărei sistem de plăţi urmează să fie implementat numai pe baza identificării cadastrale a terenurilor agricole.

Cadastrul este un instrument care garantează proprietatea privată şi creează un mediu investiţional sigur, iar în absenţa sa terenurile nu pot fi folosite drept colateral pentru împrumuturile bancare, infrastructura de irigaţii nu poate fi dezvoltată, iar agricultura performantă este împiedicată de imposibilitatea comasării terenurilor.

Publicat în International
Pagina 1 din 3