În 2019, sectorului alimentar românesc i se vor aloca aproximativ nouă milioane de lei dintr-un total de 70 de milioane de lei credite de angajament destinate tuturor sectoarelor economiei naționale, sumă destinată promovării exporturilor la la evenimentele expoziționale internaționale, a anunțat joi, 6 iunie 2019, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), Ştefan Pădure.

În acest context, a adăugat acesta, numai participarea la târgul de la Anuga va costa un milion de euro.

„Acesta (n.r. - participarea la Anuga) se află în prezent în procedura de achiziţie. Este cel mai mare târg, vom avea 1.000 de metri pătrați şi 74 de producători români. Am crescut an de an, nu am dat înapoi”, a menționat oficialul APAR.

Banii sunt alocați prin programele de promovare a exporturilor derulate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA).

Conform precizărilor suplimentare ale lui Pădure, şi Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) gestionează prin PNDR 2020 o măsură prin care acţiunile de promovare sunt finanţate cu 70% bani nerambursabili, dar care este inactivă pentru că a fost deficitar scrisă.

„La MADR există Măsura 3 din PNDR, dar din păcate este inactivă, pentru că a fost deficitar scrisă. Am încercat să o rescriem, dar, după plecarea secretarului de stat Alexandru Potor, s-a şi încheiat discuţia. Este păcat, pentru că pierd românii. Sunt sigur că nu este foarte importantă pentru Ministerul Agriculturii, pentru că sunt măsuri prin care fermierul este finanţat cu 3.000 de euro pentru o certificarea de calitate, IGP, STG sau bio, iar acţiunile de promovare sunt finanţate cu 70%, finanţare nerambursabilă. Sunt sigur că ministerul este interesat să deschidă măsurile cu finanţare mare, de milioane de euro, pentru fabrici, dar eu cred că piaţa, identificarea şi creşterea pieţei sunt mult mai importante decât construirea unei fabrici în momentul de faţă. Mie mi se pare o lipsă de viziune. Noi trebuie să plecăm de la piaţă către producţie, nu invers”, a mai mărturisit sursa citată.

Ștefan Pădure a participat joi la conferinţa „Oportunităţi de accesare a pieţelor externe şi parteneri de dialog din industria de distribuţie”, eveniment care a reunit mai bine de 50 de producători români, exportatori relevanţi din toate segmentele FMCG, cât şi 13 cumpărători profesionişti din diverse pieţe europene.

sursa informației: Agerpres

Publicat în Știri interne

Luni, 13 mai 2019, beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) care au încheiat contracte de finanțare cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și care au depus cererile de plată în luna aprilie 2019, vor primi în conturile bancare sumele aferente cheltuielilor eligibile realizate în cadrul proiectelor.

Vorbim de o sumă totală de 23.353.638,77 de euro.

„La această tranșă de plată, AFIR va deconta cheltuielile realizate pentru investiții în exploatații agricole și în exploatații pomicole, în unități de procesare a produselor agricole, pentru instalarea tinerilor fermieri, pentru dezvoltarea fermelor mici, dar și pentru diverse investiții în mediul rural care nu au specific agricol”, precizează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin intermediul unui comunicat de presă.

Totodată, mai precizează sursa citată, vor fi decontate cheltuieli aferente lucrărilor pentru infrastructura agricolă și pentru infrastructura rutieră din mediul rural, pentru protejarea patrimoniului cultural, pentru axa LEADER, pentru înființarea grupurilor de producători, precum și pentru cooperarea fermierilor pentru realizarea lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor locale.

„Facem precizarea că o nouă decontare a cheltuielilor eligibile realizate de beneficiarii PNDR va fi realizată de AFIR la sfârșitul lunii mai”, au ținut să adauge reprezentanții agenției de plăți.

Publicat în Finantari

Beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) constituiți ca persoană fizică autorizată (PFA) și ca întreprindere individuală (ÎI), care au intrat sub incidența Legii 182/2016, radiate din oficiu, au posibilitatea solicitării înregistrării în registrul comerțului și a autorizării funcționării la oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale sau, după caz, prin intermediul birourilor de asistență și reprezentare constituite la nivelul primăriilor.

„Recomand tuturor beneficiarilor noștri aflați în această situație să se informeze prin intermediul colegilor din cadrul structurilor teritoriale ale Agenției, cei care cunosc toate procedurile și care vor oferi sprijinul necesar reglementării acestor cazuri. Precizăm faptul că beneficiarii PNDR se pot reautoriza cu păstrarea denumirii anterioare și a codului unic de înregistrare, solicitare care trebuie menționată în mod expres în cererea de înregistrare. Ulterior, vor fi semnate acte adiționale la nivelul Oficiilor Județene și Centrelor Județene ale Agenției. Suntem o instituție care știe foarte bine ce are de făcut, suntem bine pregătiți la nivel administrativ și am luat toate măsurile necesare, în termen util, astfel încât niciun beneficiar să nu fie afectat de aceste modificări legislative”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Solicitarea noii înregistrări în registrul comerțului se face prin completarea unui formular tipizat, după rezervarea denumirii firmei. De asemenea, există posibilitatea să se solicite îndreptarea erorii materiale referitoare la denumire în cazul în care pentru rezervare s-au folosit elemente distincte față de denumirea anterioară.

„Menționăm că operațiunile amintite mai sus se realizează fără plata vreunei taxe, iar ghidul privind formularele utilizate și documentele care se depun în susținerea cererilor de înregistrare se regăsesc pe pagina de internet a ONRC, secțiunea Înmatriculări persoane fizice (https://www.onrc.ro/index.php/ro/inmatriculari/persoane-fizice)”, se precizează într-un comunicat de presă.

La solicitarea conducerii Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), specialiștii Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) au transmis clarificări privind situația beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală constituiți ca persoană fizică autorizată (PFA) și ca întreprindere individuală (ÎI), care au intrat sub incidența Legii 182/2016 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

Publicat în Finantari

În cazul în care beneficiarii PNDR erau constituiţi ca PFA (persoană fizică autorizată) sau ca II (întreprindere individuală), reautorizați (pe fondul condiției privind numărul maxim de clase de activităţi prevăzute de codul CAEN), aveau obligaţia de a transmite la AFIR documentele care atestă înregistrarea activităţii economice la ONRC până la data de 18 martie 2019.

„În conformitate cu Legea nr. 182/2016 (pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale), persoanele fizice autorizate (PFA) şi întreprinderile individuale (II) aveau obligaţia îndeplinirii până la data de 18.03.2019 a condiţiei privind numărul maxim de clase de activităţi prevăzute de codul CAEN, respectiv maximum 5 clase pentru PFA şi maximum 10 clase pentru II. În cazul nerespectării acestor prevederi, persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale sunt radiate din Registrul Comerţului începând din 18 martie 2019”, se arată într-un comunicat transmis miercuri, 27 martie a.c., de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

AFIR a atras atenţia asupra obligativităţii beneficiarilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), constituiţi ca persoană fizică autorizată şi ca întreprindere individuală, de a se conforma prevederilor Legii 182/2016 şi de a transmite la AFIR documentele necesare în termen de maximum 14 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă a Notificării emise de AFIR.

„Subliniez importanţa acţionării de urgenţă de către beneficiarii PNDR aflaţi în situaţia nerespectării prevederilor Legii numărul 182/2016, în sensul furnizării către CRFIR sau OJFIR, în termen de maximum 14 zile lucrătoare, a documentelor doveditoare ale înregistrării activităţii economice la ONRC, în conformitate cu clauzele stipulate în contractele sau în deciziile de finanţare. Nerespectarea acestor termene va atrage răspunderea beneficiarilor conform legislaţiei în vigoare”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Beneficiarii PNDR, constituiţi ca PFA şi II, care se regăsesc în situaţia menţionată, trebuie să depună la CRFIR sau OJFIR (în funcţie de tipul de proiect) documentele prin care au fost reautorizaţi, dar nu mai târziu de 14 zile lucrătoare de când au luat cunoştinţă şi cu respectarea unor condiţii.

Concret, cei vizați trebuie să menţină forma de organizare conform celei existente la data încheierii contractului sau a deciziei de finanţare. Mai exact, în cazul în care beneficiarul era autorizat ca PFA într-unul dintre momentele descrise mai sus, dar la această dată are un număr de salariaţi mai mare de trei, poate proceda la momentul reautorizării la schimbarea formei de organizare, respectiv ca II (titular al unei întreprinderi individuale). O condiție primordială este însă aceea de a avea aceleaşi coduri CAEN aferente proiectului pentru care a primit finanţare, respectiv să se înregistreze în Registrul Unic de Identificare APIA (RO APIA). Nu în ultimul rând, beneficiarul este obligat să preia integral exploataţia sau exploataţiile pe noua formă de organizare, astfel încât să nu aibă consecinţe asupra stabilirii dimensiunii economice a exploataţiei agricole deţinute de beneficiar.

Lista celor aflaţi în situaţia menţionată poate fi vizualizată accesând site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC): https://www.onrc.ro/index.php/ro/legea-182-2016

Publicat în Finantari

Comisia Europeană (CE) a aprobat propunerea venită din partea șefiei Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) de a nu retrage în întregime sprijinul acordat tinerilor fermieri şi celor cu ferme mici, cei care nu îşi stabilesc domiciliul şi sediul social în Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) în care este înregistrată exploataţia agricolă în maximum nouă luni de la semnarea contractului de finanţare.

Conform noilor modificări procedurale, sprijinul financiar acordat ar putea fi recuperat doar parţial de la aceştia, a anunțat AFIR, miercuri, 13 februarie 2019, schimbările preconizate fiind în directă legătură cu angajamentele pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii subMăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, respectiv subMăsurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Pe de altă parte, AFIR precizează că, având în vedere aceste angajamente asumate de beneficiari, pentru neîndeplinirea obiectivului în termenul de 33 de luni sau 57 luni în cazul proiectelor din sectorul pomicol, respectiv până la depunerea tranşei a doua de plată, se va proceda la recuperarea integrală a sprijinului financiar şi nu se va mai acorda a doua tranşă.

Conform instrucţiunilor de plată, beneficiarii trebuie să depună documente relevante (cartea de identitate a beneficiarului de proiect şi certificatul constatator ONRC) din care să reiasă domiciliul şi sediul social într-una dintre UAT-urile în care exploataţia este înregistrată, în termen de 9 luni de la data semnării contractului de finanţare, dar nu mai mult de 33 de luni sau 57 de luni (pomicultură), respectiv până la depunerea celei de-a doua tranşe de plată. Totodată, este necesară depunerea documentelor relevante din care să reiasă faptul că reprezentantul legal al proiectului şi-a stabilit locul de muncă în aceeaşi UAT sau zonă limitrofă dacă este cazul, în acelaşi termen.

„În urma numeroaselor solicitări primite din partea beneficiarilor celor două subMăsuri atât de importante, am făcut toate demersurile necesare pentru a obţine aprobarea Comisiei Europene pentru a nu retrage în întregime sprijinul acordat acestor fermieri. Am depus toate eforturile pentru a permite celor care, din motive obiective, îşi îndeplinesc angajamentele cu întârziere, în termenul de maximum 33 de luni sau 57 de luni în cazul proiectelor din sectorul pomicol, respectiv până la depunerea celei de-a doua tranşe de plată, să îşi finalizeze investiţiile. Am făcut aceste modificări pentru a preveni recuperarea integrală a sprijinului financiar de la tinerii fermieri şi a celor cu ferme mici, care îşi îndeplineau cu întârziere angajamentele şi am reuşit să obţinem ceea ce ne-am propus. Însă, aş vrea să accentuez faptul că nerespectarea acestei condiţii în termenul de 9 luni atrage recuperarea parţială, calculată proporţional cu valoarea obiectivului nerealizat, în raport cu procentul de îndeplinire al acestuia. Aceste modificări se aplică tuturor beneficiarilor submăsurilor 6.1 şi 6.3, inclusiv celor care au contracte sau decizii de finanţare încheiate la data aprobării procedurilor”, precizează directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

În Ordinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (OMADR) 89 din 12 februarie 2019 se precizează faptul că pentru beneficiarii care nu îşi stabilesc domiciliul şi sediul social în UAT unde este înregistrată exploataţia agricolă, respectiv locul de muncă în aceeaşi UAT sau zona limitrofă a UAT în care este înregistrată exploataţia, în termen de 9 luni de la semnarea contractului de finanţare, dar îndeplinesc aceste condiţii cu întârziere, se va realiza recuperarea parţială a sprijinului.

Publicat în Finantari

În noul exercițiu financiar 2021-2027, Planul Naţional de Dezvoltare Rurală ar urma să fie abandonat din punct de vedere conceptual, ca urmare a apariției unui nou concept al Politicii Agricole Comune (PAC), și anume Planul Strategic Național a declarat, luni, 4 februarie 2019, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„În primul rând, vom abandona Planul Naţional de Dezvoltare Rurală ca şi concept. El se va stinge în exerciţiul 2021-2027, dat fiind faptul că există un nou concept al Politicii Agricole Comune. Se păstrează cei doi piloni, plăţile directe şi cel de dezvoltare rurală, dar se topesc într-un nou concept, și anume acela de «Plan Strategic Naţional» care va aduna la un loc cele două culoare de alimentare europeană, înţelegând FEGA şi FEADR. Acestea vor aduna la un loc o decizie de a putea transfera de la un pilon la altul sume care pot alimenta prin Planul Strategic Naţional dorinţele statale, deciziile, dorinţele care izvorăsc dintr-o cerinţă a satului românesc şi dintr-o nevoie a fermierului român. Iată, deci, că vom fi nevoiţi să folosim alte mecanisme, alte instrumente. Pentru aceasta, trebuie să ne pregătim şi întrebarea se pune cum, pe de-o parte pregătim în lumina dorinţei interesului fiecărei ţări să facem o Politică Agricolă Comună care să convină tuturor acelora care o compun, să facem instrumente uşoare de lucru şi să creăm mecanisme care pot să ducă în final la realizarea obiectivului propus de orice ţară, prin Planurile Naţionale Strategice”, a subliniat ministrul Petre Daea, potrivit unui comunicat al MADR.

Oficialul guvernamental a evidenţiat că principalul obiectiv urmărit pentru noua PAC este trecerea de la conformitate la performanţă. Totodată, ministrul a punctat că în ultima perioadă „PAC ne-a ajutat să ne dezvoltăm, fermierii sunt mult mai bine pregătiţi”, iar fondurile intrate de la Uniunea Europeană au ajutat agricultura românească se evolueze, motiv pentru care „nu trebuie să pierdem nicio secundă pentru a construi, împreună cu celelalte ţări, o Politică Agricolă Comună care să ne avantajeze pe toţi”.

Petre Daea a fost prezent luni la Conferinţa Naţională cu tema „Satul românesc are viitor”, eveniment organizat de MADR, prin Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală din cadrul Autorităţii de Management pentru PNDR.

Publicat în Știri interne

Dintr-un total de 8.600 de solicitări de finanţare depuse online pentru investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi non-agricole în mediul rural prin intermediul subMăsurilor 6.2 şi 6.4 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), cu o valoare totală de 769 de milioane de euro, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a încheiat contracte de finanţare cu 3.025 de antreprenori, în valoare totală de 271 de milioane de euro, a anunțat miercuri, 21 noiembrie 2018, AFIR.

Mai mult, anunță vocile autorizate ale AFIR, plăţile efective realizate către beneficiarii celor două subMăsuri au depășit 135 de milioane de euro.

„Interesul solicitanţilor pentru dezvoltarea activităţilor non-agricole reprezintă o dovadă relevantă a dezvoltării antreprenoriatului rural şi a orientării multor fermieri către diversificarea activităţilor pe care le desfăşoară. În fapt, scopul acestor linii de finanţare este exact acela de a minimiza dependenţa veniturilor de activităţile agricole, de a oferi locuitorilor satului românesc accesul la servicii şi de a încuraja producţia de bunuri locale de înaltă calitate. Precizez că am efectuat plăţi beneficiarilor celor două subMăsuri, 6.2 şi 6.4, în valoare totală de peste 135 de milioane de euro. Ştiu că sunt solicitanţi care nu au reuşit să primească finanţare, alocarea fiind mult mai mică decât cererea. Aş fi vrut ca toţi să reuşească şi să îşi vadă ideea pusă în practică, dar, la momentul conceperii PNDR, aceasta a fost viziunea – să nu uităm că scopul acestui program este dezvoltarea agriculturii şi a mediului rural în totalitatea lui”, a declarat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Cele mai multe solicitări de finanţare prin intermediul celor două subMăsuri, 5.130 de proiecte, au fost depuse pentru investiţii legate de furnizarea de servicii în mediul rural - servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare, servicii de consultanţă, contabilitate, juridice, service auto, servicii foto-video sau salon de înfrumuseţare.

Foarte mare căutare au avut şi pensiunile agroturistice finanţate prin PNDR 2020. Astfel, pentru infrastructura în unităţile de tip agroturistic şi în activităţi de agrement, AFIR a primit 1.934 de solicitări, din care 908 prin sM 6.2 şi alte 1.026 prin sM 6.4.

De asemenea, AFIR a primit online 1.135 cereri de finanţare pentru activităţi pentru producerea şi comercializarea produselor non-agricole, cum ar fi: fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie sau fabricarea produselor chimice, farmaceutice.

Pentru activităţi meşteşugăreşti (activităţi de artizanat, olărit, brodat, prelucrare manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii etc.) au fost depuse 482 de solicitări de finanţare aferente ambelor subMăsuri.

Pentru investiţiile în producţia de combustibil din biomasă (fabricarea de peleţi şi de brichete), în vederea comercializării, AFIR a primit 73 de cereri de finanţare.

Publicat în Finantari

Executivul de la București a contractat un împrumut de 450 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) în vederea finanțării contribuției naționale la punerea în aplicare a Programului de Dezvoltare Rurală (PNDR), alături de ajutoarele nerambursabile de la fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru perioada 2014-2020.

Acordul de finanțare a fost aprobat cu ocazia reuniunii Consiliului de Administraţie al BEI, care are loc în Capitală.

„Banca Europeană de Investiţii a avut şi are un rol foarte important privind dezvoltarea economică în România. Sunt foarte multe proiecte, sume importante acordate României, iar împrumutul de azi, de aproximativ 450 de milioane de euro, este o finanţare importantă pentru sectorul rural din România. Este a şasea finanţare de acest tip. Îmi aduc aminte că acum zeceani am semnat un prim acord-cadru de finanţare de aproape un miliard de euro. Este important felul în care România trebuie să schimbe abordarea privind implementarea şi derularea acestor contracte. (...) Trebuie să insistăm pe modul în care se derulează proiectele, modul în care se urmăreşte zi de zi, lună de lună, derularea unor proiecte, pentru ca banii să fie folosiţi la timp. Din păcate, în ultimele săptămâni, luni, am avut la nivel de guvern hotărâri de guvern prin care modificăm termenul de finalizare a unor împrumuturi. Am spus că trebuie să fim mai atenţi şi, atunci când este cazul, să justificăm foarte bine dacă este cazul de prelungiri de astfel de acorduri”, a precizat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, cu ocazia semnării documentului.

La rândul său, preşedintele BEI, Werner Hoyer, a adăugat că acordul semnat luni vizează „planurile făcute” pentru perspectiva financiară 2014 - 2020 şi a subliniat că banca operează în România de mai bine de 25 de ani, perioadă în care a acordat împrumuturi de circa 13 miliarde de dolari.

„Vin aici în mod regulat din 1994. Am venit de foarte mult timp pentru că la vremea respectivă coordonam procesul de aderare al României la Uniunea Europeană. La acel moment, acum 24 de ani, nu era foarte clar, mai bine zis săpat în piatră, că România va deveni membru al Uniunii Europene, va avea preşedinţia Consiliului UE sau că ministrul de Finanţe urma să devină preşedinte al Consiliului Guvernatorilor BEI. Este un foarte bun moment să celebrăm şi să felicităm România pentru avansul pe care l-a înregistrat şi să-i mulţumim domnului ministru Teodorovici pentru munca pe care a depus-o şi o va depune ca preşedinte al Consiliului Guvernatorilor. Ceea ce am semnat azi priveşte planurile făcute pentru perspectiva financiară 2014-2020 şi aici vine rolul Băncii Europene de Investiţii în sprijinul programelor, proiectelor ce au fost deja antamate. Având în vedere că ne pregătim cu toţii pentru preşedinţia Consiliului UE ce va fi deţinută în următorul semestru de România şi că mâine şi poimâine va avea loc aici întâlnirea Consiliului Guvernatorilor BEI, momentul semnării acordului-cadru între noi nu putea fi mai bine găsit. Banca Uniunii Europene şi-a început operaţiunile în România de mai bine de 25 de ani. În 2007, România s-a alăturat UE şi, din acel an până acum, BEI a furnizat României împrumuturi de circa 13 miliarde de dolari destinate dezvoltării economiei ţării”, a punctat Hoyer.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va fi promotorul proiectului, iar beneficiarii finali ai împrumutului vor fi entităţi publice şi private. Aceasta este a doua operaţiune a BEI care sprijină dezvoltarea rurală în România. Operaţiunea anterioară, în valoare de 300 de milioane de euro, care a sprijinit PNDR 2007-2013, a fost finalizată, de plăţile din cadrul acesteia beneficiind circa 900 de proiecte de infrastructură rurală, 4.000 de fermieri şi IMM-uri din domeniul industriei agroalimentare şi din sectorul forestier.

Publicat în Finantari

În schimbul unei eventuale diminuări a fondurilor destinate dezvoltării rurale - subiect al unor negocieri intense care vor avea loc în perioada următoare - plăţile directe acordate fermierilor români ar putea creşte „ușor”, ca urmare a unei propuneri făcute în contextul viitorului buget al agriculturii post-2020, a precizat, joi, 13 septembrie 2018, Phil Hogan, comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, aflat într-o vizită oficială la București.

Acesta a adăugat că speră ca acest subiect să fie dezvoltat „mai mult” sub preşedinţia României de la 1 ianuarie 2019.

„Oamenii vor să ştie care va fi bugetul după 2020. Propunerea noastră inițială a fost să luăm în calcul faptul că Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, iar din acest lucru rezultă cu 12 miliarde de euro în minus la bugetul total al Uniunii Europene. Propunerea pe care am făcut-o pentru bugetul agriculturii post-2020 înseamnă pentru fermierii români o păstrare și o ușoară creştere pe plăţile directe. Avem o reducere a fondurilor destinate dezvoltării rurale, decizie care, bineînțeles, poate fi subiectul unei negocieri în lunile următoare. Am reuşit să facem ceva mai mult pentru a micşora această diferenţă pe problema convergenței externe între fermierii din vestul şi din estul Europei. Sigur, vor fi negocieri și pe acest subiect cu privire la care, sub președinția rotativă, vom putea dezvolta mai mult în următoarele luni sub președinţia României de la 1 ianuarie 2019. Am să amintesc şi de finanţarea de coeziune crescută cu 8%, deci comisarul pe care îl cunoaşteţi a făcut o treabă bună pentru România în ceea ce privește acest subiect”, a menționat oficialul european, după semnarea unor acorduri operaţionale între Fondul European de Investiţii (FEI) şi reprezentanţii a patru bănci selectate pentru creditarea fermierilor cu partajarea riscului.

Conform spuselor lui Hogan, cu ajutorul Băncii Europene de Investiţii şi al Programului Naţional de Dezvoltare Rurală din România, pot fi mobilizate sume importante pentru accesul la credite pentru fermierii români.

Fondul European de Investiţii (FEI) a selectat patru bănci româneşti în cadrul primului acord de finanţare în domeniul agricol din România, pentru a oferi noi finanţări fermierilor din întreaga ţară. Cele patru bănci sunt Banca Comercială Română, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank şi UniCredit Bank, care vor acorda finanţări în valoare de 155 de milioane de euro, pentru peste 1.300 de fermieri şi întreprinzători din mediul rural.

„Suntem încântaţi să alegem primele patru bănci care să acorde finanţare de peste 155 de milioane de euro în cadrul primului acord în domeniul agricol sprijinit de UE în România. Suntem convinşi că împreună cu aceste bănci vom putea crea mai multe oportunităţi pentru fermierii români, în special pentru fermele mici, pentru a-şi extinde producţia şi pentru a spori competitivitatea sectorului în România”, a precizat secretarul general al FEI, Maria Leander.

La rândul său, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, susţine că este important că există la ora actuală, la dispoziţia fermierilor, un astfel de fond de creditare, pe care trebuie să îl folosească.

„Iată că putem asista astăzi la un drum împlinit prin semnarea acestor acorduri între dumneavoastră şi bănci, dar cel mai important lucru este acordul nostru cu fermierii. Iată că astăzi au la dispoziţie un fond pe care trebuie să îl folosească şi acest lucru nu era posibil să îl parcurgem, dacă nu primeam sprijin de la Comisie. (...). Phil, am făcut legătura cu fermierii, ei mi-au transmis, ştiind că vei fi aici, o parte din sufletul lor, o parte din dragostea lor faţă de ţară, o parte din respectul pe care îl poartă românii celorlalţi şi ştiu să aprecieze gesturile frumoase făcute pentru români şi România”, a spus ministrul Agriculturii, adresându-se comisarului european.

Daea i-a dăruit acestuia un baston de cioban, o pălărie şi un pieptar tradiţional din zona Sibiului.

„Îngăduie-mi, Phil, să îţi dau bastonul pe care mi l-a dat un crescător de oi şi care mi-a spus că în foarte multe momente l-a apărat. Şi pentru că l-a apărat pe el, primeşte-l şi tu ca să fii apărat de orice, dar să fii totdeauna protejat de dragostea pe care ţi-o dau românii. O femeie în vârstă de 77 de ani din zona Sibiului, am fost la dumneai acasă, am văzut ce face într-o cameră la subsolul casei şi am spus că am nevoie de aşa ceva pentru a-ţi dărui (pălărie n.r.). Să ştii că este anonimă, dar româncă”, a spus Daea.

El i-a dăruit oficialului european şi un pieptar tradiţional din partea unui „cetăţean care a ştiut că te doare spatele”.

România a obţinut, anul trecut, 126 de milioane de euro printr-un acord de finanţare derulat prin Fondul European de Investiţii (FEI), bani destinaţi fermierilor români pentru a putea beneficia de credite de investiţii şi de dezvoltare în condiţii avantajoase.

Acordul de finanţare este susţinut 70% din fonduri europene şi 30% din contribuţia băncilor.

Potrivit reprezentanţilor FEI, acesta este un produs de creditare cu partajarea riscului care va reduce semnificativ ratele dobânzilor şi va îmbunătăţi cerinţele de garantare a împrumuturilor acordate întreprinderilor active în sectorul agricol.

România este a cincea ţară din UE care a semnat un astfel de acord de creditare cu FEI, după Estonia, Germania, Italia şi Franţa.

După semnarea acestui acord, s-a lansat un apel de cereri de interes pentru instituţiile de creditare, fiind selectate în prezent cele patru bănci care au semnat acordurile operaţionale cu Fondul European de Investiţii (FEI).

Valoarea maximă a unui credit va fi de un milion de euro, iar rata dobânzii va fi 0% pentru contribuţia PNDR reprezentând maximum 70% din credit, iar pentru contribuţia instituţiilor financiare rata dobânzii va fi conform propriei politici de creditare. Instrumentul se adresează cu prioritate fermelor mici şi celor care fac investiţii până în 50.000 de euro.

FEI este o instituţie financiară internaţională, parte a Grupului Băncii Europene de Investiţii, specializată în finanţarea de risc pentru IMM-uri. FEI sprijină obiectivele UE prin favorizarea inovării, a cercetării şi dezvoltării, a antreprenoriatului şi a creării de noi locuri de muncă.

Publicat în Finantari

Oficialitățile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) iau în calcul să transmită Comisiei Europene (CE) o cerere de instituire a unor prime de menţinere şi dezvoltare a micilor exploataţii deţinute de persoane până în 40 de ani, în condițiile în care această categorie de fermieri nu este eligibilă în cadrul măsurilor de instalare a tinerilor fermieri (M 6.1 PNDR).

Nevoia reînnoirii generaţiilor implicate în agricultură şi cea a transferului echitabil al activităţii agricole au fost dezbătute cu ocazia celei de-a treia Conferinţe Regionale dedicate dezbaterii subiectelor privind implementarea eficientă a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), desfăşurată la Brăila, în data de 10 septembrie 2018.

„România propune soluţii pentru stabilizarea fermierilor tineri în zonele rurale. În viitor solicităm Comisiei Europene instituirea unor prime de menţinere şi dezvoltare a micilor exploataţii deţinute de persoane până în 40 de ani. În acest moment, această categorie de fermieri nu este eligibilă în cadrul măsurilor de instalare a tinerilor fermieri (M 6.1 PNDR) şi consider că acesta este un motiv de discriminare şi descurajare tocmai a celor care au început cu greu şi au luptat pentru a-şi menţine viabile exploataţiile, chiar dacă nu au dimensiunile foarte mari. Abordarea LEADER şi utilizarea grupului de acţiune locală reprezintă o soluţie foarte bună pentru o distribuţie teritorială echilibrată a fondurilor de dezvoltare dedicate în mod special tinerilor şi fermelor mici şi mijlocii”, a declarat secretarul de stat în cadrul MADR, Alexandru Potor, cu ocazia reuniunii.

La rândul său, directorul general adjunct al AFIR, Daniel-Eugeniu Crunţeanu, a precizat că proiectele finanţate cu fonduri europene prin PNDR 2020 la nivelul Regiunii de dezvoltare 2 Sud-Est Constanţa au permis angajarea a peste 570 de oameni în noi locuri de muncă, susţinerea financiară pentru instalarea a 1.640 de tineri fermieri, precum şi finanţarea a 1.200 de antreprenori care dezvoltă investiţii neagricole în mediul rural.

„Impactul fondurilor europene în dezvoltarea durabilă a mediului rural este evident şi prin contractarea proiectelor prin care sunt în curs de realizare peste 470 de kilometri de drumuri comunale, peste 220 de kilometri de reţele de canalizare şi de alimentare cu apă, precum şi 21 de grădiniţe şi 4 creşe şi unităţi after school. Avem în acest moment câteva linii de finanţare pe care fermierii sau producătorii agricoli le pot încă accesa. Mă refer la submăsura 4.1 care oferă sprijin substanţial pentru exploataţiile agricole atât pentru cele vegetale, cât şi pentru fermele de familie, submăsura 6.3 dedicată fermelor mici, dar şi submăsura 4.2 - procesarea produselor agricole”, a afirmat Daniel Crunţeanu.

La evenimentul de la Brăila au mai participat directorul general adjunct al DGDR- AM PNDR Carmen Boteanu, reprezentanţi ai APIA, preşedintele-director general al FGCR, Alina Mihaela Toma, directorul general al FNGCIMM, Alexandru Petrescu, şi alţii.

În regiunea de dezvoltare Sud-Est, doar 17.830 dintre fermieri au vârsta până în 40 ani, iar din totalul de 112.096 cereri unice de plată înregistrate la APIA, mai mult de 51.738 au fost depuse de fermieri cu vârsta de peste 60 de ani.

Publicat în România Agricolă
Pagina 1 din 4