PRO AGRO - REVISTA FERMIERULUI

În viziunea președintelui interimar al Pro Agro, Emil Dumitru, exprimată în cadrul conferinței Mediafax „Smart Agriculture”, competitivitatea fermelor mari trebuie susținută de factorii decidenți din România.

„Agricultorii, fermierii mari, care produc pentru piață, sunt deschiși față de tehnologie, au sisteme de ghidaj și asistăm la o reducere în utilizarea de pesticide. Cred că trebuie să trecem la o altă etapă. M-am săturat de discursuri populiste. Trebuie să ne gândim la fermele mari, cum să susținem competitivitatea lor”, a afirmat liderul interimar al Federației Pro Agro.

De asemenea, Dumitru a adăugat că fermele de familie trebuie aduse, la rândul lor, la un nivel înalt de tehnologizare, astfel încât să poată fi competitive și ele pe piața internațională.

„Trebuie să facem politici inteligente, să reducem costurile fermierilor. Eu sunt un susținător al fermelor de familie, iar acestea trebuie susținute foarte mult. (…) Trebuie să aducem pe câți mai mulți în această zonă a tehnologiei, dacă vrem ca domeniul agriculturii și cel al industriei alimentare să fie unul cu care să ne mândrim”, a mai declarat Dumitru.

Organizatorii evenimentului și-au propus, printre altele, să discute despre maniera de finanțare a fermierilor români pentru a se dota tehnologic, să dezbată modul cum au folosit fermierii aplicațiile, cum poate lucra drona ca zilier la fermă, care sunt noutățile momentului în materie de inputuri agricole – substanțe chimice, tratamente, semințe, utilaje.

Publicat în Eveniment

Președintele interimar al Pro Agro, Emil Dumitru, consideră că instrumentele de gestionare a riscurilor sunt la fel de importante precum plățile directe pe suprafață și a mărturisit că se fac primii pași în realizarea unui fond mutual în sectorul vitivinicol românesc, potrivit propriilor afirmații din conferința de presă de miercuri, 8 mai 2019, prin intermediul căreia a anunțat oficial că se retrage din funcția de președinte al organizației.

„Ca să faci un fond mutual, îți trebuie, pe lângă fondul mutual (n.r. - în sine), ca instrument de gestionare a riscurilor, inclusiv instituirea unei cotizații profesionale agricole. Este foarte greu să vorbesc despre o astfel de cotizație, astăzi, după evenimentele din ultima perioadă, în care ni s-a pus o etichetă nedreaptă și nemeritată pentru tot mediul asociativ. Eu susțin, în continuare, că instrumentele de gestionare a riscurilor sunt, în egală măsură, la fel de importante ca și plățile directe pe suprafață”, a precizat șeful interimar al organizației. „Dacă va exista o disponibilitate din partea statului de a schimba din punct de vedere fiscal, cu niște stimulente acordate celor care intră în astfel de scheme de gestionare a riscurilor, de a institui anumite facilități fiscale, cred că lucrul acesta ar putea (n.r. - să funcționeze), măcar sectorial. Nu vă ascund faptul că, acum două săptămâni, am avut o ședință dedicată pe gestionarea riscurilor la Organizația Interprofesională Vitivinicolă, o structură organizatorică destul de bine consolidată, și am luat decizia să facem o analiză, să facem, practic, primii pași și să ne facem un fond mutual dedicat exclusiv sectorului vitivinicol, ținând cont că viticultura are și o alocare financiară dedicată prin Programul Național Suport, iar această măsură este și eligibilă la finanțare prin fonduri europene”.

O soluție la problema gestionării riscurilor, subMăsura 17.1

Conform anunțului făcut în aceeași zi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), fermierii români îşi pot asigura culturile împotriva fenomenelor climatice nefavorabile cu bani europeni prin Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR 2020), fondurile totale disponibile pentru întreaga perioadă de programare fiind de aproape 43 de milioane de euro.

„Începând cu data de 1 aprilie 2019, se află în derulare sesiunea de depunere a cererilor de finanţare pentru subMăsura 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, cu scopul de a încuraja fermierii să își asigure culturile împotriva fenomenelor climatice nefavorabile, cum ar fi: inundaţii, secetă, grindină, îngheţ, ploi torenţiale, tornade, furtuni etc. Sesiunea anuală de depunere a cererilor de finanţare pentru această subMăsură este împărţită în două etape: pentru culturile de primăvară şi pentru cele de toamnă”, se menționează într-un comunicat remis la redacție.

Etapa curentă de depunere a dosarelor cererilor de finanţare, aferentă culturilor de primăvară, se desfăşoară în intervalul 1 aprilie 2019 - 30 noiembrie 2019.

Alocarea financiară pentru întreaga perioadă de programare este de 42.797.487 euro, depunerea dosarelor cererilor de finanţare realizându-se continuu până la epuizarea fondurilor.

Potrivit sursei citate, sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile şi plătită efectiv de către fermier, în cazul fermelor mici cu dimensiunea economică până la 11.999 euro standard output (S.O.) sau de 55% din valoarea primei de asigurare eligibile şi plătită efectiv de către fermier, în cazul fermelor cu dimensiunea economică mai mare sau egală cu 12.000 S.O.

Pentru a beneficia de sprijin, solicitantul va încheia o asigurare pentru riscurile prevăzute, angajându-se să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul şi la termenele prevăzute în contractul de asigurare.

Condiţiile de eligibilitate sunt detaliate în Ghidul solicitantului publicat pe pagina de web a AFIR (www.afir.info/Investiţii PNDR/sM 17.1).

Publicat în Știri interne

În situația în care s-ar putea decide plafonarea subvențiilor, țara noastră nu ar putea crea o masă critică necesară schimbării stării de fapt, a declarat luni, 8 octombrie 2018, președintele Federației Naționale „Pro Agro”, Emil Dumitru, cu ocazia evenimentului organizat de Ziarul Financiar, intitulat „Agricultura, sol fertil pentru dezvoltarea economică a României”.

Acesta a adăugat că viitorul bugetului pe Politica Agricolă Comună (PAC) depinde şi de negocierile post-Brexit ce au loc la ora actuală.

„Nu trebuie să ne ferim de a face şi un scenariu negativ legat de viitorul bugetului pe Politica Agricolă Comună. Deunăzi, m-am văzut cu domnul Michel Barnier (n.r. - negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit) care nu era aşa de entuziasmat pe ce înseamnă negocierile post-Brexit, pentru că, de fapt, nu 10,2 miliarde de euro vor dispărea anual din bugetul Uniunii Europene, ci 14,8 miliarde de euro. Acele scăderi de 5% şi 4% din bugetul pe Politica Agricolă Comună s-ar putea să fie mult mai mari. Trebuie să discutăm foarte serios pe plafonare. Sigur că, dacă se va face, România oricât de mult s-ar opune, n-ar putea să creeze o masă critică. Din păcate, România nu a avut o strategie de a-şi reprezenta interesele într-un mod în care să poată să impună o masă critică de blocaj. În Grupul de la Vişegrad, România are doar statut de observator, adică avem doar rolul de aplaudaci la ceea ce spun ceilalţi, şi spun asta fără să jignesc pe nimeni”, a afirmat şeful Pro Agro .

În plus, Dumitru a menţionat că preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene ar trebui să ne aducă nişte mesaje pe care să le punem pe agenda publică europeană, inclusiv pe agricultură, dacă o să le avem.

„Regula la Preşedinţia rotativă este ca ţara care o deţine să fie jucător. Cred că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2020 - 2027 ar trebui să fie altfel gândit, pentru că nu o să fim competitivi. Cred că nu trebuie să distrugem fermele mari, şi dacă vom avea plafonare să încercăm, prin PNDR, să le finanţăm investiţii pentru creşterea valorii adăugate a materiilor prime”, a declarat reprezentantul Pro Agro.

România nu acceptă plafonarea plăţilor în viitoarea Politică Agricolă Comună, aceasta fiind poziţia mea în Consiliul de Miniştri, preciza ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, miercuri, 16 mai 2018, într-o conferință de presă care a avut loc la sediul MADR.

emil dumitru prezidiu„Am spus-o, înainte de a o spune dumnealui, că nu suntem de acord. În discuţiile pe care le-am avut, şi nu am avut puţine, cu comisarul Hogan, poziţia mea în Consiliul de Miniştri a fost aceasta: «Nu! România nu acceptă plafonarea plăţilor şi cu asta am încheiat»”, a precizat ministrul Agriculturii, întrebat ce părere are faţă de propunerea comisarului privind plafonarea subvenţiilor la 60.000 de euro pe fermă după 2020.

Comisia Europeană a solicitat o plafonare a subvenţiilor pe exploataţie la pragul de 60.000 de euro, iar comisarul pe Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, şi-a exprimat deja sprijinul în favoarea unei astfel de măsuri.

Potrivit statisticilor vehiculate de oficialul Pro Agro, Emil Dumitru, în țara noastră activează 796.799 de fermieri care deţin 3,2 milioane de hectare, adică o medie de patru hectare pe fiecare fermier. Între 30 şi 60 de hectare există 15.692 de fermieri cu o suprafaţă cultivată de 659.000 de hectare, cu alte cuvinte o medie de 41 de hectare. De asemenea, între 60 şi 150 de hectare există 9.757 de fermieri cu o medie de 94 de hectare reprezentând 924.671 de hectare. Între 150 şi 250 de hectare, sunt 3.396 de fermieri cu o medie de 192 de hectare şi reprezintă 653.694 de hectare. Ultimele două paliere reprezintă zonele între 750 şi 1.500 de hectare unde sunt localizați 1.029 de fermieri cu 1,044 milioane de hectare şi o medie pe exploataţie de 15 hectare, respectiv pe dimensiunea 1.500 - 2.500 de hectare sunt 279 de fermieri care deţin 518.216 hectare, şi la peste 2.500 de hectare sunt 40 de fermieri, cu 697.000 de hectare, cu o medie de 483 de hectare.

Publicat în Știri interne

Federaţia Naţională „Pro Agro” solicită Executivului de la București trecerea de urgenţă a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) în subordinea directă a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru coordonarea activităţii instituţiei şi iniţierea procedurii legale de a se discuta în Consiliul Suprem de Apărare ai Ţării (CSAT) despre pesta porcină africană (PPA), o problemă majoră care distruge industria creşterii porcului din România.

Conform unei scrisori deschise transmise premierului României şi tuturor miniştrilor implicaţi în gestionarea PPA de către liderii organizației de fermieri, discuția din CSAT ar putea genera inclusiv declararea stării de urgență în zonele puternic afectate de PPA.

„Se impune, conform Planului de contingenţă al României pentru PPA, declararea stării de urgenţă în zonele afectate, de către Preşedintele României, la solicitarea Guvernului României. Este inadmisibil ca investiţiile efectuate în sectorul de creştere şi îngrăşare a porcului din România să fie împinse în pragul falimentului de modul defectuos în care este gestionată această situaţie de criză”, afirmă vocile autorizate din Pro Agro.

În contextul actual al evoluţiei pestei porcine africane pe teritoriul României, Federaţia Naţională Pro Agro sesizează Executivul de la București cu privire la pericolul pe care PPA îl are asupra fermelor comerciale de creştere şi îngrăşare a porcului din România, entități economice care produc 50% din totalul cărnii de porc destinate consumului intern, cu implicaţii majore în economia naţională.

„Au trecut aproximativ trei luni de la confirmarea virusului PPA în judeţul Tulcea, iar situaţia se prezintă catastrofal din punctul de vedere al gestionării evoluţiei bolii. Numai la nivelul judeţului, sunt confirmate 507 focare de pestă porcină africană în 67 de localităţi, iar în două localităţi există patru suspiciuni cu analize în lucru”, precizează reprezentanţii federaţiei.

Conform afirmațiilor acestora, odată cu transferarea de la nivel central ANSVSA a punctelor de trecere a frontierei către DSVSA judeţene, s-a generat o situaţie prin care gestionarea riscurilor cu implicaţii în scăderea capacităţii de control sanitar-veterinar la frontieră a permis ca România să devină vulnerabilă în ceea ce priveşte PPA.

„Considerăm că această trecere a PIF-urilor, argumentată în nota de fundamentare de modificare a OG 42/2004 şi OG 83/2003 şi justificată tocmai prin întărirea capacităţii administrative a DSVSA-urilor, a fost inoportună, analizând situaţia existentă, şi cerem în regim de urgenţă ca PlF-urile să treacă în subordinea aparatului central al ANSVSA”, se mai menționează în scrisoarea citată.

De asemenea, raportul de audit al CE efectuat de DG (SANTE) 2017-6118, anul trecut în perioada 25 ianuarie - 2 februarie, a reliefat faptul că gestionarea populaţiei de mistreţi şi biosecuritatea din exploataţiile non-profesionale nu sunt aplicate de către România, cu toate că există cadrul legal în acest sens, susţine Pro Agro.

„Ne întrebăm oare cum este posibil ca, într-un răstimp atât de mare, de 16 luni de la acest raport de audit, autorităţile competente - în speţă ANSVSA, împreună cu Ministerul Mediului, Ministerul de Interne şi Ministerul Apelor - nu au luat măsurile necesare pentru uciderea mistreţilor, precum şi inventarierea exactă a porcilor din cadrul gospodăriilor individuale. Faptul că în prima jumătate a anului 2018 nu a existat inventarierea porcilor din gospodăriile populaţiei face ca mişcarea animalelor să nu poată fi controlată, situație ce conduce la propagarea bolii. Este lesne de ştiut că numeroase exploataţii non-profesionale au un nivel foarte redus de biosecuritate şi reprezintă cel mai vulnerabil punct de introducere a infecţiei la porcii domestici (ca să nu mai amintim de acele exploataţii care cresc porcii în semilibertate, precum cantonierii şi stânele)”, mai spun reprezentanţii Pro Agro.

Nu în ultimul rând, contractele existente între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi administratorii terenurilor de vânătoare contribuie la o creştere de la an la an a populaţiei de mistreţi, fără dovada existenţei unor acorduri în vigoare între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi ANSVSA, pentru a inversa această tendinţă. Potrivi sursei citate, această populaţie în creştere va favoriza răspândirea pestei porcine africane şi va crea dificultăţi în eliminarea şi combaterea sa, în cazul în care aceasta ar pătrunde în România.

Reprezentanţii Pro Agro consideră că fermele comerciale afectate trebuie despăgubite printr-un sistem care să ia în calcul pierderile de venit, pentru a-şi putea relua activitatea, altfel simpla despăgubire pe cap de animal nu rezolvă problemele economice generate de PPA.

De asemenea, pentru gospodăriile individuale este nevoie de despăgubirea urgentă a porcilor ucişi în focar, pentru a exista certitudinea din partea crescătorilor că statul român îşi respectă angajamentele asumate atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional.

Pro Agro semnalează o comunicare defectuoasă între Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) şi Unităţile Locale de Decizii (ULD), care nu îndeplinesc cu celeritate măsurile prevăzute în Planul de Contingenţă şi astfel propagarea extinderii virusului este una nemaiîntâlnită în UE.

Din datele Pro Agro, reiese că numărul focarelor de pestă porcină africană la porci domestici şi mistreţi se ridică la 715 în 142 de localităţi din 10 judeţe (Satu-Mare, Bihor, Sălaj, Tulcea, Brăila, Constanţa, Ialomiţa, Galaţi, Ilfov şi Călăraşi).

Publicat în Ultimele noutati

Reținerea unei sume de 0,5 euro/ha sau echivalent UVM fermierilor (n.r. - fermier - o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploatație se situează pe teritoriul României şi care desfășoară o activitate agricolă), echivalentă în lei, ar urma să fie legiferată dacă propunerea de act normativ a Pro Agro ar urma să fie aprobată de Parlament, inclusiv după punctele de vedere venite din partea presei agricole.

Potrivit unui comunicat al organizației de fermieri, federația a inițiat deja elaborarea unui proiect de act normativ intitulat „Legea pentru instituirea unei cotizații profesionale agricole aplicate fermierilor pentru finanțarea asociațiilor profesionale membre ale unor organizații profesionale/interprofesionale reprezentative din sectorul agroalimentar”, în vederea asigurării finanțării predictibile a mediului asociativ.

„Demersul nostru vine în contextul nevoii unei reprezentări consistente a intereselor fermierilor din România, atât la nivel național, cât și european. Numai în acest mod, mișcarea asociativă din agricultură poate să conducă la asigurarea creșterii competitivității fermelor și industriei alimentare din România. Mecanisme de finanțare asemănătoare sunt adoptate și în alte țări membre ale Uniunii Europene, cel mai relevant caz fiind Franța. În consecință, considerăm că Parlamentul României ar trebui să își asume acest proiect de act normativ, astfel încât fermierul român să fie cu adevărat reprezentat la masa negocierilor, fie în România, fie la Bruxelles”, afirmă cei din conducerea organizației, precizând că demersul este susținut și de către Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).

În plus, Federația apelează inclusiv la sprijinul presei agricole pentru a face cunoscută inițiativa legislativă și, eventual, pentru a primi observații și propuneri de îmbunătățire a textului inițial, astfel încât să determine puterea politică din Parlamentul României să îl transforme în lege.

Inițiatorii mai precizează că plata cotizației profesionale agricole prevăzută la art.1 se face anual, prin reținerea unei sume de 0,5 euro/ha sau echivalent UVM fermierilor prevăzuți la art.1 al propunerii de act normativ, echivalent în lei la data stabilirii ratei de schimb la cursul de schimb stabilit în ultima zi lucrătoare înaintea datei de 1 august care precedă exercițiul financiar pentru care sunt stabilite alocațiile financiare, publicat de Banca Centrală Europeană conform Regulamentului Delegat (UE) nr.907/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea şi închiderea conturilor, garanțiile și utilizarea monedei euro.

Conform proiectului de act normativ, la art.1 se precizează următoarele: „Suprafața agricolă înseamnă orice suprafață de teren arabil, de pășune permanentă şi de fâneață permanentă sau cultivată cu culturi permanente; Animale declarate înseamnă animalele care fac obiectul unei cereri de ajutor pentru animale în cadrul schemei de ajutoare pentru animale sau care fac obiectul unei cereri de plată pentru o măsură de sprijin legată de animale; Exploataţie înseamnă ansamblul unităților de producție utilizate pentru activităţi agricole şi gestionate de un fermier, situate pe teritoriul României; Fermier înseamnă o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploataţie se situează pe teritoriul României şi care desfăşoară o activitate agricolă; Hectar eligibil înseamnă suprafaţa agricolă utilizată pentru o activitate agricolă din cadrul unei exploataţii. Se instituie începând cu anul de cerere unică de plată pe suprafaţă 2018 o cotizație profesională agricolă aplicată fermierilor pentru finanțarea Asociațiilor profesionale membre ale unei Organizațiilor Profesionale/Interprofesionale reprezentative din sectorul agroalimentar. Fermierii care au obligația plății cotizaţiei profesionale agricole prevăzută la alin.(1) sunt fermieri activi definiți în conformitate cu Ordonanța de Urgență nr. 3 din 18 martie 2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură care depun anual cerere unică de plată pentru suprafaţă agricolă și/sau animale declarate”.

Totul a început cu conceptul de cotizație voluntar-obligatorie

Despre această propunere de contribuție a vorbit, încă din ianuarie 2018, fostul vicepreședinte LAPAR, fermierul Nicolae Sitaru, pe atunci prezentată sub forma unei cotizații voluntar-obligatorie, și a dat exemplul Franței în acest sens.

La finele lunii ianuarie a.c., acesta acuza în mod direct șefiile din ultimii ani ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru neimplicarea în susținerea financiară a apartenenței organizațiilor de fermieri români la COPA COGECA, o puternică organizație de lobby de la Bruxelles, și făcea apel la unitate, astfel încât toate organizațiile din sectorul agroalimentar autohton să se unească sub o singură umbrelă, potentă financiar.

„Fac un apel la unitate a tuturor asociațiilor profesionale din România să încercăm o dată pentru totdeauna să ne unim într-un efort de a putea reprezenta cum trebuie fermierul din România în fața instituțiilor de la Bruxelles. Din păcate, cei care știu, noi am fost primiți de vreo trei ori până acum la COPA COGECA și am fost dați afară de vreo două ori pentru neplata cotizației”, a afirmat Sitaru în deschiderea congresului „Fermieri pentru fermieri”, organizat joi, 25 ianuarie 2018, la București. „Cred că, din păcate, Ministerul Agriculturii, ministrul Agriculturii, oricare a fost el, nu ne-a dorit niciodată puternici. O organizație foarte puternică în România nici măcar domnul (n.r. - Valeriu) Tabără (n.r. - nu a reușit să pună bazele), dacă tot este în fața mea, aici... ”.

Tot el a precizat că o organizație puternică de fermieri în România ar face „mult bine” mediului agricol din România și consideră că ar trebui să preluăm un model de la francezi.

„(...) că tot Arnaud (n.r. - Perrein) este francez și tot vorbește el despre cotizația voluntar-obligatorie cum se întâmplă și în Franța; nu inventăm noi roata. Așa se întâmplă acolo și cred că așa este bine. Astfel, sarcina aceasta a finanțării asociațiilor profesionale să fie mai mică pentru fiecare fermier și să ajungă pentru reprezentarea noastră și la Bruxelles”, a adăugat Sitaru. „Problema cu reprezentarea noastră la Bruxelles este celebra cotizație care ajunge pe la vreo 500.000 de euro și, deocamdată, nicio organizație profesională din România nu a fost în stare să strângă acești bani în fiecare an și să se ducă cu ei la Bruxelles. Asta înseamnă că trebuie s-o facem împreună, împreună toate organizațiile și cu mâna întinsă către ministrul Agriculturii”.

Conform aprecierilor fermierului român, soluția propusă de francezul Arnaud Perrein i-ar scuti pe omologii săi „de o umilință” și „de situația de a ne duce cu căciula-n mână în fața ministrului” (n.r. - Agriculturii), oricare ar fi el, pentru a-i cere banii necesari achitării cotizației la COPA COGECA.

Și asta, în ciuda orgoliilor producătorilor agricoli de la noi din țară.

„Deși (...) spunem că suntem fermieri mari și tari, când ajungem să fim reprezentanți acolo, nu suntem. (...) Deocamdată, trăim în România, câteodată, cu prea multe orgolii, și ar trebui să le lăsăm la o parte și să încercăm să vedem care este soluția ca, împreună, să fim o voce unitară la nivelul țării”, a conchis el.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a demisiei lui Florentin Bercu, implicit a vacantării postului de director executiv al Pro Agro, conducerea federației lansează o provocare publică pentru toți cei interesați de preluarea acestei funcții de coordonare a aparatului executiv.

„Federația Pro Agro oferă șansa în mod transparent unei cariere de coordonare a aparatului executiv persoanelor interesate să accepte o astfel de provocare și lansează public invitația de a trimite CV-ul pentru funcția de director executiv pe adresa federatiei, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.”, se menționează într-un comunicat de presă al organizației.

Totodată, șefia Federației Naționale Pro Agro îi mulțumește oficial lui Bercu Florentin pentru activitatea desfășurată în calitatea de director executiv în cei șase ani de activitate, în care a pus în aplicare deciziile conducerii de reprezentare a intereselor producătorilor din agricultură, industria alimentară și serviciile conexe din România.

„Secretariatul executiv a fost coordonat de domnul Bercu Florentin de la înființarea federației și până în prezent, când a decis să accepte o nouă provocare, perioadă în care Pro Agro a cunoscut o dezvoltare și o consolidare a asocierii în agricultură și industria alimentara”, se mai menționează în document. „Domnul Bercu Florentin este unul dintre cei care au contribuit la dezvoltarea Federației Naționale Pro Agro, motiv pentru care îi mulțumim și îi urăm succes în cariera pe care o va urma”.

Federația Națională Pro Agro este o organizație profesională înființată în anul 2012 de și pentru producătorii din agricultură, industria alimentară și servicii conexe din România, în vederea promovării, reprezentării, susținerii și apărării intereselor membrilor organizațiilor profesionale reprezentative la nivel național în raport cu instituțiile europene și naționale, publice sau private.

Federația Națională Pro Agro este o organizație-umbrelă care răspunde provocărilor cu care se confruntă membrii săi din cele 16 organizații profesionale și interprofesionale afiliate, prin promovarea și sprijinirea unei economii rurale durabile în care agricultura este esențială pentru viitorul tuturor și este vocea producătorilor din acest sector, care constituie un important pilon al economiei naționale românești, reprezintă interesele și nevoile membrilor, coordonând și sprijinind organizațiile profesionale pe teme agricole, economice, juridice, fiscale, educaționale și sociale. Mai multe detalii, pe www.cnproagro.ro

Publicat în Ultimele noutati

În viziunea Grațielei Leocadia Gavrilescu, ministrul Mediului, omologul său de la Agricultură din Guvernul Tudose, Petre Daea, ar fi trebuit să fie prezent miercuri, 6 septembrie 2017, la sediul ANM, pentru a felicita conducerea Administrației Naționale de Meteorologie ca urmare a reușitei de a lansa cea mai nouă soluție IT dedicată managementului fenomenelor meteo și agrometeo din România, alături de Siveco.

„Îmi pare foarte rău că reprezentantul Ministerului Agriculturii nu este aici, pentru că mi-aș fi dorit foarte mult ca domnul ministru Daea (n.r. - Petre Daea, ministrul Agriculturii), așa cum de fiecare dată îi aplaudă, îi felicită pe producători și pe toți cei care fac agricultură în România, să fi felicitat și Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru modul în care vor colabora în continuare”, a declarat Gavrilescu la sediul ANM.

Oficialul guvernamental a adăugat că, prin lansarea acestui produs, se „încheie un proiect” și se „lansează o operațiune” pe partea de agricultură. Potrivit spuselor sale, prin intermediul acestui sistem, agricultorii au posibilitatea de a fi la curent, din timp, cu avertizările meteo, astfel încât să poată să-și protejeze obiectul muncii.

„Este un soft extraordinar de important pentru toți producătorii agricoli, pentru că proiectul pe care l-au implementat ANM și firma dezvoltatoare este valabil pentru toți cei care au activități în domeniul agriculturii, fie că sunt crescători de animale, fie că sunt la munca câmpului. Important este că pe cele trei zile pe care care au posibilitatea de acces pe aplicația pe telefon să vadă exact care este starea vremii, astfel încât să poată să prevină orice eveniment care ar putea să ducă la pagube în propria desfășurare a activității agricole”.

La rândul său, șefa ANM, Elena Mateescu, a precizat că aplicația va fi tarifată cu 9,95 euro pe an, costuri de transmisie și furnizare de date. În plus, în viziunea sa, suma este mică, în comparație cu beneficiile oferite de acest serviciu.

„Pentru a avea informații la nivelul fiecărei locații din România, acolo unde se găsește fiecare, cred că este extrem de puțin (n.r. - prețul de 9,95 euro pe an)”, a mărturisit Mateescu. „În contextul schimbărilor climatice actuale și previzibile, cea mai bună modalitate de a găsi măsuri de adaptare specifice pentru agricultură și nu numai se bazează pe activitatea de prognoză și avertizarea fenomenelor meteo periculoase, precum și pe informații specializate privind evoluția, intensitatea și aria de extindere a acestora. Fundamentarea procesului de adaptare la schimbările climatice pe date climatice și studii specializate va permite factorilor de decizie și practicienilor să ia cele mai bune măsuri de prevenire și diminuare a riscurilor climatice”.

Și Emil Dumitru, președintele Pro Agro, spune că o astfel de aplicație nu face altceva decât să crească gradul de competitivitate al producătorilor agricoli români.

„Avem o directivă de utilizare durabilă a pesticidelor. Avem tehnologii agricole performante. Avem utilaje cu aplicare pe calculator, asistată de GPS. Practic, pentru orice fel de investiție pe care o facem în culturile noastre, avem nevoie de informații cât mai actualizate, ca să știm dacă nu cumva, chiar și o fermă de familie, aruncăm banii pe fereastră. Dacă vine ploaia într-o oră, spre exemplu, practic toată substanța activă pe care am aplicat-o este degeaba, va trebui să reluăm procesul de aplicare a tratamentelor fitosanitare”, a menționat Dumitru. „Personal, încă de un an și ceva, i-am arătat doamnei Elena Mateescu o aplicație similară care, sigur, nu mă mulțumea la momentul respectiv pentru că erau niște informații primare. Eu cred că România anului 2017 și agricultura anului 2017 se remarcă printr-o tehnologizare a agriculturii, o creștere a productivității”.

Potrivit dezvoltatorilor, cu ajutorul acestui nou produs, fermierii vor avea posibilitatea să-și planifice eficient activitatea agricolă și să ia deciziile corecte pentru protejarea producție agricole. Aceștia vor putea fi la curent, în orice moment, cu starea vremii, presiunea atmosferică, umiditatea aerului și a solului, viteza vântului sau rezerva de apă din sol la nivel de localitate.

„Vremea actuală ridică probleme deosebite pentru culturile agricole, iar fermierii trebuie să fie în permanență la curent cu sfaturile, recomandările și avertizările experților în meteorologie. Inovația pe care o aduce aplicația (...) constă în faptul că fermierii vor avea acces direct pe telefon la cele mai recente date meteo, vor primi notificări cu avertizările de vreme severă, iar prognoza pe trei zile îi va ajuta să ia măsurile necesare astfel încât să fie evitate eventualele pericole pentru producția agricolă”, a declarat Gabriel Lospa, Director departament eAgriculture al firmei dezvoltatoare.

Având aceste informații la zi, fermierii vor ști când să scoată utilajele pe câmp, când să irige, când să protejeze culturile de arșiță sau îngheț și când să-i planifice lucrările de semănat astfel încât să evite înghețul plantelor.

Publicat în Știri interne

Înființarea unei organizații-umbrelă sub care să se unească toate cooperativele din agricultura românească, una care să le reprezinte interesele la nivel european, precum și să instituie un dialog instituționalizat cu autoritățile din România, este dezideratul celor 11 organizații care au fost prezente la Ziua Cooperativelor de cultură mare din mai 2017 de la sediul Braicoop, uniune care ar urma să-și pună bazele în mod concret în septembrie.

Pentru că a fost amintit numele Braicoop, aceasta este singura cooperativă agricolă din România care a efectuat investiții pentru membrii săi, în valoare de 600.000 de euro, într-o bază unde se dorește construcția inclusiv a unui siloz și care este reprezentată cu succes de ing. Constantin Mocanu, președintele cooperativei.

Dar despre alte experiențe investiționale (din Republica Moldova, de această dată), unele mult mai consistente, în cele ce urmează.

Revenind la uniunea cooperativelor de cultură mare, acesta pare a fi panaceul tuturor tipurilor de forme asociative similare din agricultura autohtonă și care ar duce la revitalizarea situaţiei acestora. Potrivit afirmațiilor lui Florentin Bercu, directorul executiv al Pro Agro, este nevoie urgentă de dialog cu cei care decid în Europa, prin COGECA (Confederația Generală a Cooperativelor Agricole din Uniunea Europeană), precum și de reprezentativitate în grupele de dialog civil ale Comisiei Europene (CE), acolo unde se realizează regulamentele și directivele care sunt obligatorii de implementat pentru statele-membre, dialog posibil doar prin unificarea punctelor de vedere ale liderilor cooperatorilor din România.

„Din păcate, cooperativele agricole din România nu au fost niciodată reprezentate acolo, ci doar prin organizația multisectorială a fermierilor, câteva luni în anul 2013”, a precizat Bercu într-o lucrare de specialiate.

În plus, cele 11 cooperative agricole văd în această uniune de ramură a cooperativelor de cultură mare un prim pas pentru încurajarea creării filierelor cu valoare adăugată, unele care să facă tranziție de la o Românie eminamente producătoare de materie-primă agricolă la o țară producătoare de valoare adăugată.

Susținere în acest demers vine inclusiv din partea sectorului privat. Florin Constantin, directorul de marketing al Adama, a explicat că firma pe care o reprezintă vine în această ecuație cu o expertiză istorică.

„Adama este o companie care s-a creat într-un mediu nepropice agriculturii, într-o cooperativă în kibuțurile din Israel, la sfârșitul anilor '40, acolo unde se punea aceeași problemă pe care o avem aici, în România, de organizare a filierelor agricole, a producției agricole și de valoare adăugată”, a afirmat oficialul Adama, adăugând că uniunea cooperativelor agricole reprezintă o formă superioară de guvernanță a agriculturii. „Este clară decizia tuturor cooperativelor de a-și crea o structură asociativă care să le reprezinte în dialogul civil, să poată să trateze problemele lor de fond”.

Totodată, potrivit specialistului Pro Agro Florentin Bercu, în momentul de față, o astfel de uniune de ramură ar trebui să se implice activ în urmărirea procesului legislativ și în elaborarea proiectelor de acte normative care privesc domeniile acoperite de organizație, prin înaintarea de memorii, de proiecte legislative, colaborarea cu alte organizații implicate, realizarea de campanii de advocacy și altele.

Nu în ultimul rând, această uniune de ramură ar trebui să elaboreze şi să implementeze o strategie pe termen lung, una care să aibă în vedere instruirea producătorilor mici și medii din mediul rural pe probleme legate de consultanţă şi inovare în domeniul producţiei agricole şi de marketing, precum și încurajarea consumului, prin programe susținute de stat, prin activități de marketing, branding, precum și sampling.

Legea 566/2004 (Legea 164/2016). Funcțională sau nu?

Pentru că membrii cooperativelor (de cultură mare și nu numai) urmăresc procesul legislativ din România și încearcă să se implice în elaborarea proiectelor de acte normative care privesc domeniile de interes, chiar și în lipsa unei voci comune, în viziunea ing. Constantin Mocanu, șeful Braicoop, cooperativele agricole de la noi din țară ar fi guvernate de o lege care de aproape doi ani nu funcționează pentru că aceasta, pur și simplu, nu ar avea norme de aplicare.

Mai mult, scutirile de impozite reglementate de legislația în vigoare ar fi, în opinia sa, nefuncționale.

„Noi, practic, funcționăm fără a fi reglementați de vreun act normativ. Suntem constituiți în baza legii, dar facilitățile oferite de 562 (în fapt, Legea 566/2004, modificată prin Legea 164/2016) referitoare la scutirea de impozit a cooperativei, scutiri de taxe ale fermierilor pe pământ, nu funcționează”, a precizat Mocanu cu ocazia evenimentului organizat la sediul Braicoop, cu susținerea Adama.

Pe de altă parte, Florentin Bercu, directorul executiv al CN Pro Agro, afirmă că în actul normativ din 2016 nu au fost prevăzute norme și de aceea ele nu există. Au fost însă discuții bilaterale, atât la nivelul Ministerului Agriculturii, cât și al Ministerului Finanțelor și organizațiilor de producători, astfel încât să fie puse în aplicare facilitățile fiscale care sunt prevăzute în Legea 164/2016 și care ar urma să fie aplicate în anul 2018, în contul anului 2017, cu privire la impozitul pe venit.

Toți actorii implicați în agricultură, industria alimentară și servicii conexe, a mai precizat Bercu, trebuie să conștientizeze că legislația agricolă națională și comunitară se află într-o continuă schimbare. De aceea, este esențial ca aceștia să se implice, să semnaleze anumite nereguli/probleme pe care le identifică, să se afilieze organizațiilor profesionale, interprofesionale, grupurilor de producători și cooperative și, prin reprezentanți, să fie prezenți la masa discuțiilor, cu puncte de vedere pertinente, astfel încât vocea lor să se facă auzită.

„Doar în acest fel vor avea șanse mai mari de eficientizare a activității pe care o desfășoară, de a face față competiției, de a-și asigura profitul și de a avea un impact socio-economic asupra dezvoltării durabile a mediului rural”, a mai precizat Bercu.

Braicoop își dorește externalizarea funcțiilor de conducere

Povestea Braicoop, singura cooperativă care (cel puțin până la această oră) a investit în beneficiul propriilor membri, a început cu 20 de entuziaști. Acum, mărturisește șeful organizației brăilene, s-au „mărit” atât de mult problemele, încât el a conștientizat că trebuie un președinte care să fie mult mai mult implicat în problemele organizatorice.

„Trebuie externalizată o parte din funcții: directorul executiv, personalul de conducere. Până acum, președintele este neremunerat și ales din rândul fermierilor. Deja, parte din cooperativă înseamnă un alt business. Timpul pe care ți-l acorzi ție pentru fermă presupune să mergi în cooperativă. Gândim acum să vedem cum putem, prin intermediul statutului, să externalizăm, să plătim pe cineva care să ne fie președinte și să se ocupe numai de cooperativă. Gândim un statut în care președintele să fie într-adevăr, dacă-l punem din rândul fermierilor, onorific, să fie imaginea cooperativei, să fie cel care se ocupă de promovarea, de adunarea membrilor, de înmulțirea lor în cooperativă”, a afirmat el în cadrul evenimentului Ziua Cooperativelor de cultură mare.

Externalizarea a dus la începuturile Braicoop la un avânt nemaiîntâlnit până atunci la o cooperativă. Asta o spune tot ing. Constantin Mocanu.

„Am avut inspirația, cred că la trei ani distanță, de am adus un director executiv care chiar a știut s-o pună pe roate, a dat drumul la treabă. Cu ajutorul nostru, al Consiliului de Administrație, și prin munca lui (10-12 ore), a făcut treabă. El a fost inițiatorul proiectului pe Măsura 142, unde am avut acces la 150.000 de euro fonduri europene, bani pe care am reușit să-i investim în Baldovinești”, a afirmat actualul șef al cooperativei brăilene.

Expertul Braicoop, laolaltă cu membrii cooperativei, au reușit s-o capitalizeze, banii au început să intre în cooperativă, bani lăsați din comisioanele pe care le-au oprit din încasări, după comercializare.

Actualmente, Braicoop are angajați specialiști din afara organizației, unul dintre aceștia fiind și ing. agronom Șerban Silvestru, de la departamentul de mediu. Acesta ține legătura între autoritățile de mediu și fermieri.

„Ținem evidența gestiunii fermierilor. Practic, preluăm obligațiile de mediu ale fermierilor, facem raportările anuale către autoritățile de mediu. Avem acum o campanie, încercăm să autorizăm pe parte de mediu și fitosanitar toți fermierii, astfel încât să poată avea depozit de produse fitosanitare, să poată face lucrările de mecanizare, depozitări etc.”, a menționat expertul.

Ciprian Popa și experiența sa de lucru cu Braicoop îl determină să nu mai fie pesimist cu privire la viitorul cooperativelor.

„Știți cum am intrat în cooperativă?”, își începe discursul fermierul Ciprian Popa din comuna Cazasu, producător agricol care are în lucru 700 hectare de teren, din care 150 ha care pot fi irigate.

An de an, înainte să înceapă recoltatul, Popa intra cu combina la recoltatul orzului sau grâului, umplea buncărul angrenajului, preleva mostre cu „găleata” de grâu sau de orz și pleca timp de jumătate de zi, din bază-n bază, pentru a realiza analiza calitativă și a vedea ce preț putea obține.

„Cred că dura o zi sau două până mă hotăram ce să fac”, recunoaște fermierul.

În momentul de față, el oferă cooperativei un disponibil de 1.000 de tone de grâu în luna martie-aprilie, care se poate vinde în tranșe, cu prețuri diferite, își alege momentul vânzării, prețul și doar i se comunică locul de livrare.

„Nu mai umblu cu găleata-n mână! Stau la birou, consult bursa de cereale și hotărăsc când și cât să vând. Este decizia mea și numai a mea, dar cooperativa mă ajută și în fiecare săptămână îmi dă preț și eu îmi aleg momentul de vânzare, prețul și cantitatea dorite de mine, astfel încât să-mi fac un plan de venituri. Este foarte simplu: vindem mai scump și cumpărăm mai ieftin”, prezintă el bucuros beneficiile de a fi membru într-o cooperativă de marketing.

În ceea ce privește planurile investiționale ale Braicoop, Popa este bucuros să știe că întotdeauna membrii decid cu privire la bani, pentru că, mai spune el, este un bun comun.

„Ce facem? Am avut profit, să zicem, de 300.000 de euro. Ce facem cu banii aceștia? Îi investim sau dăm dividende? Că am luat și dividende de la cooperativă, dar anul acesta am hotărât să investim”, a conchis producătorul agricol, care a adăugat că pentru a generaliza implementarea cooperativelor în România „va trebui să treacă puțin timp, să se schimbe mentalitățile”, precizând că „în orice țară, banul l-a disciplinat pe om”.

Un moldovean și patru români, aceeași viziune, forțe diferite

Chiar dacă Moldova nu este un competitor pe măsura țării noastre în ceea ce privește suprafețele cultivate, randamente și piețe de desfacere, la capitolul cooperative, moldovenii ne întrec. Este și exemplul cooperativei Agrostoc, pe ale cărei frâie le ține Alexandru Smutin, agricultor de seamă al vecinilor de peste Prut.

Forma asociativă din Republica Moldova a fost înființată în luna august, acum 15 ani, administrează 400.000 ha și are 121 de membri și 140 de non-membri (colaboratori).

Și am început special cu Agrostoc pentru că, similar cu Braicoop, această cooperativă investește foarte mult pentru membrii săi și are tot felul de sisteme de bonificație în funcție de productivitate, inclusiv „foi” care, în fapt, sunt vouchere de concediu, dar și abonamente la clinici private.

La o cifră de afaceri de aproximativ 50 de milioane de euro, Agrostoc își permite inclusiv să investească în proprietăți aproape de calea ferată, pe care să construiască depozite.

„Acum mergem cu selectarea a unu sau două locuri unde am putea monta niște silozuri lângă calea ferată, astfel încât să nu mai plătim niște comisioane sau taxe celor care au și cale ferată, și silozuri plus elevatoare”, a menționat Smutin. „Noi am investit în depozite de îngrășăminte și pesticide, cu tot necesarul, cu toată manopera respectivă. Recent, s-a fondat o societate cu răspundere limitată, strict cu resurse Agrostoc, care se ocupă cu producerea semințelor cerealiere. Acolo s-a investit și în tehnica agricolă, procesarea semințelor. Societatea are terenuri arendate și ea răspunde totalmente de semințele respective”.

Moldoveanul a adăugat că planul investițional a prevăzut, pe lângă aprovizionarea membrilor cu semințe, pesticide și îngrășăminte (macro, micro, foliare) de calitate, servicii de import-export, printr-un departament specializat. Atât de mare este cooperativa Agrostoc, încât contractele pentru îngrășăminte sunt făcute direct la fabricile-mamă din Rusia, de unde importă zeci de vagoane la preț de fabrică.

Agrostoc deține și circa 30 de fitofarmacii (agromagazine), prin care comercializează material semincer, pesticide, îngrășăminte și altele, la ambalaje mici.

Revenind la România, și noi avem exemple de succes, însă la nivel mult mai mic. Este și cazul lui Nicolae Sofone, de la cooperativa Dobrogea-Sud, Constanța. El recunoaște că membrilor cooperatori nu le-a fost ușor să se asocieze și că le-au fost necesari trei ani ca să se constituie.

El spune că secretul cooperativei este să pui la comun „inteligența”, „mintea”.

„În rest, fiecare cu socoteala lui, cu gestiunea economică a fiecărei societăți. Important pentru noi este să găsim prețuri bune la ceea ce cumpărăm, prețuri bune la ceea ce vindem. Noi, de două săptămâni, din trei în trei zile, chiar și zilnic, avem actualizate prețurile de vânzare la ceea ce înseamnă producția nouă de cereale. Toate prețurile sunt date pe port”, a conchis Sofone.

Un susținător fervent al unificării cooperatorilor sub o singură voce este și George Drăghici, vicepreședintele cooperativei Agrisud, Ilfov. Aceasta este prima cooperativă înființată în 2007 și care a pornit cu 29 de membri și a ajuns la 72, aceasta exploatând în jur de 30.000 ha.

Și Drăghici vorbește de investiții în perioada următoare, inclusiv în ferme zootehnice, pentru a genera valoare adăugată.

„Am cumpărat inputuri împreună, am negociat la nivel de cooperativă și am obținut discounturi mult mai mari decât am fi obținut în mod individual. De anul trecut, am început să și vindem produsele în comun – o mare realizare – și avem perspective în care să ne facem birouri, depozit de cereale și, poate, o fermă de animale. Gândim ca în viitor să nu mai vindem produsele pe care le obținem din exploatație, ci să le transformăm în valoare adăugată”, a menționat el.

Hari Masai, reprezentantul unei cooperative din Maureni, Gătaia, care a pus la bătaie nu mai puțin de 1.800 ha, spune că forma asociativă pe care o reprezintă a început activitatea cu 12 membri și 11.000 ha. În prezent, s-a ajuns la 21 de membri și la aproape 20.000 ha.

„Încercăm să mai creștem, dar nu foarte mult, nu exploziv. Încercăm să creștem sănătos. Încă încercăm să avem o situație cât mai solidă, o bază pentru viitor”, a punctat bănățeanul. „În primul rând, când cumperi un produs, întrebarea este ce cantitate vrei. De acolo pleacă și prețul. Când vinzi, la fel, ce cantitate ai de vânzare. Bineînțeles, contează cantitatea. Când te aduni cu mai mulți, ai mai multă cantitate și astfel poți negocia la cantitate, poți negocia la cumpărare, la vânzarea produselor”.

Nu în ultimul rând, directorul executiv al Argeș Biosud, Mircea Băluță, a mărturisit că a pornit cooperativa cu un grup de 10 fermieri, pentru ca, în prezent, să ajungă la 50 de membri, cu o suprafață integrată de 19.200 ha.

La un nivel mai mic, Argeș Biosud se ocupă cu diligențe similare uniunii la care vrea să se ajungă în România, și anume la relația cu autoritățile, cooperativa fiind implicată nu demult într-un demers față de plățile privind calamitățile.

„Am considerat că ne prezentăm noi singuri foarte bine interesele. Am înființat cooperativa în 2009. Este o cooperativă de achiziții și vânzări. Organizăm pentru membrii noștri achiziții de inputuri (semințe, pesticide, îngrășăminte). Organizăm, de asemenea, licitațiile pentru vânzările de produse agricole pe care le producem. Desigur, purtăm și un dialog cu autoritățile locale (DAJ, APIA, MADR, MF) cu privire la problematicile care intervin în desfășurarea activității noastre”, a conchis el.

Unde ne aflăm cu cooperativele. Florentin Bercu a studiat această temă

În urma trecerii de la un sistem centralizat la unul privat, care se chinuie de mai bine de două decenii să facă față competiției cu mari țări din fostul bloc comunist, dar și cu state membre UE cu vechi ștate în comerț, competiţia pentru valorificarea produselor agricole este dură.

Chiar și așa, pe fondul unei gândiri de genul „unde-s doi, sunt deja prea mulți”, modalitate de abordare găsită chiar la fermieri de nivel foarte mare de la noi din țară, în acest moment, România se află la începutul unui nou drum pe ideea promovării și dezvoltării cooperaţiei.

Potrivit lui Florentin Bercu, acesta a rămas totuşi principalul, dacă nu chiar singurul, mijloc de organizare a activităţilor agricole, cu deosebire în rândul micilor exploataţii.

„Datorită creșterii gradului de conștientizare cu privire la cooperative la nivel european și global, au apărut, în ultimii ani, mai multe inițiative pentru crearea de noi cooperative”, spune el.

În condițiile în care ferma familială şi alte tipuri de forme asociative nu pot să-şi permită să-şi acopere singure serviciile de care au nevoie în aval şi în amonte, precizează în lucrarea sa de doctorat Florentin Bercu, director executiv Pro Agro, prima alternativă ar fi renunţarea la a-şi cumpăra singuri aceste servicii prea scumpe și axarea exclusivă pe producţia agricolă primară.

„De aici apar necesitatea şi importanţa asocierii fermierilor în forme de cooperare care să le rezolve exclusiv problemele şi serviciile pe care ei înşişi nu pot să le rezolve”, afirmă el în lucrarea academică.

Piața agroalimentară românească este masiv influențată în prezent de competiția dintre preț și capacitatea de punere pe piață a produselor de către producători. La nivel de producție, grupurile internaționale non-cooperative sau societățile comerciale private cu capital autohton dețin controlul produselor pe segment de piață, influențând prețul și trendul pieței.

Potrivit studiului realizat de Bercu, în primii doi ani de la apariția legilor ce reglementează cooperația în România au fost înființate relativ puține cooperative și societăți cooperative agricole, 28 în 2005 și 26 în 2006, urmând o creștere oscilantă până în anul 2009, când s-a ajuns la maximul perioadei analizate, înființându-se 126. A urmat o perioadă descrescătoare până la 91, în 2013, iar în anul 2014 și pentru primele 9 luni din 2015 menținându-se la aproximativ 50 de entități.

„Membrii sunt reuniți de scopul comun pe care îl au în vederea depășirii greutăților întâmpinate în desfășurarea activității, menținerii la nivelul competitivității, în raport cu ceilalți colegi europeni care sunt mult mai bine organizați, au avut insuflate ca moștenire de la înaintași principiile cooperatiste, le perfecționează și le aplică cu succes”, menționează el.

Datele adunate de acesta relevă că a existat o creștere constantă a cifrei de afaceri înregistrată de cooperativele agricole din România, începând cu 27.562.018 lei pentru activitatea desfășurată în 2009, evoluând spectaculos până la 178.200.939 lei în 2011 și continuând până în 2014, când a ajuns la 466.683.755 lei.

„Analizând cifra de afaceri pe județe, constatăm că în județul Tulcea nu s-au înregistrat activități economice pe parcursul celor șase ani analizați, în Prahova, la nivelul anului 2009 am avut una dintre cele mai mici cifre de afaceri, de 516 lei, iar maximul a fost de 84.095.057 lei, în Constanța, la nivelul anului 2014”, menționează executivul Pro Agro în lucrarea sa.

Conform studiului său, un factor important care arată evoluția activității cooperativelor și societăților cooperative agricole din România în perioada analizată este numărul de angajați al acestora. În viziunea sa, este normal să fie o dezvoltare și un progres, mai ales că a durat ceva până s-a scăpat de reticența cauzată de fostele CAP-uri, întrucât ar fi fost normal ca fermierii să vină ca membri în cooperativele și societățile cooperative agricole și să realizeze în comun activități de depozitare, procesare, ambalare, comercializare și marketing.

„Urmare a faptului că aceste activități au fost implementate în puține dintre cooperativele existente, avem un număr insignifiant de persoane angajate în cadrul acestor entități, plecând de la 45 în 2009 și ajungând până la 351 în anul 2014. Cei mai mulți angajați au fost înregistrați la nivelul anului 2014 în Botoșani și în Suceava - 2011 și 2012”, a scris Florentin Bercu în lucrarea sa.

Datele sale spun că la nivelul lunii septembrie 2015 au fost identificate 763 de cooperative agricole și societăți cooperative care operează în România.

Dintre acestea, doar 199 au avut cifră de afaceri înregistrată în anul financiar 2014, însumând 466.683.755 lei. Cooperativele agricole și societățile cooperative agricole din România au, în total, 55 de activități principale desfășurate conform codurilor CAEN, cifrei de afaceri și sectorului de activitate, 9.813 membri (persoane fizice și juridice) și 351 de angajați.

Pentru anul financiar 2013, dintre cele 690 de cooperative și societăți cooperative agricole, 153 au avut un profit brut însumat de 7.698.735 lei, iar 133 au înregistrat o pierdere brută de 15.013.303 lei. Totodată, dintre cele 690 de cooperative, 241 au avut 2.028 de membri persoane juridice, iar 590 au avut 7.274 de membri persoane fizice.

Conform aprecierilor directorului executiv al Pro Agro, puterea unei uniuni de ramură pe sectorul vegetal poate sprijini membrii în achiziționarea de inputuri și comercializarea la prețuri avantajoase, iar o parte din profitul obținut să fie folosit în investiții în comun, inclusiv în cercetare. Doar așa vor putea face față concurenței existente pe piața comunitară și internațională, mai ales după 2020.

În plus, producătorii agricoli, de sine stătători, dar și formele asociative funcționale, trebuie să conștientizeze că este necesară implicarea directă în crearea de magazine și de rețele de magazine autohtone, astfel încât să aibă șanse să fie profitabili pe termen lung.

„Colegii lor din UE au înțeles și au construit rețele de magazine sub branduri proprii, precum COOP”, a conchis Bercu.

Aici ar trebui să intervină statul cu măsuri de stimulare, astfel încât să se asigure că banii din subvenții nu au fost cheltuiți degeaba.

Publicat în România Agricolă

OUG nr 48/2017 pentru modificarea și completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu nu contribuie cu nimic la asigurarea îndeplinirii de către România a obiectivelor politicii Uniunii Europene în materie de deşeuri şi politici de mediu, anunță Federația Națională Pro Agro, Romalimenta, Rofish, ANCMMR, Patromat și APDCR, printr-un document de poziție.

Entitățile semnatare își manifestă astfel îngrijorarea referitor la modul în care autoritățile statului implicate aleg să implementeze normele comunitare în România, în speță OUG nr 48/2017 pentru modificarea și completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

„Constatăm, contrar celor declarate în preambul, că actul normativ nu contribuie cu nimic la asigurarea îndeplinirii de către România a obiectivelor politicii Uniunii Europene în materie de deşeuri şi politici de mediu și nu conține nicio prevedere în sarcina operatorilor economici responsabili care să stimuleze îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare a deşeurilor statuate prin directivele UE!”, spun semnatarii documentului.

Potrivit comunicatului, prima urgență care apare în actul normativ, deși neargumentată în preambulul acestuia, ar fi dublarea sumelor pentru cheltuielile curente și de capital ale Administrației Fondului pentru mediu, de la 5% la 10% din venituri.

„Pe de-o parte Guvernul scade, până în anul 2019, presiunea asupra autorităților locale în ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, gestionarea unui serviciu de salubrizare care să atingă performanțele impuse prin legislația națională și comunitară, iar pe de altă parte menține taxarea producătorilor de produse ambalate pentru a asigura în viitorii ani venituri substanțiale la Fondul pentru mediu, fără ca acești bani să contribuie cu ceva la creșterea reciclării la nivel național”, se plâng organizațiile amintite.

În plus, asociațiile mărturisesc că producătorii nu au alternativă la plata taxei către Fondul pentru mediu deoarece peste 60% din deșeurile de ambalaje se regăsesc în deșeurile municipale și acestea vor ajunge, cel puțin până în 2019, la fel ca până acum, la groapa de gunoi.

„În timp ce autoritatea publică locală ar plăti eventual 5 bani pentru 1 kg de deșeuri de ambalaje pe care îl elimină prin depozitare, producătorii trebuie să plătească 2 lei pentru același kg de deșeuri de ambalaje care, din cauza modului defectuos în care administrația publică locală organizează serviciul de salubrizare, nu mai au cum să îl recicleze.

Dacă luăm în considerare și lipsa controalelor organelor competente pentru verificarea modului în care autoritățile locale au declarat și îndeplinit obiectivul de reducere a cantităților eliminate prin depozitare, prin această ordonanța de urgență s-au creat toate premisele ca și în următorii ani gradul de reciclare a deșeurilor municipale în Romania să nu depășească cele 7-10 procente declarate de autoritățile de mediu.

Cetățenii acestei țări trebuie să știe că, în final, penalitățile impuse, care sunt de neevitat pentru mediul de afaceri din industria alimentară și nu numai, se vor regăsi cel mai probabil în prețuri și vor anula în mare măsură creșterile salariale acordate sau care urmează să fie acordate”, se mai precizează în comunicat.

Federația Națională Pro Agro, Romalimenta, RoFish, ANCMMR, Patromat și APDCR consideră că OUG pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind fondul de mediu favorizează cu precădere acele autorități locale care nu percep tarife/taxe distincte de salubrizare de la cetățeni, din care cauză nu au fost în măsură să transfere în tarife taxa în limita indicatorilor de performanță impuși operatorilor de salubrizare și încurajează în fapt depozitarea deșeurilor amestecate la groapă, ceea ce va duce la situația în care gropile de gunoi se vor umple cu o viteză mult mai mare decât cea preconizată.

„În acest context, întrebăm inițiatorii și Guvernul ce se întâmplă cu tarifele pe care unele unități ale autorităților publice locale le-au majorat pentru a include taxa de depozitare. Suspendarea taxei pentru depozitarea deșeurilor până în anul 2019 și înjumătățirea penalității aplicate unităților administrativ-teritoriale pentru eliminarea prin depozitarea deșeurilor municipale peste obiectivul anual încurajează perpetuarea comportamentului actual la nivelul municipalităților: colectare în amestec și «totul la groapă».

Prin costurile suplimentare pe care le va genera, este o lovitură pentru agenții economici din sectorul agroalimentar și implicit pentru întreaga populație. Industria de reciclare va avea de suferit din cauza lipsei de materii prime secundare. România se va îndepărta tot mai mult de principiile economiei circulare și de nivelul celorlalte state membre UE. Atragem, de asemenea, atenția că măsurile din actul normativ adoptate în regim de urgenţă nu sunt de natură a reduce cu nimic riscul de avansare a procedurii de infringement şi de impunere a unor sancţiuni pecuniare de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene!

Solicităm Guvernului și Parlamentului să ia măsuri concrete pentru stimularea colectării selective de la populație pentru ca România să își poată atinge obiectivele referitoare la reciclare asumate la nivel european”, au conchis semnatarii documentului.

Federația Națională Pro Agro, Federația Romalimenta, Asociaţia Procesatorilor, Importatorilor, Exportatorilor, Distribuitorilor şi Comercianţilor de Peşte din România – Ro Fish, Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România – ANCMMR, Federația Patronală din Industria Materialelor de Construcții – PATROMAT și Asociaţia Producătorilor şi Distribuitorilor de Chimicale din România – APDCR reunesc peste 300.000 de angajați.

Publicat în Ultimele noutati

Printr-o nouă hotărâre de guvern, Executivul de la București a decis continuarea Programului Național prin care apicultorii primesc sprijin pentru îmbunătățirea producției și comercializării produselor apicole și în perioada 2017-2019, urmând să fie alocată pentru cei trei ani de derulare suma de 97,626 milioane de lei din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit comunicatului de presă remis de Guvern, din valoarea totală a sprijinului financiar, 50% reprezintă sprijin UE, 50% din bugetul național.

„Fondurile pentru apicultori vor fi distribuite astfel: pentru anul 2017 va fi alocată suma de 32,542 milioane lei; pentru anul 2018 va fi alocată suma de 32,542 milioane lei; pentru anul 2019 va fi alocată suma de 32,542 milioane lei”, se precizează în document.

Scopul de bază al Programului este îmbunătățirea producției și comercializării produselor apicole prin sprijinirea apicultorilor pentru achiziționarea de medicamente pentru tratarea varoozei şi nosemozei, de colectoare de polen, colectoare de propolis, uscător de polen sau încălzitor miere, de mătci, şi/sau familii de albine, de cutii în vederea reformării cutiilor uzate în urma deplasării acestora în pastoral, precum şi acordarea de sprijin financiar cooperativelor agricole pentru achiziţionarea de: maturator, centrifugă, topitor de ceară cu abur din inox.

Actul normativ adoptat facilitează accesul beneficiarilor la această formă de sprijin și extinde programul astfel încât să poată fi decontate mai multe activități.

„S-a avut în vedere ca apicultorii, membri ai cooperativelor agricole, să poată utiliza în comun utilaje apicole, achiziționate prin intermediul acestora în cadrul acțiunii «asistență tehnică pentru apicultori și organizațiile de apicultori», având în vedere atât rolul acestor forme asociative de a procesa și valorifica în comun producția de miere de albine a membrilor, cât și prețul ridicat al utilajelor. De asemenea, se reglementează modul de atribuire a codului unic de identificare APIA, modul de finanțare, instituțiile publice responsabile, evitarea dublei finanțări, detalierea acțiunilor aprobate în Program, care cuprinde, pentru fiecare acțiune, beneficiarii și solicitanții, condiții de eligibilitate, cheltuieli eligibile, documente justificative”, se mai afirmă în comunicat.

La finele lunii iunie 2017, Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACA) și Federația Națională Pro Agro transmitea Executivului de la București să publice în regim de urgență Hotărârea de Guvern privind aprobarea Programului Național Apicol (PNA), astfel încât apicultorii să poată beneficia de sumele prevăzute și aprobate de Parlamentul European (PE).

Începând din anul 2008, apicultorii beneficiază de sprijin financiar prin măsurile cuprinse în Programul Național Apicol, elaborat de fiecare stat membru pentru o perioadă de 3 ani și care se aprobă prin Decizie a Comisiei Europene.

Programul Național Apicol este elaborat împreună cu reprezentanții formelor asociative în conformitate cu prevederile Regulamentelor europene, iar alocarea financiară se face 50% de la bugetul UE și 50% de la bugetul României.

În perioada 2008 – 2016, Programul Național Apicol a avut aproximativ 50.000 de solicitări finanțate, depuse de  apicultori, persoane fizice, persoane fizice autorizate sau juridice, organizaţi în asociaţii de crescători de albine, uniuni apicole, cooperative sau grupuri de producători, constituite conform legislaţiei în vigoare.

Termenul de depunere a cererilor de finanțare pentru programul apicol este 1-15 august 2017.

Publicat în Zootehnie
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Revista