agricultura - REVISTA FERMIERULUI

Mana în cultura de floarea-soarelui a reprezentat un subiect de interes major în cadrul conferinței Syngenta „Excelență în agricultură”, din 29 noiembrie 2019, unde au fost prezentate și discutate principalele măsuri de control prin implementarea celor trei piloni pentru gestionarea integrată de la răsărit la recoltat (toleranță genetică, tratament semințe și practicile agricole).

Potrivit unui comunicat de presă al instituției, accentul a fost pus pe aplicarea măsurilor de prevenție și utilizarea unor hibrizi cu toleranță bună la mană.

„Portofoliul Syngenta de floarea-soarelui include hibrizi cu toleranță la toate rasele de mană cunoscute în România, hibrizi precum Sumiko, Subaro, SY Onestar, CLP, Talento sau SY Experto, fiind potriviți pentru cultivare în solele cu risc de mană”, se menționează în document.

Un alt subiect nou de interes pentru fermieri l-a reprezentat agricultura de precizie, temă la care invitatul special din Ungaria le-a vorbit fermierilor prezenți despre rolul și importanța agriculturii digitale în luarea deciziilor cu privire la creșterea producțiilor și/sau reducerea costurilor la cultura de porumb.

„În cadrul prezentării susținute despre agricultura de precizie, s-a vorbit despre alegerea hibrizilor și stabilirea densității de semănat în funcție de caracteristicile și omogenitatea solelor fermierilor, alegere care se face în funcție de conținutul de materie organică, de structura solului și, nu în ultimul rând, in funcție de nivelul de precipitații. Au fost prezentați, cu această ocazie, și hibrizii de porumb din portofoliul Syngenta, aceștia fiind împărțiți pe patru categorii (Intensiv, Artesian, Performanță și Economic), ofertă adaptată pentru toate condițiile de cultură din țara noastră”, precizează vocile autorizate ale companiei.

Soluțiile de protecție a culturilor au prezentat, de asemenea, un interes major din partea participanților. Pentru cultura de porumb, Syngenta vine cu soluții de erbicidare din preemergență până în stadiul de opt frunze, precum pachetul Calaris Pro + Fix Pro împotriva buruienilor anuale și Elumis, soluția fără egal împotriva celor mai dificile buruieni, inclusiv costreiul din rizomi, cu eficacitate fără fitotoxicitate.

La cultura de cereale păioase, Syngenta propune Elatus Era, un nou standard în protecția împotriva bolilor din cultura de cereale, în special a celor care apar la frunza stindard.

„Elatus Era oferă o protecție de neegalat și un efect de lungă durată împotriva septoriozei, a ruginilor, dar și a bolilor la spic, printr-un efect atât preventiv, cât și eradicativ”, conform documentului.

În final, reprezentantul companiei Expur România le-a vorbit fermierilor despre tendințele pieței de floarea-soarelui High-Oleică.

Syngenta rămâne un partener de încredere, mereu alături de fermieri, care își propune să vină în întâmpinarea cerințelor și a nevoilor tuturor agricultorilor din întreaga țară cu un portofoliu performant de semințe și produse pentru protecția culturilor și consiliere personalizată.

Syngenta continuă tradiția întâlnirilor anuale de final de an cu fermierii din toate zonele țării sub umbrela „Excelență în agricultură”.

Întâlnirile din acest an au avut loc în prezența a peste 800 de fermieri din regiunile de vest, centru, est, sud-vest și sud-est a țării, evenimente în cadrul cărora specialiștii companiei au prezentat detalii și răspunsuri la principalele subiecte de interes.

Publicat în Comunicate

Noile norme, propuse de Comisia Europeană, în mai 2018, vor stabili cerinţe minime armonizate privind calitatea apei, pentru a permite reutilizarea în condiţii de siguranţă a apelor uzate urbane epurate în irigaţiile agricole, potrivit unui comunicat de presă al executivului comunitar.

„Datorită acestui acord provizoriu, vom pune la dispoziţia Uniunii un instrument puternic pentru abordarea unora dintre provocările pe care le implică schimbările climatice. Alături de măsurile de economisire a apei şi de eficienţa energetică, utilizarea apei recuperate în sectorul agricol poate juca un rol important în soluţionarea problemei stresului hidric şi a secetei, garantând în acelaşi timp deplina siguranţă a cetăţenilor noştri”, a declarat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius.

În prezent, practica reutilizării apei este aplicată numai de câteva state membre, neatingându-şi nici pe departe întregul potenţial. Normele recent convenite vor facilita şi vor stimula adoptarea acestei practici benefice, care le oferă fermierilor o mai mare previzibilitate privind aprovizionarea cu apă curată şi, de asemenea, îi ajută să se adapteze la schimbările climatice şi să atenueze efectele acestora. Prin stabilirea unor cerinţe minime, noile norme vor garanta siguranţa acestei practici şi vor spori încrederea cetăţenilor în produsele agricole de pe piaţa internă a UE. Această abordare armonizată va facilita, de asemenea, buna funcţionare a pieţei interne a produselor agricole şi le va oferi operatorilor şi furnizorilor de tehnologii noi oportunităţi de afaceri.

În conformitate cu noua legislaţie, apele uzate urbane epurate, cărora le-au fost deja aplicate anumite tratamente prevăzute de normele Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, ar urma să fie supuse unui tratament suplimentar, menit să asigure respectarea noilor parametri de calitate minimă şi să facă, astfel, posibilă utilizarea acestor ape în agricultură.

Pe lângă cerinţele minime armonizate, noul act legislativ stabileşte, de asemenea, cerinţe minime armonizate în materie de monitorizare, conţine dispoziţii privind gestionarea riscurilor, referitoare la evaluarea şi abordarea riscurilor potenţiale suplimentare pentru sănătate şi a posibilelor riscuri de mediu, prevede o procedură de autorizare şi include dispoziţii privind transparenţa, conform cărora informaţiile-cheie privind orice proiect de reutilizare a apei urmează să fie făcute publice.

„Datorită acestui acord provizoriu, vom pune la dispoziţia Uniunii un instrument puternic pentru abordarea unora dintre provocările pe care le implică schimbările climatice. Alături de măsurile de economisire a apei şi de eficienţa energetică, utilizarea apei recuperate în sectorul agricol poate juca un rol important în soluţionarea problemei stresului hidric şi a secetei, garantând în acelaşi timp deplina siguranţă a cetăţenilor noştri”, a declarat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius.

Publicat în International
Miercuri, 27 Noiembrie 2019 16:21

Agricultura evoluează, nu și Romexpo

Trag un semnal de alarmă. Nu e strigătul doar al unui simplu vizitator, ci al întregii agriculturi care, de aproape 25 de ani, toamnă de toamnă, ajunge în acest loc, un spațiu expozițional în mare parte degradat, înțelegând prin aceasta absolut toate formele termenului de degradare.

„Cere și ți se va da”. Ca expozant, plătitor al unui spațiu închiriat, poți cere ce vrei, că oricum nu ți se dă, nu te aude nimeni. La Romexpo, o afacere a statului român, acesta fiind acționarul majoritar, întâlnești aceeași relație contribuabil – stat (privat – funcționar public). Îți convine, bine, nu-ți place, iarăși bine. În urmă cu ceva vreme, după multe încercări de dialog cu reprezentanții Romexpo și organizatorii târgului Indagra, după numeroase expuneri ale problemelor centrului expozițional și propuneri de soluții, Asociația Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România (APIMAR) a boicotat câțiva ani această expoziție a toamnelor românești. S-au reîntors de o scurtă perioadă, însă companiile distribuitoare de tehnică agricolă n-au făcut-o pentru că organizatorii Indagra și-au plecat urechile la doleanțele lor, ci pentru cei câțiva fermieri reali care mai ajung pe la acest târg și care voiau să-și găsească acolo furnizorii de utilaje.

Indagra înseamnă agricultură, alimentație, ambalaje, băuturi. În fiecare an, scade numărul vizitatorilor cu adevărat interesați de produsele expuse, crescând numărul orășenilor veniți pentru mâncare, băutură, pixuri, șepci, pliante... Organizatorii comunică 50.000-60.000 de vizitatori, iar când întrebi firmele care activează în sectorul agricol, afli că s-au vizitat unii pe alții și, în cea mai mare parte din timp, s-au plictisit pe la standuri. Bani cheltuiți, mulți bani, și timp pierdut. Vânătorii de pixuri și șepci, de fapt, îngroașă statistica privind numărul de vizitatori.

Spuneam că un expozant cheltuie mulți bani la Indagra. La ediția de anul acesta, îmi zicea un patron de firmă care comercializează utilaje că, de 15 ani de când participă, și-a făcut un calcul: a cheltuit 500.000 de euro. O firmă, în 15 ani, cinci zile pe toamnă! „Anul acesta, în sfârșit, au modernizat grupurile sanitare de aici, din cupolă”, mi-a spus omul. De vreo doi ani, sunt funcționale două pavilioane/hale noi, B1 și B2, într-adevăr moderne. Două, în 30 de ani! Iar la Romexpo, anual, au loc zeci de târguri și multe alte manifestări din care se încasează bani frumoși. Pe aleile din expoziție, dacă nu ești atent, riști să-ți rupi picioarele. Bucăți de asfalt decopertate, borduri lipsă. Parcările, oricum neîncăpătoare, au bariere, dar din multe lipsește cu desăvârșire asfaltul, iar pe întuneric poți nimeri într-o groapă. Cu toate că pavilionul central, atât cupola, cât și restul halelor vechi arată ca pe vremea lui Ceaușescu și oricând te poți trezi cu tencuiala-n cap, organizatorii se încăpățânează să bage și acolo expozanți. Dar nu vă imaginați că aceștia plătesc puțin pe metrul pătrat, pe priză, lumină și restul utilităților, că nu e cazul. Oh, și câte și mai câte neajunsuri sunt! Nu există o logică în amenajarea expoziției. Sunt de-a valma. Și indicatoarele sunt inexistente, în căutarea unei companii ori a unui sector din marea agricultură, te orientezi… după soare. În fapt, dai telefon la expozant și te direcționează. De la an la an, produsele tradiționale sunt tot mai dosite printre hale.

Accesul este dificil. Mulți fermieri au renunțat să viziteze Indagra și, din această cauză, traficul din București îi ține departe de târgul toamnei, cândva cel mai mare din România, dar care, acum, pare că se micșorează de la ediție la ediție.

Având în vedere că orașele sunt din ce în ce mai aglomerate, agricultura azi nu mai are ce căuta în mijlocul localităților.

Am auzit și varianta că nici agricultorul român nu mai are așa un mare apetit pentru târguri. Oare așa să fie? Atunci, de ce frecventează toate marile expoziții din lume? Este clar că la noi e problema, că pe meleagurile noastre ceva nu merge așa cum ar trebui.

Să luăm exemplul celui mai mare târg de tehnică agricolă din lume, Agritechnica, desfășurat o dată la doi ani, toamna, tot în hale și pe betoane ca la Romexpo.

Spațiul expozițional de la Hanovra este la o margine de oraș și se întinde pe o suprafață de vreo 60 de hectare. La fiecare ediție, numărul expozanților se apropie de 3.000, firme din peste 50 de țări, iar numărul vizitatorilor depășește cifra de 500.000, vin din 130-135 de țări. Credeți-mă, nu prea găsești la expoziția de la Hanovra gură-cască, nu vezi că se cerșesc pliante, pixuri, pălării ș.a.m.d. Biletele nu sunt ieftine, nici cazările în zonă, pe care trebuie să le faci cu circa un an înainte, nu costă puțin. Însă, cu siguranță, ceea ce găsesc vizitatorii la târg îi determină să nu se uite la bani.

Și n-am auzit niciun expozant să se plângă de organizatori. N-or fi nici nemții perfecți, dar probabil că dacă apare o problemă, ea este rapid rezolvată.

Spațiul expozițional unde are loc Agritechnica stă extraordinar la infrastructură.

Are propria gară, are stații de tramvai, dispune de propria linie de autobuz cu aeroportul și cu centrul orașului, are autobuze interne care te duc de la o hală la alta și la parcare. Este spectaculos, accesibil, indicat foarte bine.

Să revenim la noi. Vă rog să priviți cifrele de mai sus și să vă uitați acum la Romexpo. Se întinde pe o suprafață de 10 hectare, bagă de-a valma agricultura cu mâncarea, băutura și ambalajele, are vreo 900 de companii expozante pe o suprafață de puțin peste 5 hectare. Despre acces, infrastructură și vizitatori, am pomenit mai devreme.

Mă întreb și vă întreb, în afară de faptul că Romexpo, implicit statul, face o afacere bună cu Indagra, cui mai folosește, în prezent, acest târg? Agricultorul și-a pierdut interesul, furnizorii de input-uri, la fel.

Dacă agricultura românească are nevoie într-adevăr de un târg în perioada de toamnă, în Capitală, atunci să fie făcut ca la carte, să fie adaptat realităților actuale.

Dacă doar statul are de câștigat, atunci să vină altcineva și să facă la o margine de București o expoziție precum cea de la Hanovra. Și o dată la doi ani. Un an să fie despre echipamente agricole, semințe, de tot ce ține de nevoile unei ferme vegetale, iar alt an să fie despre zootehnie.

Centrul expozițional Romexpo nu-și mai are locul în agricultură.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 01-14 noiembrie 2019

Foto: economistul.ro

Publicat în Editorial
Joi, 14 Noiembrie 2019 13:07

Liber la ajutoare în bani!

Măsurilor delegate de AFIR către APIA din cadrul PNDR 2014-2020, și anume agromediu și climă, agricultură ecologică, respectiv plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale li s-au alocat 95 854 316 lei de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Concret, suma de 36 823 555 lei va merge către măsura de agromediu și climă, 6 916 807 lei spre cea de agricultură ecologică, respectiv 52 113 954 lei plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale, sumele alocate reprezentând avansul în procent de 85% din valoarea totală a drepturilor de plată a beneficiarilor.

40 943 395 lei pentru implementarea Programului pentru școli ce constă în distribuția în cadrul unităților școlare de fructe, legume, lapte si produse lactate.

În cazul ajutorului de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol, MADR a alocat 6 211 120 lei.

276 967 lei au fost aprobați pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi.

Nu în ultimul rând, suma de 57 250 de lei s-au alocat pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița, în vederea producerii cărnii de porc.

Marți, 13 noiembrie 2019, sursa citată a direcționat, în total, nu mai puțin de 143 343 048 lei pentru toate zonele menționate mai sus.

Ministerul de resort face precizarea că plata către beneficiari va fi efectuată de APIA și DAJ-uri în perioada imediat următoare.

Publicat în Finantari

Am primit la redacție un punct de vedere referitor la Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea, din partea lui Radu Antohe, expert în dezvoltare rurală și politici agricole, fost consilier de stat pe probleme de agricultură în Guvernul Dăncilă. Îl publicăm integral mai jos.

Aflu cu oarece dezamăgire că premierul Ludovic Orban a declarat, la învestirea noului ministru al agriculturii că, citez: „Vremea gostaturilor a trecut. Pentru producătorii români trebuie să asigurăm condiții egale de acces la piață, dar consider că nu statul trebuie să se ocupe de această activitate. Trebuie reglementări clare de asigurare a accesului la piață pentru producătorii autohtoni, iar dacă aceste reguli sunt respectate nu mai e nevoie să refacem gostaturile”. Este corect faptul că statul trebuie să creeze politici durabile pentru fermierii și producătorii români. Doar că, în competiția acerbă actuală între global și local, tot mai multe state înțeleg că nu e suficientă clamarea unor politici și fac ceva mai mult pentru protejarea intereselor propriilor producători. De aceea, domnule ministru Adrian Oros, nu luați măsuri pripite, în elanul frenetic de a elimina orice fărâmă de pesedism, elan demn de cauze mult mai bune! Domnule Ministru, nu distrugeți un demers greu creat din nevoia țăranului român, nu rămâneți în istorie ca un demolator de speranță pentru satul românesc! Sunt de acord că acest proiect trebuie analizat și chiar poate regândit, cu un management competitiv, atrăgând și marii retaileri ca posibili beneficiari - de ce nu?! , listând Casa Unirea pe bursă, oferindu-i șansa de a se dezvolta spre binele producătorilor autohtoni. Vă garantez că acest proiect va deveni un factor de atenuare a discrepanțelor dintre rural și urban, și astfel o verigă de unitate națională, așa cum militați mereu prin poziționarea dvs. publică. În speranța că veți găsi înțelepciunea necesară pentru promovarea intereselor agriculturii românești, vă doresc succes în exercitarea mandatului dvs.

dr. Radu Antohe, fost Consilier de Stat pe probleme de agricultură în Guvernul Dăncilă

Publicat în Opinii

În perioada 22 - 24 septembrie 2019, am participat în Finlanda la o vizită de documentare cu peste 30 de jurnaliști din țări membre UE,  ocazionată de întâlnirea informală a miniștrilor agriculturii UE la Helsinki, pe perioada în care președinția Consiliului Uniunii Europene este deținută de această țară. Tema centrală a discuțiilor purtate a fost sechestrarea carbonului în sol, ca o contribuție a agriculturii la măsurile ce trebuie luate pentru diminuarea tendinței de încălzire globală. O temă care nu ar trebui să lase pe nimeni indiferent.

Când vorbim despre mediu, ne gândim, în primul rând, la poluare. La acei agenți care provoacă deteriorarea sănătății sau chiar moartea prematură. Agenția Europeană de Mediu a raportat scăderi în ultimele decenii în ceea ce privește expunerea la mai mulţi poluanţi și, chiar dacă rămân ridicate cifrele din dreptul altora, tot putem spera că și acelea vor fi reduse. Nu la fel de optimiști putem fi când vine vorba despre ceea ce numim „gaze de seră”. Acele substanțe care accentuează efectul de seră și contribuie la creșterea temperaturii globale și, implicit, la modificări climatice ce pot afecta viața tuturor. Este chestiunea despre care se tot vorbește, în ultima perioadă, foarte intens, pentru că din ce în ce mai mulți oameni cu funcții de răspundere, sau nu, sunt conștienți că nu este bine să mai ignorăm fenomenul, devenit foarte evident.

După vaporii de apă, dioxidul de carbon (CO2) este principalul gaz de seră. Ciclul organic al carbonului se află în mod normal în echilibru, plantele absorb carbonul în timp ce se dezvoltă, dar îl elimină atunci când mor. Suplimentul apare atunci când se ard în atmosferă combustibilii fosili, adică rezervoarele de carbon din erele anterioare (când se presupune că procentul de carbon din atmosferă era mai mare). Dezechilibrul se accentuează și prin scăderea suprafețelor cu vegetație, reducându-se astfel capacitatea biosferei de a absorbi carbonul.

Un alt depozitar important al carbonului este solul, care înmagazinează de două ori mai mult carbon organic decât vegetaţia. Conform site-ului Agenției Europene de Mediu, solurile din UE conţin peste 70 de miliarde de tone de carbon organic sau în jur de 7% din bugetul total de carbon la nivel global. Alte surse de carbon la nivelu UE abia emit 2 miliarde de tone de carbon în fiecare an. De aceea e important să înțelegem, evidențiază același site, că şi o pierdere mică de 0,1% de carbon din solurile europene, emis în atmosferă, este echivalentul unei emisii de carbon de la încă 100 de milioane de maşini aflate pe şosea. Aceasta înseamnă o creştere cu aproape jumătate a parcului auto existent al UE.

Iată motivul pentru care liderii europeni pun accentul pe importanța conservării, am putea accentua și numi sechestrarea carbonului în sol. Este interesant faptul că acest deziderat produce două efecte benefice: pe de o parte, este îmbogățit solul, pe de alta, este redusă cantitatea de carbon din atmosferă.

Europa, în fruntea luptei împotriva schimbărilor climatice

De altfel, discuțiile dintre miniștrii agriculturii, ce s-au purtat la Helsinki, cu ocazia întâlnirii informale a acestora, Finlanda fiind țara care a succedat României la președinția Uniunii Europene, s-au centrat pe această temă, atât de importantă. Concluziile au fost aduse în fața presei de Jari Leppä, ministrul agriculturii și pădurilor din Finlanda, și comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan.

Jari Leppä a mărturisit încă de la început că pe perioada cât vor avea președinția, și-a impus ca obiectiv „... aducerea Europei în fruntea luptei împotriva schimbărilor climatice”, la care se adaugă intenția guvernului național „de a deveni «carbon neutri» până în anul 2035”.

Este de reținut că, cel puțin la nivelul intențiilor declarate, miniștrii agriculturii din statele Uniunii Europene sunt dispuși să caute soluții prin care să se poată reține carbonul în sol. Probabil, printre acestea se va număra și cercetarea pentru care ministrul Leppä spunea că este nevoie de voință politică, ca și pentru alocarea de fonduri, ca stimulente pentru agricultori. Ceea ce a anticipat ca evoluție sigură pentru viitor este introducerea acțiunilor pentru climă în Planul de Implementare Strategică (PIS este planul de acțiune al Parteneriatului European pentru Inovare). Propunerile făcute de către miniștrii participanți la discuție au vizat, conform lui Jari Leppä, reîmpăduririle, agricultura ecologică, tehnologiile de ultimă oră, ba chiar și digitalizarea.

O chestiune importantă este legată de modul prin care se implementează măsurile. În primul rând, nu se pot lua același tip de măsuri pe tot cuprinsul Uniunii Europene, condițiile fiind diferite. De aceea se impune flexibilitate. Asta nu exclude împărtășirea experiențelor locale ca modele de bune practici.

Vor participa fermierii la această luptă?

Evident că se pune problema disponibilități fermierilor de a lua măsuri specifice, cu riscul de a-și pierde din eficiență. Interesant este că fermierii consultați prin intermediul unei aplicații de telefon au sugerat că ei înțeleg importanța implicării în problema schimbărilor climatice, dar că pentru consumatori originea, prețul și sănătatea alimentelor sunt mai importante, în comparație cu problemele legate de climă. Iată de ce ministrul finlandez a concluzionat: „Conform acestor răspunsuri, avem nevoie de stimulente pentru agricultori, avem nevoie de voință politică în favoarea cercetării, iar mesajul clar a fost că luarea deciziilor în legătură cu agricultura, și care să ajute efectul schimbărilor climatice, este necesară”.

În replică, comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, aflat la ultima întâlnire de acest gen din mandatul său, fiind propus pentru portofoliul comerțului, este sigur că fermierii vor participa la lupta cu procesul de schimbarea a climei. „De când am devenit comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală, în urmă cu cinci ani, am spus în mod constant nu numai că fermierii trebuie să facă parte din soluție, ci că ei vor să facă parte din soluție, deoarece agricultura este foarte afectată de schimbările climatice. Prin urmare, fermierii, la fel de mult, dacă nu mai mult decât oricine, trebuie să facă parte din inițiative și din soluții pentru combaterea schimbărilor climatice.”

Și cu toate astea, ne putem întreba cât de opțional și cât de obligatoriu va fi să aplici o soluție ori alta. Phil Hogan spune că vor trebui combinate cele două forme. „Nu mă aștept ca soluția finlandeză a acestor probleme să fie aceeași cu soluția greacă, și invers. Așadar, este ceea ce încercăm să încorporăm în planurile strategice PAC, astfel încât fiecare stat membru să poată atinge nouă obiective, adică: trei economice, trei de mediu, trei sociale. Iar ele trebuie să se conformeze acestora, dar luând în considerare specificul local și condițiile locale, pentru a putea reuși. Acum am propus procedura ecologică obligatorie pentru statele membre, dar opțională pentru fermieri. Deci suntem foarte deschiși să luăm în considerare, dacă ar trebui sau nu să fie obligatorii procedurile pentru fermieri. Acesta este modelul discuției în acest moment. Dar și aspectul condiționalității. Atunci când acordăm bani agricultorilor, trebuie să obținem ceva în schimbul fondurilor publice, iar aceasta este condiționalitatea pentru pilonul unu. Și atunci plătim fermierilor mai mulți bani în pilonul doi, unde există mai multe ambiții legate de mediul agricultural și măsurarea climatului. Deci cred că echilibrul dintre opțional și obligatoriu este în discuție, ca parte a legislațiilor de bază, dar, în propunerea Comisiei, am spus, inițiativa va fi opțională pentru fermieri.”

PAC are instrumente pentru reținerea carbonului în sol

Comisarul european Phil Hogan apreciază și faptul că în PAC sunt deja multe puncte care sprijină obiectivele discutate. „Multe acțiuni ecologice recomandate în raportul special IPCC (Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice, n.a.) privind schimbările climatice și utilizarea terenurilor pot fi găsite în propunerea Comisiei Europene pentru o condiționalitate puternică aplicabilă tuturor fermierilor. Acestea includ protecția terenurilor de iarbă și de turbă, asigurând interdicția arderii culturilor, creșterea eficienței îngrășămintelor, o gestionare mai bună a solului, rotația culturilor și considerarea caracteristicilor terenului, astfel încât propunerile PAC prezintă o viziune foarte clară către un sector agricol ecologic și permite acțiuni eficiente și rentabile, precum și instrumente politice pentru susținerea transformărilor necesare în sector. Va fi esențial ca statele membre să pregătească intervenții care să fie suficient de inovatoare, atractive și ambițioase și să sprijine și să recompenseze fermierii pentru un grad mai înalt de ambiție în ceea ce privește mediul și clima.

”România participă la acest „război”

Cu ocazia acestei întâlniri, ministrul agriculturii din România, Petre Daea, a precizat: „România a aplicat şi va continua să implementeze practici cu impact major pentru stocarea carbonului în sol, prin creşterea suprafeţelor împădurite, mai cu seamă pe terenurile degradate, prin protejarea pajiştilor sensibile şi prin menţinerea păşunilor permanente. De asemenea, România este preocupată de definirea măsurilor ecologice din Pilonul I, astfel încât acestea să fie implementate de cât mai mulţi fermieri pe suprafeţe extinse”. A ținut să accentueze și dorința pentru mai multă flexibilitate: „Perdelele de protecţie trebuie menţinute în suprafeţele eligibile pentru finanţare europeană, dar structura speciilor să fie lăsată la latitudinea ţărilor membre. Natura şi-a demonstrat echilibrul, noi avem misiunea de a-l păstra acolo unde natura a dictat”.

Până la urmă, ne place sau nu, problema este foarte serioasă și suntem obligați să o tratăm ca atare. Reținerea carbonului în sol va avea efecte benefice atât pentru producție, oferind un plus de fertilitate, cât și pentru viitorul copiilor noștri, care au dreptul la o climă stabilă și predictibilă. Credem că agricultura va fi mereu pe mâna oamenilor responsabili, ceea ce sperăm și pentru celelalte domenii de activitate.

Publicat în Eveniment

Politica prioritară ale PNL, atunci când vine vorba de programul lor de guvernare, „prioritate zero” cum o denumesc strategii partidului, este elaborarea Programului Național Strategic (PNS) prin care fermierii și satul românesc ar urma să beneficieze de finanțări de peste 20 de miliarde de euro în următorul exercițiu financiar 2021- 2027.

Conform viziunii PNL, PNS care urmează să fie elaborat în consultare cu fermierii și reprezentanții acestora, se va concentra pe crearea unor programe de sprijin în vederea stimulării organizării producătorilor agricoli și creșterii calității produselor.

„Ținând seama de particularitățile acestui domeniu care se referă la constrângeri economice, de mediu și privind sănătatea publică, riscuri naturale și competiție ridicată, Programul de guvernare conține atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piață, cât și unele inițiative care să pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020”, se menționează în documentul PNL.

Programul partidului lui Orban conține efectiv zece demersuri și proiecte ce vor fi puse în practică în 2020. Dintre ele, amintim continuarea programelor naționale de sprijin pentru agricultori, aprobate de Parlament și aflate în derulare; reformarea celor două agenții de plăți în agricultură, respectiv Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură, cu accent pe debirocratizarea procedurilor, în scopul accelerării absorbției fondurilor europene; modificarea Programului de creștere a tomatelor în spații protejate, cu o schemă de minimis prin care se va subvenționa 10% din valoarea facturii tuturor legumelor livrate spre comercializare.

Totodată, va fi elaborat un plan strategic național pentru relansarea sectorului de creștere a porcilor, concomitent cu măsuri pentru eradicarea pestei pornice africane.

„În următorii 5 ani, dorim creșterea producției, astfel încât să ne asigurăm autosuficiența alimentară în domeniul cărnii de porc”, se menționează în documentul de poziție.

În plus, se vizează încurajarea consumului de produse românești în România, precum și demararea procesului pentru implementarea actului normativ privind Camerele Agricole, în vederea întăririi rolului activ al asociațiilor de fermieri.

PNL promite și bonificații financiare, în funcție de talia firmei, pentru livrarea mărfurilor prin intermediul unei entități comerciale, fiind țintită evaziunea fiscală. Se vor acorda, de asemenea, subvenții pentru digitalizarea producției, potrivit programului de guvernare al PNL, și se vor concentra eforturi pentru dezvoltarea învățământului dual în domeniul agricol.

Documentul mai notează că, odată cu retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, România va deveni a cincea cea mai mare putere agricolă a Europei, dar va avea și cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură, respective 23% din totalul angajaţilor.

Pe lângă Emil Dumitru, fermier cu state vechi și fost președinte al Pro Agro, propunerea PNL pentru portofoliul Agricultură este și Nechita-Adrian Oros. Acesta ocupă funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și este de profesie medic veterinar, vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România.

Adrian Oros este membru PNL și a fost ales, în 2016, deputat de Cluj. Oros a a mai activat în politică la PNȚCD, până în 2008.

A fost președinte PNL Cluj-Napoca în perioada 2009-2012.

Timp de un an, Adrian Oros a fost director al Direcției Sanitare Veterinare Cluj, iar între 2008 și 2009 a fost director al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţa Alimentelor Cluj.

Conform declarației de avere, Adrian Oros are un teren intravilan și unul agricol, ambele în județul Cluj, un apartament și o casă, două autoturisme, un depozit la Banca Românească și un credit la BRD Cluj – Napoca.

sursa: Mediafax

Publicat în Ultimele noutati

În comparație cu 2014, anul trecut, afacerile companiilor locale din domeniul agriculturii au atins valoarea de 43 de miliarde de lei, în creştere cu 14,7%.

În plus, potrivit unei analize a specialiştilor KeysFin, date publicităţii miercuri, 23 octombrie 2019, cifra de afaceri a companiilor locale care activează în sectorul agriculturii va creşte cu aproape jumătate de miliard de euro, în 2019, plasând agricultura printre sectoarele strategice ale economiei româneşti.

Concret, în 2018, per total, cei mai importanţi 10 jucători din agricultură au realizat afaceri însumate de 6,8 miliarde de lei, concentrând 16% din totalul cifrei de afaceri din acest sector.

În acest context, topul anului trecut al celor mai mari companii cu profil agricol este condus de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, cu o cifră de afaceri de 2,3 miliarde de lei, echivalentul a 5,3% din total, urmată de Smithfield România SRL (868 de milioanede  lei), Promat Comimpex SRL (715 milioane de lei), Agro-Chirnogi SA (698 de milioane de lei) şi Transavia SA (597 milioane de lei).

Din afacerile generate în sectorul agricol, producţia vegetală din România a crescut, în ultimii cinci ani, cu 26%, ajungând, anul trecut, la 13,9 miliarde de euro, clasându-se astfel pe locul VI în interiorul blocului comunitar (UE28), cu aproape 6% din total.

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS), citate de către analiştii KeysFin, relevă faptul că România ocupa, în 2018, primul loc la porumb în rândul statelor membre ale UE atât în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată, cât şi la producţia realizată, de 18,7 milioane de tone.

Tot în cursul anului trecut, România a avut cea mai mare producţie de floarea-soarelui din UE, de trei milioane de tone, fiind urmată în clasament de ţări precum Bulgaria, Ungaria, Franţa şi Spania.

Totodată, țara noastră a înregistrat 7,3% din totalul producţiei de grâu la nivelul UE28, adică 10,1 milioane de tone, lucru care a plasat ţara noastră pe poziţia a IV-a, după Franţa, Germania şi Marea Britanie.

În ceea ce priveşte producţia de soia boabe, România ocupă poziţia a doua atât din punctul de vedere al suprafeţei cultivate, cât şi din cel al producţiei, realizând peste 16% din totalul Uniunii Europene.

Conform sursei citate, anul trecut, lider în topul judeţelor cu cea mai mare cifră de afaceri din domeniul agriculturii a fost Bucureşti (9% din total), cu o valoare de 3,9 miliarde de lei, Capitala fiind urmată de judeţele Timiş (7,2%), Călăraşi (5,3%), Constanţa (5%) şi Satu Mare (4,4%). Cele cinci judeţe au generat, împreună, o cifră de afaceri de 13,3 miliarde de lei, reprezentând 30,9% din cifra de afaceri locală a companiilor din sectorul agricol, în 2018.

Publicat în Piata agricola

Două miliarde de dolari vor fi investite de Syngenta, în următorii cinci ani, pentru dezvoltarea a cel puțin două tehnologii revoluționare pe piață, în fiecare an, în vederea reducerii contribuției agriculturii la schimbările climatice, pentru a-i exploata capacitatea de atenuare și pentru a ajuta sistemul producției alimentare să rămână în limitele planetare.

Potrivit unui comunicat de presă primit la redacție, investiția sprijină un nou obiectiv de sustenabilitate a companiei.

Sumele alocate îi vor ajuta pe fermieri să se pregătească și să facă față amenințărilor tot mai mari reprezentate de schimbările climatice.

Erik Fyrwald, CEO-ul sursei citate, a mai anunțat că investiția în cercetare-dezvoltare pentru o agricultură sustenabilă va fi completată de motivația de a reduce intensitatea de carbon a operațiunilor companiei cu cel puțin 50% până în 2030, pentru a sprijini obiectivele ambițioase ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

Angajamentul firmei a fost validat și aprobat de inițiativa Obiective Bazate pe Știință (SBTi).

„Agricultura se află acum în prima linie a eforturilor globale de abordare a schimbărilor climatice”, a declarat Fyrwald. „Syngenta se angajează să accelereze inovația pentru a găsi soluții mai bune și mai sigure pentru a aborda provocarea comună a schimbărilor climatice și a pierderilor de biodiversitate. Acestea nu sunt doar vorbe goale, este o acțiune reală care va stimula atenția din cadrul Syngenta pentru a-i ajuta pe fermieri să abordeze schimbările climatice și pentru a reduce contribuția sectorului la emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial”.

Cele două miliarde de dolari vor fi alocate unor programe cu beneficii clar diferențiate sau tehnologii revoluționare care vor facilita schimbări treptate în sustenabilitatea agricolă, cum ar fi utilizarea terenurilor, sănătatea solului și gestionarea integrată a dăunătorilor.

Printr-o colaborare multianuală cu The Nature Conservancy, Syngenta dezvoltă strategii de identificare și testare a noilor inovații și tehnologii care le pot aduce beneficii fermierilor și care pot contribui la rezultate pozitive de mediu. Colaborarea se bazează pe eforturile de promovare a sănătății solului, a eficienței resurselor și a protecției habitatelor în regiunile agricole majore la nivel mondial.

„Conservarea (realizarea acesteia) la scară va necesita acțiuni curajoase din partea sectorului privat. Pe măsură ce companiile recunosc tot mai mult riscurile schimbărilor climatice și beneficiile sustenabilității, noi salutăm oportunitatea de a contribui cu expertiză și cunoștințe la transformarea practicilor comerciale. Investiția pe care Syngenta o face în inovație reprezintă un pas important în direcția unui viitor în care oamenii și natura prosperă”, a precizat la rândul său Sally Jewell, director general al The Nature Conservancy.

Și Cynthia Cummis, Director la Private Sector Climate Mitigation de la World Resources Institute, unul dintre partenerii inițiativei Obiective Bazate pe Știință, a felicitat Syngenta pentru reușita validării de către inițiativa Obiective Bazate pe Știință a obiectivelor lor de reducere a emisiilor.

„Un bun leadership în sectorul agroalimentar este esențial în lupta împotriva schimbărilor climatice, iar prin stabilirea acestor obiective, Syngenta își va asigura o dezvoltare ce va rezista probei timpului”, a menționat aceasta.

Obiectivele fac parte din angajamentul Syngenta de accelerare a inovației, lansat la începutul anului, pentru a aborda provocările tot mai mari cu care se confruntă fermierii din cauza schimbărilor climatice, a eroziunii solului și a pierderii de biodiversitate. Progresele în ceea ce privește aceste obiective vor fi raportate anual și verificate independent. Anunțul a fost făcut după finalizarea a 150 de sesiuni de ascultare pe tot globul, pentru a-i ajuta pe liderii companiei să identifice domeniile prioritare pentru investiții.

Publicat în Comunicate

Directorul general al Adama Agricultural Solutions pentru România și Republica Moldova, Dimitris Drisis, preia afacerile companiei și în Polonia, ajungând astfel să coordoneze un business de peste 110 milioane de euro.

Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul agriculturii, al chimiei și al biotehnologiei, Dimitris Drisis și-a petrecut întreaga carieră în agribusiness, în funcții de top management. Odată cu preluarea funcției de director general al Adama Polonia, ajunge să coordoneze un business de trei ori mai mare, Polonia fiind o piață de două ori mai mare decât România.

În prezent, valoarea pieței de soluții de protecție a plantelor (erbicide, fungicide, insecticide etc.) din România este de aproximativ 400 de milioane de euro, iar cea din Polonia depășește 700 de milioane de euro.

Misiunea lui Dimitris Drisis va fi să repoziționeze Adama în top trei companii jucătoare pe piața de protecția plantelor. La acest moment, în Polonia, Adama se situează pe locul patru pe o piață extrem de competitivă și fragmentată, cu multe companii locale.

Alegerea lui Dimitris Drisis nu este întâmplătoare, întrucât cota de piață de 13% pe care o are Adama România și Republica Moldova este una dintre cele mai bune pentru Adama la nivel mondial și cea mai bună la nivel european. „Polonia este, probabil, cea mai competitivă piață din Europa. O piață amplă și complexă, cu mulți jucători, unde companiile multinaționale care oferă soluții de protecție a plantelor au o concurență serioasă prin companiile locale, numeroase și foarte puternice. Aceste particularități fac ca provocarea acceptării acestei noi poziții să fie cu atât mai mare. Cu toate acestea, sunt optimist și am convingerea că portofoliul și serviciile noastre îi vor convinge pe fermierii polonezi că soluțiile Adama îi vor ajuta să-și simplifice viața și să-și dezvolte afacerile”, a declarat Dimitris Drisis.

Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 22

newsletter rf

Revista