Preţurile produselor alimentare sunt, în prezent, mai mici, în comparaţie cu cele de anul trecut, a afirmat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în exercițiu, Petre Daea, marți, 2 iulie 2019, și a adăugat că obiectivul său, dar şi al fermierilor, este de a face faţă schimbărilor climatice în aşa fel încât „să producem cât mai mult şi de bună calitate”.

„Este un obiectiv măreţ şi e bine că Banca Naţională ia acest obiectiv (n.r. - menţinerea preţurilor de consum) ca politică în domeniu. Dumnealui (n.r. - guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu) se luptă cu preţurile, eu mă lupt cu factorii climatici, iar fermierii - la fel, pentru a face faţă acestor situaţii date de vreme, de schimbările climatice, în aşa fel încât să producem cât mai mult şi de bună calitate, pentru a acoperi pe piaţă ceea ce consumatorul doreşte. Ştim însă că pe piaţă, prin cerere şi ofertă, se stabilesc preţurile la diferite produse”, a declarat ministrul Agriculturii, într-o intervenţie telefonică la România TV, citat de Agerpres.

Oficialul guvernamental a mai adăugat că urmăreşte zi de zi preţurile produselor alimentare la nivelul întregii ţări şi ele „sunt mai mici peste tot”.

„Eu spun că preţurile pe care le văd astăzi în comparaţie cu preţurile de ieri şi cu cele de anul trecut sunt preţuri mai mici şi le urmăresc în fiecare zi. Urmăresc aceste situaţii pe care le avem în ţară, pe piaţă, la produsele agroalimentare. Preţurile sunt mai mici peste tot”, a adăugat Daea.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în mai 2019, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,79% faţă de aprilie şi cu 4,6% raportat la decembrie 2018.

Cartofii au continuat să se scumpească în luna mai, preţul acestora urcând cu 17,33% comparativ cu aprilie, iar în topul scumpirilor s-au mai aflat citricele şi alte fructe meridionale (plus 2,68%) şi fructele proaspete (plus 2,49%). Raportat la luna decembrie 2018, cel mai mult au crescut preţurile la cartofi (plus 55,27%), alte legume şi conserve din legume (plus 23,85%), citrice şi alte fructe meridionale (plus 16,12%).

Publicat în Știri interne

Luna trecută, avansul indicelui global al preţurilor produselor alimentare s-a atenuat, după cinci luni de creştere consecutivă, pe fondul declinului preţurilor produselor lactate, este anunțul făcut joi, 4 iulie 2019, de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Citat de Reuters, FAO a precizat că preţul lactatelor a scăzut în iunie cu 11,9% faţă de luna precedentă, dar încă este cu 9,4% peste nivelul de la începutul anului. Şi preţul uleiurilor vegetale a scăzut cu 1,6% în iunie faţă de luna precedentă, ajungând la cel mai redus nivel din decembrie 2018. În schimb, preţul cerealelor a urcat cu 6,7% în iunie faţă de luna precedentă, preţurile la carne şi zahăr au urcat cu 1,5% şi, respectiv, 4,2%.

În a treia sa estimare pentru 2019, FAO previzionează că producţia mondială de cereale se va situa la 2,685 de miliarde de tone, în creştere cu 1,2% faţă de nivelul din 2018.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În iunie 2019, acest indice a avut o valoare de 173 de puncte, în uşoară scădere faţă de 173,5 puncte în mai.

Publicat în International

Într-o intervenție avută vineri, 24 mai 2019, la România TV, președintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că problema dublului standard nu derivă din apartenența țării noastre la blocul comunitar (UE28), chestionat fiind despre neregulile descoperite de ANPC la peștele de import în unele magazine bucureștene și din județul Ilfov.

„Problema dublului standard putea să existe și dacă România nu era membră în UE. Fiind membri în UE, problema nu dispare. Știm că problema dublului standard nu e una inventată de noi, este în dezbatere și se încearcă faptul ca firmele să nu mai practice acest dublu standard. Că e vorba de medicamente, detergenți. Soția mea mi-a spus că detergenții pe care i-a cumpărat în străinătate sunt mai buni decât cei de la noi. Grave mi se par dublurile standarde în privința produselor alimentare cu care ne hrănim noi, copiii noștri. Deci, problema nu derivă din UE. Datorită problemei pieței, multe firme au intrat pe piață și unele firme românești nu au existat”, a afirmat șeful partidului care formează alianța de guvernământ alături de PSD.

Lui Tăriceanu i s-a mai adresat o întrebare, și anume dacă populația poate fi protejată în fața acestei probleme, acesta replicând: „Bineînțeles. La acest capitol, până să intervină UE cu o legislație, poate să intervină protecția consumatorului pe aceste chestiuni. Nu trebuie să așteptăm să fie votată o legislație în Parlamentul European.”

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a descoperit, recent, nereguli semnificative la peștele de import, în hipermarketurile din zona București-Ilfov, după ce au efectuat o serie de acțiuni de verificare urmărind recepționarea, depozitarea, procesarea și comercializarea mărfii.

Într-o singură zi, au fost controlați 11 operatori economici și au fost aplicate 10 amenzi contravenționale în valoare de 200.000 de lei și un avertisment. Urmare a deficiențelor constatate, a fost oprită definitiv de la comercializare cantitatea de 1,6 tone de pește și produse din pește, în valoare de 40.000 de lei.

Un proiect de lege, iniţiat de Liviu Dragnea, prevede sancţionarea celor care vând produse sau servicii „falsificate supuse dublului standard” cu amendă de maximum 4% din cifra de afaceri. În caz de abatere repetată, se suspendă autorizaţia de funcţionare a comerciantului pe șase luni.

Publicat în Știri interne

În paralel cu noile informații privind indicele global al preţurilor produselor alimentare date publicității joi, 9 mai 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a anunțat că producţia mondială de cereale ar urma să se majoreze per total cu 2,7% în acest an, până la un nivel-record de 2,722 miliarde tone, comparativ cu 2018.

„Ne aşteptăm la o creştere de 5% a producţiei de grâu, de 2,3% a producţiei de porumb şi de 5,4% a producţiei de orz”, menționează sursa citată.

Și consumul global de cereale ar urma să se majoreze anul acesta cu cel puţin 1,1%, pe fondul creşterii nivelului populaţiei mondiale, au adăugat specialiștii FAO, citați de Reuters. Tot aceștia au anunțat, în contrapartidă, că preţul cerealelor s-a contractat în aprilie a.c. cu 2,8 procente, practic a patra lună de declin consecutiv.

Tot joi, FAO a anunțat că indicele global al preţurilor produselor alimentare s-a majorat în luna aprilie a.c., comparativ cu luna precedentă, susținut de o relansare a preţului lactatelor şi al cărnii.

Lunar, sursa citată publică propriul Food Price Index, în baza căruia se măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Concret, în aprilie 2019, acest indice a avut o valoare de 170,1 puncte, în creştere faţă de nivelul de 167,5 puncte, înregistrat în martie a.c. Practic, este vorba despre cel mai ridicat nivel înregistrat din iunie 2018 încoace, dar indicele rămâne cu 2,3% sub nivelul înregistrat în aprilie 2018.

Vocile autorizate ale FAO au mai precizat că preţul lactatelor a crescut în aprilie 2019 cu 5,2% faţă de luna precedentă, în urma majorării cererii pentru importurile de lapte praf, unt şi brânză. Este a patra lună de reviriment a preţului lactatelor.

Preţul cărnii a urcat și el cu trei la sută, în urma majorării cererii în Asia, şi în special în China, unde extinderea epidemiei de pestă porcină a afectat piaţa locală.

Nu în ultimul rând, preţurile uleiurilor vegetale şi al zahărului s-au majorat și ele.

Publicat în Piata agricola

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în exercițiu, Petre Daea, a propus un amendament pentru completarea Directivei europene 29/2005, prin care se interzice comerciantului să practice calitate dublă a produselor, fiind stabilite şi amenzi de cel puţin patru la sută din cifra de afaceri sau cel puţin două milioane de euro, potrivit declarațiilor sale de sâmbătă, 20 aprilie 2019, dintr-o intervenție televizată.

„Ştim foarte bine că dublul standard este o realitate şi nu este o ficţiune. Este o realitate pentru că a putut a fi constatat în mai multe ţări ale Uniunii Europene, în mod deosebit în ţările din partea de est. (...) Am propus un amendament pentru completarea directivei 29 din 2005 (...) care pune în spaţiul juridic acea prevedere prin care se interzice cu desăvârşire de către orice comerciant, indiferent unde se află el, să practice calitate dublă a produsului. Cu alte cuvinte, în acelaşi lot să fie aceeaşi calitate, indiferent unde pleacă, că pleacă în Belgia, că pleacă în Germania, că pleacă în România, şi să se respecte întocmai. Măsurile coercitive pentru nerespectare sunt extrem de puternice, stabilindu-se în actul normativ amenzi care înseamnă cel puţin 4% din cifra de afaceri sau, dacă nu poţi să determini cifra de afaceri, să fie de cel puţin două milioane de euro”, a afirmat șeful MADR la Antena 3.

Întrebat despre proiectul de lege împotriva dublei calităţi a produselor, care să sancţioneze firmele ce comercializează produse de calitate mai slabă decât în ţările de origine, la care a făcut referire vineri preşedintele PSD, Liviu Dragnea, ministrul Agriculturii a precizat că trebuie măsuri radicale şi că autorităţile din România au în vedere praguri ale amenzilor mai mari de 4% din cifra de afaceri.

„Trebuie măsuri aspre, radicale, pentru că nu este posibil să tratezi diferit un consumator din România sau un consumator din altă parte, pe piaţa unică. Vom face precizările juridice necesare în aşa fel încât această posibilitate să nu existe în România şi să fim în egalitate cu fiecare cetăţean din UE pentru fiecare produs pe care îl punem pe masa consumatorului.(..) Amenda va fi minim. 4%. Iar statul membru poate să ridice acest procent. Sigur că ne gândim la praguri cât mai mari pentru a descuraja o asemenea practică. Se poate mai mult. Se va stabili cât va fi acest procent. Dacă n-ai posibilitatea să ai acest procent, legiuitorul îţi dă posibilitatea să operezi cu amenzi de peste două milioane de euro. Iată că sunt soluţii să descurajăm o asemenea activitate”, a continuat Daea.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat, joi, 18 aprilie 2019, la Suceava, că va depune în parlament un proiect de lege împotriva dublei calităţi a produselor. El a declarat că firmele străine care vor vinde produse de calitate mai slabă decât în ţările de origine vor fi sancţionate.

Dragnea a declarat că prin iniţiativa privind dublul standard de calitate a produselor doreşte să introducă în legislaţia românească prevederi preluate de la nivel european care să stabilească norme de aplicat în asemenea cazuri, inclusiv o amendă de 4% din cifra de afaceri pentru firmele care procedează astfel.

„(...) vreau să depunem în Parlament o lege care să pună în legislaţia românească procedurile de aplicat în această situaţie, inclusiv o amendă de 4% din cifra de afaceri pentru aceste firme, companii care procedează în felul ăsta”, a explicat Dragnea.

Demersuri legislative pe ultima sută de metri

Blocul comunitar (UE28) avansează cu legislația prin care ar urma să fie combătute anumite practici incorecte din comerț și producție, cum sunt cazurile în care aceleași branduri internaționale introduc produse cu calități inferioare în anumite state UE față de altele. Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns recent la un acord privind proiectul de directivă europeană care ar urma să prevină dublul-standard al produselor în UE, precum și o serie de practici netransparente și înșelătoare în comerțul online.

Proiectul de directivă convenit de Parlamentul Europan cu Consiliul UE modifică Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale, Directiva 2011/83/UE privind drepturile consumatorilor, Directiva 93/13/CEE privind clauzele contractuale abuzive și Directiva 98/6/CE privind indicarea prețurilor.

Proiectul mai trebuie adoptat separat de Parlamentul European și de Consiliu și publicat în Jurnalul Oficial al UE. Apoi, România și celelalte state membre UE vor fi obligate, în maximum 2 ani, să introducă reglementări interne prin care să se aplice prevederile directivei.

Cea mai importantă prevedere a proiectului de directivă se referă la suspiciunile de dublu standard mai ales la alimente. Cehia, Slovacia, Polonia și alte state est-europene s-au plâns că mari companii de produse alimentare ar fi introdus pe piețele din Europa de Est aceleași branduri, dar cu calități inferioare față de cele vândute pe piețele vest-europene.

Publicat în Piata agricola

Vineri, 5 aprilie 2019, președintele PSD, Liviu Dragnea, l-a anunțat pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, că trebuie să pună la punct un sistem de pompe mici alimentate cu energie fotovoltaică, în vederea susținerii micii legumiculturi, o lege de luptă împotriva dublului standard, cât și realizarea de hipermarketuri prin Camera de Comerț „Unirea”, respectiv TVA de 5 la sută la produsele bio și cele tradiționale.

„Vă mai fac o propunere, domnule ministru (n.r. - Petre Daea), pentru că înțeleg că le puteți duce, am zis și în mașină – de-a lungul canalelor, dacă reușiți să discutați cu Mediul (n.r. - Ministerul Mediului), dacă nu cu Mediul, cu Ministerul de Finanțe, să începeți să realizați niște agregate, niște instalații, pe bază de energie fotovoltaică, cu mici pompe, de capacitate mică, ca să se poată iriga prin picătură, de-a lungul canalelor de irigații, suprafețe dedicate legumiculturii. Eu vă garantez că dacă veți face lucrul acesta, foarte mulți români vor începe să-și înființeze culturi de legume pe lângă canal”, i-a spus Dragnea lui Daea cu ocazia vizitei liderilor PSD la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, SPP 388.

De asemenea, pe lângă discuțiile cu privire la standardele duble, cu privire la care șeful PSD a promis și o legislație în acest sens, ministrul Agriculturii trebuie să aibă în vedere susținerea producției bio și a alimentelor tradiționale prin diminuarea TVA până la un nivel de 5 la sută.

„Poate o să scoateți odată analiza aceea pe care ați făcut-o sau să ne-o dați și nouă s-o promovăm sau s-o facem publică. Diferențele de calitate dintre produsele străine, care vin în România, și aceleași produse care se vând în țările de origine. Nu este numai cazul României. În general, în Europa de Est se lucrează așa. (...) Vreau să vă solicit să discutați și cu domnul Teodorovici (n.r. - ministrul Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici), în zilele următoare, pentru că noi tot vorbim de standarde duble, calitate dublă, pentru produsele care intră în România și nu numai. Dar să vorbim despre produsele agroalimentare. Nu putem doar să ne plângem. Chiar am de gând să inițiem o lege în sensul acesta, dar haideți să începem să și stimulăm produsele tradiționale românești și eu nu știu dacă o să ne permită Comisia Europeană cu TVA zero la produse bio sau produse tradiționale românești, dar sigur putem să mergem la cinci la sută (n.r. - TVA), ca să putem să stimulăm”, a mai punctat Dragnea. „Domnule ministru, vă aștept săptămâna viitoare să discutăm, pe de-o parte, asta cu TVA 5 la sută pentru produsele bio și pentru produsele tradiționale românești (...). Poate să fie și Ordonanță de Urgență (n.r. - modificarea cotei de TVA), normal, sau poate să fie și lege în Parlament. Important este să stabilim care este procedura, să stabilim data de la care să intre în vigoare, pentru că mă interesează foarte mult să dăm un sprijin serios la tot ceea ce înseamnă produs românesc. Produsele românești sunt curate, sunt sănătoase și, dacă noi nu-i ajutăm, nu pot câștiga competiția cu multinaționalele care aduc și revarsă în România toate aceste produse alimentare”.

Tot Liviu Dragnea spune că i-a ajuns ca fermierii români să fie „sclavi în țara lor”, referindu-se la accesul dificil al acestora în marile rețele de retail. Din acest motiv, el i-a trasat o sarcină lui Petre Daea de a înființa hipermarketuri românești, unde producătorii români să aibă prioritate și să fie realizate prin intermediul Casei Române de Comerț.

„De asemenea, am înființat, ați dat drumul, acum începe să funcționeze Casa Română de Comerț. Aceasta are ca principal obiectiv să sprijine producătorii români, în ceea ce privește colectarea, în ceea ce privește depozitarea și, acolo unde va fi cazul, să se realizeze microfabrici de producție. Ați început procesul acesta, acum se așază, Casa Română de Comerț. Luni (n.r. - 8 aprilie 2019) am înțeles că deschideți Bursa de Pește de la Tulcea, ați preluat asta de la ANPA sau de unde ați preluat-o, dar vreau să vă rog să începeți prin Casa de Comerț două proiecte și, în două-trei săptămâni să ne vedem, pentru că sunt foarte importante. Să începem un proiect de realizare a unei rețele de magazine, de hipermarketuri, prin Casa Română de Comerț, care să fie cu produse românești, de la producătorii români. Toată lumea vorbește, cu toții am auzit de la fermierii români cât se chinuie să le ajungă produsele pe raft, aproape nu au șanse să le ajungă produsele pe raft, câte costuri au pentru a le expune și pentru a avea șansa să fie cumpărate de români, numai că noi cumpărăm în continuare, cu preponderență, produse din alte țări care, sigur, au calități diferite când ajung în România. Așa consideră niște companii multinaționale, că românii trebuie să mănânce mai prost și mai scump”, a spus liderul partidului de guvernământ. „Știți exact care este procedura pe care trebuie s-o urmeze un fermier român ca să ajungă pe raft? Și cât îl costă? Nimeni vă spune. Niciunul n-o să vă spună în mod oficial, dar îi chinuie rău de tot. Și totuși, ca să fie sclavi în țara lor, eu nu sunt de acord cu asta”.

Bani mai mulți pentru tomate, usturoi și corturi cu aer condiționat pentru sortarea legumelor

Tot prin Casa de Comerț, Dragnea îi propune lui Daea să-i sprijine pe legumicultori prin achiziția de corturi cu climatizare, astfel încât aceștia să poată sorta marfa pe câmp.

„Al doilea proiect, tot prin Casa de Comerț, urmează producțiile la legume și știți foarte bine cât de periculos este să înceapă să sorteze legumele pe căldură. Puteți achiziționa niște corturi, așa cum au cei de la Armată, chiar cu aer condiționat, și să începeți să le livrați (...) producătorilor români să le folosească”, a adăugat Liviu Dragnea.

Nu în ultimul rând, Dragnea vrea o susținere mai puternică a producătorilor de tomate în spații protejate, astfel încât să existe roșii pe piață și iarna, iar cei care produc usturoi să primească mai mult de 1.000 de euro.

„Programul de susținere pentru tomate și programul de susținere pentru usturoi! Domnule ministru (n.r. - Petre Daea), a fost bine la început, știți că discutam atunci când lucram la program împreună că eu vream un sprijin mai important. Vă rog să pregătiți pentru anul viitor, pentru faza a doua a acestor programe, sume mai mari și pentru tomate, și pentru usturoi. A fost bine că au început, au prins încredere, au ajuns la 16.000 de beneficiari; nu este suficient. 90.000 de tone de tomate nu sunt suficiente pentru că gustul pe care le au roșiile românești nu îl are nicio roșie de oriunde din lume. Haideți să vedeți cum îi stimulăm, ca să începem să avem speranță că și iarna putem avea în magazine tomate românești și nu numai. Știți bine că cei care sunt în programul de tomate acum au început să pună și o a doua cultură în solariile respective. Trebuie să ajungem la nivel de seră. Usturoiul este un produs care are foarte multe calități, dar doar 1.000 de euro?”, a conchis Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea, Petre Daea și alți lideri PSD de la centru și din teritoriu s-au aflat într-o vizită de lucru la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, SPP 388.

Publicat în Știri interne

Preţul lactatelor s-a majorat în luna februarie 2019 cu 5,6% faţă de ianuarie a.c., ca urmare a creșterii cererii pentru importurile de lapte praf degresat, lapte praf integral şi brânză, motiv care a generat o majorare a Food Price Index - indicele global al preţurilor produselor alimentare - pentru același interval.

Totodată, preţul uleiurilor vegetale a crescut cu 1,8% luna trecută, în timp ce preţul la zahăr a urcat cu 1,2%.

În paralel, FAO şi-a înrăutăţit joi estimările privind producţia mondială de cereale în 2018 la 2,609 miliarde tone, faţă de o prognoză de 2,611 miliarde tone în ianuarie.

„Cea mai recentă revizuire se bazează în întregime pe o estimare mai scăzută a producţiei de porumb a SUA şi consolidează declinul anual al producţiei globale de cereale”, se arată în comunicatul FAO.

De asemenea, pe plan mondial, producţia de grâu în 2019 ar urma să ajungă la 757 milioane de tone, cu 4% peste nivelul din 2018, dar sub valoarea record înregistrată în 2017.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, element care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În februarie, acest indice a avut o valoare de 167,5 puncte, o creştere de 1,7% faţă de ianuarie. În pofida creşterii de luna precedentă, indicele rămâne cu 2,3% sub nivelul înregistrat în februarie 2018.

Publicat în International
Joi, 07 Februarie 2019 14:20

De ce cresc prețurile alimentelor

Revirimentul prețurilor lactatelor, respectiv cele ale uleiurilor vegetale și zahărului au susținut majorarea indicelui costurilor cu produsele alimentare în prima perioadă a acestui an, conform informării transmise joi, 7 februarie 2018, de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Mai exact, analiștii instituției citate susțin că preţul lactatelor s-a majorat cu 7,2 la sută în luna ianuarie a.c., în comparație cu luna decembrie 2018, luând astfel sfârșit o perioadă de şapte luni consecutive de scădere. Conform FAO, nivelul limitat al comerțului peste graniță originat din Europa, ca urmare a cererii interne puternice, a fost principalul factor care a stat la baza acestei creşteri. Totodată, preţul uleiurilor vegetale a crescut cu 4,3% în luna ianuarie, comparativ cu luna decembrie, în timp ce preţul zahărului a crescut cu 1,3%. În schimb, preţul la carne a rămas neschimbat.

Tot joi, FAO şi-a îmbunătăţit previziunile cu privire la producţia mondială de cereale în 2018 până la 2,611 miliarde de tone, ca urmare a revizuirii în creștere a estimărilor privind producţiile de porumb, grâu şi orez.

„O mare parte din creşterea preconizată este asociată cu creşterile aşteptate în Europa, unde vremea favorabilă a fost benefică pentru randamente, iar însămânţările sunt prognozate să se extindă, graţie preţurilor atractive”, afirmă specialiștii FAO.

În pofida îmbunătăţirii estimărilor, producţia mondială de cereale rămâne cu 1,8% (47,4 milioane de tone) sub valoarea-record înregistrată în 2017.

În mod regulat, FAO publică lunar propriul său Food Price Index, etalon care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna ianuarie 2019, acest indice a avut o valoare de 164,8 puncte, comparativ cu un nivel de 161,8 puncte în luna decembrie 2018. Chiar dacă în prima lună a acestui an s-au înregistrat creșteri, indicele rămâne cu 2,2% sub nivelul înregistrat în luna ianuarie 2018.

Publicat în International

Chiar dacă Uniunea Europeană (UE) limitează utilizarea anumitor pesticide pe baza unor criterii de periculozitate, în opinia Curții Europene de Conturi (ECA) este posibil ca reziduuri provenite de la astfel de producție de protecție a plantelor să fie tolerate în produse importate în UE, în cazul în care o analiză a riscurilor a arătat că nu există niciun pericol pentru consumatori, se menționează în Raportul special nr. 2/2019, intitulat „Pericolele chimice din hrana noastră: politica UE în materie de siguranță alimentară ne protejează, dar se confruntă cu provocări”.

În opinia Curții, cadrul juridic care reglementează substanțele chimice din produsele alimentare, hrana pentru animale, plante și animale vii este în continuare în lucru și nu a fost încă implementat la nivelul preconizat de legislația UE în domeniul producției alimentare.

În plus, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care asigură consultanță științifică pentru a sta la baza procesului de elaborare a politicilor europene, înregistrează întârzieri în activitățile sale în ceea ce privește substanțele chimice. Această situație afectează funcționarea corespunzătoare a unor componente ale sistemului, precum și sustenabilitatea modelului în ansamblu.

„Siguranța alimentară constituie o prioritate importantă pentru UE, îi afectează pe toți cetățenii și este strâns legată de activitatea comercială”, a precizat domnul Janusz Wojciechowski, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. „Sistemul actual al UE se confruntă însă cu o serie de incoerențe și dificultăți”.

Conform aceluiași document, unele state membre ale blocului comunitar controlează anumite substanțe chimice mai frecvent decât pe altele, iar cadrele juridice ale acestora sunt atât de vaste, încât autoritățile publice estimează că este dificil pentru ele să se achite de toate responsabilitățile care le revin.

ECA recomandă o mai mare integrare a sistemelor de control din sectorul privat

Potrivit Curții, controalele desfășurate de organisme publice nu pot reprezenta decât o mică parte din totalul controalelor efectuate, iar cea mai bună soluție pentru ca modelul UE să rămână credibil este completarea sistemelor de control public cu sisteme de control din sectorul privat. Or, sinergiile dintre cele două tipuri de sisteme au început să fie analizate abia recent.

Curtea a identificat, de asemenea, limitări ale sistemului de control, întrucât statele membre întâmpină dificultăți în a determina natura măsurilor coercitive care trebuie luate în cazuri de neconformitate.

Politica UE în materie de siguranță alimentară vizează garantarea unui nivel ridicat de protecție a vieții și a sănătății umane, precum și protecția cetățenilor UE împotriva a trei tipuri de pericole care pot fi prezente în produsele alimentare: pericole fizice, pericole biologice și pericole chimice. Acest audit s-a concentrat pe pericolele chimice.

De aceea, ECA recomandă Comisiei Europene (CE) să evalueze schimbările care ar putea fi aduse legislației care reglementează pericolele chimice, ținând seama de capacitatea de a aplica această legislație în mod uniform.

De asemenea, CE trebuie să încurajeze în continuare complementaritatea, astfel încât autoritățile publice din statele membre să se poată baza pe controalele efectuate de sectorul privat.

Totodată, Comisia trebuie să explice care sunt măsurile pe care le va lua cu privire la reziduurile de pesticide prezente în produsele alimentare pentru a păstra același nivel de asigurare atât pentru alimentele produse în UE, cât și pentru cele importate, menținând în același timp conformitatea cu normele Organizației Mondiale a Comerțului.

Nu în ultimul rând, însă poate cel mai important aspect, Comisia trebuie să furnizeze statelor membre orientări suplimentare cu privire la aplicarea măsurilor coercitive și să își consolideze procedurile de monitorizare a conformității cu normele alimentare ale UE.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cetățenii europeni beneficiază de unul dintre cele mai ridicate niveluri de asigurare din lume cu privire la siguranța hranei pe care o consumă. Forța modelului UE se bazează pe o structură de guvernanță în care responsabilitățile sunt împărțite între cele două agenții descentralizate ale UE și Comisie. Acest fapt permite separarea evaluării riscurilor de gestiunea riscurilor, astfel: obiectivul de a evalua siguranța substanțelor chimice înainte ca acestea să fie utilizate în lanțul alimentar, respectiv alocarea clară a responsabilităților între sectorul privat și autoritățile publice de control.

Pe lângă aceasta, pentru a garanta faptul că produsele alimentare importate în UE respectă aceleași standarde înalte de siguranță, UE solicită țărilor terțe să respecte standardele sale.

Publicat în International

În vederea facilitării accesului la finanţare pentru producătorii şi crescătorii de animale din zona montană, în valoare totală de 1 miliard de euro, sumă care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Camera Deputaților a adoptat, pe articole, marți, 20 noiembrie 2018, și prin vot final, miercuri, 21 noiembrie 2018, cu 212 voturi pentru, 2 împotrivă și 51 de abțineri, Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului de încurajare a investiţiilor din zona montană (PL-x 134/2018), lege ordinară.

Programul de încurajare a investiţiilor din zona montană vizează realizarea de investiţii în centre de colectare-prelucrare lână şi piei, centre de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii, centre de colectare şi/sau prelucrare a laptelui, centre de sacrificare a animalelor şi/sau unităţi de procesare a cărnii de capacitate mică, centre de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau cultură în zona montană, înfiinţarea de stâne montane în localităţile din judeţele care au incidenţă asupra zonei montane, precum şi alte investiţii care duc la menţinerea şi dezvoltarea activităţilor din zona montană.

Investiţiile din Program se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziţie în mod gratuit de Agenţia Zonei Montane (AZM) şi de direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

În zona montană din România trăiesc 3.354.041 de locuitori, reprezentând 15,08 la sută din populația țării. Zona montană este marcată de dezavantaje naturale – altitudine, climă, pantă, fertilitate scăzută a solului, perioade mai scurte de vegetație etc. – și de dezavantaje structurale – scăderea populației tinere, distanțele mari față de centrele decizionale și administrative, izolarea față de căile de comunicație și de piețele de desfacere.

Valoarea în sine a produselor agricole primare obținute în zona montană se deosebește prin calitate, acestea fiind alimente cu o valoare nutritivă foarte mare, gustoase, sănătoase (chiar sanogene), nepoluate și necontaminate.

De aceea, spun inițiatorii, este necesară încurajarea investițiilor pentru înființarea de centre de colectare și procesare a laptelui, cărnii, fructelor și plantelor medicinale, precum și de stâne montane, în vederea valorificării integrale a producției, evitării pierderilor și creșterii veniturilor producătorilor agricoli, precum și pentru o bună aprovizionare a consumatorilor.

Inițiatorii proiectului de lege au fost patru parlamentari PSD, alături de alți peste 100 de colegi ai acestora, alături de un deputat ALDE.

La finele lunii august a.c., ministrul Agriculturii, Petre Daea preciza că statul va acorda un miliard de euro prin noua Lege a muntelui pentru asigurarea, valorificarea durabilă a resurselor muntelui, conservarea peisajului şi a biodiversităţii, dar şi pentru dezvoltarea activităţilor economice specifice zonei.

Publicat în Ultimele noutati
Pagina 1 din 6