alimente - REVISTA FERMIERULUI

Ca urmare a creșterii preţurilor la carne şi la uleiuri vegetale, indicele global al preţurilor produselor alimentare a crescut semnificativ în luna noiembrie, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii doi ani, a anunţat, joi, 5 decembrie 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Organizaţia a subliniat că indicele care măsoară preţul cerealelor s-a diminuat cu 1,2% în luna noiembrie, comparativ cu luna octombrie, până la 162,4 puncte, pe fondul concurenţei puternice în rândul marilor producători mondiali de grâu.

Pe de altă parte, indicele care măsoară preţul uleiurilor vegetale a înregistrat un salt de 10,4%, până la 150,6 puncte, acesta fiind cel mai ridicat nivel înregistrat după luna mai 2018, pe fondul creşterii cotaţiilor la uleiul de palmier ca urmare a cererii robuste la import, a utilizării crescute în producţia de motorină bio, precum şi a unor posibile deficienţe de aprovizionare în cursul anului următor.

Totodată, indicele care măsoară preţul la carne a înregistrat un salt de 4,6% comparativ cu luna octombrie, până la 190,5 puncte, aceasta fiind cea mai mare creştere de la o lună la alta înregistrată în ultimul deceniu.

„Cele mai mari creşteri s-au înregistrat la preţurile pentru carnea de bovine şi ovine, ca urmare a cererii puternice de import, în special din China, înaintea sărbătorilor de sfârşit de an. Preţurile la carnea de porc şi de pui au crescut şi ele”, a subliniat FAO.

Indicele care măsoară preţul la zahăr a crescut cu 1,8% comparativ cu luna octombrie, până la 181,6 puncte, pe fondul înmulţirii semnalelor că anul următor consumul mondial de zahăr va depăşi producţia.

În paralel, FAO şi-a îmbunătăţit joi cu 0,4% estimările privind producţia mondială de cereale în 2019, până la un nivel record de 2,714 miliarde de tone, cu 2,1% peste recolta din 2018. Conform celor mai recente estimări, producţia mondială de grâu, în 2019, ar urma să ajungă la 766,4 milioane de tone, cu 4,8% mai mare decât în 2018. Producţia mondială de orez ar urma să se situeze la 515 milioane de tone, în creştere cu 1,6 milioane de tone faţă de precedentele estimări, ceea ce înseamnă că, în 2019, producţia mondială de orez va fi cu doar 0,5% mai mică faţă de recordul istoric înregistrat în 2018.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna noiembrie 2019, acest indice a urcat cu 2,7% comparativ cu luna octombrie, până la 177,2 puncte, cea mai ridicată valoare din ultimele 26 de luni.

Publicat în International

Un procent de 53% din deşeurile alimentare provin din gospodării, iar 6.000 de tone de alimente se aruncă zilnic, în România, potrivit afirmațiilor coordonatorului Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Laszlo Borbely, de marţi, 26 noiembrie 2019.

„Aruncăm 6.000 de tone de alimente zilnic, în România, 2,2 milioane de tone pe an. Este foarte mult, deşi, repet, în UE suntem pe un loc destul de onorabil faţă de alte ţări care aruncă şi mai mult", a precizat Borbely, la conferinţa internaţională „Împreună combatem risipa alimentară”, organizată de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, în parteneriat cu Asociaţia Sărbătoarea Gustului.

Potrivit precizărilor oficialului guvernamental, 53 de procente din deşeurile alimentare provin din gospodării.

„53% (n.r. - din deşeurile alimentare) sunt din gospodării (...) Înseamnă că e vorba de noi, de cetăţeni, e vorba de cum ne gospodărim (...). S-au făcut studii, foarte mulţi şi-ar dori să poată colecta deşeuri alimentare, le-ar putea valorifica, dar trebuie să existe un sistem pus la punct, se degradează mâncarea, o estimare greşită a cantităţii când mergem şi cumpărăm alimente, cumpărături în exces, deci 11,9% se aruncă din mâncarea cumpărată, în Europa media este dublă, deci stăm puţin mai bine, dar încă avem foarte multe de făcut", a adăugat Borbely.

De asemenea, el a spus că, la noi în țară, 15% din populaţie este obeză.

„Nu stăm foarte rău nici aici, dar faţă de 2014 a crescut acest procent, deci suntem mai obezi în 2019 decât din 2014, iar o treime este supraponderală”, a precizat sursa citată.

La rândul său, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură, Industrie alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României, Tanczos Barna, a precizat că atât la nivel național, cât și global, fenomenul risipei alimentare este influențat direct de trei elemente esențiale.

„M-am gândit la trei elemente extrem de importante care influențează în mod hotărâtor risipa alimentară, nu numai în România, probabil peste tot în lumea aceasta. Primul element este familia, al doilea este comerțul, modul în care e organizat comerțul în fiecare țară și al treilea este legislația, cadrul legal care oferă un cadru sistematic pentru modul în care funcționează anumite lucruri în fiecare țară. (...) Elementul cel mai important care influențează modul în care ne referim noi la mâncare, la pâine: familia. Tradiția, cultura - lucrurile pe care le învățăm acasă”, a spus Barna.

Scopul conferinței a fost acela de a reuni la masa discuțiilor decidenți la înalt nivel din cadrul instituțiilor europene, oficiali guvernamentali, parlamentari și reprezentanți din mediul academic, institute de cercetare, societatea civilă, bănci de alimente, mari companii din retail și industria HoReCa pentru a identifica împreună acțiuni concrete și bune practici care să conducă la o implementare eficientă a legislației specifice și, implicit, la combaterea risipei alimentare.

Principalele teme abordate în cadrul conferinței au fost tratate pe parcursul a trei sesiuni de discuții. Astfel, în cadrul primei sesiuni s-a discutat despre facilități și constrângerile întâmpinate în implementarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 216/2016 privind diminuarea risipei alimentare, măsuri pentru combaterea acesteia și a efectelor estimate. În cadrul acestei sesiuni, a susținut o prezentare Amelia Elena Rus, directorul general al Direcției Generale Politici în Industrie Alimentară.

Cea de-a doua sesiune a vizat exemple de bune practici la nivel UE și internațional, modele interne de business-uri care au integrat reducerea risipei alimentare, responsabilități și beneficii, rolul operatorilor receptori în reducerea acestui fenomen, sfaturi practice pentru consumatori și beneficii la nivel de buget personal.

Nu în ultimul rând, cea de-a treia sesiune a cuprins lansarea unei cărți despre o alimentație inteligentă și sustenabilă, precum și furnizarea de sfaturi și recomandări pentru o atitudine eco-responsabilă în alimentație.

Publicat în Știri interne

Conform anunțului făcut joi, 7 noiembrie 2019, de vocile autorizate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), indicele global al preţurilor produselor alimentare a urcat în octombrie, pentru prima dată în ultimele cinci luni, în urma creşterii cotaţiilor la zahăr şi cereale.

Concret, luna trecută, acest indice a avut o valoare de 172,7 puncte, în creştere cu 1,7% faţă de luna precedentă.

În ceea ce privește preţul la zahăr, acesta a urcat cu 5,8% comparativ cu septembrie, pe fondul perspectivelor privind reducerea livrărilor în acest sezon.

Totodată, preţul la cereale a cunoscut un reviriment de 4,2%, în timp ce preţul uleiurilor vegetale a urcat cu 0,5% în octombrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni, în timp ce carnea s-a scumpit cu 0,9%.

Pe de altă parte, a scăzut preţul lactatelor cu 0,7% luna trecută.

În paralel, FAO şi-a înrăutăţit, joi, estimările privind producţia mondială de cereale în 2019 cu aproximativ două milioane de tone, până la 2,704 miliarde de tone, dar încă în creştere cu 1,8% faţă de nivelul din 2018.

Producţia globală de grâu ar urma să ajungă la 765 de milioane de tone, în scădere cu aproape un milion de tone faţă de precedenta prognoză, dar în creştere cu 4,5% faţă de 2018.

„Cele mai recente previziuni vin, în principal, în urma reducerii perspectivelor privind producţia globală de orez şi grâu, care nu compensează estimările privind majorarea producţiei de porumb”, au afirmat analiștii organizaţiei internaţionale, citați de Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Publicat în International

Scumpirile înregistrate la uleiuri vegetale şi carne au fost contrabalansate de ieftinirea zahărului, motiv pentru care indicele global al preţurilor produselor alimentare s-a menţinut stabil, la un nivel de 169,9 puncte, similar celui din august, a anunţat joi, 3 octombrie 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Concret, preţul la zahăr s-a diminuat cu 3,9%, comparativ cu luna august, pe fondul perspectivelor privind majorarea livrărilor în acest sezon. În contrapartidă, preţul uleiurilor vegetale a urcat cu 1,4%, în septembrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni, în timp ce preţurile la carne s-au majorat cu 0,8%.

Tot joi, FAO şi-a revizuit în scădere estimările privind producţia mondială de cereale în 2019 cu 2,2 milioane de tone, până la 2,706 miliarde de tone, dar încă în creştere cu 2% faţă de nivelul din 2018.

„Cele mai recente previziuni vin, în principal, în urma reducerii perspectivelor privind producţia globală de orez şi grâu, care nu compensează estimările privind majorarea producţiei de porumb”, au menționat vocile autorizate ale organizaţiei internaţionale.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În septembrie, acest indice a avut o valoare de 169,9 puncte, similar celui din august.

Sursa: Reuters, Agerpres

Publicat în Piata agricola

Preţurile produselor alimentare sunt, în prezent, mai mici, în comparaţie cu cele de anul trecut, a afirmat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în exercițiu, Petre Daea, marți, 2 iulie 2019, și a adăugat că obiectivul său, dar şi al fermierilor, este de a face faţă schimbărilor climatice în aşa fel încât „să producem cât mai mult şi de bună calitate”.

„Este un obiectiv măreţ şi e bine că Banca Naţională ia acest obiectiv (n.r. - menţinerea preţurilor de consum) ca politică în domeniu. Dumnealui (n.r. - guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu) se luptă cu preţurile, eu mă lupt cu factorii climatici, iar fermierii - la fel, pentru a face faţă acestor situaţii date de vreme, de schimbările climatice, în aşa fel încât să producem cât mai mult şi de bună calitate, pentru a acoperi pe piaţă ceea ce consumatorul doreşte. Ştim însă că pe piaţă, prin cerere şi ofertă, se stabilesc preţurile la diferite produse”, a declarat ministrul Agriculturii, într-o intervenţie telefonică la România TV, citat de Agerpres.

Oficialul guvernamental a mai adăugat că urmăreşte zi de zi preţurile produselor alimentare la nivelul întregii ţări şi ele „sunt mai mici peste tot”.

„Eu spun că preţurile pe care le văd astăzi în comparaţie cu preţurile de ieri şi cu cele de anul trecut sunt preţuri mai mici şi le urmăresc în fiecare zi. Urmăresc aceste situaţii pe care le avem în ţară, pe piaţă, la produsele agroalimentare. Preţurile sunt mai mici peste tot”, a adăugat Daea.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în mai 2019, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,79% faţă de aprilie şi cu 4,6% raportat la decembrie 2018.

Cartofii au continuat să se scumpească în luna mai, preţul acestora urcând cu 17,33% comparativ cu aprilie, iar în topul scumpirilor s-au mai aflat citricele şi alte fructe meridionale (plus 2,68%) şi fructele proaspete (plus 2,49%). Raportat la luna decembrie 2018, cel mai mult au crescut preţurile la cartofi (plus 55,27%), alte legume şi conserve din legume (plus 23,85%), citrice şi alte fructe meridionale (plus 16,12%).

Publicat în Știri interne

Luna trecută, avansul indicelui global al preţurilor produselor alimentare s-a atenuat, după cinci luni de creştere consecutivă, pe fondul declinului preţurilor produselor lactate, este anunțul făcut joi, 4 iulie 2019, de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Citat de Reuters, FAO a precizat că preţul lactatelor a scăzut în iunie cu 11,9% faţă de luna precedentă, dar încă este cu 9,4% peste nivelul de la începutul anului. Şi preţul uleiurilor vegetale a scăzut cu 1,6% în iunie faţă de luna precedentă, ajungând la cel mai redus nivel din decembrie 2018. În schimb, preţul cerealelor a urcat cu 6,7% în iunie faţă de luna precedentă, preţurile la carne şi zahăr au urcat cu 1,5% şi, respectiv, 4,2%.

În a treia sa estimare pentru 2019, FAO previzionează că producţia mondială de cereale se va situa la 2,685 de miliarde de tone, în creştere cu 1,2% faţă de nivelul din 2018.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În iunie 2019, acest indice a avut o valoare de 173 de puncte, în uşoară scădere faţă de 173,5 puncte în mai.

Publicat în International

Într-o intervenție avută vineri, 24 mai 2019, la România TV, președintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că problema dublului standard nu derivă din apartenența țării noastre la blocul comunitar (UE28), chestionat fiind despre neregulile descoperite de ANPC la peștele de import în unele magazine bucureștene și din județul Ilfov.

„Problema dublului standard putea să existe și dacă România nu era membră în UE. Fiind membri în UE, problema nu dispare. Știm că problema dublului standard nu e una inventată de noi, este în dezbatere și se încearcă faptul ca firmele să nu mai practice acest dublu standard. Că e vorba de medicamente, detergenți. Soția mea mi-a spus că detergenții pe care i-a cumpărat în străinătate sunt mai buni decât cei de la noi. Grave mi se par dublurile standarde în privința produselor alimentare cu care ne hrănim noi, copiii noștri. Deci, problema nu derivă din UE. Datorită problemei pieței, multe firme au intrat pe piață și unele firme românești nu au existat”, a afirmat șeful partidului care formează alianța de guvernământ alături de PSD.

Lui Tăriceanu i s-a mai adresat o întrebare, și anume dacă populația poate fi protejată în fața acestei probleme, acesta replicând: „Bineînțeles. La acest capitol, până să intervină UE cu o legislație, poate să intervină protecția consumatorului pe aceste chestiuni. Nu trebuie să așteptăm să fie votată o legislație în Parlamentul European.”

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a descoperit, recent, nereguli semnificative la peștele de import, în hipermarketurile din zona București-Ilfov, după ce au efectuat o serie de acțiuni de verificare urmărind recepționarea, depozitarea, procesarea și comercializarea mărfii.

Într-o singură zi, au fost controlați 11 operatori economici și au fost aplicate 10 amenzi contravenționale în valoare de 200.000 de lei și un avertisment. Urmare a deficiențelor constatate, a fost oprită definitiv de la comercializare cantitatea de 1,6 tone de pește și produse din pește, în valoare de 40.000 de lei.

Un proiect de lege, iniţiat de Liviu Dragnea, prevede sancţionarea celor care vând produse sau servicii „falsificate supuse dublului standard” cu amendă de maximum 4% din cifra de afaceri. În caz de abatere repetată, se suspendă autorizaţia de funcţionare a comerciantului pe șase luni.

Publicat în Știri interne

În paralel cu noile informații privind indicele global al preţurilor produselor alimentare date publicității joi, 9 mai 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a anunțat că producţia mondială de cereale ar urma să se majoreze per total cu 2,7% în acest an, până la un nivel-record de 2,722 miliarde tone, comparativ cu 2018.

„Ne aşteptăm la o creştere de 5% a producţiei de grâu, de 2,3% a producţiei de porumb şi de 5,4% a producţiei de orz”, menționează sursa citată.

Și consumul global de cereale ar urma să se majoreze anul acesta cu cel puţin 1,1%, pe fondul creşterii nivelului populaţiei mondiale, au adăugat specialiștii FAO, citați de Reuters. Tot aceștia au anunțat, în contrapartidă, că preţul cerealelor s-a contractat în aprilie a.c. cu 2,8 procente, practic a patra lună de declin consecutiv.

Tot joi, FAO a anunțat că indicele global al preţurilor produselor alimentare s-a majorat în luna aprilie a.c., comparativ cu luna precedentă, susținut de o relansare a preţului lactatelor şi al cărnii.

Lunar, sursa citată publică propriul Food Price Index, în baza căruia se măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Concret, în aprilie 2019, acest indice a avut o valoare de 170,1 puncte, în creştere faţă de nivelul de 167,5 puncte, înregistrat în martie a.c. Practic, este vorba despre cel mai ridicat nivel înregistrat din iunie 2018 încoace, dar indicele rămâne cu 2,3% sub nivelul înregistrat în aprilie 2018.

Vocile autorizate ale FAO au mai precizat că preţul lactatelor a crescut în aprilie 2019 cu 5,2% faţă de luna precedentă, în urma majorării cererii pentru importurile de lapte praf, unt şi brânză. Este a patra lună de reviriment a preţului lactatelor.

Preţul cărnii a urcat și el cu trei la sută, în urma majorării cererii în Asia, şi în special în China, unde extinderea epidemiei de pestă porcină a afectat piaţa locală.

Nu în ultimul rând, preţurile uleiurilor vegetale şi al zahărului s-au majorat și ele.

Publicat în Piata agricola

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în exercițiu, Petre Daea, a propus un amendament pentru completarea Directivei europene 29/2005, prin care se interzice comerciantului să practice calitate dublă a produselor, fiind stabilite şi amenzi de cel puţin patru la sută din cifra de afaceri sau cel puţin două milioane de euro, potrivit declarațiilor sale de sâmbătă, 20 aprilie 2019, dintr-o intervenție televizată.

„Ştim foarte bine că dublul standard este o realitate şi nu este o ficţiune. Este o realitate pentru că a putut a fi constatat în mai multe ţări ale Uniunii Europene, în mod deosebit în ţările din partea de est. (...) Am propus un amendament pentru completarea directivei 29 din 2005 (...) care pune în spaţiul juridic acea prevedere prin care se interzice cu desăvârşire de către orice comerciant, indiferent unde se află el, să practice calitate dublă a produsului. Cu alte cuvinte, în acelaşi lot să fie aceeaşi calitate, indiferent unde pleacă, că pleacă în Belgia, că pleacă în Germania, că pleacă în România, şi să se respecte întocmai. Măsurile coercitive pentru nerespectare sunt extrem de puternice, stabilindu-se în actul normativ amenzi care înseamnă cel puţin 4% din cifra de afaceri sau, dacă nu poţi să determini cifra de afaceri, să fie de cel puţin două milioane de euro”, a afirmat șeful MADR la Antena 3.

Întrebat despre proiectul de lege împotriva dublei calităţi a produselor, care să sancţioneze firmele ce comercializează produse de calitate mai slabă decât în ţările de origine, la care a făcut referire vineri preşedintele PSD, Liviu Dragnea, ministrul Agriculturii a precizat că trebuie măsuri radicale şi că autorităţile din România au în vedere praguri ale amenzilor mai mari de 4% din cifra de afaceri.

„Trebuie măsuri aspre, radicale, pentru că nu este posibil să tratezi diferit un consumator din România sau un consumator din altă parte, pe piaţa unică. Vom face precizările juridice necesare în aşa fel încât această posibilitate să nu existe în România şi să fim în egalitate cu fiecare cetăţean din UE pentru fiecare produs pe care îl punem pe masa consumatorului.(..) Amenda va fi minim. 4%. Iar statul membru poate să ridice acest procent. Sigur că ne gândim la praguri cât mai mari pentru a descuraja o asemenea practică. Se poate mai mult. Se va stabili cât va fi acest procent. Dacă n-ai posibilitatea să ai acest procent, legiuitorul îţi dă posibilitatea să operezi cu amenzi de peste două milioane de euro. Iată că sunt soluţii să descurajăm o asemenea activitate”, a continuat Daea.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat, joi, 18 aprilie 2019, la Suceava, că va depune în parlament un proiect de lege împotriva dublei calităţi a produselor. El a declarat că firmele străine care vor vinde produse de calitate mai slabă decât în ţările de origine vor fi sancţionate.

Dragnea a declarat că prin iniţiativa privind dublul standard de calitate a produselor doreşte să introducă în legislaţia românească prevederi preluate de la nivel european care să stabilească norme de aplicat în asemenea cazuri, inclusiv o amendă de 4% din cifra de afaceri pentru firmele care procedează astfel.

„(...) vreau să depunem în Parlament o lege care să pună în legislaţia românească procedurile de aplicat în această situaţie, inclusiv o amendă de 4% din cifra de afaceri pentru aceste firme, companii care procedează în felul ăsta”, a explicat Dragnea.

Demersuri legislative pe ultima sută de metri

Blocul comunitar (UE28) avansează cu legislația prin care ar urma să fie combătute anumite practici incorecte din comerț și producție, cum sunt cazurile în care aceleași branduri internaționale introduc produse cu calități inferioare în anumite state UE față de altele. Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns recent la un acord privind proiectul de directivă europeană care ar urma să prevină dublul-standard al produselor în UE, precum și o serie de practici netransparente și înșelătoare în comerțul online.

Proiectul de directivă convenit de Parlamentul Europan cu Consiliul UE modifică Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale, Directiva 2011/83/UE privind drepturile consumatorilor, Directiva 93/13/CEE privind clauzele contractuale abuzive și Directiva 98/6/CE privind indicarea prețurilor.

Proiectul mai trebuie adoptat separat de Parlamentul European și de Consiliu și publicat în Jurnalul Oficial al UE. Apoi, România și celelalte state membre UE vor fi obligate, în maximum 2 ani, să introducă reglementări interne prin care să se aplice prevederile directivei.

Cea mai importantă prevedere a proiectului de directivă se referă la suspiciunile de dublu standard mai ales la alimente. Cehia, Slovacia, Polonia și alte state est-europene s-au plâns că mari companii de produse alimentare ar fi introdus pe piețele din Europa de Est aceleași branduri, dar cu calități inferioare față de cele vândute pe piețele vest-europene.

Publicat în Piata agricola

Vineri, 5 aprilie 2019, președintele PSD, Liviu Dragnea, l-a anunțat pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, că trebuie să pună la punct un sistem de pompe mici alimentate cu energie fotovoltaică, în vederea susținerii micii legumiculturi, o lege de luptă împotriva dublului standard, cât și realizarea de hipermarketuri prin Camera de Comerț „Unirea”, respectiv TVA de 5 la sută la produsele bio și cele tradiționale.

„Vă mai fac o propunere, domnule ministru (n.r. - Petre Daea), pentru că înțeleg că le puteți duce, am zis și în mașină – de-a lungul canalelor, dacă reușiți să discutați cu Mediul (n.r. - Ministerul Mediului), dacă nu cu Mediul, cu Ministerul de Finanțe, să începeți să realizați niște agregate, niște instalații, pe bază de energie fotovoltaică, cu mici pompe, de capacitate mică, ca să se poată iriga prin picătură, de-a lungul canalelor de irigații, suprafețe dedicate legumiculturii. Eu vă garantez că dacă veți face lucrul acesta, foarte mulți români vor începe să-și înființeze culturi de legume pe lângă canal”, i-a spus Dragnea lui Daea cu ocazia vizitei liderilor PSD la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, SPP 388.

De asemenea, pe lângă discuțiile cu privire la standardele duble, cu privire la care șeful PSD a promis și o legislație în acest sens, ministrul Agriculturii trebuie să aibă în vedere susținerea producției bio și a alimentelor tradiționale prin diminuarea TVA până la un nivel de 5 la sută.

„Poate o să scoateți odată analiza aceea pe care ați făcut-o sau să ne-o dați și nouă s-o promovăm sau s-o facem publică. Diferențele de calitate dintre produsele străine, care vin în România, și aceleași produse care se vând în țările de origine. Nu este numai cazul României. În general, în Europa de Est se lucrează așa. (...) Vreau să vă solicit să discutați și cu domnul Teodorovici (n.r. - ministrul Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici), în zilele următoare, pentru că noi tot vorbim de standarde duble, calitate dublă, pentru produsele care intră în România și nu numai. Dar să vorbim despre produsele agroalimentare. Nu putem doar să ne plângem. Chiar am de gând să inițiem o lege în sensul acesta, dar haideți să începem să și stimulăm produsele tradiționale românești și eu nu știu dacă o să ne permită Comisia Europeană cu TVA zero la produse bio sau produse tradiționale românești, dar sigur putem să mergem la cinci la sută (n.r. - TVA), ca să putem să stimulăm”, a mai punctat Dragnea. „Domnule ministru, vă aștept săptămâna viitoare să discutăm, pe de-o parte, asta cu TVA 5 la sută pentru produsele bio și pentru produsele tradiționale românești (...). Poate să fie și Ordonanță de Urgență (n.r. - modificarea cotei de TVA), normal, sau poate să fie și lege în Parlament. Important este să stabilim care este procedura, să stabilim data de la care să intre în vigoare, pentru că mă interesează foarte mult să dăm un sprijin serios la tot ceea ce înseamnă produs românesc. Produsele românești sunt curate, sunt sănătoase și, dacă noi nu-i ajutăm, nu pot câștiga competiția cu multinaționalele care aduc și revarsă în România toate aceste produse alimentare”.

Tot Liviu Dragnea spune că i-a ajuns ca fermierii români să fie „sclavi în țara lor”, referindu-se la accesul dificil al acestora în marile rețele de retail. Din acest motiv, el i-a trasat o sarcină lui Petre Daea de a înființa hipermarketuri românești, unde producătorii români să aibă prioritate și să fie realizate prin intermediul Casei Române de Comerț.

„De asemenea, am înființat, ați dat drumul, acum începe să funcționeze Casa Română de Comerț. Aceasta are ca principal obiectiv să sprijine producătorii români, în ceea ce privește colectarea, în ceea ce privește depozitarea și, acolo unde va fi cazul, să se realizeze microfabrici de producție. Ați început procesul acesta, acum se așază, Casa Română de Comerț. Luni (n.r. - 8 aprilie 2019) am înțeles că deschideți Bursa de Pește de la Tulcea, ați preluat asta de la ANPA sau de unde ați preluat-o, dar vreau să vă rog să începeți prin Casa de Comerț două proiecte și, în două-trei săptămâni să ne vedem, pentru că sunt foarte importante. Să începem un proiect de realizare a unei rețele de magazine, de hipermarketuri, prin Casa Română de Comerț, care să fie cu produse românești, de la producătorii români. Toată lumea vorbește, cu toții am auzit de la fermierii români cât se chinuie să le ajungă produsele pe raft, aproape nu au șanse să le ajungă produsele pe raft, câte costuri au pentru a le expune și pentru a avea șansa să fie cumpărate de români, numai că noi cumpărăm în continuare, cu preponderență, produse din alte țări care, sigur, au calități diferite când ajung în România. Așa consideră niște companii multinaționale, că românii trebuie să mănânce mai prost și mai scump”, a spus liderul partidului de guvernământ. „Știți exact care este procedura pe care trebuie s-o urmeze un fermier român ca să ajungă pe raft? Și cât îl costă? Nimeni vă spune. Niciunul n-o să vă spună în mod oficial, dar îi chinuie rău de tot. Și totuși, ca să fie sclavi în țara lor, eu nu sunt de acord cu asta”.

Bani mai mulți pentru tomate, usturoi și corturi cu aer condiționat pentru sortarea legumelor

Tot prin Casa de Comerț, Dragnea îi propune lui Daea să-i sprijine pe legumicultori prin achiziția de corturi cu climatizare, astfel încât aceștia să poată sorta marfa pe câmp.

„Al doilea proiect, tot prin Casa de Comerț, urmează producțiile la legume și știți foarte bine cât de periculos este să înceapă să sorteze legumele pe căldură. Puteți achiziționa niște corturi, așa cum au cei de la Armată, chiar cu aer condiționat, și să începeți să le livrați (...) producătorilor români să le folosească”, a adăugat Liviu Dragnea.

Nu în ultimul rând, Dragnea vrea o susținere mai puternică a producătorilor de tomate în spații protejate, astfel încât să existe roșii pe piață și iarna, iar cei care produc usturoi să primească mai mult de 1.000 de euro.

„Programul de susținere pentru tomate și programul de susținere pentru usturoi! Domnule ministru (n.r. - Petre Daea), a fost bine la început, știți că discutam atunci când lucram la program împreună că eu vream un sprijin mai important. Vă rog să pregătiți pentru anul viitor, pentru faza a doua a acestor programe, sume mai mari și pentru tomate, și pentru usturoi. A fost bine că au început, au prins încredere, au ajuns la 16.000 de beneficiari; nu este suficient. 90.000 de tone de tomate nu sunt suficiente pentru că gustul pe care le au roșiile românești nu îl are nicio roșie de oriunde din lume. Haideți să vedeți cum îi stimulăm, ca să începem să avem speranță că și iarna putem avea în magazine tomate românești și nu numai. Știți bine că cei care sunt în programul de tomate acum au început să pună și o a doua cultură în solariile respective. Trebuie să ajungem la nivel de seră. Usturoiul este un produs care are foarte multe calități, dar doar 1.000 de euro?”, a conchis Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea, Petre Daea și alți lideri PSD de la centru și din teritoriu s-au aflat într-o vizită de lucru la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, SPP 388.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 7

newsletter rf

Revista