anuga - REVISTA FERMIERULUI

În 2019, sectorului alimentar românesc i se vor aloca aproximativ nouă milioane de lei dintr-un total de 70 de milioane de lei credite de angajament destinate tuturor sectoarelor economiei naționale, sumă destinată promovării exporturilor la la evenimentele expoziționale internaționale, a anunțat joi, 6 iunie 2019, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), Ştefan Pădure.

În acest context, a adăugat acesta, numai participarea la târgul de la Anuga va costa un milion de euro.

„Acesta (n.r. - participarea la Anuga) se află în prezent în procedura de achiziţie. Este cel mai mare târg, vom avea 1.000 de metri pătrați şi 74 de producători români. Am crescut an de an, nu am dat înapoi”, a menționat oficialul APAR.

Banii sunt alocați prin programele de promovare a exporturilor derulate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA).

Conform precizărilor suplimentare ale lui Pădure, şi Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) gestionează prin PNDR 2020 o măsură prin care acţiunile de promovare sunt finanţate cu 70% bani nerambursabili, dar care este inactivă pentru că a fost deficitar scrisă.

„La MADR există Măsura 3 din PNDR, dar din păcate este inactivă, pentru că a fost deficitar scrisă. Am încercat să o rescriem, dar, după plecarea secretarului de stat Alexandru Potor, s-a şi încheiat discuţia. Este păcat, pentru că pierd românii. Sunt sigur că nu este foarte importantă pentru Ministerul Agriculturii, pentru că sunt măsuri prin care fermierul este finanţat cu 3.000 de euro pentru o certificarea de calitate, IGP, STG sau bio, iar acţiunile de promovare sunt finanţate cu 70%, finanţare nerambursabilă. Sunt sigur că ministerul este interesat să deschidă măsurile cu finanţare mare, de milioane de euro, pentru fabrici, dar eu cred că piaţa, identificarea şi creşterea pieţei sunt mult mai importante decât construirea unei fabrici în momentul de faţă. Mie mi se pare o lipsă de viziune. Noi trebuie să plecăm de la piaţă către producţie, nu invers”, a mai mărturisit sursa citată.

Ștefan Pădure a participat joi la conferinţa „Oportunităţi de accesare a pieţelor externe şi parteneri de dialog din industria de distribuţie”, eveniment care a reunit mai bine de 50 de producători români, exportatori relevanţi din toate segmentele FMCG, cât şi 13 cumpărători profesionişti din diverse pieţe europene.

sursa informației: Agerpres

Publicat în Știri interne

Prezent la târgul internațional Anuga „Taste the future”, eveniment care s-a desfășurat în perioada 7-11 octombrie la Köln, reprezentantul Miratod Produs SRL (deținătorul brandului Telemea de Ibănești, produs cu Denumire de Origine Protejată), inginer-șef Aurel Nicu Bumb, a vorbit despre noul succes înregistrat cu certificarea primelor trei produse montane la nivel european: cașcavalul, smântâna și urda de Ibănești.

„Acum două luni de zile, am primit primele trei produse montane din Europa: cașcavalul de Ibănești, smântână de Ibănești și urda de Ibănești. Pentru trasabilitate corectă, laptele care vine îl procesăm în cașcaval, rezultatul de grăsime se transformă în smântână, iar cu zerul respectiv, din acea cantitate de lapte, obținem urda. Este o trasabilitate ușoară, de la furcă la furculiță, pentru a ști consumatorul că mănâncă produse montane, naturale 100%, din flora spontană, din zona Ibăneștiului, a văii Mureșului, cu flora spontană deosebită, care oferă produsului o calitate superioară”, a spus Bumb într-o intervenție radiofonică.

Chiar dacă munca este uneori titanică pentru micii crescători de bovine de lapte, animale care oferă zilnic materia primă pentru cei de la Miratod, Bumb a explicat avantajul creșterii vacilor de lapte, față de creșterea suinelor, a bovinelor pentru carne sau a ovinelor.

„Singura sursă la țară, la 30 de zile, în momentul de față, este laptele. Porcul este o dată pe an, vițelul este o dată pe an, mielul, o dată pe an. Dacă vrei să-ți întreții o familie, eu zic că dacă ai trei vaci, tot timpul anului ai o sursă de venit din care poți trăi”, a afirmat reprezentantul companiei deținătoare a brandului Telemea de Ibănești. „La trei vaci, una e gestantă, una în lactație maximă, iar cealaltă la jumătate. Tot timpul vei avea lapte care poate fi valorificat prin unitatea noastră de procesare care la 30 de zile dă salariul. Cunosc foarte mulți producători care ne valorifică nouă lapte, care este singura lor sursă de venit, cam 70 la sută din producători altă sursă de venit nu au. Laptele colectat de la producători înseamnă materia primă strânsă de la producătorii cu 1-5 vaci – 85% din lapte, în timp ce restul de 15 la sută reprezintă furnizori ferme cu 20-30 de capete, ferme de subzistență și ele în România, nu și în străinătate. Laptele de calitate vine de la țăranul român, de la fermierul care îi dă din grădină de mâncare și nu furaje sintetice sau artificiale care să producă o cantitate mai mare de lapte sau o grăsime, o substanță uscată sau o proteină mai mare”.

Telemeaua de Ibăneşti a obținut oficial recunoașterea ca produs tradițional românesc în Uniunea Europeană, prin Denumire de Origine Protejată (DOP), informa, în 15 martie 2016, Ministerul Agriculturii. Acesta este al treilea produs tradițional românesc protejat în UE.

Telemeaua de Ibăneşti este un produs obţinut din lapte de vacă, produs în zona montană a Văii Gurghiului şi după o reţetă specifică locului. Se prezintă sub formă de felii dreptunghiulare, cu masa de 0,4-0,5 kg, masă compactă, uşor elastică, netedă, la rupere se desface în fâşii, miezul curat omogen, culoarea albă. Mirosul şi gustul sunt plăcute, caracteristice brânzeturilor din lapte de vacă. Gustul rămâne unic datorită laptelui materie primă muls de la animalele ce paşunează păşunile cu floră naturală, specifică Văii Gurghiului.

Participarea companiilor românești la această expoziție a fost organizată de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, în parteneriat cu asociațiile patronale Romalimenta și Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), în cadrul Programului de promovare a exportului, cu finanțare de la bugetul de stat.

Ediția de anul acesta a târgului, desfășurată sub genericul „Gustă viitorul", a ocupat o suprafață de 284.000 mp, distribuită pe 10 hale specializate.

România a avut standuri naționale în secțiunile Meat, Bread&Bakery, Organic, Fine Food, iar în secțiunea Anuga-Drinks firmele românești au avut standuri individuale, finanțate exclusiv de firmele înscrise ca expozanți independenți.

Suprafața dedicată pavilioanelor românești a fost de 1.000 mp, cele 56 de companii de profil care au participat prin programul de promovare a exportului au pregătit pentru acest târg o mare varietate de produse agroalimentare, cum sunt: produse și preparate din carne, produse de panificație și patiserie, produse lactate, dulciuri, conserve legume/fructe, fructe deshidratate, fructe congelate, produse apicole bio (lăptișor de matcă, miere), băuturi (sucuri naturale, bere), condimente și ingrediente utilizate în industria alimentară etc., care deja au plecat, în camioane, spre destinație.

Ediția anterioară a târgului, care a avut loc în 2015, a atras peste 155.000 de vizitatori din peste 200 de țări, numărul expozanților ajungând la 6.777. Manifestarea expozițională Anuga și-a deschis prima oară porțile cu mai bine de 60 de ani în urmă, devenind, în timp, cel mai important târg european, punctul de referință pentru industria alimentară din întreaga lume și, totodată, evenimentul care dă tonul în ceea ce privește tendințele din sectorul alimentar la nivel mondial.

Publicat în International

newsletter rf

Revista