Atât producătorii români de legume și fructe, cât și pescarii care vor lucra cu Casa de Comerț Agroalimentar „Unirea” ar urma să primească telefoane mobile cu un soft dedicat, menite să gestioneze date vitale privind trasabilitatea materiei prime furnizate, a anunțat luni, 29 iulie 2018, Adrian Izvoranu, președintele instituției, în cadrul unui briefing de presă organizat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Vă mai fac o dezvăluire la care lucrăm acum: fermierii cu care vom lucra vor avea un mobil, dacă nu au ei, le oferim noi, un mobil cu un soft, care e gata, trebuie doar să îl omologăm şi care va conţine toate datele de trasabilitate. Veţi avea un produs furnizat de Casă, cu QR Code, nu cu cod de bare - e o diferenţă - şi acesta va permite să scanaţi şi să aflaţi instantaneu, pe telefon, de cine e produs, cine l-a pescuit, cât a stat la congelat. Va fi varianta de peşte şi de legume”, a explicat şeful Casei de Comerţ.

El a și dat un exemplu în ceea ce privește trasabilitatea îndoielnică a peștelui comercializat de un retailer cunoscut, cu care s-a încercat o colaborare și a încercat să promoveze calitatea calcanului românesc de captură.

„Am expus o ofertă, acum o lună, de calcan de la noi, la aproape 27 de lei/kg, preţ la care pleacă peştele, captură din Marea Neagră, un peşte absolut special. Mi-a răspuns un mare lanţ de magazine care ar fi putut să ia toată cantitatea ca ofertă, dar mi-a spus că nu e bună, că e prea scumpă. Am întrebat care este contraoferta dvs.? 16 lei. Este o diferenţă mare de la 27, la 16 lei. Am trimis agentul în magazinele acelui lanţ. Cât costă calcanul în acel lanţ? 86 de lei/kg. Ştiţi ce am decis atunci? Nu mai pleacă un peşte în reţeaua acelui lanţ - că nu toate sunt la fel - care vor să dea un tun, ci vor merge în magazinele pe care le face Casa, şi o să meargă cu 26 de lei. Este un preţ bun şi pentru pescar, că şi acela munceşte ca să prindă peştele, plus un maximum de 30%, adică o să fie undeva la 40 de lei/kg, adică la jumătate din preţ. Dacă aveţi plăcerea să luaţi un calcan despre care nu ştiţi de unde vine, la 86 de lei, luaţi de la ei, iar dacă aveţi plăcerea să luaţi calcan românesc, garantat, la preţ la jumătate, şi bun, şi proaspăt, luaţi de la Casă. Cam asta face Bursa de Peşte”, a exemplificat şeful Casei de Comerţ „Unirea”.

Chestionat de jurnaliști de unde aduce calcanul acel retailer, Izvoranu a răspuns doar că „asta este o bună întrebare”.

„Mă obligaţi să vă spun anumite lucruri, pe care nu ar trebui să le fac într-o conferinţă de presă. Să vă mai dau o explicaţie: v-aţi întrebat vreodată cum naiba ajunge un pepene din Brazilia la un leu kilogramul într-un magazin românesc? Dacă cineva poate să îmi explice şi mie, pentru că eu toată viaţa cu asta m-am ocupat, cu preţul, cu partea economică... ”, a subliniat directorul Casei.

Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” este cel mai mare proiect al Ministerului Agriculturii, care trebuie să rezolve valorificarea producţiei pe care fermierii mici o realizează, a adăugat la rândul său ministrul de resort, Petre Daea.

„Este cel mai mare proiect pe care şi l-a propus MADR şi pe care l-a lansat, pur şi simplu. Trebuie să rezolve cea mai importantă şi cea mai grea situaţie: să valorifice producţia pe care fermierii mici o realizează printr-o muncă grea şi care nu are o valorificare, pentru că nu exista o asemenea verigă”, a spus Daea, în cadrul briefingului.

În cadrul evenimentului în care a prezentat detalii despre modul în care va funcţiona Casa de Comerţ, Izvoranu „s-a aplecat” foarte mult pe zona de valorificare a peştelui, care este unul dintre obiectivele acestei societăţi nou înfiinţate.

sursa: https://sursesiresurse.ro/

Publicat în Ultimele noutati

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a optat pentru soluția funcționării Bursei de Pește din Tulcea ca punct de lucru al Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, structură nou-înfiinţată în cadrul ministerului, cu capital integral de stat, orientată către atragerea producătorilor în circuitul economic reglementat și fiscalizat, a declarat premierul Viorica Dăncilă, luni, 8 aprilie 2019, cu ocazia inaugurării noii facilități.

Șefa Executivului de la București a adăugat că funcționarea Bursei nou-înființate reprezintă, printre altele, eliminarea speculei de pe piața neagră.

„Am vizitat astăzi punctele tehnologice importante pentru activitatea bursei și sala de unde pot fi urmărite tranzacționările. Ceea ce am remarcat este accentul pus pe adaptarea la cerințele de performanță ale unei burse moderne, în deplin acord cu cerințele economiei competitive. Funcționarea bursei înseamnă comercializarea peștelui și a produselor de pește la un preț corect, calitate confirmată a mărfii și eliminarea speculei de pe piața neagră. Ajutăm astfel pescarii și fermele piscicole să-și dezvolte afacerile, iar pensiunile din zonă le vor putea oferi turiștilor produse pescărești cu adevărat tradiționale, pregătite din pește de proveniență locală. Apreciez eforturile coordonate de echipa Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care a făcut posibilă operaționalizarea Bursei de Pește de la Tulcea în termenul agreat cu Bruxelles-ul”, a afirmat Dăncilă.

Tot ea a mai spus că Bursa de Pește din Tulcea, așteptată de pescari mai bine de un deceniu, a costat circa șase milioane de euro.

„Bursa de pește din Tulcea este un proiect pe care pescarii îl așteaptă de mai bine de 10 ani. Cu mai bine de un an în urmă, când am preluat responsabilitatea guvernării, împreună cu echipa de miniștri pe care o conduc, proiectul de la Tulcea era unul blocat și puțini mai credeau într-o perspectivă apropiată ca el să devină operațional. Alianța PSD-ALDE s-a angajat să pună în valoare potențialul natural, turistic și economic al Deltei Dunării. Resursa piscicolă bogată din Deltă merită o piață concurențială, cu adevărat funcțională, având în vedere că agricultura și pescuitul contribuie semnificativ la economia județului Tulcea și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 30% din populație. Aceste cifre argumentează o dată în plus importanța economică și socială pe care o are noua bursă de pește din Tulcea, un proiect în valoare de aproape șase milioane de euro, finanțat din fonduri naționale și europene”, a afirmat prim-ministrul PSD la Tulcea.

În plus, șefa Executivului de la București a precizat că programul va include scheme de ajutor de stat pentru susținerea industriei alimentare de profil și pentru acvacultură.

„Avem o viziune integrată cu privire la dezvoltarea acestei zone. Mă bucur să anunț astăzi, la Tulcea, un nou program guvernamental pentru revitalizarea sectorului piscicol, menit să sprijine familiile de pescari şi să încurajeze prelucrarea produselor. Programul guvernamental va include scheme de ajutor de stat pentru acvacultură şi pentru susținerea industriei alimentare de profil”, a completat prim-ministrul.

Nu în ultimul rând, ea l-a rugat pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, să formeze de urgență un grup de lucru „în care să fie implicați oamenii care locuiesc aici, pentru că soluțiile trebuie să se plieze pe realitatea existentă, pentru a avea impactul dorit”.

Avanpremieră

Cu ocazia vizitei liderilor PSD la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, SPP 388, vineri, 5 aprilie 2018, Liviu Dragnea, președintele partidului de guvernământ, spunea că i-a ajuns ca fermierii români să fie „sclavi în țara lor”, referindu-se la accesul dificil al acestora în marile rețele de retail. Din acest motiv, el i-a trasat o sarcină lui Petre Daea de a înființa hipermarketuri românești, unde producătorii români să aibă prioritate și să fie realizate prin intermediul Casei Române de Comerț. În plus, ca preambul, acesta anunța că Bursa de Pește era preluată sub umbrela „Unirea” de la ANPA.

„De asemenea, am înființat, ați dat drumul, acum începe să funcționeze Casa Română de Comerț. Aceasta are ca principal obiectiv să sprijine producătorii români, în ceea ce privește colectarea, în ceea ce privește depozitarea și, acolo unde va fi cazul, să se realizeze microfabrici de producție. Ați început procesul acesta, acum se așază, Casa Română de Comerț. Luni (n.r. - 8 aprilie 2019) am înțeles că deschideți Bursa de Pește de la Tulcea, ați preluat asta de la ANPA sau de unde ați preluat-o, dar vreau să vă rog să începeți prin Casa de Comerț două proiecte și, în două-trei săptămâni să ne vedem, pentru că sunt foarte importante. Să începem un proiect de realizare a unei rețele de magazine, de hipermarketuri, prin Casa Română de Comerț, care să fie cu produse românești, de la producătorii români. Toată lumea vorbește, cu toții am auzit de la fermierii români cât se chinuie să le ajungă produsele pe raft, aproape nu au șanse să le ajungă produsele pe raft, câte costuri au pentru a le expune și pentru a avea șansa să fie cumpărate de români, numai că noi cumpărăm în continuare, cu preponderență, produse din alte țări care, sigur, au calități diferite când ajung în România. Așa consideră niște companii multinaționale, că românii trebuie să mănânce mai prost și mai scump”, a spus liderul partidului de guvernământ. „Știți exact care este procedura pe care trebuie s-o urmeze un fermier român ca să ajungă pe raft? Și cât îl costă? Nimeni nu vă spune. Niciunul n-o să vă spună în mod oficial, dar îi chinuie rău de tot. Și totuși, ca să fie sclavi în țara lor, eu nu sunt de acord cu asta”.

Valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol

Executivul de la București aproba, joi, 29 noiembrie 2018, înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, o societate comercială prin care avea să fie creat un mecanism naţional care va asigura achiziţia, sortarea, procesarea primară, standardizarea şi distribuţia către reţele comerciale interne sau de export.

Noua entitate este menită să contribuie proactiv la implementarea politicii agricole naţionale, prin valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol de care dispune România, respectând direcţiile strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene (UE) şi prevederile Programului de guvernare.

Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea” se bazează pe trei piloni de structurare şi dezvoltare: o reţea naţională în profil teritorial de clustere agricole, care va integra, la nivelul uneia sau al mai multor Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT), resursele locale de producţie agricolă şi servicii specifice având în structură cel puţin un centru de colectare/distribuţie a produselor.

Un alt pilon este reprezentat de o reţea de centre regionale de însilozare, depozitare şi procesare industrială, funcţia de bază a unui asemenea centru fiind cea de a asigura sortarea, ambalarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a produselor agricole constând în cantităţi, sortimente şi la calitatea necesare promovării lor ritmice în reţelele comerciale interne, dar şi contingentarea pentru operaţiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieţei cu produse proaspete de calitate, cât şi creşterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.

Totodată, se are în vedere crearea unei reţele naţionale de magazine, dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piaţa internă cu produse agroalimentare proaspete şi procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, şi la echilibrarea balanţei comerciale sectoriale.

Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” va promova orientări strategice, cum sunt: integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării şi bunelor practici, inclusiv valorificarea bogatei tradiţii româneşti în acest domeniu; atragerea în circuitul economic reglementat şi fiscalizat a fermierilor şi stimularea mediilor asociative; informatizarea integrală a proceselor de la producţie la management, inclusiv implementarea unui sistem funcţional de asigurare a trasabilităţii produselor specifice; creşterea nivelului de calificare şi specializare în domeniul producţiei şi procesării agroalimentare, contribuind la dezvoltarea pieţei muncii sectoriale.

În plus, prin intrarea în circuitul economic a societăţii, se poate asigura creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor de susţinere a fermierilor şi a fermelor româneşti pe pieţele externe, dar şi de satisfacere a cererii pieţei interne, nota MADR.

Viorica Dăncilă a fost prezentă, luni, 8 aprilie 2019, alături de ministrul Agriculturii, Petre Daea, la inaugurarea oficială a Bursei de Peşte din Tulcea, obiectiv de investiţii finanțat din Fondul European pentru Pescuit.

Până la ora închiderii ediției, biroul de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nu a transmis nicio informație despre evenimentul de la Tulcea, Biroul de presă al Guvernului fiind singurul care a transmis informații și fotografii despre inaugurare.

Publicat în Știri interne

În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc marți, 19 februarie 2019, la București, agricultorul băcăuan Laurențiu Baciu a dat de pământ cu noul concept de casă de comerț agroalimentar promovat și bugetat de ministrul Agriculturii în exercițiu, Petre Daea, și a spus că așa cum este conceput acesta, nu consideră că va avea succes, fiind un proiect „mort din fașă”.

„Eu mi-am exprimat punctul meu de vedere, al lui Laurențiu Baciu, și nu al președintelui LAPAR. Nu m-am consultat cu colegii mei pe acest subiect și nu-mi pot permite să vorbesc în numele lor. Ce vă pot spune este că, așa cum am analizat eu, pentru mine, (n.r. - Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea”) este o propunere care nu îmbracă realitatea din România. Vrem să facem ceva ce este aproape imposibil la condițiile pe care le avem (...) și cred că, ținând cont de faptul că este o acțiune a statului și care necesită foarte mulți bani pe care noi nu-i avem, așa cum este concepută, nu văd să aibă succes”, a precizat agricultorul din Bacău. „Cred că autoritățile statului aveau la dispoziție, fără eforturi financiare, alte soluții pentru a ajuta piața produselor agricole din România. Această casă, așa cum au explicat-o cei care sunt puși să se ocupe de ea, nu rezolvă nicio problemă. Pur și simplu cred că este un proiect care a murit în fașă. Vorbesc în nume personal acum – nu-i văd niciun viitor”.

În plus, la finele Adunării Generale a membrilor LAPAR, Baciu, vorbind în numele său și nu în calitate de președinte al Ligii, a menționat totodată că ar fi fost indicat ca autoritățile române să protejeze producția și exploatațiile agricole autohtone, într-un mod similar cu cel al altor state europene.

„Ei (n.r. - autoritățile statului) trebuia să facă altceva. Ieri am avut posibilitatea să mă exprim în acest sens, că statul are alte obligații, dacă este să copiem ceea ce fac alte țări membre din Europa, și anume să protejăm producția și exploatațiile agricole autohtone, unde statul ar trebui să se implice, așa cum se implică fiecare stat membru UE. (...) Dacă instituțiile statului nu intervin, că numai ei pot interveni, astfel încât să pună condiții în ceea ce înseamnă introducerea produselor agricole din afară, ce calități trebuie să îndeplinească (n.r. - produsele agroalimentare importate), ca să protejeze producția autohtonă (...) Cum vă explicați dumneavoastră că aceia care aduc carne de porc din Spania, după spusele lor, este mai ieftină decât cea românească, ținând cont de faptul că, Spania, pentru a produce carne, importă porumb din România și unde și costurile cu salariile sunt mult mai mari decât în România? Ce fel de carne credeți dumneavoastră că vă aduc importatorii? Ați fost și dumneavoastră afară, am fost și eu, am fost și prin piețe, și prin galantare, și m-am uitat ce prețuri au la produse alimentare. Îți pui întrebarea: - dacă mie îmi dă cu trei lei pe kilogram (n.r. - kilogramul de carne de porc), înseamnă că el trebuie să-l aducă din Spania mai ieftin, că el n-o cumpără mai ieftin. Ceva nu este în regulă”, a conchis pe acest subiect Laurențiu Baciu, agricultor băcăuan și deținător de hotel în centrul reședinței de județ.

Daea: Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, un lucru pozitiv

Potrivit afirmațiilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, apariția în piață a Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” reprezintă un lucru pozitiv, prin apariția unui competitor nou, dar mai ales a unuia autohton.

În plus, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc luni, 18 februarie 2019, la sediul Ministerului Agriculturii, acesta a precizat că bugetul pe anul 2019 cuprinde și finanțarea activității acestei case de comerț.

„Bine că este un competitor (n.r. - al traderilor). Și bine că este un competitor român. Și bine că este competiție. Bravo că această competiție va defini drumul corect pe care trebuie să meargă fiecare. Sigur, vom face și magazine. Am fost ieri în teren. Am plecat de la Piața Obor și m-am dus la Buzău. Am luat-o prin sate. M-am dus la oameni la care am văzut acoperișuri cu folie de polietilenă (n.r. - deținători de solarii), să văd ce fac acolo. Unul era la poartă cu mere, altul, cu porumb. Am aflat că se vinde kilogramul de mere cu 1,5 lei; niște mere extraordinare. Am cumpărat 20 de kilograme de la el. Apoi, am aflat că primul, cu banii de pe mere, a cumpărat porumb. Lucrurile acestea trebuie să le avem în vedere. Să luăm produsele de la oamenii aceștia. Am aflat de la o legumicultoare că nu mai poate umbla prin piețe cu producția. O dor genunchii de la stat în solar la repicat, la cârnit, la copilit, tăiat, palisat, cules, ales, sortat, ambalat. M-a întrebat dacă n-ar fi bine să vină cineva și să-i ia marfa. Eu i-am răspuns că da. Spunem acest lucru de mult, însă, din nefericire, nu s-a făcut până acum. N-a fost această structură. Bine că am făcut-o, este bine s-o fortificăm și să intre pe piață și să ia produsele de la fermieri, mari sau mici, și să le valorifice”, a mărturisit șeful de la Agricultură. „Și «Unirea» este prinsă în bugetul pe 2019. Toate sunt prinse. Noi nu vorbim aici despre posibile acțiuni. Noi spunem de lucruri foarte clare, de bugete foarte clare, noi ne stabilim programele foarte clar. Nu există nicio cifră în buget fără să nu fie proiect în spatele ei. Nu există proiect care să nu aibă corespondență în buget”.

Tot în acest context, Daea a adăugat că această cameră de comerț „va scoate afară intermediarii care falsifică prețul și depreciază produsul”.

Valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol

Executivul de la București aproba, joi, 29 noiembrie 2018, înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, o societate comercială prin care se va crea un mecanism naţional ce va asigura achiziţia, sortarea, procesarea primară, standardizarea şi distribuţia către reţele comerciale interne sau de export.

Noua entitate este menită să contribuie proactiv la implementarea politicii agricole naţionale, prin valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol de care dispune România, respectând direcţiile strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene (UE) şi prevederile Programului de Guvernare.

Casa de Comerţ Agroalimentar se bazează pe trei piloni de structurare şi dezvoltare: o reţea naţională în profil teritorial de clustere agricole, care va integra, la nivelul uneia sau al mai multor Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT), resursele locale de producţie agricolă şi servicii specifice având în structură cel puţin un centru de colectare/distribuţie a produselor.

„Funcţia de bază a clusterului local este de a asigura inputuri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agrochimice, servicii de mecanizare, resurse umane şi financiare etc.), dar şi de a asigura achiziţionarea pe loc şi la preţul corect al pieţei toate produsele agricole rezultate”, se menţionează în comunicatul de presă remis la redacție de ministerul de resort.

Un alt pilon este reprezentat de o reţea de centre regionale de însilozare, depozitare şi procesare industrială, funcţia de bază a unui asemenea centru fiind cea de a asigura sortarea, ambalarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a produselor agricole constând în cantităţi, sortimente şi la calitatea necesare promovării lor ritmice în reţelele comerciale interne, dar şi contingentarea pentru operaţiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieţei cu produse proaspete de calitate, dar şi creşterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.

Totodată, se are în vedere crearea unei reţele naţionale de magazine, dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piaţa internă cu produse agroalimentare proaspete şi procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, şi la echilibrarea balanţei comerciale sectoriale.

Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” va promova orientări strategice, cum sunt: integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării şi bunelor practici, inclusiv valorificarea bogatei tradiţii româneşti în acest domeniu; atragerea în circuitul economic reglementat şi fiscalizat a fermierilor şi stimularea mediilor asociative; informatizarea integrală a proceselor de la producţie la management, inclusiv implementarea unui sistem funcţional de asigurare a trasabilităţii produselor specifice; creşterea nivelului de calificare şi specializare în domeniul producţiei şi procesării agroalimentare, contribuind la dezvoltarea pieţei muncii sectoriale.

În plus, prin intrarea în circuitul economic a societăţii, se poate asigura creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor de susţinere a fermierilor şi a fermelor româneşti pe pieţele externe, dar şi de satisfacere a cererii pieţei interne, notează MADR.

Publicat în Piata agricola

Potrivit afirmațiilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, apariția în piață a Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” reprezintă un lucru pozitiv, prin apariția unui competitor nou, dar mai ales a unuia autohton.

În plus, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc luni, 18 februarie 2019, la sediul Ministerului Agriculturii, acesta a precizat că bugetul pe anul 2019 cuprinde și finanțarea activității acestei case de comerț.

„Bine că este un competitor (n.r. - al traderilor). Și bine că este un competitor român. Și bine că este competiție. Bravo că această competiție va defini drumul corect pe care trebuie să meargă fiecare. Sigur, vom face și magazine. Am fost ieri în teren. Am plecat de la Piața Obor și m-am dus la Buzău. Am luat-o prin sate. M-am dus la oameni la care am văzut acoperișuri cu folie de polietilenă (n.r. - deținători de solarii), să văd ce fac acolo. Unul era la poartă cu mere, altul, cu porumb. Am aflat că se vinde kilogramul de mere cu 1,5 lei; niște mere extraordinare. Am cumpărat 20 de kilograme de la el. Apoi, am aflat că primul, cu banii de pe mere, a cumpărat porumb. Lucrurile acestea trebuie să le avem în vedere. Să luăm produsele de la oamenii aceștia. Am aflat de la o legumicultoare că nu mai poate umbla prin piețe cu producția. O dor genunchii de la stat în solar la repicat, la cârnit, la copilit, tăiat, palisat, cules, ales, sortat, ambalat. M-a întrebat dacă n-ar fi bine să vină cineva și să-i ia marfa. Eu i-am răspuns că da. Spunem acest lucru de mult, însă, din nefericire, nu s-a făcut până acum. N-a fost această structură. Bine că am făcut-o, este bine s-o fortificăm și să intre pe piață și să ia produsele de la fermieri, mari sau mici, și să le valorifice”, a mărturisit șeful de la Agricultură. „Și «Unirea» este prinsă în bugetul pe 2019. Toate sunt prinse. Noi nu vorbim aici despre posibile acțiuni. Noi spunem de lucruri foarte clare, de bugete foarte clare, noi ne stabilim programele foarte clar. Nu există nicio cifră în buget fără să nu fie proiect în spatele ei. Nu există proiect care să nu aibă corespondență în buget”.

Tot în acest context, Daea a adăugat că această cameră de comerț „va scoate afară intermediarii care falsifică prețul și depreciază produsul”.

Valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol

Executivul de la București aproba, joi, 29 noiembrie 2018, înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, o societate comercială prin care se va crea un mecanism naţional ce va asigura achiziţia, sortarea, procesarea primară, standardizarea şi distribuţia către reţele comerciale interne sau de export.

Noua entitate este menită să contribuie proactiv la implementarea politicii agricole naţionale, prin valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol de care dispune România, respectând direcţiile strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene (UE) şi prevederile Programului de Guvernare.

Casa de Comerţ Agroalimentar se bazează pe trei piloni de structurare şi dezvoltare: o reţea naţională în profil teritorial de clustere agricole, care va integra, la nivelul uneia sau al mai multor Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT), resursele locale de producţie agricolă şi servicii specifice având în structură cel puţin un centru de colectare/distribuţie a produselor.

„Funcţia de bază a clusterului local este de a asigura inputuri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agrochimice, servicii de mecanizare, resurse umane şi financiare etc.), dar şi de a asigura achiziţionarea pe loc şi la preţul corect al pieţei toate produsele agricole rezultate”, se menţionează în comunicatul de presă remis la redacție de ministerul de resort.

Un alt pilon este reprezentat de o reţea de centre regionale de însilozare, depozitare şi procesare industrială, funcţia de bază a unui asemenea centru fiind cea de a asigura sortarea, ambalarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a produselor agricole constând în cantităţi, sortimente şi la calitatea necesare promovării lor ritmice în reţelele comerciale interne, dar şi contingentarea pentru operaţiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieţei cu produse proaspete de calitate, dar şi creşterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.

Totodată, se are în vedere crearea unei reţele naţionale de magazine, dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piaţa internă cu produse agroalimentare proaspete şi procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, şi la echilibrarea balanţei comerciale sectoriale.

Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” va promova orientări strategice, cum sunt: integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării şi bunelor practici, inclusiv valorificarea bogatei tradiţii româneşti în acest domeniu; atragerea în circuitul economic reglementat şi fiscalizat a fermierilor şi stimularea mediilor asociative; informatizarea integrală a proceselor de la producţie la management, inclusiv implementarea unui sistem funcţional de asigurare a trasabilităţii produselor specifice; creşterea nivelului de calificare şi specializare în domeniul producţiei şi procesării agroalimentare, contribuind la dezvoltarea pieţei muncii sectoriale.

În plus, prin intrarea în circuitul economic a societăţii, se poate asigura creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor de susţinere a fermierilor şi a fermelor româneşti pe pieţele externe, dar şi de satisfacere a cererii pieţei interne, notează MADR.

Publicat în Piata agricola

În maximum o lună, conform promisiunilor președintelui PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, va lua ființă o casă română de comerț care se va implica în relațiile de import-export pe zona agrozootehnică și care va prelua materia-primă de la fermierii români pentru valorificare, urmând să se decidă în perioada următoare care va fi forma legislativă în baza căreia se va pune în aplicare proiectul.

„Am vorbit cu primul-ministru (n.r. - Mihai Tudose) mai demult și, în foarte scurt timp, vom înființa o casă română de comerț, o companie de stat care să înceapă să se implice în relațiile și de import-export, și de preluare a produselor agricole, pomicole și zootehnice. Sunt foarte multe cereri de miei, de oi, din diverse țări, din Golf, pentru a da un exemplu. Sunt, de asemenea, solicitări mari din China, de cantități uriașe de carne. Este aproape imposibil ca un trader să vină, să se plimbe prin România și să găsească de unul singur 100.000 – 200.000 de capete ovine, spre exemplu. De asemenea, cu cerealele, legumele... Această casă românească de comerț, companie de stat, după ce va fi înființată, încet-încet va deveni un actor important în acest domeniu. (...) Cât de curând va fi înființată. Sperăm ca în maximum o lună. Să vedem dacă este nevoie doar de hotărâre de guvern sau de altceva”, a declarat Dragnea cu ocazia unei vizite efectuate în teren la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, marți, 22 august 2017.

În viziunea sa, în doi ani de zile, Liviu Dragnea își dorește apariția unei rețele funcționale care să se ocupe de colectare, depozitare și de vânzarea ulterioară a produselor agroalimentare produse în România.

Mai mult, cu ajutorul Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) încă nefuncțional, se are în plan construcția unei alte rețele de prelucrare a materiei-prime agrozootehnice autohtone.

„Pe noi ne interesează ca, pentru roșii, să ajungem în situația în care ele să fie scoase la poartă și să vină rețeaua de colectare să le ia așa cum se lua laptele înainte, iar fermierii să aibă grijă doar să le cultive, să le îngrijească, iar rețeaua să se ocupe de colectare, depozitare și vânzare ulterioară. Cred că în doi ani de zile putem organiza acest sistem”, a promis șeful PSD. „Ceea ce am vorbit mai devreme pentru legume, vom începe să facem și pentru producția agricolă. Într-un timp rezonabil de ani, România trebuie să iasă din stadiul în care vinde producția agricolă de la capătul tarlalei, o iau marii traderi și, bineînțeles, o vând în afară, iar aceasta se întoarce ca biscuiți și alte dulciuri. Prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții avem în plan să se investească în rețeaua de prelucrare, pentru a crește valoarea adăugată și, într-un interval rezonabil de ani, să avem circuitele integrate, de la producția agricolă, până la la produsul finit de pe raft”.

În primele patru luni ale acestsui an, deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare a ajuns la 620,2 milioane de euro, cu peste 45 de procente mai mare față de soldul negativ consemnat în aceeași perioadă din 2016, când a totalizat 426,5 milioane de euro.

Țara noastră a comercializat peste graniță în aceeași perioadă a anului în curs produse agroalimentare în valoare totală de 1,664 miliarde de euro, în creștere cu 6,8% față de perioada corespunzătoare din 2016, în timp ce importurile au urcat până la 2,285 miliarde de euro, reprezentând o majorare cu 15,18%.

Produsele care au adus cele mai mari încasări din exporturi în primele patru luni din acest an (787,1 milioane de euro) sunt grâul, porumbul și țigările. Concret, în perioada menționată, au fost exportate în spațiul intra și extracomunitar 1,83 de milioane de tone de grâu (325,7 milioane de euro), 898.000 de tone de porumb (241,4 milioane de euro) și 15.100 tone de țigări, în valoare de 220 de milioane de euro.

În perioada menționată au mai plecat pe piețele externe semințele de floarea-soarelui, circa 263.900 tone (155,1 milioane de euro), animale vii din specia bovine - 23.400 tone (59,1 milioane de euro), preparate alimentare - 6.700 tone (42,3 milioane de euro) și ulei de floarea soarelui - 50.900 tone (41,1 milioane de euro).

Cu privire la importurile de produse agroalimentare realizate în primele patru luni din acest an, topul a fost dominat de carnea de porc cu o valoare de 108,9 milioane de euro (56.800 tone), produse de brutărie, patiserie și biscuiți — 84,8 de milioane de euro (41.900 tone) și preparatele alimentare — 80,6 milioane de euro (19.900 tone).

Au mai fost efectuate, tot în aceeași perioadă, importuri semnificative de grâu (79,1 milioane euro pentru 476.900 tone), tutun brut (75 de milioane de euro pentru 14.000 de tone), ciocolată (73,7 milioane de euro pentru 20.100 tone) și porumb (72,1 milioane de euro pentru 233.600 tone).

Publicat în Știri interne