cereale - REVISTA FERMIERULUI

Ca urmare a creșterii preţurilor la carne şi la uleiuri vegetale, indicele global al preţurilor produselor alimentare a crescut semnificativ în luna noiembrie, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii doi ani, a anunţat, joi, 5 decembrie 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Organizaţia a subliniat că indicele care măsoară preţul cerealelor s-a diminuat cu 1,2% în luna noiembrie, comparativ cu luna octombrie, până la 162,4 puncte, pe fondul concurenţei puternice în rândul marilor producători mondiali de grâu.

Pe de altă parte, indicele care măsoară preţul uleiurilor vegetale a înregistrat un salt de 10,4%, până la 150,6 puncte, acesta fiind cel mai ridicat nivel înregistrat după luna mai 2018, pe fondul creşterii cotaţiilor la uleiul de palmier ca urmare a cererii robuste la import, a utilizării crescute în producţia de motorină bio, precum şi a unor posibile deficienţe de aprovizionare în cursul anului următor.

Totodată, indicele care măsoară preţul la carne a înregistrat un salt de 4,6% comparativ cu luna octombrie, până la 190,5 puncte, aceasta fiind cea mai mare creştere de la o lună la alta înregistrată în ultimul deceniu.

„Cele mai mari creşteri s-au înregistrat la preţurile pentru carnea de bovine şi ovine, ca urmare a cererii puternice de import, în special din China, înaintea sărbătorilor de sfârşit de an. Preţurile la carnea de porc şi de pui au crescut şi ele”, a subliniat FAO.

Indicele care măsoară preţul la zahăr a crescut cu 1,8% comparativ cu luna octombrie, până la 181,6 puncte, pe fondul înmulţirii semnalelor că anul următor consumul mondial de zahăr va depăşi producţia.

În paralel, FAO şi-a îmbunătăţit joi cu 0,4% estimările privind producţia mondială de cereale în 2019, până la un nivel record de 2,714 miliarde de tone, cu 2,1% peste recolta din 2018. Conform celor mai recente estimări, producţia mondială de grâu, în 2019, ar urma să ajungă la 766,4 milioane de tone, cu 4,8% mai mare decât în 2018. Producţia mondială de orez ar urma să se situeze la 515 milioane de tone, în creştere cu 1,6 milioane de tone faţă de precedentele estimări, ceea ce înseamnă că, în 2019, producţia mondială de orez va fi cu doar 0,5% mai mică faţă de recordul istoric înregistrat în 2018.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna noiembrie 2019, acest indice a urcat cu 2,7% comparativ cu luna octombrie, până la 177,2 puncte, cea mai ridicată valoare din ultimele 26 de luni.

Publicat în International

Potrivit datelor operative transmise de către Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ), centralizate la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și solicitate de redacția Revista Fermierului, producția totală de porumb boabe contabilizată până la această oră depășește 16,747 milioane tone, la un randament mediu de aproximativ 6.490 kilograme boabe la hectar.

Chiar dacă sunt doar date operative, cifra raportată până la ora actuală (n.r. - 28 noiembrie 2019) se află sub totalul înregistrat la nivelul anului 2018, atunci când am obținut o producție totală de 18,353 de milioane tone porumb boabe, la un randament mediu de 7.740 kilograme la hectar.

Optimist din fire, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, preciza, la începutul lunii octombrie, că țara noastră îşi va păstra totuși primul loc în Uniunea Europeană (UE) şi în acest an la producţiile de porumb şi floarea-soarelui, în condiţiile în care suprafeţele însămânţate au fost mai mari decât în 2018.

„În privinţa culturilor de toamnă, acum suntem în plin proces de recoltare la floarea-soarelui şi la porumb. Până la această dată (n.r. - 1 octombrie), am recoltat 53% din suprafaţa însămânţată cu porumb, iar la floarea-soarelui ne apropiem de final - avem aproape 97%. La sfecla de zahăr suntem la început, am recoltat doar 16%, la cartofi am ajuns la 87% din suprafaţă, la struguri de masă, la 68%, iar la strugurii pentru vin, la 64%. Până nu se introduc în magazie toate aceste producţii, nu facem estimări”, declara la acea vreme Daea. „Pot să vă spun că la floarea-soarelui şi porumb, din perspectiva noastră, ne vom păstra primul loc şi anul acesta în Uniunea Europeană, mai ales că au fost suprafeţe mai mari şi se va vedea la producţia totală”.

Păstrarea poziției în topul producătorilor de porumb ar putea fi explicată și de faptul că producția, în acest caz, este estimată în creștere pentru țările africane, Rusia și Turcia și în scădere pentru Mexic, Ucraina și Uniunea Europeană, potrivit raportărilor USDA din noiembrie.

În 2019, în România, suprafaţa însămânţată cu porumb a depăşit 2,65 de milioane de hectare, în creştere faţă de anul trecut, când terenurile cultivate cu porumb au ocupat 2,41 milioane de hectare.

Majorarea suprafeţelor cultivate cu porumb și floarea-soarelui s-a datorat pierderii suprafeţelor cultivate cu rapiţă din cauza secetei, iar terenurile respective au fost însămânţate fie cu floarea-soarelui, fie cu porumb, mărturisea Petre Daea la acea vreme.

Și la grâu o luăm în jos

În ceea ce privește producția de grâu a anului în curs, conform sursei citate, datele operative spun că aceasta este de aproximativ 10,051 milioane de tone, la o productivitate medie de 4.700 de kilograme la hectar. Și în acest caz, totalul acestui an este sub cel din 2018, atunci când producția indica un nivel de 10,130 de milioane de tone, la un randament de 4.803 kilograme la hectar.

Și la orz și orzoaică sunt disponibile datele cu caracter operativ, astfel că producția totală raportată la acest moment este de cira 1,966 milioane de tone, la un randament mediu la hectar de 4.100 de kilograme. În acest caz, producția obținută și raportată de unitatea specializată a MADR, pentru anul în curs, pare a fi mai mare decât cea din 2018, atunci când totalul era de 1,876 milioane de tone, la o productivitate medie mai mare însă, și anume de 4.424 de kilograme la hectar.

Statisticienii MADR precizează că, în ceea ce privește oleaginoasele, rapița a totalizat o producție de aproximativ 685.000 de tone, la o productivitate de 2.300 de kilograme la hectar, în timp ce totalul cantității de soia recoltată a fost de 436.000 de tone, la un randament de aproximativ 2.500 de kilograme la hectar.

Diferența de producție în cazul rapiței, față de 2018, este una evidentă. Conform datelor publicate de aceeași instituție, la nivelul anului trecut, cantitatea recoltată a fost de 1,610 milioane de tone, la un randament mediu de 2.547 de kilograme la hectar și o suprafață însămânțată de 632.000 de hectare.

În cazul soiei, producția totală raportată, pentru 2018, a fost de 460.000 tone, la un randament mediu de 2.754 de kilograme la hectar.

Nu în ultimul rând, la mazăre s-a obținut o producție totală aproximativă de 247.000 de tone, la o productivitate medie de 2.300 de kilograme la hectar.

„Datele au caracter operativ până la definitivarea cercetării statistice AGR2B 2019 «Suprafaţa recoltată şi producţia obţinută, aplicarea îngrăşămintelor, a amendamentelor şi a pesticidelor, plantările şi defrişările de vii şi pomi în anul 2019»”, precizează ministerul de resort.

Publicat în Piata agricola

Dacă în luna octombrie 2019, Departamentul american al Agriculturii (USDA) previziona pentru cel mai mare exportator de grâu din lume o producţie de 72,5 milioane de tone, potrivit Itar-Tass, producţia de grâu a Rusiei, în anul agricol 2019-2020, ar urma să ajungă la un nivel de 74 de milioane de tone.

În plus, exporturile de grâu rusesc ar urma să se situeze la 34,5 milioane de tone, faţă de precedenta estimare, de 34 de milioane de tone, anunță vocile autorizate ale USDA.

Previziunile oficiale ale Ministerului rus al Agriculturii, pentru anul în curs, indică o producţie de 120 de milioane de tone de cereale, din care 78 de milioane de tone de grâu.

Anterior, autorităţile de la Moscova previzionau o producţie de 115-118 milioane de tone de cereale în acest an.

În anul agricol 2018-2019, exporturile de cereale ale Rusiei au ajuns la 43,3 milioane de tone, din care 35,2 milioane de tone de grâu.

Publicat în International

Conform anunțului făcut joi, 7 noiembrie 2019, de vocile autorizate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), indicele global al preţurilor produselor alimentare a urcat în octombrie, pentru prima dată în ultimele cinci luni, în urma creşterii cotaţiilor la zahăr şi cereale.

Concret, luna trecută, acest indice a avut o valoare de 172,7 puncte, în creştere cu 1,7% faţă de luna precedentă.

În ceea ce privește preţul la zahăr, acesta a urcat cu 5,8% comparativ cu septembrie, pe fondul perspectivelor privind reducerea livrărilor în acest sezon.

Totodată, preţul la cereale a cunoscut un reviriment de 4,2%, în timp ce preţul uleiurilor vegetale a urcat cu 0,5% în octombrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni, în timp ce carnea s-a scumpit cu 0,9%.

Pe de altă parte, a scăzut preţul lactatelor cu 0,7% luna trecută.

În paralel, FAO şi-a înrăutăţit, joi, estimările privind producţia mondială de cereale în 2019 cu aproximativ două milioane de tone, până la 2,704 miliarde de tone, dar încă în creştere cu 1,8% faţă de nivelul din 2018.

Producţia globală de grâu ar urma să ajungă la 765 de milioane de tone, în scădere cu aproape un milion de tone faţă de precedenta prognoză, dar în creştere cu 4,5% faţă de 2018.

„Cele mai recente previziuni vin, în principal, în urma reducerii perspectivelor privind producţia globală de orez şi grâu, care nu compensează estimările privind majorarea producţiei de porumb”, au afirmat analiștii organizaţiei internaţionale, citați de Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Publicat în International

Potrivit aprecierilor ministrului Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, statul român ar trebui să achiziţioneze producțiile de cereale obţinute de fermierii români „la un preţ corect”, tot statul urmând să suporte depozitarea producţiilor, intervenţia pe piaţă şi chiar exportul surplusului prin nou înfiinţata Casă de Comerţ Unirea.

„Dumneavoastră, cei care produceţi cereale în România - porumb grâu, orz - când le vindeţi la capătul tarlalei, le vindeţi cu un preţ care nu reprezintă munca dvs. Corect? Vine intermediarul şi cumpără la un preţ pe care vi-l impune, după care pleacă cu marfa, o mai plimbă cu vapoarele o anumită perioadă şi o aduce în România la alt preţ. Cam aşa este. Atunci, statul român, pe acea lege care impune o cantitate minimă de cereale în rezerva de stat, acum este la un nivel foarte mic, la grâu este de 600.000 de tone de grâu, ceea ce este infim. Ce ne opreşte pe noi, ca stat, să majorăm acest plafon la câteva milioane de tone, să am o marjă cu limita minimă şi limita maximă? Una minimă sub care nu am voie să scad rezerva minimă şi cea maximă până la care pot să achiziţionez”, a explicat ministrul de resort cu ocazia Forumului Agricultorilor care s-a desfășurat miercuri, 9 octombrie 2019 la Romexpo.

În altă ordine de idei, în ceea ce privește costul de finanţare al fermierilor români, acesta ar trebui să fie la fel ca în Europa, iar statul să sprijine diferenţa.

„Omul care face agricultură în România, că face business, trebuie să aibă acelaşi cost de finanţare pe care îl au ceilalţi în afara ţării, adică costul de finanţare al dvs., al fermierilor, trebuie să fie acelaşi ca al unuia din Franţa sau din altă ţară pe zona de agricultură. Costul fermierilor trebuie să fie acelaşi, nu mai mare, şi pentru asta statul, la asta lucrăm la Finanţe, vom sprijini diferenţa dintre media finanţărilor din Europa cu costul de finanţare din România. Diferenţa aceasta poate să vină statul să o sprijine, pentru că ăsta este un tratament corect între toţi cei din piaţa asta mare europeană şi în această familie mare europeană în care, chipurile, toţi trăim fericiţi. Dar fiecare pentru el. Vă asigur de acest lucru, pentru că aşa este corect, să fie în acest fel. Nu trebuie să fim naţionalişti ca să gândim în felul acesta. Trebuie doar să fim corecţi pentru cei din ţara noastră”, a afirmat şeful de la Finanţe.

„Forumul Agricultorilor - bilanţ şi perspective” a fost organizat Ministerul Agriculturii, împreună cu Casa de Comerţ Unirea şi Confederaţia Meridian.

Publicat în Știri interne

În condițiile în care țara noastră a aderat la Uniunea Europeană cu o producție de trei milioane de tone de grâu, acum are 10 milioane de tone, al treilea an la rând, a declarat, luni, 30 septembrie 2019, ministrul Agriculturii, Petre Daea, la TVR 1.

„În 2007, România a intrat în Uniunea Europeană cu 3 milioane de tone de grâu. Acum, are 10 milioane de tone. 10 milioane în trei ani la rând, şi în 2017, şi în 2018, şi în acest an. (...) Dacă, în 2007, aveam 12 milioane de tone de cereale, România, de trei ani de zile, realizează 27 de milioane de tone, în 2017, în 2018 - 31 de milioane de tone şi, anul acesta, facem în jur de 30 de milioane de tone de cereale”, a afirmat oficialul guvernamental la postul public de televiziune.

Daea a mai adăugat că toate aceste rezultate din agricultură se datorează climei, fermierilor şi subvenţiilor acordate la timp de autorităţi.

„Sunt trei factori care ne-au ajutat: clima, fermierii care s-au dotat, sunt cunoscătorii celor mai bune tehnologii, sunt ferme azi superioare fermelor din ţări cu agriculturi consacrate şi subvenţiile acordate la timp (...) Reţineţi, banii de la UE vin numai după ce Guvernul României dă banii de la bugetul statului. Aceste 9 miliarde de euro pe care i-am luat de la UE i-am dat, în primul rând, de la bugetul României şi apoi i-am recuperat de la UE, cu respectarea regulilor impuse de UE. Fermierul, evident, este actorul principal, lucrează terenul respectiv, tehnologizându-se, capitalizându-se. Este pentru prima dată în istoria României când avem trei ani agricoli buni, pentru că un an agricol prost se vindecă în trei ani buni”, a precizat ministrul de resort.

Chestionat despre cum arată anul agricol în curs, comparativ cu anul trecut, şeful MADR a susţinut că este comparabil cu 2018, deşi au fost pierderi în anumite zone.

„Sunt pierderi în anumite zone, am avut pierderi în partea de răsărit, în partea extremă de răsărit a ţării, unde seceta ne-a afectat, am avut şi în partea de sud-vest ţării”, a spus Daea.

Nu în ultimul rând, șeful MADR a adăugat că „România este, astăzi, în fruntea UE de trei ani de zile la două culturi foarte importante care ocupă mai bine de 3,5 milioane de hectare: porumb şi floarea-soarelui”.

Publicat în Piata agricola
Luni, 30 Septembrie 2019 13:34

Aur la preț de tinichea

Toamna se culeg și se numără roadele. Agricultorului român îi dă cu minus la numărătoare, în timp ce la Ministerul Agriculturii se numără ca în Caragiale. Se pare că și anul acesta, când seceta a pârjolit culturile agricole, mai-marele „agriculturii Țării Românești” vede câmpurile pline de „recorduri”.

Cum stau lucrurile în realitate? De exemplu, în Dobrogea, nu doar că nu se poate lucra pământul crăpat de atâta uscăciune, dar agricultorii din această zonă a țării nu prea au avut ce recolta. Grâul nu le-a dat nici tona pe hectar, iar porumbul s-a dus spre zero. De rapiță nu se mai pomenește, că aproape toată suprafața a fost întoarsă. Nici cu floarea-soarelui nu se prea pot lăuda dobrogenii.

Una peste alta, anul agricol 2018-2019, pe lângă faptul că a fost atipic, cum îl caracterizează fermierii, a fost și greu pentru toată țara, situație care continuă și în noul an agricol, 2019-2020.

Acolo unde s-a putut iriga ori în fermele care au beneficiat de ceva ploi și în care s-au investit sume importante pentru salvarea culturilor, producțiile obținute sunt mulțumitoare, la numărătoare. Că altfel, recoltele stau în hambare în așteptarea unor prețuri mai bune, care să nu bage fermele în faliment.

Și, da, ajungem la problema prețului. Într-un an în care, pentru un hectar de orice, cheltuielile au fost mai mari, comparativ cu anii trecuți, prețurile sunt mai mici și se duc tot în jos. E adevărat că acest trend se remarcă și pe bursele internaționale, nu doar în România. În hambare e aur, iar prețul e ca pentru o tinichea, cum s-a exprimat un fermier.

Se pare că porumbul are cel mai mult de suferit. Majoritatea cultivatorilor și-au pus bazele în această cultură, al cărei preț atinge, la ora actuală, nivelul de acum nouă ani, de sub 50 de bani pe kilogram. Și anul trecut, porumbul avea un preț considerat mic, în jur de 80 de bani kilogramul. Azi, cu certitudine, e dramatic. Și, din cauza pestei porcine, nici nu se întrevede vreo urmă de speranță, existând pericolul ca achizițiile să nu fie semnificative din cauza cererii scăzute în zootehnie.

Prin urmare, agricultorii care au reușit să-și umple hambarele cu ceva roade sunt obligați să le stocheze, dar nici ei nu știu până când. Se uită la porumb, se bucură ca la aur și... speră. În ce? Unii speră că Ministerul Agriculturii va face totuși ceva, cumva, ca pesta porcină africană să nu distrugă chiar de tot fermele de porci. Alții așteaptă de la autoritățile române măsuri adecvate situației reale în care se găsește agricultura acum, măsuri pe care nu trebuie nici să le inventeze și pentru care nici să nu ceară voie de la UE ca să le ia, ci doar trebuie să se uite peste gard la alte țări europene și să facă demersurile necesare pentru a fi aplicate și în fermele noastre. Dar, despre ce se întâmplă prin Europa cu sprijinirea fermierilor aflați în situații dificile și despre pesta porcină, acestea sunt subiecte pe care le voi aborda altă dată.

Până atunci și cu speranța că nu voi apuca vreodată să vorbesc despre agricultura românească la trecut, îmi doresc să văd un ministru și o echipă la Agricultură pentru care fermierul să fie într-adevăr cel care le asigură salariile. Mersul pe jos, din fermă în fermă, face piciorul frumos, dar nu înseamnă că-i neapărat și sănătos. O agricultură sănătoasă înseamnă strategii, dialog real și o legislație adaptată momentului și realităților din fermele românești. Pentru că degeaba avem „recorduri istorice”, dacă ele rămân în hambare, nefăcând, astfel, nici doi bani. 

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 01 - 14 septembrie 2019

Publicat în Editorial

Pentru anul comercial 2019-2020, analiștii companiei de consultanță Strategie Grains și-au revizuit în creștere, pentru a doua lună consecutiv, previziunile privind recolta şi exporturile de grâu ale blocului comunitar (UE28), bazându-se pe informațiile cu privire la producțiile semnificative înregistrate în Franţa şi Marea Britanie, cât şi pe exporturile consistente din România şi Bulgaria.

Conform Reuters, în ultimul său raport lunar, analiștii francezi au calculat un total al producţiei de grâu aferent sezonului 2019-2020 de 144,5 milioane de tone la nivelul UE28, în creştere faţă de cele 142,9 milioane de tone, cât estimau în luna august, şi cu 14% peste recolta din sezonul precedent. Aceasta ar fi a doua revizuire în creștere anunţată de Strategie Grains, după ce, în luna august, aceeaşi firmă şi-a îmbunătăţit estimările privind recolta de grâu a UE cu peste două milioane de tone.

În ceea ce privește exporturile, Strategie Grains prognozează că livrările de grâu ale UE, în acest sezon, se vor situa la 25,7 milioane de tone, în creştere faţă de 24,8 milioane de tone cât estima, în urmă cu o lună, şi cu mult peste cele 21 de milioane de tone de grâu exportate în sezonul 2018/19.

Chiar și așa, stocurile de grâu din UE ar urma să crească în 2019-2020, deoarece competiţia venită din partea porumbului şi a orzului, atunci când vine vorba de nutreţul utilizat în hrana animalelor, cât şi din partea altor producători de grâu pe pieţele terțe ar urma să limiteze cererea pentru grâul din blocul comunitar, afirmă specialiștii Strategie Grains.

Publicat în Piata agricola

Datele statistice consolidate de INS arată că țara noastră a comercializat peste graniță, în primele șase luni ale acestui an, cereale în valoare de 1,03 miliarde de euro, cu 17,5 puncte procentuale mai mult, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Tot Institutul Național de Statistică (INS) ne informează că importurile de cereale au atins un prag de 195,9 milioane de euro (plus 22,9%), rezultând un excedent de 834,8 milioane de euro.

Exporturile de porumb au totalizat 532,031 milioane de euro, reprezentând 1,5% din totalul exporturilor, iar cele de grâu şi meslin 450,419 milioane de euro (1,3% din total exporturi).

Din totalul exporturilor de cereale, 31,4% au avut ca destinaţie ţări din blocul comunitar (UE28), acestea însumând 323,7 milioane de euro. Principalele destinaţii au fost Italia (70,3 milioane de euro), Germania (44,8 milioane de euro) şi Spania (36,8 milioane de euro).

Cu privire la importuri, aproximativ 94,3% (184,4 milioane de euro) dintre acestea au provenit din ţările UE, în special din Bulgaria (importuri de cereale de 81 de milioane de euro), Ungaria (57,2 milioane de euro) şi Franţa (26 de milioane de euro).

Publicat în Piata agricola

De la debutul actualului sezon de vânzări și până la data de 16 septembrie 2019, Ucraina a exportat cu 3,8 milioane de tone de cereale mai mult decât în aceeași perioadă a anului comercial 2018-2019, în primele două luni și jumătate statul vecin contorizând 11,1 milioane de tone de cereale vândute peste graniță.

„De la începutul sezonului agricol 2019-2020, care a debutat la 1 iulie 2019, şi până în prezent, Ucraina a exportat 11,1 milioane tone de cereale. În particular, Ucraina a exportat 6,8 milioane de tone de grâu, 2,5 milioane de tone de orz şi 1,9 milioane de tone de porumb”, se menționează într-un comunicat de presă al Ministerului ucrainean al Agriculturii, citat de Reuters.

Instituția de profil a statului vecin nu a oferit o estimare cu privire la exporturile de cereale pentru întregul sezon 2019-2020, după ce, în anul comercial anterior, Ucraina a exportat o cantitate record de 50 de milioane de tone de cereale.

Pe de altă parte, ministerul de resort a mai anunțat că, până la data de 16 septembrie a.c., Ucraina a recoltat 40,8 milioane de tone de cereale, estimând că recolta totală de cereale din 2019 ar urma să fie una similară celei de anul trecut, și anume de aproximativ 70 de milioane de tone.

Conform sursei citate, fermierii ucraineni au definivat culesul de pe o suprafaţă de 10,3 milioane de hectare însămânțate cu cereale, însemnând 68% din suprafaţa însămânţată cu cereale, iar randamentul mediu la hectar este de 3,95 tone. Ministerul Agriculturii din Ucraina a mai transmis că fermierii au terminat de recoltat grâul şi orzul.

Ucraina este un important producător şi exportator mondial de cereale. Exporturile Ucrainei de produse agricole sunt dominate de cereale, uleiuri vegetale şi oleaginoase.

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 11

newsletter rf

Revista