Afişez elemetele după tag: comercianti - REVISTA FERMIERULUI

Operatorii economici care comercializau produse congelate în condiţii neconforme au fost amendați de inspectorii de la protecţia consumatorilor cu peste 1,7 milioane de lei, potrivit unui comunicat de presă al Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), joi, 8 august 2019.

Conform sursei citate, în perioada 15 - 27 iulie 2019, autoritatea de resort a desfăşurat o serie de controale referitoare la modul de respectare a prevederilor legale în ceea ce priveşte conformitatea, comercializarea şi modul de etichetare a produselor alimentare comercializate sub formă congelată.

Practic, la nivel naţional, au fost controlaţi 798 de operatori economici, iar la circa două treimi dintre aceştia (64,5%) au fost constatate deficienţe.

Pe durata controalelor, a fost verificată o cantitate de peste 119,3 tone de produse alimentare congelate, din care mai mult de 34 de tone (28,5%) nu se încadrau în prevederile legale privind protecţia consumatorilor.

Ca urmare a deficienţelor constatate, au fost aplicate 596 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 264 de avertismente şi 332 de amenzi contravenţionale, în valoare de 1 778 500 de lei. De asemenea, s-a dispus oprirea definitivă şi retragerea de la comercializare a 1,93 tone de produse alimentare congelate, în valoare de 30 722 de lei, precum şi oprirea temporară de la comercializare a circa 20,8 tone de produse alimentare congelate, în valoare de 190 825 de lei, până la remedierea neconformităţilor constatate.

Printre cele mai frecvente abateri întâlnite în timpul acţiunilor de control s-au aflat: comercializarea produselor alimentare congelate ce prezentau modificări organoleptice, comercializarea produselor alimentare congelate în ambalaje deteriorate, rupte, care nu asigurau etanşeitatea, nerespectarea condiţiilor la depozitare a alimentelor congelate, precum şi lipsa afişării preţurilor sau afişarea acestora într-un loc greu vizibil/greu lizibil.

Conform datelor centralizate de către ANPC, în mai mult de jumătate (52%) dintre judeţe, s-a constatat comercializarea de produse alimentare congelate în afara datei durabilităţii minimale stabilite de către producători, contrar prevederilor legale în vigoare, iar aproape un sfert (24%) din cantitatea controlată nu oferea consumatorilor informaţiile obligatorii, care să le permită alegerea sortimentului dorit (lipsa etichetelor cu elemente de identificare şi caracterizare, a traducerii în limba română a acestora sau prezenţa unor etichete greu lizibile, lipsa informaţiilor obligatorii, înscrierea eronată a datei durabilităţii minimale, lipsa înscrierii ţării de origine etc.).

Publicat în Știri interne

Un nou set de reguli europene care vor garanta protecţia agricultorilor europeni, precum şi a micilor furnizori împotriva practicilor comerciale neloiale în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente a intrat în vigoare marți, 30 aprilie 2019, potrivit unui comunicat de presă al executivului comunitar.

CITEȘTE ȘI: https://www.revistafermierului.ro/international/item/3178-directiva-privind-practicile-comerciale-neloiale-din-cadrul-lantului-de-aprovizionare-cu-produse-alimentare-adoptata-pe-perioada-presedintiei-romaniei-a-consiliului-ue.html

Publicate săptămâna trecută în jurnalul oficial, noile reguli acoperă produsele agricole şi alimentare comercializate în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente. Pentru prima dată, vor fi interzise în UE până la 16 practici comerciale neloiale impuse în mod unilateral de un partener comercial.

Practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise sunt plăţile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor şi obligarea furnizorului la plata produselor irosite. Alte practici vor fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar şi lipsit de ambiguitate între părţi: faptul că un cumpărător returnează unui furnizor produsele alimentare nevândute; faptul că un cumpărător impune unui furnizor o plată pentru garantarea sau menţinerea unui acord de furnizare pentru produse alimentare; faptul că un furnizor plăteşte pentru promovarea sau comercializarea produselor alimentare vândute de cumpărător.

Statele membre UE vor trebui să desemneze autorităţile care vor fi însărcinate cu aplicarea noilor reguli. Aceste autorităţi vor trebui să aibă puterea de a impune amenzi şi de a demara anchete în urma plângerilor.

Publicat în International

Operatorii economici care comercializau legume și fructe din import ca fiind produse de origine autohtonă au fost sancționați de inspectorii din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) cu suma de 63.500 de lei, potrivit unui comunicat de presă al instituției citate, transmis marţi, 23 aprilie 2019.

Până la această dată, în Municipiul Bucureşti şi în toate judeţele din ţară au fost verificate 294 de pieţe agroalimentare şi 102 depozite angro de legume şi fructe.

Totodată, au fost controlați 3.410 operatori, dintre care 1.820 – persoane fizice şi 1.590 – persoane juridice. În paralel, au fost prelevate 52 de probe din mere, cartofi, ardei, castraveţi, roşii, pătrunjel, dovlecei, lămâi, salată verde, ridichi, căpşuni, ciuperci, ceapă verde, usturoi verde și din cartofi noi.

Publicat în Știri interne

Anul acesta, afacerile marilor companii din comerțul alimentar românesc vor depăşi nivelul-record de 100 de miliarde de lei, conform unei analize date recent publicității de KeysFin.

Cele mai profitabile pentru marii comercianți ar urma să fie ultimele două săptămâni din luna decembrie 2018. Febra cumpărăturilor de Crăciun va duce afacerile companiilor peste nivelul de 103 miliarde de lei, în creştere cu aproape 6 miliarde de lei faţă de rezultatul din 2017.

Afacerile din sectorul alimentar au crescut în 2017 cu 7,7% faţă de 2016 şi cu 135% faţă de 2007, la 97 de miliarde de lei. Profitul net a avansat cu 16,8% faţă de 2016 şi cu 174,5% faţă de 2007, la 3,5 miliarde de lei în 2017.

Conform analizei, sectorul de retail se află, în acest moment, în plin proces de maturizare, după expansiunea rapidă din anii 2000-2010. Numărul companiilor a scăzut cu 8,8% faţă de 2016 şi rămâne cu aproape 2% sub cel din 2007, la aproape 52.000 în 2017.

Statistica arată că în retailul alimentar activează 18 companii mari, cu afaceri de 55,9 miliarde de lei în 2017, 235 de companii medii (10,8 miliarde de lei), 2.469 firme mici (15,6 miliarde de lei) şi 49.258 de microîntreprinderi (14,5 miliarde de lei).

„Principalii jucători din piaţă, Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan şi Mega Image, şi-au consolidat reţelele, iar extinderea geografică a atins un nivel extrem de ridicat. Investiţiile semnificative în deschiderea de noi unităţi şi mai ales în publicitate au spulberat, practic, concurenţa micilor jucători, magazinele independente, buticurile de cartier devenind o prezenţă tot mai rară. Confruntate cu dificultăţi financiare, prinse în constrângerile tot mai puternice ale distribuitorilor de alimente şi băuturi, multe dintre magazinele mici s-au închis sau au fost preluate de marii jucători”, relevă analiza KeysFin.

Astfel s-a ajuns ca ponderea companiilor mari să atingă nivelul de 58% în 2017, faţă de 32% în 2007.

Cele mai mari 10 companii au împreună peste 2.500 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, discount şi cash & carry şi generează peste 53% din cifra de afaceri totală.

Liderul pieţei continuă să fie Kaufland România, cu o cifră de afaceri de peste 10 miliarde de lei în 2017, ceea ce reprezintă 10,4% din totalul businessului la nivel naţional.

Carrefour România se află pe locul secund, cu afaceri de 6,7 miliarde de lei (7%), urmată de Lidl Discount (6,5 miliarde de lei, 6,7% din total), Auchan (5,2 miliarde de lei, 5,4% din total) şi Mega Image (4,9 miliarde de lei, 5,1% din total).

„Investitorii străini au ajuns să domine retailul alimentar românesc, controlând peste 72% din capitalurile proprii ale companiilor locale. Prin prisma capitalurilor proprii deţinute, investitorii germani sunt în prim-plan, urmaţi de cei olandezi, luxemburghezi, francezi, ciprioţi şi turci. Împreună, primii cinci jucători din piaţa de retail alimentar, toţi controlaţi de străini, au generat anul trecut peste 45% din profitul sectorului”, arată analiza KeysFin.

Kaufland, locul I la profitabilitate

Cea mai profitabilă companie a fost, anul trecut, Kaufland, cu un rezultat pozitiv de 670 de milioane de lei. În top urmează Lidl (352,8 milioane de lei), Carrefour (209,7 milioane de lei), Mega Image (201,8 milioane de lei) şi Profi (130,9 milioane de lei).

La nivel regional, Capitala, cu cel mai mare număr de locuitori, a atras şi cel mai ridicat nivel de afaceri, de peste 40,3 miliarde de lei. În clasamentul regional urmează judeţele Prahova (8,2 miliarde de lei), Timiş (5,8 miliarde de lei), Ilfov (5,8 miliarde de lei) şi Braşov (4,8 miliarde de lei).

În retail lucrează peste 223.000 de angajaţi, în scădere cu 2,3% faţă de 2016 şi cu 1,4% faţă de 2007, în condiţiile în care companiile au investit puternic în optimizarea costurilor operaţionale.

Productivitatea muncii în acest sector a crescut cu 10% faţă de 2016, aproape 434.000 de lei per angajat în 2017, însă costul mediu per angajat a avansat de 2 ori mai rapid, cu 20% faţă de 2016, la 31.600 de lei per angajat în 2017.

Cei mai importanţi angajatori din sectorul de retail alimentar sunt Kaufland (13.519 angajaţi), Profi (11.662), Carrefour (9.939), Mega Image (9.313) şi Auchan (9.290 de angajaţi).

Potrivit datelor Eurostat, la nivel european, românii au alocat în 2017 cea mai mare parte dintre veniturile gospodăriilor pe alimente şi băuturi non-alcoolice (27,8%) din UE. Ne urmează lituanienii (22%), estonienii (20,3%) şi bulgarii (19,5%)

Cifra din dreptul României reprezintă de peste două ori media UE (12,2%). La polul opus, românii alocă mult mai puţin restaurantelor şi hotelurilor (doar 3,3%, faţă de o medie UE de 8,8% din total).

Publicat în Știri interne

Vineri, 26 octombrie 2018, Comisia Europeană (CE) a publicat primul raport privind aplicarea normelor în materie de concurenţă în sectorul agricol, potrivit unui comunicat publicat de Executivul de la Bruxelles.

Documentul arată că activitatea autorităţilor europene de concurenţă îi poate ajuta pe fermieri să obţină condiţii mai bune atunci când îşi vând produsele marilor achizitori sau cooperativelor.

În acest context, Margrethe Vestager, comisar responsabil de politica în domeniul concurenței, a declarat: „Acest raport oferă informații esențiale despre activitatea valoroasă pe care autoritățile europene a concurenței o au în domeniul agricol, în special în ceea ce privește protejarea fermierilor împotriva comportamentului anti-concurențial și asigurarea că agricultorii și consumatorii pot beneficia de pe o piață internă complet deschisă. Vom continua activitatea împreună cu autoritățile naționale din domeniul concurenței”.

Normele UE în materie de concurenţă care interzic acordurile privind stabilirea preţurilor sau alte condiţii de comercializare, precum şi acordurile privind împărţirea pieţelor se aplică producţiei şi comercializării de produse agricole. Cu toate acestea, Regulamentul privind organizarea comună a pieţelor prevede derogări de la aplicarea acestor norme, care afectează toate sau numai unele din sectoarele agricole ori se referă la situaţii specifice.

„Consolidarea poziției fermierului în lanțul de aprovizionare cu alimente, într-un context politic orientat spre piață, este de o importanță capitală. Acest raport evidențiază modul în care legea agricolă și legea concurenței merg mână în mână pentru a obține rezultate mai echitabile și mai eficiente atât pentru producători, cât și pentru consumatori. Să nu uităm că fermierii au un loc special în ceea ce privește dreptul concurenței, iar organizațiile de producători recunoscute îi pot ajuta să-și consolideze poziția în lanțul de aprovizionare cu alimente”, a afirmat comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan.

Au fost vizate înțelegerile între procesatori, cele între procesatori și comercianți, dar și cele între fermieri!

Nu mai puțin de 178 de investigaţii în sectorul agricol au fost efectuate de autorităţile europene de concurenţă, iar mai mult de o treime dintre aceste investigaţii i-au vizat pe prelucrătorii de produse agricole, fermierii constituind cel mai numeros grup de reclamanţi.

Circa jumătate din cazurile de încălcare a normelor în materie de concurenţă identificate în urma investigaţiilor au vizat acorduri privind preţurile. În cele mai multe cazuri, aceste acorduri s-au încheiat între procesatori concurenţi pentru a stabili preţul cu ridicata (de exemplu, pentru zahăr şi făină) sau între prelucrători şi comercianţii cu amănuntul pentru a stabili preţul de vânzare cu amănuntul (de exemplu, pentru produse lactate, carne sau ulei de floarea-soarelui). Alte încălcări au avut ca obiect acorduri privind producţia, schimbul de informaţii sau împărţirea pieţelor.

În ceea ce priveşte protecţia pieţei interne, una din principalele constatări ale raportului este că unele state membre au încercat uneori să restricţioneze importurile de anumite produse agricole din alte state membre. Mai multe autorităţi europene de concurenţă au investigat o serie de acorduri colective, în baza cărora, de exemplu, fermierii dintr-un anumit stat membru au încercat să-i împiedice pe producătorii agricoli din alte state membre sa îşi vândă produsele, şi au pus capăt respectivelor acorduri.

Raportul confirmă faptul că instrumentele sectoriale specifice care sunt disponibile în industria agricolă sunt utilizate în beneficiul fermierilor şi al sectorului în general. Pe de altă parte, vorbim posibilitatea de a conveni asupra unui mecanism de repartizare a valorii în mod voluntar a fost pusă în aplicare la scara largă în sectorul zahărului. Apoi, o altă unealtă sectorială utilizată este reprezentată de măsurile de stabilizare a pieţei în sectorul vitivinicol. Nu în ultimul rând, este vorba de măsuri de gestionare a ofertei care au fost puse în aplicare pentru produsele cu denumiri de origine protejate sau indicaţii geografice protejate în sectoarele brânzeturilor şi jambonului.

Pe baza informaţiilor obţinute în urma raportului, Comisia va continua dialogul cu părţile interesate din sectorul agricol, precum şi cu statele membre, Parlamentul European şi Consiliu, cu privire la viitoarele opţiuni în materie de politica referitoare la aplicarea normelor de concurenţă în sectorul agricol. De asemenea, CE îşi va intensifica activitatea de monitorizare a pieţei, în special în ceea ce priveşte acordurile colective care segmentează piaţa internă.

Constatările CE, prezentate în raport, se bazează pe contribuția autorităților naționale din domeniul concurenței, a statelor membre și a organizațiilor private, precum și a studiilor Comisiei privind organizațiile de producători din sectorul uleiului de măsline, al culturilor arabile și din sectorul cărnii de vită și mânzat și al organizațiilor interprofesionale.

Perioada acoperită de raport este cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și jumătatea anului 2017, în ceea ce privește derogările de la normele de concurență din regulamentul privind OCP, iar de la 1 ianuarie 2012 până la mijlocul anului 2017 pentru revizuirea anchetei privind concurența.

Publicat în International

Nu mai puțin de 240.000 de tone de grâu de proveniență autohtonă au fost cumpărate în cadrul unei licitații internaționale lansată luni, 18 iunie 2018, de autoritatea egipteană de resort – GASC – cu expediere în perioada 1-10 august a.c.

Potrivit informațiilor vehiculate de comercianții citați de agenția Reuters, ADM ar urma să expedieze două cargouri, fiecare a câte 60.000 de tone de grâu românesc, la un preț FOB de 203,95 USD tona metrică plus 14,15 dolari americani/TM, adică 218,10 USD/TM.

De asemenea, CHS, un alt furnizor, va expedia 60.000 de tone de grâu autohton la un preț FOB 203,95 USD/TM plus 14,15 dolari americani tona metrică transportul, adică 218,10 USD pe tona metrică.

Nu în ultimul rând, Cargill va expedia 60.000 de tone de grâu provenit din România la un preț FOB de 203,95 dolari americani pe tona metrică plus 14,15 USD/TM transportul, în total 218,10 dolari americani/TM.

Autoritatea Generală pentru Aprovizionare a Egiptului (GASC) lansa luni, 18 iunie 2018, o licitație internațională pentru a achiziționa o cantitate pe atunci nespecificată de grâu de la furnizorii globali.

Vicepreședintele instituției, Ahmed Youssef, a precizat că autoritatea era dispusă să achiziționeze grâu moale și/sau pentru panificație din SUA, Canada, Australia, Franța, Germania, Polonia, Argentina, Rusia, Kazahstan, Ucraina, România, Bulgaria, Ungaria și Paraguay.

Ofertele erau așteptate să ajungă la GASC până la ora locală 10:00, marți, 19 iunie 2018. Rezultatele aveau să devină publice după ora locală 15:30 a aceleiași zile. Ofertele trebuiau să fie defalcate sub forma prețului Free-On-Board, cu o ofertă separată de transport.

În cadrul ultimei sale licitații din 12 iunie 2018, GASC a achiziționat 420.000 de tone de grâu rusesc și românesc, cu expediere în perioada 15-25 iulie a.c.

Publicat în Piata agricola

1,7 milioane de lei, acesta este cuantumul amenzilor aplicate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), ca urmare a controalelor desfăşurate în perioada sărbătorilor de iarnă, verificări ce au vizat modul de etichetare, comercializare şi depozitare a produselor alimentare specifice, conform unui comunicat al instituţiei.

Potrivit vocilor autorizate ale instituției, controlul s-a desfăşurat în perioada 27 noiembrie - 22 decembrie 2017 în toate judeţele ţării şi în Bucureşti, a vizat un număr de 1.366 de operatori economici, ocazie cu care s-au constatat abateri la 904 (66%) dintre aceştia. Cu această ocazie, a fost verificată o cantitate de circa 140 de tone de produse alimentare specifice sărbătorilor de iarnă, constatându-se că circa 17 tone (12,1%) nu se încadrau în prevederile legale privind protecţia consumatorilor.

În urma deficienţelor constatate, comisarii ANPC au dispus oprirea definitivă şi retragerea de la comercializare a 941 de kilograme de produse alimentare specifice sărbătorilor de iarnă, în valoare de 15.197 de lei, produse improprii consumului uman, oprirea temporară de la comercializare a circa 9.024 kilograme produse alimentare specifice sărbătorilor de iarnă, în valoare de 129.609 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate, precum şi aplicarea de 1.048 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 1.711.900 de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Potrivit comunicatului, în peste 64% din judeţe se comercializau produse alimentare în afara valabilității minimale stabilite de producători.

„Comisarii ANPC monitorizează şi supraveghează respectarea reglementărilor din domeniul protecţiei consumatorilor, cu scopul de a preveni şi a combate practicile ce dăunează vieţii şi sănătăţii consumatorilor sau care afectează interesele economice ale acestora. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor nu tolerează nicio abatere de la prevederile legale”, se mai precizează în documentul de presă.

Publicat în Știri interne

Potrivit spuselor producătorilor de cartofi din Harghita, aceștia comercializează marfa obținută cu prețuri variind între 0,40 și 0,50 lei/kg, iar comercianții o vând mai departe chiar și cu 1,5 lei/kg, adică de trei ori mai mult.

Fermierii se plâng că în alţi ani preţul la producători era 0,70 lei şi comerciantul ridica la 1,40 lei, sumă acceptată, însă nu una de peste două ori mai mare decât la ei.

Până la această oră, producătorii din Harghita nu au vândut nici 10% din recolta acestui an, mulţi dintre ei aşteptând ca preţul să mai crească.

În judeţ, s-a înregistrat în acest an o recoltă-record de cartofi, cu o medie de 26,3 tone la hectar, existând unităţi din zonele Ciucului de Jos şi Ciucului de Mijloc care au obţinut şi aproximativ 35 de tone/ha.

Cartoful reprezintă cultura de bază în Harghita, suprafaţa totală ocupată cu această cultură fiind de 8.250 de hectare.

Publicat în Piata agricola

Ca urmare a depistării unor nereguli în activităţile de comercializare a produselor agroalimentare, în special legume şi fructe, practicate în Piaţa Obor din Bucureşti, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale urmează să verifice în perioada următoare toate pieţele agroalimentare şi angro din Bucureşti şi din municipiile din toate judeţele, aceste acţiuni având un caracter permanent, se precizează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Printre problemele descoperite de organele de control în Piața Obor se numără și vânzarea „la grămadă” a produselor românești cu cele de import, atestate eliberate cu încălcarea prevederilor Legii nr.145/2014 de către unele primării și altele.

„Menţionăm că, în cadrul unui control recent desfăşurat în Piaţa Obor din Bucureşti s-a constatat că există în continuare nereguli în activităţile de comercializare a produselor agroalimentare în special legume şi fructe, printre care amintim: - produsele expuse pe mese în vederea comercializării nu aveau în marea lor majoritate indicată corect originea la produsele autohtone sau din import; - pe multe mese se comercializau «la grămadă» atât produse autohtone cât şi produse din import; - producători agricoli autohtoni persoane fizice dispersaţi în mai multe zone din piaţă sau intercalaţi printre comercianţi; - 135 de atestate eliberate cu încălcarea prevederilor Legii nr.145/2014 de către primăriile din judeţele Ilfov, Dâmboviţa, Ialomiţa, Argeş, Vrancea, Suceava şi Călăraşi”, se precizează în comunicatul de presă.

Pentru cele 135 de atestate emise fără respectarea Legii nr.145/2014, acţiunile vor continua la primăriile din judeţele respective, în vederea aplicării măsurilor ce se impun, transmit organele de control MADR.

Tot ele mărturisesc că pentru neregulile constatate au fost aplicate 26 de sancţiuni contravenţionale constând în amenzi, iar administraţia pieţei a primit avertisment scris şi termen de remediere a tuturor deficienţelor.

„Se va reveni cu control”, au promis organele abilitate, fapt care s-a concretizat prin mediatizarea rapidă a intențiilor de acțiune, anunțate pentru perioada următoare.

Concret, controalele viitoare vor avea loc în contextul întăririi ordinii şi disciplinei în toate pieţele agroalimentare din România şi, în principal, pentru informarea corectă a populaţiei cu privire la provenienţa şi calitatea legumelor şi fructelor în special.

Obiectivele vizează indicarea corectă a provenienţei tuturor cantităţilor de legume şi fructe expuse la comercializare prin afişarea localităţii de producţie din România sau a ţării de provenienţă pentru produsele din import, identificarea şi sancţionarea tuturor substituirilor de origine a tomatelor, castraveţilor, ardeilor, vinetelor, fructelor etc., precum și legalitatea deţinerii atestatelor de către comercianţi, precum şi a modului de eliberare a acestora de către primării.

Alte obiective au în vedere existenţa unui spaţiu delimitat şi marcat distinct, de minimum 40% pentru producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în toate pieţele agroalimentare din România, cât și informarea corectă a tuturor consumatorilor privind originea şi caracteristicile produselor pe care le achiziţionează.

„Astfel de verificări se desfăşoară permanent în baza unei tematici de control aprobată de Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”, au conchis oficialii MADR.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Publicitate

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

RO Fruits Vegetable

Revista