Începând de luni, 1 iulie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) demarează controlul la faţa locului pentru 66.323 de fermieri incluşi în eşantionul de control aferent Campaniei 2019, care se va derula pe o perioadă de trei luni, au anunţat, vineri, 28 iunie 2019, vocile autorizate ale APIA.

Conform sursei citate, în cazul acestor producători agricoli, se vor verifica respectarea normelor de ecocondiţionalitate, a cerinţelor minime şi specifice aferente schemelor de sprijin în sectorul vegetal şi în sectorul zootehnic.

Reprezentanții agenției au mai precizat că, din numărul total de fermieri verificaţi, 19.409 sunt incluşi în controlul pe teren prin metoda clasică, iar 46.914 fermieri în controlul pe teren prin metoda teledetecţie.

Suprafaţa totală controlată este de 1.936.094,70 de hectare, respectiv 1.395.801,18 hectare pentru controlul pe teren prin metoda clasică, iar 566.241,58 de  hectare pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie.

„Control aferent Campaniei 2019 este mai mic cu un număr de 6.880 de fermieri, faţă de Campania 2018”, precizează reprezentanţii APIA.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură are obligaţia ca, în perioada 1 iulie - 1 octombrie 2019, să efectueze controlul la faţa locului pentru cererile unice de plată eşantionate în acest scop.

Publicat în Finantari

Până luni, 27 mai 2019, controalele Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) s-au concretizat în 8.885 de transporturi de legume/fructe verificate (100.437 tone cantitate totală), 248 probe legume-fructe prelevate, 116.900 lei sancțiuni contravenționale și 3,48 de tone cantități reținute de la comercializare, se precizează într-o informare transmisă de Ministerul Agriculturii.

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a prelevat, până la data de 27 mai 2019, un număr de 141 de probe, din care 80 de probe de tomate românești și 61 de probe de cartofi noi, ardei, castraveți, pătrunjel, dovlecei, salată verde, ridichi, căpșune, ciuperci, ceapă verde, usturoi verde, cartofi noi.

ANSVSA și ANAF verifică loturile de legume și fructe provenite din import sau din comerț intracomunitar, acțiunile mixte de control desfășurându-se la toate punctele de trecere a frontierei, fiind prelevate, prin sondaj, probe în vederea efectuării analizelor de laborator.

Rezultatele analizelor de laborator arată că fructele și legumele comercializate sunt sigure pentru consum, informează Ministerul Agriculturii, care a verificat 485 de piețe agroalimentare și 152 de depozite angro de legume și fructe.

MADR verifică asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil de minimum 40% din numărul total de tarabe din piață pentru producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special, sau producători agricoli organizați conform OUG nr. 44/2008, cât și depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și a fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar.

De asemenea, se au în vedere etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar, precum și trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar, prin indicarea corectă pe facturile fiscale emise de depozitari către comercianții de legume și fructe cu amănuntul, respectiv a țării de origine.

Publicat în Știri interne
Miercuri, 27 Martie 2019 18:53

Lăptarii, la control

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a aplicat 112 amenzi cu valoare de 291.110 lei, a emis șase ordonanțe de suspendare temporară a activității și 49 de ordonanțe pentru interzicerea activității, în urma unor controale din sectorul lactatelor.

În plus, ANSVSA a reţinut de la comercializare şi a dirijat către unități de neutralizare cantitatea de 1.521 de kilograme de produse lactate.

În perioada 19 februarie – 15 martie 2019, instituția mai sus menționată a desfăşurat o acţiune la nivel naţional, în vederea verificării modului de respectare, de către operatorii din sectorul alimentar, a condiţiilor sanitare veterinare referitoare la producerea, colectarea, procesarea şi depozitarea laptelui crud şi a produselor lactate.

Cu această ocazie, au fost controlate 701 ferme, 452 de exploatații non-profesionale de animale producătoare de lapte (gospodării ale populației), 366 de centre de colectare lapte, 113 unități de procesare a laptelui autorizate sanitar-veterinar pentru schimburi intracomunitare, 486 de unități de procesare a laptelui înregistrate sanitar-veterinar, 128 de depozite independente, cât și 33 de depozite independente care asigură stocarea produselor lactate care urmează a fi distribuite prin programul „Laptele şi cornul”.

Conform dării de seamă transmise presei de către ANSVSA, au fost constatate și sancţionate atât utilizarea unor mijloace auto neautorizate pentru transportul laptelui crud de la ferme/centre de colectare la unitățile de procesare a laptelui, cât și depistarea unor echipamente nefuncționale în spațiile de producție și deficiențe structurale la nivelul unor depozite și unități de colectare și procesare a laptelui (pereți, plafoane, pavimente, care prezintă zone deteriorate, greu de igienizat). De asemenea, s-a descoperit că operatorii unor unități din sectorul alimentar nu au elaborat și implementat programe proprii de control, în vederea determinării criteriilor pentru laptele crud, în timp ce în anumite unități, operatorii nu au calculat mediile geometrice (pentru determinarea numărului total de germeni/ml și a numărului de celule somatice/ml), pe baza rezultatelor analizelor efectuate.

Reprezentanții ANSVSA au mai constatat nerespectarea normelor sanitare veterinare privind condiţiile de igienă şi de temperatură a laptelui pe durata transportului, la nivelul exploatațiilor comerciale de animale producătoare de lapte, al centrelor de colectare a laptelui, precum și la recepția în unităţile de procesare lapte, respectiv nerespectarea cerințelor generale și specifice de igienă referitoare la muls, colectarea, răcirea și procesarea laptelui crud.

În plus, deficiențele semnalate au fost în ceea ce privește identificarea și înregistrarea în Baza Națională de Date a animalelor producătoare de lapte crud destinat procesării, implementarea și actualizarea programelor HACCP, precum și a procedurilor bazate pe principiile HACCP (bunele practici de igienă, combaterea dăunătorilor, evaluarea și selecția furnizorilor, verificarea eficienței pasteurizării etc.), respectiv marcarea de identificare și etichetarea laptelui și a produselor lactate.

Publicat în Știri interne

În raportul special nr. 04/2019, intitulat „Sistemul de control pentru produsele ecologice s-a îmbunătățit, dar persistă unele provocări”, Curtea de Conturi Europeană (ECA) recunoaște faptul că prețurile pe care consumatorii le plătesc pentru produsele care poartă sigla ecologică a UE sunt uneori semnificativ mai mari decât cele pentru produsele convenționale.

De asemenea, în același raport se scrie negru pe alb că „nu există teste științifice cu ajutorul cărora să se poată stabili dacă un produs este sau nu este ecologic”, respectiv că „trasabilitatea până la producătorul agricol nu era posibilă pentru multe produse, în timp ce, pentru altele, acest proces de urmărire a durat mai mult de trei luni”.

„Prin urmare, un sistem de control solid care acoperă întregul lanț de aprovizionare, de la producători până la procesatori, importatori și distribuitori de alimente, este esențial pentru a oferi consumatorilor siguranța că produsele ecologice pe care le cumpără sunt cu adevărat ecologice. Comisia Europeană (n.r. - CE) joacă un rol central în supervizarea sistemului de control”, se precizează în sinteza raportului, transmisă joi, 14 martie 2019, la redacție.

Potrivit precizărilor lui Nikolaos Milionis, membrul ECA responsabil de raport, CE ar trebui să colaboreze strâns cu statele membre ale Uniunii Europene (UE), astfel încât populația să aibă încredere în sigla ecologică a blocului comunitar.

„Atunci când consumatorii cumpără produse ecologice, aceștia se bazează pe faptul că normele privind producția ecologică au fost aplicate în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, indiferent dacă produsele respective sunt obținute în UE sau sunt importate”, a declarat Milionis. „Comisia ar trebui să colaboreze cu statele membre pentru a remedia deficiențele rămase și pentru a face sistemul de control să devină cât mai eficace posibil – acest lucru este esențial pentru menținerea încrederii consumatorilor în sigla ecologică a UE.”

Audit la audit. Controlăm țările terțe exportatoare de produse ecologice, dar degeaba

Raportul denumit sugestiv „Sistemul de control pentru produsele ecologice s-a îmbunătățit, dar persistă unele provocări” este rezultatul unui audit de urmărire subsecventă a situației punerii în aplicare a recomandărilor formulate în Raportul special nr. 9/2012 al Curții, intitulat „Audit privind sistemul de control care reglementează producția, procesarea, distribuția și importurile de produse ecologice”, audit în cadrul căruia ECA a efectuat vizite în Regatul Unit, Germania, Italia, Spania, Franța și Irlanda.

Auditul în cauză a vizat într-o mai mare măsură regimurile de import. Anul trecut, blocul comunitar a importat produse ecologice din peste 100 de țări terțe. ECA a constatat că CE a început să viziteze organisme de control din țările care exportă produse ecologice către UE. De asemenea, ECA a identificat deficiențe în controalele efectuate de statele membre cu privire la loturile care intră pe teritoriul acestora și a constatat că, în unele state membre, controalele efectuate de organismele de control cu privire la importatori erau în continuare incomplete.

Conform aceluiași document, ECA a efectuat un exercițiu de trasabilitate pentru produsele ecologice. În pofida îmbunătățirilor înregistrate în ultimii ani, în special în UE, Curtea a constatat că trasabilitatea până la producătorul agricol nu era posibilă pentru multe produse, în timp ce, pentru altele, acest proces de urmărire a durat mai mult de trei luni.

Nu în ultimul rând, autorii raportului precizează în sinteza pusă la dispoziția noastră că utilizarea măsurilor de asigurare a respectării normelor pentru sancționarea neconformităților nu a fost armonizată la nivelul întregii UE, iar autoritățile și organismele de control ale statelor membre au comunicat uneori cu întârziere cazurile de neconformitate.

Ca soluții la problemele depistate, ECA recomandă CE să remedieze deficiențele rămase în sistemele de control ale statelor membre și în raportare, să își îmbunătățească activitatea de supraveghere a importurilor, inclusiv printr-o mai bună cooperare cu organismele de acreditare și cu autoritățile competente ale altor piețe importatoare semnificative, respectiv să efectueze controale de trasabilitate mai cuprinzătoare pentru produsele ecologice.

Curtea prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care Curtea le formulează în rapoartele sale sunt puse în practică. Acest nivel ridicat de acceptare a recomandărilor subliniază beneficiile pe care activitatea Curții le aduce cetățenilor UE.

Publicat în Piata agricola

Ca urmare a unei razii efectuate de autoritățile statului prin depozitele angro de legume-fructe din Ilfov și din București, reprezentanții acestora au descoperit loturi de mere din Polonia, salată verde din Italia, dovlecei din Turcia și conopidă din Spania fără etichete sau cu elemente obligatorii conform prevederilor Standardelor Comerciale privind comerțul fructelor și legumelor proaspete (calitate, calibru, soi) care lipseau, a anunțat vineri, 8 martie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Până la această dată, potrivit informării transmise de autoritatea citată, au fost verificate 19 unități comerciale, cu profilul comerț angro legume-fructe, unde au fost constatate nereguli privind marcarea/etichetarea loturilor de legume-fructe destinate comercializării, loturi provenite din import sau comerț intracomunitar.

Tot în cadrul acestor acțiuni mixte de control, reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) au prelevat 13 probe legume/fructe provenite din import sau comerț intracomunitar (mere, cartofi, ardei gras, castraveți, tomate, dovlecei), în vederea efectuării de analize pentru determinarea reziduurilor de pesticide.

În baza unei tematici speciale de control, aprobată de conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), privind verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul depozitării și comercializării legumelor și fructelor proaspete, reprezentanți împuterniciți din cadrul MADR și ai Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) desfășoară acțiuni de control mixt începând cu data de 25 februarie 2019.

„Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va continua și intensifica aceste acțiuni de control, având în vedere că lipsa totală a etichetelor de pe ambalaje sau etichetarea incompletă a acestora poate conduce foarte ușor la substituirea acestor produse provenite din comerț intracomunitar sau import, ca fiind produse în România (ex. mere, cartofi, ardei, pătrunjel, castraveți)”, se precizează în documentul remis presei.

Eterna poveste

Evaziunea fiscală din comerțul cu legume și fructe a alarmat autoritățile române în ultimii ani. Un raport al Curții de Conturi din 2010 dezvăluia că 95% din importuri erau controlate de firmele unor irakieni, pakistanezi și ucraineni.

Sub puterea anonimatului, distribuitori din piață mărturiseau nu de mult cum ajung în magazine produse de import cu eticheta „Made în România”. Astfel, spuneau aceștia, magazinele vor în general legume şi fructe româneşti, pentru că acestea se vând mult mai bine. Aşa că există tot felul de moduri de a livra din import pe post de produse româneşti – se schimbă ambalajele, lădiţele, se reetichetează etc.

În data de 18 iunie 2015, ANAF organiza la Bucureşti trilaterala România – Bulgaria – Ungaria, ce reunea reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale Fiscale (NRA) din Bulgaria şi ai Administraţiei Naţionale Fiscale şi Vamale (NTCA) din Ungaria, în scopul intensificării şi optimizării schimburilor de informaţii fiscale, respectiv cele referitoare la tranzacţiile intracomunitare şi transportul de bunuri cu risc fiscal ridicat (produse energetice şi combustibili, legume şi fructe etc).

În urmă cu un an, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, mărturisea la rândul său că în ceea ce priveşte stoparea ilegalităţilor din zona de import legume-fructe se poate interveni.

„Cine ne opreşte să facem asta? Uitaţi-vă şi la ţigări! 16% este piaţă neagră. Un punct procentual dacă îl recuperăm, aducem la buget până la 50 de milioane de euro. Doar din ţigări. Nu mai vorbesc de legume-fructe, alcool şi orice altceva. Şi repet: cine nu ne lasă?”, sublinia oficialul.

Din păcate, nici în cazul ANAF, nici în cel al MFP, nu a fost publicată vreo informație cu privire la rezultatele demersurilor acestor două instituții pe piața legumelor și fructelor comercializate în România.

Publicat în Horticultura

Potrivit anunțului făcut marți, 12 februarie 2019, de Agenția de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), plăţile pentru cei 51.123 de fermieri din eşantionul de 51.537 producători selectaţi la controlul prin teledetecţie (Campania anului de cerere 2018) pentru care s-au finalizat toate activităţile procedurale vor demara tot marți, 12 februarie a.c.

Prin intermediul unui comunicat de presă remis la redacție, APIA face precizarea că diferenţa de 414 fermieri din acest moment prezintă erori care sunt în curs de soluţionare.

Plăţile aferente acestor fermieri se vor realiza în următoarele 10 zile, după finalizarea tuturor controalelor administrative.

Publicat în Finantari

Abateri precum comercializarea așa-zisei „Specialitate Bulgaria” drept Telemea de Bivoliță, Telemea de Capră și Telemea de Vacă, la prețuri cuprinse între 8,5 lei și 11 lei/kg, fenomen de substituire care, pe lângă faptul că afectează imaginea producției autohtone, autentice și sănătoase, reprezintă practic și o sfidare a consumatorilor, dar și alte asemenea nereguli au fost sancționate de autoritățile competente cu o sumă totalizând 661.219 lei.

Vorbim de sancțiuni pentru depistarea neregulilor cum sunt dezinformarea consumatorilor și substituirea produselor procesate din lapte cu specialități pe bază de grăsimi hidrogenate, dar și cele privind încălcarea normelor igienico-sanitare și siguranță alimentară.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), laolaltă cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a reluat, începând cu 21 ianuarie 2019, activitățile de control desfășurate anul trecut, pentru a evalua corectitudinea practicilor comerciale privind utilizarea grăsimilor hidrogenate în locul produselor exclusiv pe bază de lapte, informarea corectă a consumatorilor, depistarea, sancționarea și diminuarea fraudelor în domeniu.

Acțiunile se desfășoară atât în Municipiul București, cât și în toate municipiile reședință de județ. Acestea urmăresc, în principal, verificarea conformității denumirii produselor alimentare ce se comercializează, în raport cu înscrisurile de compoziție din sistemul de etichetare.

Până în prezent, au fost verificate 180 de unități, din care 85 de patiserii, 17 cofetării - laboratoare de cofetărie, 47 de pizzerii, 15 restaurante/catering, 11 unități fast-food și cinci magazine alimentare. Controalele au fost desfășurate în București și în municipiile-reședință de județ precum Dâmbovița, Prahova, Buzău, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Vrancea și Vaslui.

Dintre acestea, 73 de unități, reprezentând o pondere de 40,5%, utilizează în procesul de fabricație specialități pe bază de grăsimi hidrogenate și informează eronat consumatorii prin sistemul de etichetare că utilizează produse obținute din lapte (brânză, cașcaval unt etc.).

„Chiar dacă se constată o diminuare a fenomenului de substituire a produselor lactate cu specialități obținute din grăsimi hidrogenate, în comparație cu amploarea fenomenului din anul 2018, neregulile majore persistă în detrimentul producătorilor autohtoni de lapte și produse derivate din lapte și pe linia informării corecte a consumatorilor”, au anunțat vineri reprezentanții Ministerului Agriculturii.

Publicat în Știri interne

Chiar dacă Uniunea Europeană (UE) limitează utilizarea anumitor pesticide pe baza unor criterii de periculozitate, în opinia Curții Europene de Conturi (ECA) este posibil ca reziduuri provenite de la astfel de producție de protecție a plantelor să fie tolerate în produse importate în UE, în cazul în care o analiză a riscurilor a arătat că nu există niciun pericol pentru consumatori, se menționează în Raportul special nr. 2/2019, intitulat „Pericolele chimice din hrana noastră: politica UE în materie de siguranță alimentară ne protejează, dar se confruntă cu provocări”.

În opinia Curții, cadrul juridic care reglementează substanțele chimice din produsele alimentare, hrana pentru animale, plante și animale vii este în continuare în lucru și nu a fost încă implementat la nivelul preconizat de legislația UE în domeniul producției alimentare.

În plus, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care asigură consultanță științifică pentru a sta la baza procesului de elaborare a politicilor europene, înregistrează întârzieri în activitățile sale în ceea ce privește substanțele chimice. Această situație afectează funcționarea corespunzătoare a unor componente ale sistemului, precum și sustenabilitatea modelului în ansamblu.

„Siguranța alimentară constituie o prioritate importantă pentru UE, îi afectează pe toți cetățenii și este strâns legată de activitatea comercială”, a precizat domnul Janusz Wojciechowski, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. „Sistemul actual al UE se confruntă însă cu o serie de incoerențe și dificultăți”.

Conform aceluiași document, unele state membre ale blocului comunitar controlează anumite substanțe chimice mai frecvent decât pe altele, iar cadrele juridice ale acestora sunt atât de vaste, încât autoritățile publice estimează că este dificil pentru ele să se achite de toate responsabilitățile care le revin.

ECA recomandă o mai mare integrare a sistemelor de control din sectorul privat

Potrivit Curții, controalele desfășurate de organisme publice nu pot reprezenta decât o mică parte din totalul controalelor efectuate, iar cea mai bună soluție pentru ca modelul UE să rămână credibil este completarea sistemelor de control public cu sisteme de control din sectorul privat. Or, sinergiile dintre cele două tipuri de sisteme au început să fie analizate abia recent.

Curtea a identificat, de asemenea, limitări ale sistemului de control, întrucât statele membre întâmpină dificultăți în a determina natura măsurilor coercitive care trebuie luate în cazuri de neconformitate.

Politica UE în materie de siguranță alimentară vizează garantarea unui nivel ridicat de protecție a vieții și a sănătății umane, precum și protecția cetățenilor UE împotriva a trei tipuri de pericole care pot fi prezente în produsele alimentare: pericole fizice, pericole biologice și pericole chimice. Acest audit s-a concentrat pe pericolele chimice.

De aceea, ECA recomandă Comisiei Europene (CE) să evalueze schimbările care ar putea fi aduse legislației care reglementează pericolele chimice, ținând seama de capacitatea de a aplica această legislație în mod uniform.

De asemenea, CE trebuie să încurajeze în continuare complementaritatea, astfel încât autoritățile publice din statele membre să se poată baza pe controalele efectuate de sectorul privat.

Totodată, Comisia trebuie să explice care sunt măsurile pe care le va lua cu privire la reziduurile de pesticide prezente în produsele alimentare pentru a păstra același nivel de asigurare atât pentru alimentele produse în UE, cât și pentru cele importate, menținând în același timp conformitatea cu normele Organizației Mondiale a Comerțului.

Nu în ultimul rând, însă poate cel mai important aspect, Comisia trebuie să furnizeze statelor membre orientări suplimentare cu privire la aplicarea măsurilor coercitive și să își consolideze procedurile de monitorizare a conformității cu normele alimentare ale UE.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cetățenii europeni beneficiază de unul dintre cele mai ridicate niveluri de asigurare din lume cu privire la siguranța hranei pe care o consumă. Forța modelului UE se bazează pe o structură de guvernanță în care responsabilitățile sunt împărțite între cele două agenții descentralizate ale UE și Comisie. Acest fapt permite separarea evaluării riscurilor de gestiunea riscurilor, astfel: obiectivul de a evalua siguranța substanțelor chimice înainte ca acestea să fie utilizate în lanțul alimentar, respectiv alocarea clară a responsabilităților între sectorul privat și autoritățile publice de control.

Pe lângă aceasta, pentru a garanta faptul că produsele alimentare importate în UE respectă aceleași standarde înalte de siguranță, UE solicită țărilor terțe să respecte standardele sale.

Publicat în International

Ca urmare a notificării și a listei de distribuție transmise de medicii veterinari ai DSVSA Teleorman, la începutul lunii decembrie 2018, s-a constatat că 36.000 de bucăți ouă au fost distribuite către o societate din județul Olt, motiv pentru care autoritățile sanitar-veterinare din acest județ au reușit să retragă începând cu data de 7 decembrie 2018 un număr de 6.000 de bucăți, a anunțat vineri, 11 ianuarie 2019, DSVSA Olt, printr-un comunicat de presă.

Și asta, în condițiile în care restul de ouă, până la totalul de 102.480 de bucăți, marfă distribuită în Olt,  București și Teleorman, nu a mai putut fi retrasă deloc de pe piață, fiind comercializată în totalitate.

Potrivit spuselor lui Rareș Hăbeanu, reprezentant al biroului de presă ANSVSA, conform rezultatelor analizelor efectuate, cantitatea de fipronil depistată în ouăle contaminate a fost de 0,02 miligrame pe kilogram produs.

„Referitor la ouăle contaminate cu fipronil provenite din județul Teleorman, în urma notificării și a listei de distribuție transmise de colegii din acest județ, s-a constatat că 36.000 bucăți ouă au fost distribuite către o societate din județul Olt. DSVSA Olt a dispus imediat verificarea societății, în urma controlului efectuat, societatea din Olt a demarat procedura de retragere, fiind retrase de la comercializare un număr de 6.000 de bucăți ouă, care au fost dirijate către o unitate de neutralizare, conform procedurilor”, se precizează în documentul de presă postat pe site. „Menționăm că în cursul anului 2018, toate fermele de găini ouătoare din județul Olt au prelevat probe sub supraveghere sanitară veterinară, în vederea determinarii existenței fipronilului, cu rezultate corespunzătoare”.

Ca urmare a unui control tematic efectuat în luna noiembrie 2018, la ferma avicolă din Drăgănești-Vlașca au fost depistate peste 4,2 milioane de ouă contaminate cu un insecticid interzis.

Cel puțin 102.480 de ouă contaminate cu fipronil, de la ferma avicolă din Drăgănești-Vlașca, județul Teleorman, au ajuns în consum.

În prezent, la ferma din Drăgănești-Vlașca se derulează o anchetă a celor de la ANSVSA și a celor de la DSVSA Teleorman, prin care se urmărește identificarea modului în care fipronilul a ajuns să fie folosit la respectiva unitate de producție.

Potrivit comunicatului de presă remis redacției noastre de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Teleorman, joi, 10 ianuarie 2019, instituția nu a demarat nicio anchetă separată cu privire la cazul produselor contaminate cu fipronil la ferma din Drăgănești-Vlașca. Și asta, în condițiile în care informația vehiculată de principalele agenții de presă era aceea că și DSP Teleorman are prerogative în derularea unei anchete în cazul ouălor cu fipronil.

„Direcția de Sănătate Publică Teleorman nu are atribuții privind controlul siguranței alimentelor. Totodată, vă informăm că instituția noastră nu a emis niciun comunicat de presă cu privire la cazul produselor contaminate la ferma din Drăgănești-Vlașca”, se precizează în... comunicatul DSP Teleorman „În același timp, vă comunicăm faptul că, la nivelul Direcției de Sănătate Publică Teleorman, nu a fost demarată nicio anchetă în acest sens”.

Fipronilul este un insecticid cu spectru larg, interzis în Uniunea Europeană la animale destinate consumului uman, din cauza riscului foarte crescut pentru om de a suferi diverse forme de toxiinfecție alimentară.

Publicat în Știri interne

O misiune de audit a Comisiei Europene (CE) s-a aflat joi, 18 octombrie 2018, și în județul Brăila, pentru a verifica în teren dacă autorităţile au procedat corect în lupta cu pesta porcină africană (PPA), virus care a dus la eutanasierea a peste 200.000 de porci în tot judeţul.

Controlul este efectuat ca urmare a faptului că țara noastră participă, încă din 2015, la un program multianual european de combatere a PPA, finanţat în proporţie de 75% de UE. În cadrul acestuia, România s-a angajat să cheltuie banii europeni primiţi, împreună cu o contribuţie proprie, pentru a preveni răspândirea pestei porcine africane.

„Am fost sunat de directorul DSVSA Brăila, care m-a invitat la o şedinţă de lucru cu reprezentanţii Comisiei Europene. Comisia care a venit la Brăila este alcătuită din zece persoane. Din câte am înţeles, verificările vor fi atât în documente, cât şi în teren. Dumnealor vor stabili ce doresc să verifice din toate măsurile pe care noi le-am luat pentru eradicarea focarelor de pestă porcină africană. Din punctul meu de vedere, toate măsurile luate au fost corecte şi au avut la bază manualul de contingenţă, în care era stipulată fiecare activitate care trebuia făcută de către instituţiile din judeţul Brăila”, a precizat prefectul de Brăila, George Paladi.

Conform spuselor reprezentantului guvernului în teritoriu, delegaţia ar urma să viziteze cea mai mare fermă de creştere a porcilor din România, cea de la Gropeni, considerată a doua ca mărime din Europa, unde au fost eutanasiaţi 140.000 de porci, precum şi o serie de gospodării din localităţile unde au existat focare de pestă.

Totodată, experții CE se vor deplasa în localitatea Frecăţei din Insula Mare a Brăilei, zonă de unde a început în judeţ epidemia de pestă porcină africană şi care a fost repopulată marţi cu 40 de porci-santinelă.

Porcii-santinelă provin dintr-o crescătorie din judeţul Vrancea şi au fost aduşi în comuna Frecăţei, fiecare fermă sau gospodărie afectată primind câte două exemplare, care vor fi monitorizate timp de 40-45 de zile.

Conform expertului DSVSA Brăila, dr. Marian Panţâru, dacă se va dovedi că zona este dezinfectată total, se va putea începe repopularea întregii Insule Mari a Brăilei, iar aceeaşi procedură se va aplica în tot judeţul, pe măsură ce se va finaliza operaţiunea de dezinfecţie.

Experţii Comisiei Europene au venit miercuri, 17 octombrie 2018, în România, pentru o misiune de audit privind pesta porcină africană (PPA), care se va derula timp de o săptămână.

Agenda misiunii de audit include analiza datelor şi documentelor oficiale, discuţii cu reprezentanţii serviciilor veterinare de la nivel central şi judeţean şi vizite de lucru în teren.

Experţii europeni se vor deplasa în judeţele Brăila, Tulcea şi Constanţa, unde vor audita activitatea DSVSA-urilor şi a laboratoarelor din cadrul acestora, dar vor vizita şi ferme comerciale, gospodării ale populaţiei, fonduri de vânătoare, abatoare, unităţi de procesare şi centre comerciale pentru desfacerea cărnii de porc.

Concluziile acestei misiuni de audit a Comisiei Europene privind PPA, care se va finaliza în data de 25 octombrie, vor fi prezentate într-un raport care va fi publicat pe site-ul Comisiei Europene.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 3