Președintele interimar al Pro Agro, Emil Dumitru, consideră că instrumentele de gestionare a riscurilor sunt la fel de importante precum plățile directe pe suprafață și a mărturisit că se fac primii pași în realizarea unui fond mutual în sectorul vitivinicol românesc, potrivit propriilor afirmații din conferința de presă de miercuri, 8 mai 2019, prin intermediul căreia a anunțat oficial că se retrage din funcția de președinte al organizației.

„Ca să faci un fond mutual, îți trebuie, pe lângă fondul mutual (n.r. - în sine), ca instrument de gestionare a riscurilor, inclusiv instituirea unei cotizații profesionale agricole. Este foarte greu să vorbesc despre o astfel de cotizație, astăzi, după evenimentele din ultima perioadă, în care ni s-a pus o etichetă nedreaptă și nemeritată pentru tot mediul asociativ. Eu susțin, în continuare, că instrumentele de gestionare a riscurilor sunt, în egală măsură, la fel de importante ca și plățile directe pe suprafață”, a precizat șeful interimar al organizației. „Dacă va exista o disponibilitate din partea statului de a schimba din punct de vedere fiscal, cu niște stimulente acordate celor care intră în astfel de scheme de gestionare a riscurilor, de a institui anumite facilități fiscale, cred că lucrul acesta ar putea (n.r. - să funcționeze), măcar sectorial. Nu vă ascund faptul că, acum două săptămâni, am avut o ședință dedicată pe gestionarea riscurilor la Organizația Interprofesională Vitivinicolă, o structură organizatorică destul de bine consolidată, și am luat decizia să facem o analiză, să facem, practic, primii pași și să ne facem un fond mutual dedicat exclusiv sectorului vitivinicol, ținând cont că viticultura are și o alocare financiară dedicată prin Programul Național Suport, iar această măsură este și eligibilă la finanțare prin fonduri europene”.

O soluție la problema gestionării riscurilor, subMăsura 17.1

Conform anunțului făcut în aceeași zi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), fermierii români îşi pot asigura culturile împotriva fenomenelor climatice nefavorabile cu bani europeni prin Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR 2020), fondurile totale disponibile pentru întreaga perioadă de programare fiind de aproape 43 de milioane de euro.

„Începând cu data de 1 aprilie 2019, se află în derulare sesiunea de depunere a cererilor de finanţare pentru subMăsura 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, cu scopul de a încuraja fermierii să își asigure culturile împotriva fenomenelor climatice nefavorabile, cum ar fi: inundaţii, secetă, grindină, îngheţ, ploi torenţiale, tornade, furtuni etc. Sesiunea anuală de depunere a cererilor de finanţare pentru această subMăsură este împărţită în două etape: pentru culturile de primăvară şi pentru cele de toamnă”, se menționează într-un comunicat remis la redacție.

Etapa curentă de depunere a dosarelor cererilor de finanţare, aferentă culturilor de primăvară, se desfăşoară în intervalul 1 aprilie 2019 - 30 noiembrie 2019.

Alocarea financiară pentru întreaga perioadă de programare este de 42.797.487 euro, depunerea dosarelor cererilor de finanţare realizându-se continuu până la epuizarea fondurilor.

Potrivit sursei citate, sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile şi plătită efectiv de către fermier, în cazul fermelor mici cu dimensiunea economică până la 11.999 euro standard output (S.O.) sau de 55% din valoarea primei de asigurare eligibile şi plătită efectiv de către fermier, în cazul fermelor cu dimensiunea economică mai mare sau egală cu 12.000 S.O.

Pentru a beneficia de sprijin, solicitantul va încheia o asigurare pentru riscurile prevăzute, angajându-se să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul şi la termenele prevăzute în contractul de asigurare.

Condiţiile de eligibilitate sunt detaliate în Ghidul solicitantului publicat pe pagina de web a AFIR (www.afir.info/Investiţii PNDR/sM 17.1).

Publicat în Știri interne

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a lansat luni mai multe sesiuni de primire a proiectelor de investiţii pentru reducerea efectelor dezastrelor naturale şi asigurarea producţiei agricole, valoarea totală a fondurilor disponibile prin PNDR 2020 depăşind 71 de milioane de euro.

Mai exact, pentru prima dată, AFIR lansează o serie de măsuri complementare celor de investiţii, menite să reducă efectele dezastrelor naturale, ale catastrofelor climatice, fie că este vizată prevenirea situaţiilor nefavorabile, fie refacerea terenurilor agricole afectate de condiţii de mediu adverse. De asemenea, este deschisă în premieră o linie de finanţare prin care fermierii pot obţine sprijin financiar să-şi asigure atât culturile, cât şi animalele.

Astfel, în perioada 1 aprilie - 30 iunie 2019 se pot depune proiecte pentru investiţiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile şi ale evenimentelor catastrofale probabile prin subMăsura 5.1.

Alocarea financiară disponibilă pentru beneficiarii publici ai acestei submăsuri (sM) este de 7,36 milioane de euro, din care 2,5 milioane de euro pentru instalaţii de dezinfecţie, 3,86 milioane de euro pentru autoutilitare probe şi dotarea laboratoarelor şi un milion de euro pentru camere frigorifice.

Totodată, beneficiarii privaţi ai acestei subMăsuri au la dispoziţie fonduri în valoare de 7,41 milioane de euro.

De asemenea, în aceeaşi perioadă, 1 aprilie - 30 iunie 2019, este deschisă sesiunea de primire a cererilor de finanţare pentru investiţii privind refacerea terenurilor agricole şi a potenţialului de producţie afectate de dezastre naturale, de condiţii de mediu adverse şi de evenimente catastrofale, finanţate prin subMăsura 5.2. Bugetul disponibil pentru acest tip de investiţii este de 13,677 milioane de euro.

Potrivit sursei citate, începând cu 1 aprilie 2019 se lansează prima sesiune de depunere a cererilor de finanţare prin subMăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor”. Data-limită de depunere a cererilor de finanţare este 30 noiembrie 2019. Fondurile disponibile pentru fermieri sunt în valoare de 42,79 milioane de euro.

Reprezentanţii AFIR precizează că această sesiune este dedicată celor care doresc sprijin financiar pentru asigurarea culturilor de primăvară, urmând ca spre finalul anului să fie deschisă o nouă sesiune a sM 17.1 pentru asigurarea culturilor de toamnă.

„Dezastrele şi calamităţile naturale pot interveni oricând, în orice moment, iar noi trebuie să fim pregătiţi în mod eficient să facem faţă unor astfel de situaţii. Punem accent pe măsurile esenţiale de prevenire, dar şi pe cele de reducere a riscurilor de dezastru. Este important ca autorităţile publice locale să îşi dezvolte strategii de reducere a riscului reprezentat de fenomenele naturale, dar şi pentru consolidarea capacităţilor de gestionare a acestora. (...) Fondurile europene disponibile pentru toate aceste tipuri de sprijin, acordat fermierilor prin PNDR 2020, depăşesc 71 de milioane de euro”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Cererile de finanţare se depun on-line pe pagina de internet a Agenţiei, www.afir.info, până la termenul prevăzut în anunţul de lansare sau până la epuizarea fondurilor disponibile. Pentru întocmirea documentaţiei necesare obţinerii finanţării, solicitanţii de fonduri europene au la dispoziţie Ghidul solicitantului ce poate fi consultat gratuit pe portalul AFIR, la secţiunea Investiţii PNDR în pagina dedicată fiecărei submăsuri.

Publicat în Finantari

În Timiș, recoltatul grâului se apropie de final, pentru finele acestei săptămâni estimându-se culesul ultimului bob, în timp ce orzul şi orzoaica au ajuns de mult în hambare, a anunțat conducerea Direcţiei Agricole Județene (DAJ) Timiş, citată de presa centrală.

Totodată, vocile autorizate ale DAJ Timiș au menționat că niciun producător agricol nu a sesizat probleme la culturile agricole, ca urmare a condiţiilor agrometeorologice.

Cei de la DAJ Timiș spun că au mai rămas doar bucăţi de suprafeţe extrem de mici, pentru că a plouat şi combinele nu au putut intra, dar nu e semnificativ.

„Producţiile sunt foarte bune, dar fermierii nu le fac cunoscute până nu se culege totul. Ploile nu ne-au afectat, pentru că s-au recoltat cerealele pe timp uscat”, a afirmat, pentru Agerpres, Doru Petanec, șeful instituției.

Suprafeţele arabile cultivate au fost sensibil egale cu cele din anii precedenţi, tarlalele cu grâu fiind de 130.000 ha, orzul şi orzoaica s-au recoltat de pe câte 7.000 ha fiecare, triticalele au fost culese de pe cele 4.000 ha. Au mai fost însămânţate aproape 170.000 ha cu porumb şi 73.000 ha cu floarea soarelui.

„Probleme fitosanitare nu sunt, nici cu încolţirea la grâu nu au fost probleme, pentru că fiecare fermier a ştiut deja ce soi să aleagă şi, cu toate că a fost umiditate crescută, niciun fermier nu ne-a semnalat încolţirea bobului la grâu. Calitatea bobului, în schimb, a scăzut după ploi, e firesc, dar pe suprafeţe extrem de mici”, a conchis Doru Petanec, citat de agenția națională de presă.

Publicat în Știri interne

Autoritățile brăilene subordonate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au anunțat recent că 1.203 hectare de teren agricol au rămas neutilizate în anul agricol 2016-2017 în judeţ (doar 0,31 la sută).

Asta, în condițiile în care, oficial, la nivelul judeţului Brăila au fost înregistrate 389.907 de hectare teren agricol, din care 387.210 de hectare în sectorul privat şi 2.697 de hectare în cel de stat.

Din totalul terenului agricol existent în judeţul Brăila, 350.533 de hectare (90,53 la sută) reprezintă teren arabil, 33.151 hectare - păşuni naturale în folosinţă (8,56%), 4.287 hectare - patrimoniu viticol (1,11 procente), 687 hectare - patrimoniu pomicol (0,18 la sută), 11 hectare - arbuşti fructiferi şi 44 de hectare - alte plantaţii de pomi.

Datele statistice disponibile în prezent relevă că la nivel de județ, pentru executarea lucrărilor agricole, producătorii agricoli brăileni dispun de 2.916 tractoare pentru cultura mare şi horticultură, 2.557 de pluguri, 1.723 de grape cu discuri, 435 de combinatoare, 864 de cultivatoare; 745 de semănători păioase, 890 de semănători prăşitoare, 185 de maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte chimice, 417 maşini erbicidat, 1.456 de remorci tractor, 617 combine, 2.638 de instalaţii de irigat.

Publicat în România Agricolă

Jurnaliști agrarieni din mai multe țări ale Uniunii Europene (UE) au participat în zilele de 26 și 27 iulie 2017 la evenimentul anual mediatic al companiei Case IH, care a avut loc în acest an în Slovacia pe o proprietate administrată de danezii de la FirstFarms A/S, în condițiile în care aceștia dețin cea mai mare suprafață agricolă în proprietate în România.

Case IH contribuie la schimbarea aspectului agriculturii din Europa de Est, care, în ultimii ani, a înregistrat o creștere masivă a eficienței și a productivității în fermele cele mai bine gestionate. O mare parte din aceste îmbunătățiri s-a datorat avansurilor în ceea ce privește calitatea, puterea și eficiența mașinilor utilizate, care au contribuit la transformarea oportunității operațiunilor pe teren, la asigurarea unor condiții optime de creștere pentru culturi și la reducerea costurilor de producție.

FirstFarms A/S este o companie care se află în prim-planul acestei agriculturi „noi”. Cu sediul în Billund, Danemarca, investește în, exploatează și dezvoltă agricultura în Europa de Est, unde exploatează 16.400 ha și are 250 de angajați. În 2016, cifra de afaceri a FirstFarms era de 130,3 milioane DKK și are planuri ambițioase de a deveni una dintre cele mai mari companii de gestionare a fermelor din Europa.

Din cele 16.400 ha, nu mai puțin de 8.000 ha (suprafață aflată în creștere) sunt terenuri arabile din România, deținute de danezi în proporție de mai bine de 60 de procente.

În cadrul conferinței de presă de dinaintea demonstrațiilor din câmp cu tractoarele Quadtrac, Maxxum și Puma, Soren G. Nielsen, administratorul fermei din Slovacia (COO), a recunoscut că planul companiei este de a continua investiția în suprafețe de pământ în România, dar și continuarea dezvoltării fermelor slovace.

El a adăugat că, în momentul în care FirstFarms a achiziționat pământul în România, a reglat și investiția în utilaje. În prezent, Nielsen a precizat că, în țara noastră, compania daneză deține tot echipamentul necesar bunei desfășurări a activității din ambele ferme românești (Deta și Buzău).

„Avem două locații în România. În cea din estul țării (Buzău) am debutat cu activitatea în 2007 prin achiziția de teren și lucrul acestuia, suprafața totală operată în exploatația respectivă fiind de 4.000 de hectare. În Timișoara (Deta), pe de altă parte, am început activitatea cu patru ani în urmă (anul acesta, avem cea de-a patra recoltă). Și acolo avem peste 4.000 de hectare în lucru”, a răspuns Nielsen unei întrebări din partea reprezentantului Revistei Fermierului. „În România, suprafețele de teren sunt atât achiziționate, cât și arendate. În Slovacia, în principal arendăm terenuri agricole și avem în proprietate cam 650 ha. În România deținem cam 60 la sută din teren și 40 de procente este arendat. În Ungaria, pe de altă parte, în fermele noastre nu deținem decât clădirile, terenul de sub clădiri și facilitățile de producție, dar nu avem suprafețe nici în proprietate, nici arendate”.

Mai mult, administratorul fermei din Slovacia a mărturisit că planul companiei daneze este acela de a primi avizele de construcție pentru facilități în domeniul creșterii porcilor în Timișoara și de a aduce acolo purcei din Ungaria la îngrășat.

Și asta, deoarece prețul cerealelor românești este cu 20-30 mai mic decât media, datorită distanțelor mici de transport.

„Motivul este simplu – în ultimii doi ani, dacă ar fi să comparăm nivelurile prețurilor cerealelor din Buzău și Timișoara față de zona Bratislavei, atunci mai mereu acesta este cu 20-30 de euro mai mic, datorită distanțelor mici, față de prețurile mondiale. Cele mai ieftine cereale le avem aici, necesare pentru a le transforma rapid în valoare adăugată, și anume carne”, a precizat Soren G. Nielsen.

Îmbunătățirea eficienței agriculturii slovace

Conceptul pentru FirstFarms a început în 2005, an în care opt investitori și-au unit forțele pentru a achiziționa compania agricolă Agra M. în Slovacia, apoi în iulie 2006 au cumpărat o altă societate agricolă slovacă, Mast Stupava. În luna decembrie a acelui an, Firstfarms A/S, listată la bursa NASDAQ OMX din Copenhaga, atrăgea peste 2.600 de acționari, iar în 2007 s-a extins în Slovacia , prin achiziționarea de Mlyn Záhorie A / S.

FirstFarms operează în prezent în Slovacia, România și Ungaria, unde costurile favorabile, condițiile de producție și de vânzări oferă baza pentru câștigurile operaționale continue ridicate. În plus față de rentabilitatea capitalului acționarilor investit, FirstFarms se așteaptă ca, în timp, să realizeze câștiguri semnificative de capital pentru acționarii săi, sub forma creșterilor valorii terenurilor și a imobilizărilor corporale.

Investiția companiei în Slovacia este una dintre cele mai mari din istoria unei afaceri daneze din Europa de Est. În Slovacia, cele trei exploatații agricole se află la 20-30 km nord de capitala Bratislava, unde compania operează aproximativ 9.300 ha, constând în principal din terenuri fertile de închiriere. O parte din teren este deținută de FirstFarms, în jur de 600 ha, iar restul este arendat.

De asemenea, FirstFarms a constituit un șeptel de 2.500 de bovine de lapte plus un stoc mic, tot laptele produs la FirstFarms fiind vândut la fabricile europene de procesare a materiei prime. Abilitatea FirstFarms de a furniza cantități mari și consistente de produse uniforme de înaltă calitate este atractivă pentru companiile internaționale de produse lactate, plasându-le într-o poziție bună atunci când negociază contracte.

Structura de cultură include 1.948 ha grâu de toamnă, 1.465 ha porumb, 1.278 ha rapiță, 874 ha secară, 505 ha sfeclă de zahăr și 220 ha dovleci. Afacerea din Slovacia produce, de asemenea, o serie de culturi furajere, inclusiv 936 ha de porumb, 400 ha de lucernă și 274 ha de sorg, împreună cu 875 ha de iarbă și 392 ha de usturoi.

Prin investiții orientate spre producție și prin punerea în aplicare cu succes a tehnicilor de gestionare a agriculturii în stil danez, cele trei companii realizează economii de scară importante, eficiență sporită și creșterea producției.

Randamentele culturilor și calitatea au fost îmbunătățite semnificativ, parțial datorită investițiilor considerabile ale companiei în utilaje și mașini agricole avansate. Echipamentele vechi, uzate și utilajul agricol au fost eliminate și investițiile au fost făcute în mod continuu în mașini noi, inclusiv două tractoare Case IH Quadtrac care au ajutat la revoluționarea operațiunilor pe teren.

Soren Nielsen First Farms 011O nouă abordare

COO-ul Soren Nielsen, care s-a alăturat echipei FirstFarms în urmă cu 11 ani, a vorbit despre buna colaborare cu Case IH și a precizat că în fermele companiei daneze din Slovacia funcționează în prezent două tractoare Quadtrac 620 care au înlocuit cele două modele Quadtrac 600 pe care le-a operat anterior. Acestea au fost achiziționate prin AgriCS, distribuitorul Case IH din Republica Cehă, cu care au o bună relație de lucru.

„Designul pe patru piste al lui Quadtrac oferă avantaje semnificative față de un sistem dublu, și am evaluat atât înainte de a decide ce să cumpere. Quadtrac este foarte eficient la transferul puterii la sol, iar faptul că este sub 3 m lățime este un avantaj semnificativ, deoarece înseamnă că nu trebuie să furnizăm o escortă atunci când călătoriți pe șosea.

Tractoarele Quadtrac 620 au redus considerabil timpul și costul creării de culturi. Ele ne permit să facem aproape toate cultivările grele și lucrările de pregătire a solului pe 9.300 ha cu doar două astfel de mașini. Fiecare Quadtrac are doi operatori care lucrează în schimburi de 12 ore pentru a le menține 24/7 în timpul recoltării. Noi folosim o gamă de echipamente cu trecere de la 6 m la 12 m lățime, la viteze de 5-15 km/h, acoperind 5-10 hectare pe oră, în funcție de sarcina și mărimea câmpului”, a mai spus el.

Soren a adăugat că, în exploatație, a fost folosit și sistemul AFS AccuGuide de la achiziționarea celui de-al doilea Quadtrac în 2012. Acesta funcționează cu o precizie de 10 cm și este utilizat pentru toate operațiile de cultivare, pe toate câmpurile, asigurând că tractoarele funcționează cu o eficiență de 99%, în loc de aproximativ 80%.

„Sistemul AccuGuide este mult mai ușor decât sistemul de ghidare pe care l-am folosit anterior, operatorii îl găsesc ușor de utilizat și reduc foarte mult oboseala șoferului”, a recunoscut el. „Acest lucru ne-a permis să îmbunătățim în mod semnificativ productivitatea și profitabilitatea operațiunilor noastre agricole din Slovacia. Astăzi, operăm 9.300 de hectare, cu același număr de angajați pe care l-am avut în 2006 la 3.800 ha, ceea ce reprezintă o îmbunătățire masivă. Prin agricultura mai eficientă, am reușit să reducem în mod semnificativ costurile de producție și randamentele îmbunătățite, care sunt acum cu 10% până la 40% mai mari decât înainte. Randamentele medii, pe sol bun, sunt de 3,4 t/ha pentru rapița de iarnă, 7 t/ha pentru grâul de toamnă și 65 t/ha pentru sfecla de zahăr, respectiv 25 t/ha de porumb și 4,5 t/ha de fân produse pe brichetă soluri”, a conchis el, adăugând că fiecare Quadtrac va termina 2.000 de ore în primul său an și 1.500 de ore în următorii ani.

Despre Quadtrac și Maxxum, vedetele evenimentului din ferma danezilor de la FirstFarms, pe larg în primul număr din august al Revistei Fermierului și pe site.

Publicat în Tehnica agricola

În anul agricol 2015-2016, Groupama Asigurări a primit 1.778 de avizari de daune agricole, în creștere față de anii anteriori cu peste 300% și a plătit despăgubiri în valoare totală de 37 milioane lei, se precizează într-un comunicat de presă al companiei.

Conform documentului, iunie 2016 a reprezentat luna în care s-au efectuat cele mai multe avizări, 912, majoritatea acestora au fost făcute după data de 18, iar în ceea ce privește intensitatea și frecvența fenomenelor meteo care au produs pagube fermierilor, reflectat în numărul de avizări de daună, cel mai afectat județ a fost Teleorman (256 de avizări), urmat de Iași (209 de avizări) și de Timiș (144 de avizări).

„Locul patru și cinci sunt ocupate de Satu Mare (140 de avizări) și Constanța (128 de avizări). În ceea ce privește valoarea daunelor, cele mai mari s-au înregistrat în Teleorman (13,9 milioane de lei lei), Iași (9,2 milioane de lei), Timiș (3,3 milioane de lei), Satu Mare  (trei milioane de lei) și Constanța (2,69 milioane de lei)”, se mai precizează în documentul de presă.

În acest context, până în luna octombrie a acestui an, compania de asigurări a plătit despăgubiri în valoare totală de 37 milioane lei, reprezentând aproximativ 10% din plățile aferente liniei Asigurărilor Non-Viaţă, la care se adaugă 6 milioane lei ca rezervă constituită pentru dosarele încă în lucru.

Ajungând la aproximativ 1 milion de hectare ca suprafață de culturi agricole asigurate în anul agricol 2015 – 2016, compania de asigurări deține un portofoliu de peste 3.100 de clienți fermieri, și pune la dispoziția acestora o echipă specializată formată din 20 de inspectori de daune și 6 agro manageri locali.

Groupama își are originile în mutualism, fiind creată de fermierii francezi la începutul secolului XIX și este încă de atunci lider al acestui segment în Franța, cu o tradiție de peste 100 de ani în domeniul agricol.

Publicat în Piata agricola

Potrivit prognozei agrometeorologice valabile în perioada 27 octombrie - 2 noiembrie, publicată joi de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), deficite de apă în sol se vor înregistra local, în regiunile de vest, sud şi sud-est ale ţării, iar ritmurile vegetative ale speciilor agricole de toamnă se vor desfăşura în general normal, în majoritatea zonelor de cultură.

Specialiștii ANM mai spun că în stratul de sol 0 - 20 cm (ogor), rezerva de umiditate va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. Local, în vest, sud şi sud-est se vor înregistra deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată şi puternică).

Din punct de vedere meteorologic, perioada analizată se va caracteriza printr-o vreme mai rece, începutul intervalului, şi ulterior printr-un proces de încălzire treptată, devenind normală sub aspect termic, în aproape toată ţara. Temperatura medie diurnă a aerului va oscila între 0 şi 11 grade Celsius, în primele zile, abaterile termice negative fiind de la un grad la 4 grade. Spre sfârşitul perioadei de referinţă, valorile termice se vor încadra între 3 şi 12 grade Celsius, limite apropiate de normele climatologice.

De asemenea, temperatura medie diurnă a solului la adâncimile de 5 şi 10 cm va fi cuprinsă între 5 şi 13 grade Celsius, în majoritatea zonelor de cultură, limite optime desfăşurării proceselor vegetative la culturile de rapiţă, orz şi grâu de toamnă însămânţate în perioada optimă. Se întrevăd precipitaţii predominant sub formă de ploi locale în aproape toate regiunile agricole, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare) în nordul şi centrul ţării, acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului.

Ritmurile vegetative ale speciilor de toamnă se vor desfăşura în general normal, în majoritatea zonelor de cultură. Starea de vegetaţie a plantelor va fi pe ansamblu bună şi medie în cea mai mare parte a teritoriului agricol, mai puţin la semănăturile tardive şi suprafeţele cu deficite de apă în sol, unde uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta medie şi slabă, iar densitatea redusă. Totodată, din cauza temperaturilor mai scăzute din aer şi sol din zonele depresionare, procesele de creştere şi dezvoltare ale plantelor vor evolua uşor mai lent.

În funcţie de data semănatului, culturile de orz şi grâu de toamnă vor parcurge predominant germinarea (70-100%), răsărirea (50-100%) şi apariţia frunzei a treia (10-80%).

Sub aspect fenologic, cultura de rapiţă înfiinţată în perioada optimă se va afla în fazele de răsărire (50-100%) şi înfrunzire (4-8 frunze), în majoritatea zonelor agricole, iar sfecla de zahăr din majoritatea bazinelor specializate se va recolta pe ultimele suprafeţe agricole.

La pomii fructiferi şi viţa-de-vie se vor semnala, în continuare, maturarea lemnului/coardelor, îngălbenirea şi căderea masivă a frunzelor, speciile fiind în general bine adaptate la condiţiile de iernare.

Publicat în Agrometeo

Aprovizionarea cu apă din solul agricol se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute în majoritatea zonelor de cultură, reiese din prognoza Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), publicată vineri, valabilă în perioada 17 - 23 septembrie.

Potrivit specialiştilor, în cea mai mare parte a Banatului, nordul şi sudul Transilvaniei, nordul Olteniei şi al Munteniei, aprovizionarea cu apă a solului va prezenta valori satisfăcătoare. Pe fondul menţinerii regimului termic din aer şi sol mai ridicat, precum şi a deficitelor accentuate de umiditate din sol, procesele de maturare la culturile agricole vor fi, în continuare, întârziate stânjenite, semnalându-se producţii reduse din punct de vedere cantitativ şi calitativ la porumb, pomi fructiferi, respectiv viţa-de-vie.

Totodată, în stratul de sol 0-20 cm (ogor), conţinutul de umiditate se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă), în majoritatea zonelor de cultură.

În plus, la culturile de toamnă înfiinţate până în prezent, pe terenurile afectate de fenomenul de secetă pedologică, ritmurile de creştere şi dezvoltare (germinare, răsărire, înfrunzire) vor fi încetinite.

Prognoza de specialitate relevă că lucrările de recoltare la floarea-soarelui se vor extinde şi chiar finaliza, în cea mai mare parte a zonelor de cultură, în timp ce în cultura de porumb se va parcurge predominant maturitatea deplină (70-100%), continuându-se totodată recoltarea, la nivelul întregii ţări. În centrul şi estul ţării, sfecla de zahăr se va afla la îngroşarea axei hipocotile şi acumularea zahărului în rădăcină.

Cartoful va înregistra uscarea vrejilor şi maturitatea tehnologică, precum şi recoltarea, la soiurile semitardive şi tardive. Pe de altă parte, speciile pomicole şi viticole îşi vor continua fazele de coacere a rodului, maturarea lemnului, recoltarea fructelor/boabelor, precum şi îngălbenirea şi căderea fiziologică a frunzelor. Rapiţa şi orzul de toamnă semănate în perioada optimă se vor afla, la rândul lor, în fazele de germinare şi răsărire (10-60%), dar şi apariţia primelor frunze (10-25%).

În zilele fără precipitaţii, lucrările agricole specifice campaniei de toamnă (recoltare, transport şi depozitare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături, pregătirea patului germinativ, semanat etc), se vor efectua în condiţii relativ bune.

Din punct de vedere meteorologic, prognoza de specialitate relevă faptul că, la începutul perioadei, va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod normal, după care, în ultimele zile se va produce o răcire a vremii, în aproape toată ţara.

Temperatura medie diurnă a aerului va oscila între 13 şi 28 de grade Celsius, respectiv între 10 şi 20 de grade Celsius, în ultimele zile, valori apropiate de mediile multianuale, la nivelul întregii ţări. De asemenea, regimul termic mediu diurn al solului la adâncimea de 5 cm se va situa ecartul 19 - 28 grade Celsius, limite optime continuării pregătirii patului germinativ în vederea însămânţărilor de toamnă, precum şi desfăşurării fazelor incipiente de vegetaţie la culturile (rapiţă şi orz) înfiinţate până în prezent, respectiv germinare şi răsărire.

Instabilitatea atmosferică se va manifesta prin ploi sub formă de aversă, acestea fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Totodată, local, precipitaţiile vor fi mai însemnate cantitativ, iar izolat se va produce grindină.

Publicat în Agrometeo

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează că începând cu data de 12 mai 2016 a demarat autorizarea la plată a schemei de plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (înverzire), precum și pentru submăsurile compensatorii din PNDR aferente Măsurii 13.

„Numărul total de fermieri pentru care au fost emise deja ordinele de plată este de 532.362 fermieri. Suma totală autorizată după data de 12 mai 2016 este de 944.2 milioane lei (212,89 milioane euro) și este compusă din: 685,25 milioane lei (155,17 milioane euro) din bugetul U.E. - FEGA (Fondul European de Garantare pentru Agricultură), 13,33 milioane lei (2,97 milioane euro) din bugetul național, respectiv 245,64 milioane lei (54,8 milioane euro) din bugetul UE - FEADR (Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală)”, se precizează într-un comunicat de presă.

Exact cu o zi înainte de comunicatul de presă, șeful MADR, Achim Irimescu, anunța și el că plata pentru înverzire a început, banii urmând să ajungă în conturile producătorilor agricoli mult mai repede ca până acum.

„A început și plata verde (plata pe înverzire — n. r.) (...). Banii vor ajunge mai rapid la fermieri, procedurile sunt scurtate. (...) La anul, în niciun caz nu se vor mai repeta întârzierile de până acum, pentru că modulul actual este finalizat. Modulul actual, dacă l-am fi avut la plățile în avans, totul ar fi mers perfect. Dar va funcționa perfect în toamnă când vom da plățile în avans”, a precizat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu într-o emisiune televizată.

Numărul total de beneficiari plătiți începând cu data de 08 aprilie 2016 și până în prezent este de 756.210 beneficiari.

În ce privește Campania de primire a cererilor unice de plată 2016, au fost depuse un număr de 754.151 cereri, pentru o suprafaţă de 6.035.690 hectare.

Perioada de depunere fără penalizări a cererilor de plată va continua până la data de 31 mai 2016.

Avînd în vedere modificarea prevederilor regulamentare, precum și cele ale O.U.G. 3/2015, cererile unice de plată pot fi depuse fără penalizări de întârziere până la data de 31 mai 2016. După această dată se pot depune cereri unice de plată cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare. Solicitările depuse după data de 27 iunie 2016 nu mai sunt admise, iar fermierului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin.

Publicat în Finantari