Afişez elemetele după tag: dolj - REVISTA FERMIERULUI

Peste 85 la sută din totalul celor 18 392 de șomeri doljeni provin din mediul rural, a anunțat vineri, 4 octombrie 2019, AJOFM Dolj.

Concret, din totalul de 18 392 de persoane înregistrate în evidenţele AJOFM Dolj, 2 046 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 16 346 erau şomeri neindemnizaţi. În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, 15 672 şomeri provin din mediul rural şi 2 720 sunt din mediul urban.

Conform sursei citate, tendinţa uşor ascendentă a ratei şomajului, comparativ cu luna anterioară, a fost influenţată de înregistrarea absolvenţilor instituţiilor de învăţământ în evidenţele instituţiei.

„Şomerii fără studii/cu nivel de instruire primar au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Dolj (37,1%), urmaţi de cei cu nivel de instruire gimnazial 27,7%), iar 22,6% au absolvit învăţământ liceal/postliceal. Șomerii cu nivel instruire profesional reprezintă 10,3% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii superioare au o pondere de 2,3%. Structura şomerilor înregistraţi pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 11 069 persoane foarte greu ocupabile, 6 248 greu ocupabile, 683 mediu ocupabile, iar 392 sunt persoane uşor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre”, a informat instituția statului.

La finele lunii august a anului în curs, rata şomajului înregistrat la nivelul judeţului Dolj a fost de 6,92%, cu 0,06 puncte procentuale mai mare decât cea din luna anterioară, şi cu 0,75 puncte procentuale sub valoarea înregistrată la finele aceleiaşi luni a anului 2018.

Publicat în Știri interne

Autoritățile sanitare veterinare din județul Dolj au anunțat că au fost depistate alte focare de pestă porcină africană (PPA) în comuna Călărași, miercuri, 7 august 2019.

Astfel, sunt confirmate în acest moment nouă focare de PPA și au fost sacrificaţi 259 de porci.

„Miercuri, am avut acţiune în satul Sărata, din comuna Călăraşi, şi au fost ucişi 259 de porci. S-au descoperit opt-nouă focare în sat şi, astfel, am decis în Centrul Local de Combatere a Bolilor să luăm măsura uciderii tuturor animalelor. Majoritatea localităţilor afectate sunt pe Valea Dunării, în total sunt 24 – 25 de localităţi în care s-a identificat existenţa virusului”, conform anunțului făcut, joi, 8 august 2019, de purtătorul de cuvânt al DSVSA Dolj, Costică Retea.

De la începutul apariţiei pestei porcine în Dolj, în acest an, au fost sacrificaţi aproape 3 000 de porci.

Medicii spun că virusul este foarte rezistent şi se aşteaptă ca, de la o zi la alta, să apară noi focare.

Publicat în Zootehnie

Marți, 9 iulie 2019, autorităţile competente au demarat procesul de sacrificare a tuturor porcilor din comuna doljeană Teasc, iar miercuri va începe uciderea porcilor şi în cele trei sate ale comunei Gighera (Zăval, Gighera, Nedeia), localităţi în care au fost identificate mai multe focare de pestă porcină africană (PPA).

Reprezentanții prefecturii au declarat că boala a avut o evoluţie extraordinară, astfel că, în trei săptămâni, au fost identificate noi focare de pestă porcină în Bechet, Ostroveni, Zăval, Gighera, Nedeia, Măceşu de Jos, Măceşu de Sus, Cârna, respectiv Teasc.

La ultima inventariere, la Teasc mai erau până în 300 de porci, iar în satele Zăval, Gighera, Nedeia, circa 1 000 de animale. În ceea ce priveşte situaţia din comuna Ostroveni, acolo a fost identificat un singur focar, iar după lichidarea acestuia nu a mai apărut niciun caz nou, însă au fost identificare noi focare de pestă în comunele Măceşu de Jos, Măceşu de Sus şi Cârna.

Publicat în Zootehnie

Reprezentanții Direcției pentru Agricultură (DAJ) Dolj spun că, în acest an, în județul amintit s-au cultivat circa 3.000 de ha cu pepene verde, la nivelul societăţilor comerciale.

Același date ale DAJ Dolj relevă că localităţile cu cea mai mare suprafaţă cultivată sunt Călăraşi - 1.000 ha şi Dăbuleni - 800 ha. Alte localităţi din Dolj unde s-au cultivat, anul acesta, suprafeţe mai mari cu pepene verde sunt în zona nisipoasă a judeţului: Sadova - 350 ha, Dăneţi -150 ha, Bechet -120 ha, Rojişte - 100 ha, Ostroveni - 80 ha, Amărăştii de Jos - 50 ha, Moţăţei - 40 ha. În rest, sunt localităţi cu suprafeţe cultivate sub 50 ha, iar recoltarea va începe la sfârşitul lunii iunie.

În cazul culturii de pepene galben, suprafaţă totală cultivată la nivelul judeţului Dolj este de 642,49 ha. Printre localităţile cu suprafeţe mari de pepene galben se numără Dăbuleni - 200 ha, Sadova - 100 ha, Călăraşi - 100 ha, Ostroveni - 35 ha, Daneţi - 50 ha, Moţăţei - 27 ha, Bechet - 20 ha, iar în alte localităţi suprafeţele cultivate sunt mai mici.

Potrivit anunţurilor postate pe reţelele de socializare de către producătorii din Dăbuleni, recoltarea pepenilor galbeni a început, iar aceştia vor fi comercializaţi din această săptămână în pieţe din Bucureşti.

Publicat în Știri interne
Luni, 27 Mai 2019 18:13

Cartof dulce... de Dăbuleni!

Specialiştii de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri susțin că fermierii români își doresc din ce în ce mai mult să cultive cartoful dulce, fie că vorbim de producătorii agricoli din Dăbuleni, județul Dolj, fie că vorbim de cei din Suceava.

Acest produs a fost deja aclimatizat în localitatea renumită în cultura pepenilor, susțin cercetătorii români.

Un reprezentant al stațiunii a declarat, recent, pentru presa centrală că sunt producători agricoli care cer cartofi fie pentru a produce răsad, fie cer direct răsadul. Pentru fermierii din alte județe, reprezentanții stațiunii afirmă că expediază cele necesare prin curierat, inclusiv specificațiile privind procesul tehnologic.

Cartoful dulce a ajuns să fie cultivat în Dolj şi în alte zone din ţară ca urmare a unei colaborări bilaterale încheiate între o universitate din Coreea de Nord şi staţiunea din Dăbuleni. Au fost aclimatizate mai multe soiuri de cartof dulce care se cultivă pe o suprafață de trei hectare.

„Caracterul variabil al climei din sudul câmpiei Olteniei, cu tendinţă de accentuare a secetei, precum şi fertilitatea scăzută a psamosolurilor oferă condiţii favorabile cultivării cartofului dulce. Cartoful dulce am început să îl cultivăm în 2012, în cadrul unui protocol de cooperare bilaterală încheiat între Universitatea Naţională Kyungpook (KNU) din Coreea de Sud şi Staţiunea de cercetare, care s-a derulat în perioada 2012-2015. Acum cartoful dulce este cultivat în cadrul staţiunii, dar şi de fermieri şi de localnici care vor să îl testeze atât ca şi cultură, cât şi ca legumă de consum”, a spus pentru Mediafax, Aurelia Diaconu, șeful instituției.

Faţă de cartoful obişnuit, produsul în cauză se comercializează la un preţ mult mai mare, în condițiile în care acesta este mai bogat în vitamine şi în antioxidanţi. În prezent, cartoful dulce pentru consum se vinde la staţiunea Dăbuleni cu preţul de 5 lei pe kilogram. Această legumă se găseşte şi în pieţele din Craiova şi se vinde cu minimum 10 lei kilogramul.

Publicat în Horticultura

După ce duminică, 10 martie 2019, președintele PSD, Liviu Dragnea, îi cerea ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, să viziteze mai des județele din sudul țării, pentru că programul de guvernare „nu e facultativ”, acesta din urmă pare să se fi conformat rapid și s-a și deplasat, 24 de ore mai târziu, la şantierele de lucrări pentru reabilitarea amenajării de irigaţii Nedeia-Măceşu din judeţul Dolj.

„L-aș ruga pe un ministru la care țin foarte mult, au fost perioade în care îmi era chiar drag, l-aș ruga să vină mai des în Călărași, așa cum trebuie să vină mai des și în Teleorman, în Giurgiu, în Olt, în Dolj, pentru că sunt județe dunărene, cu un pământ foarte bogat și cu un potențial foarte bogat, dar cetățenii din aceste județe nu beneficiază de toată bogăția acestui pământ așa cum ar trebui”, declara la Călărași Liviu Dragnea.

Șeful PSD i-a cerut, de asemenea, ministrului de resort să prezinte atât premierului Viorica Dăncilă, cât și liderilor coaliției un plan pentru sudul României.

„Îl rog respectuos să vină mai des în Călărași și să facă în tot sudul României foarte rapid un plan pe care să-l prezinte premierului și în coaliție să punem în practică tot ceea ce am stabilit în programul de guvernare, pentru că acolo nu sunt chestiuni facultative”, a adăugat liderul partidului aflat la guvernare.

Ceva mai târziu, pe parcursul unei conferințe de presă, Liviu Dragnea a negat că declarația sa ar fi fost un atac la adresa ministrului Agriculturii.

„Așa cum m-am îngrășat și eu, așa s-a îngrășat și dumnealui și mai mulți miniștri s-au mai îngrășat. De ce? Mult mai puțină mișcare. Și atunci chiar dacă ne mai doare mijlocul, ne mai doare un picior, mai slăbim puțin, să mergem mai mult în teritoriu și eu cred că și doamna prim-ministru o să vă spună lucrul ăsta pentru că oamenii vor să discute cu ministrul. Un ministru când vine în Călărași, de exemplu, află mai multe decât află din birou și știu că domnul Daea are acest talent, dar nu numai domnul Daea, doamna Pintea poate să vină în Călărași să vadă care este stadiul pentru investiția de la Spitalul Județean. Domnul Cuc poate să vină să vadă care sunt condițiile pentru podul de la Drajna, adică să vadă cu ochiul propriu și personal și nu numai, deci toți miniștrii e bine să meargă în teritoriu, așa cum au început să meargă foarte bine și Răzvan Cuc, și Daniel Suciu, să vorbească despre ceea ce fac, despre ceea ce s-a făcut și să discute cu oamenii, nu numai cu membrii de partid și cu autoritățile locale despre domeniul de activitate respectiv, și așa vor afla mai multe”, a adăugat liderul PSD, citat de Mediafax.

Alinierea la ordine

Peste numai o zi, ministrul Agriculturii, Petre Daea, declara cu ocazia vizitei din Dolj că, din cauza secetei, anul acesta, fermierii vor avea nevoie de apă pentru irigaţii mult mai devreme decât în alţi ani, motiv pentru care urmăreşte cu atenţie punerea în funcţiune a sistemului de irigaţii pe baza programului de guvernare aprobat în Parlament.

„Pentru punerea în funcţiune a sistemului de irigaţii pe baza programului de guvernare aprobat în Parlament, au fost prevăzute sume în bugetul de stat astfel încât să ajungem în 2020 la două milioane de hectare irigabile, pentru a putea face faţă condiţiilor climaterice tot mai diferite şi nepotrivite. Schimbările climaterice sunt o realitate şi nu o ficţiune. În zona de sud a ţării, sunt 400.000 ha de nisip unde este nevoie de o cultură adecvată, pentru a nu se pune solul în mişcare, şi este nevoie de apă. Anul acesta, va fi nevoie de apă mai devreme ca în alţi ani. Dacă în alţi ani campania de irigaţii pornea undeva pe la jumătatea lunii mai, prognoza ne indică faptul că trebuie să fim pregătiţi, astfel încât să pornim mult mai devreme, chiar din luna aprilie. Fermierii se uită la stadiul lucrărilor noastre, iar noi trebuie să le dăm speranţa că punem în funcţiune sistemul şi vor avea apă pe canal”, a precizat Daea, citat de această dată de Agerpres, fix parcă răspunzând șefului pe linie de partid.

Conform spuselor șefului MADR, bugetul programului de reabilitare a sistemului de irigaţii este de 1,1 miliarde de euro pentru investiţii principale pe proprietatea statului, iar pentru reabilitarea părţii secundare a sistemului de irigaţii sunt proiecte în derulare de 435 de milioane de euro din fonduri europene, care se distribuie pe baza proiectelor depuse de asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii.

„Apa se acordă gratuit, de la sursă, din Dunăre, până la staţia de punere sub presiune, până la unitatea hidraulică, apa se aduce cu aceste staţii de pompare şi repompare pe care le avem în planul naţional de irigaţii. La această oră sunt 40 de astfel de şantiere la nivel naţional şi vom deschide încă 30 anul acesta, deci vom avea în total 70. Pentru reabilitarea părţii secundare a sistemului de irigaţii, sunt proiecte în derulare de 435 de milioane de euro din fonduri europene, care se distribuie pe baza proiectelor depuse de asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii. În paralel cu executarea lucrărilor de investiţii, suntem interesaţi pentru realizarea organizaţiilor utilizatorilor de apă în aşa fel încât să folosească apa. Eu am mai spus: ducem apa gratuit, dar să nu o plimbăm degeaba pe câmp, ea trebuie folosită la plantă şi pentru asta este nevoie de organizarea sistemelor de irigaţii proprii pe baza proiectelor pe care le pot lansa prin AFIR, astfel încât să poată folosi toţi banii de la UE, pentru că e un grant de 100%”, a menționat oficialul guvernamental.

Amenajarea de irigaţii Nedeia-Măceşu poate deservi 55.384 ha, iar în anul 2018 au fost încheiate contracte pentru irigarea a 41.000 ha.

Alături de Daea a fost și Florin Barbu, șeful ANIF. Potrivit declarațiilor de pe pagina sa de socializare, lucrările de reabilitare la amenajarea de irigații Nedeia-Măceșu din județul Dolj au fost începute în data de 27 aprilie 2018, pentru o perioadă de 24 de luni de execuție efectivă.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a faptului că gradul de rentabilitate în cazul culturii de grâu este mai mare doar la societățile care lucrează suprafețe mari, cele care au dotări corespunzătoare şi care îşi permit să aplice tehnologie completă şi să obţină astfel profit, dar și din cauze sociale, în ultimii ani, în județul Dolj se înregistrează o creștere negativă în acest sector, mărturisesc oficialii Direcţiei pentru Agricultură Județeană Dolj.

Concret, după aderarea României la Uniunea Europeană (UE), care a avut loc în 2007, suprafeţele cultivate cu grâu de consum în judeţul Dolj au scăzut constant. La acea vreme, acestea depăşeau 220.000 ha anual pentru ca, în 2017, acestea să ajungă la 157.131 ha, iar în 2018, la 169.506 hectare.

„Exploataţiile de semisubzistenţă au dispărut ori s-au redus semnificativ, fie prin darea în arendă a terenului, fie prin orientarea către alte culturi. O altă cauză a diminuării suprafeţei cultivate cu grâu este scăderea populaţiei active în mediul rural, ceea ce a dus la închiderea a peste 70% din morile săteşti, necesarul de pâine fiind asigurat de către fabricile de pâine din centrele urbane, la care se adaugă folosirea în industria de panificaţie a unei materii prime asigurate parţial prin aprovizionarea din comerţul intracomunitar cu cocă congelată”, a precizat, marţi, 26 februarie 2019, directorul DAJ Dolj, Adrian Popa, cu ocazia întrunirii Colegiului Prefectural.

Tot acesta a adăugat că, la specia orz, suprafaţa însămânțată s-a diminuat până la nivelul anului 2007, pe fondul restrângerii sectorului zootehnic organizat. Ulterior, până la momentul actual, suprafaţa cultivată a cunoscut un reviriment de peste șapte ori, ca urmare a cererii crescânde venite dinspre industria berii.

Și în cazul porumbului, conform calculelor celor de la DAJ Dolj, se constată o diminuare a suprafețelor cultivate. Acestea variază de la un an la altul cu valori între 15.000 şi 20.000 ha, în medie, din cauza faptului că pe de o parte s-a redus semnificativ şeptelul judeţului, dar a scăzut şi consumul populaţiei, ca urmare a reducerii populaţiei active din mediul rural.

„O specie cu o evoluţie constant pozitivă este floarea-soarelui, la care suprafaţa cultivată a crescut în intervalul 2005-2018 de peste două ori datorită faptului că această specie este căutată şi foarte bine plătită pe piaţă. Rapiţa a cunoscut o perioadă de recul până la intrarea în UE, urmată de o perioadă de șase ani de reviriment, apoi, în perioada 2012-2014, pe fondul schimbărilor climatice, a intervenit o scădere dramatică a suprafeţelor cultivate, însă interesul crescut şi valoarea deosebită a rapiţei fără acid erucic pentru consum alimentar uman a dus la creşterea cu de până la șase ori a suprafeţei cultivate”, a mai declarat șeful DAJ Dolj.

Tot el a spus că o specie cu o evoluţie sinusoidală este şi soia pentru boabe, care în ansamblu ocupă suprafeţe cu mult sub potenţialul judeţului şi sub nivelul cererii pe piaţă, dar a cărei cultură în regim profitabil este în directă corelaţie cu existenţa unui sistem de irigaţii performant.

„În ceea ce priveşte specia muştar, deşi are debuşeu în special în industria alimentară, putem spune că a reprezentat un indicator al reconstituirii industriei prelucrătoare de legume din Oltenia, suprafaţa fiind în linii mari într-un trend ascendent permanent. În anul 2018, s-a reluat cultivarea orezului în judeţul Dolj (ultimul an în care s-a cultivat orez fiind anul 2011, când s-a înregistrat suprafaţa cultivată cu orez de 1.194 ha, cu o producţie medie 5.100 kg/ha), înfiinţându-se suprafaţa de 151 ha cu orez în localităţile Rojişte şi Măceşu de Jos, cu o producţie medie de 4.867 kg/ha”, a conchis oficialul Direcţiei Agricole Dolj.

La finele anului trecut, Adrian Popa preciza că producţiile medii realizate la nivelul judeţului Dolj au fost de 4.980 de kilograme de grâu la hectar şi de 5.030 de kilograme la orz. Și asta, în condițiile în care, la nivel naţional, producţia de grâu a fost de 4.870 de kilograme, iar producţia de orz, de 5.204 kilograme.

Publicat în Piata agricola

Potrivit unei informări aparținând Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) Bucureşti a confirmat prezența pestei porcine africane (PPA) marţi, 30 octombrie 2018, la un porc dintr-o gospodărie din satul Comănicea, judeţul Dolj.

„În data de 30.10.2018, Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti a confirmat apariţia virusului pestei porcine africane la un porc dintr-o gospodărie din comuna Secu, satul Comănicea, judeţul Dolj. Comitetul Local pentru Combaterea Bolilor din judeţul Dolj s-a întrunit în această dimineaţă, pentru a adopta planul de măsuri privind controlul şi combaterea acestei boli" , se precizează în comunicat.

Reprezentanţii ANSVSA precizează că gospodăria respectivă a fost plasată sub supraveghere oficială, au fost aplicate măsuri de restricţie pentru circulaţia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor şi a mijloacelor de transport, precum şi dezinfecţia exploataţiei.

Potrivit planului de măsuri aprobat, s-au stabilit o zonă de protecţie pe o rază de 3 km şi o zonă de supraveghere pe o rază de 10 km în jurul focarului.

„Până la acest moment, nu au mai fost notificate alte cazuri de îmbolnăvire sau mortalitate în gospodării sau în exploataţii de tip comercial, de pe raza judeţului”, spune ANSVSA.

Despăgubiri acordate unui număr de aproape 7.800 de proprietari

La data de 25 octombrie 2018, numărul focarelor de PPA de pe teritoriul României era de 1.042, acestea fiind active în 266 de localităţi din 15 judeţe, iar numărul total al porcilor ucişi a ajuns la 354.604.

De atunci, a mai fost confirmat un focar într-o gospodărie din satul Lespezi, comuna Homocea, judeţul Vrancea.

Statisticile ANSVSA relevă că, până în prezent, au fost despăgubiţi 7.741 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 99,6 milioane de lei.

Pe de altă parte, autorităţile veterinare anunţă că până la această dată au fost stinse cinci focare în judeţul Satu Mare, iar unitatea de procesare a cărnii SC Carniprod SRL, din judeţul Tulcea, şi-a reluat activitatea în data de 14 august 2018.

Totodată, nu au mai fost înregistrate noi focare de boală în judeţele Satu Mare şi Bihor din data de 31 august 2018, respectiv din 8 august 2018.

Potrivit sursei citate, cele mai multe focare sunt în judeţele Tulcea – 566, dintre care 5 focare la exploataţii comerciale şi un focar la o exploataţie de tip A, precum şi 64 de cazuri la mistreţi, în Ialomiţa – 124 de focare în gospodăriile populaţiei şi 31 de cazuri la mistreţi, în Brăila – 103 focare (dintre care, 8 focare la exploataţii comerciale) şi în Constanţa – 83 de focare în gospodăriile populaţiei şi două cazuri la mistreţi.

Publicat în Ultimele noutati

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista