Conform spuselor directorului Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Dragoş Drăghicescu, recolta de grâu obţinută în acest an de producătorii agricoli din judeţul Olt este comparabilă cu cea obţinută anul trecut, iar calitatea nu a fost afectată de precipitaţiile abundente din iunie.

Drăghicescu a adăugat că fermierii sunt în plină campanie de recoltare la grâu, orz, rapiţă şi mazăre, iar în unele cazuri producţiile obţinute sunt mai bune faţă de cele din anul 2018.

Grâul a fost recoltat pe o suprafaţă de 11.000 de hectare, din suprafaţa totală de 115.200 de hectare, orzul a fost recoltat pe 12.000 de hectare din totalul de 14.500, rapiţa pentru ulei a fost recoltată pe o suprafaţă de 2.150 de hectare din cele 4.350 de hectare, iar mazărea a fost recoltată pe 1.200 hectare din 3.600 hectare.

Anul trecut, la finalul campaniei de recoltare, producţia medie de grâu la hectar a fost de 4,8 tone.

Publicat în România Agricolă

Începând de luni, 1 iulie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) demarează controlul la faţa locului pentru 66.323 de fermieri incluşi în eşantionul de control aferent Campaniei 2019, care se va derula pe o perioadă de trei luni, au anunţat, vineri, 28 iunie 2019, vocile autorizate ale APIA.

Conform sursei citate, în cazul acestor producători agricoli, se vor verifica respectarea normelor de ecocondiţionalitate, a cerinţelor minime şi specifice aferente schemelor de sprijin în sectorul vegetal şi în sectorul zootehnic.

Reprezentanții agenției au mai precizat că, din numărul total de fermieri verificaţi, 19.409 sunt incluşi în controlul pe teren prin metoda clasică, iar 46.914 fermieri în controlul pe teren prin metoda teledetecţie.

Suprafaţa totală controlată este de 1.936.094,70 de hectare, respectiv 1.395.801,18 hectare pentru controlul pe teren prin metoda clasică, iar 566.241,58 de  hectare pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie.

„Control aferent Campaniei 2019 este mai mic cu un număr de 6.880 de fermieri, faţă de Campania 2018”, precizează reprezentanţii APIA.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură are obligaţia ca, în perioada 1 iulie - 1 octombrie 2019, să efectueze controlul la faţa locului pentru cererile unice de plată eşantionate în acest scop.

Publicat în Finantari

De luni, 25 iunie 2019, fermierii pot solicita de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) adeverinţe prin care se confirmă că aceştia au depus cererea unică de plată pentru anul 2019 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă sau plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu şi/sau pentru măsurile de mediu şi climă.

Conform APIA, adeverinţele sunt eliberate şi pentru cei care intenţionează să acceseze credite în vederea finanţării activităţilor curente, de la instituţiile bancare şi non-bancare care au încheiat convenţii cu APIA.

„Potrivit convenţiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverinţă prin care confirmă că acesta a depus cererea unică de plată pentru anul 2019 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu şi/sau pentru măsurile de mediu şi climă - M10, M11, M13. De asemenea, prin adeverinţă se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafaţa determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenţiei, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenţiei şi că beneficiarul, la data emiterii adeverinţei, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condiţiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislaţia în vigoare”, conform sursei citate.

Valoarea creditului acordat fermierilor va fi de până la 85% din valoarea sumei calculate, conform adeverinţei eliberate de APIA.

În acest sens, Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

„Reamintim fermierilor că, potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 703/2013 pentru aprobarea condiţiilor în care se vor încheia convenţiile dintre instituţiile financiar-bancare şi nebancare şi APIA, în vederea finanţării de către acestea a activităţilor curente ale beneficiarilor plăţilor derulate de instituţia noastră în baza adeverinţelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 2%. În ceea ce priveşte comisioanele practicate de instituţiile finanţatoare, APIA atrage atenţia fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanţarea capitalului de lucru în vederea desfăşurării activităţilor curente, să analizeze cu atenţie sporită soluţiile de finanţare propuse de instituţiile financiar-bancare şi nebancare în ceea ce priveşte costul acestora, astfel încât să aleagă modalităţile de finanţare care răspund cel mai bine necesităţilor proprii”, mai precizează vocile autorizate ale instituţiei.

APIA precizează că toate convenţiile încheiate între Agenţie, instituţiile bancare şi nebancare şi Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR)/Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) vor fi postate pe propria pagină de Internet, în secţiunea Convenţii, Acorduri, Protocoale.

Publicat în Finantari

Anul trecut, țara noastră a obținut o producție de floarea-soarelui de 3,062 de milioane tone, mai mare decât cea din 2017 cu 149.947 tone, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS).

Ponderea cea mai mare în totalul obținut a fost contabilizată de județul Constanţa (9,7%), apoi de Brăila (8,2%), respectiv de Teleorman (7,5%).

Specialiștii INS au mai precizat că randamentul mediu la hectar s-a majorat în 2018 cu 124 kg/ha, până la un total de 3.041 kg/ha.

Concret, în anul agricol anterior, fermierii constănțeni au obținut 296.518 tone de floarea-soarelui (un plus de 37.908 tone); la un randament mediu la hectar de 3.715 kg, agricultori brăilenii au contabilizat 252.635 tone (în scădere de la an la an cu 24.359 tone) și o productivitate medie de 2.953 kg/ha, iar cei din Teleorman 228.300 tone (plus 53.841) la un randament mediu de 3.591 kg/ha.

Judeţele care au obţinut producţii medii mai mari la floarea-soarelui au fost Vaslui (+28,8%), Călăraşi (+23,2%), Constanţa (+22,2%), Mehedinţi (+21,6%) şi Teleorman (+18,1%), în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost înregistrate în Ilfov (-28,8%), Dâmboviţa (-28,9%), Bistriţa-Năsăud (-29,9%), Bihor (-32%) şi Prahova (-32,8%).

Suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui a crescut, anul trecut, în România, cu 0,9%, iar producţia cu 5,1%.

Potrivit datelor INS, 90,8% din suprafaţa totală cultivată cu floarea-soarelui, în Uniunea Europeană, a fost înregistrată în 2018 în cinci state membre, respectiv România, Bulgaria, Spania, Ungaria şi Franţa.

Anul trecut, România s-a situat pe primul loc în UE la suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui (circa o pătrime din suprafaţa totală cultivată cu floarea soarelui).

Totodată, aceste cinci ţări au realizat, în 2019, 90,5% din producţia totală de floarea soarelui din UE.

România a ocupat primul loc în ierarhia statelor membre, urmată de Bulgaria, Ungaria, Franţa şi Spania.

Publicat în Cultura mare

Emil Dumitru, președintele interimar al Federației Pro Agro, speră ca, din totalul de opt milioane de tone de cereale, cât reprezintă necesarul pieței indoneziene, trei milioane de tone să poată proveni din România, cu condiția ca autoritățile române să sprijine exporturile de materie primă.

„Piața indoneziană are o cerere de cereale din bazinul Mării Negre, este vorba de o miză destul de mare, de opt milioane de tone de cereale pe care partenerii de acolo au solicitat-o (n.r. - nevoia pe care o are Indonezia) și sper ca, din opt milioane de tone, trei milioane să provină din România. Eu cred că este, în primul rând, interesul nostru, ați văzut piața din Egipt, dacă ați observat comportamentul de anul trecut, traderii noștri au pierdut, practic, undeva la 800 de mii de tone anul trecut, este vorba de licitațiile cu cerealele cu grâu rusesc și din Ucraina”, a afirmat Dumitru, în cadrul conferinței Mediafax „Smart Agriculture”.

Șeful interimar al Pro Agro speră ca Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), laolaltă cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) să-i susțină pe fermierii români cu analizele de specialitate.

„Eu îmi doresc foarte mult, pentru că avem un grâu foarte bun, recunoscut pe piața mondială, să încercăm să deschidem cât mai multe piețe, dacă tot politica ministerului este vindem materie primă, atunci piața indoneziană poate fi o miză, dar, cel puțin, ministerul și ANSVSA să nu ne încurce, atât cerem, nimic mai mult, pentru că ne descurcăm, de la privat la privat se negociază destul de bine. Dar cerem sprijinul ăsta să putem face acele analize, astfel încât să putem să exportăm”, a adăugat oficialul Pro Agro.

La eveniment au participat reprezentați ai companiilor de tehnologie, oficiali MADR şi din agenţiile guvernamentale, precum și reprezentați ai asociaţiilor de fermieri.

Publicat în Piata agricola

Până la finele lunii aprilie, nu mai puțin de 9.740 de cereri unice de plată au fost depuse de beneficiari la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Brăila, a transmis marţi, 28 mai 2019, șefa biroului APIA brăilean.

Conform precizărilor directorului executiv al instituției citate, Daniela Militaru, în campania din 2018, la nivelul APIA Brăila se depuneau 13.940 cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 342.195 de hectare şi au fost autorizate la plată 98% dintre cereri.

Potrivit directorului APIA Brăila, citat de presa centrală, plăţile aferente cererilor unice de plată-campanie se fac cu respectarea termenului prevăzut de prevederile art.74, alin.1 din Regulamentul CE nr. 1306/2013, respectiv în perioada 1 decembrie - 30 iunie a anului calendaristic următor.

Sprijinul financiar acordat în cadrul schemelor şi al măsurilor de plăţi derulate de APIA este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Publicat în Finantari

Fermierul care face dovada încadrării în muncă a cel puțin doi beneficiari ai „Programului de stimulare a angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară” va primi de la stat 1.000 lei pentru fiecare astfel de persoană cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară, 750 lei pentru cele cu studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau al industriei alimentare și 500 lei pentru fiecare persoană fără studii, a decis Executivul de la București, joi, 23 mai 2019.

„Aprobăm un act normativ prin care sprijinim fermierii care creează locuri de muncă și angajează tineri, acoperind o parte importantă din cheltuielile cu forța de muncă. Astfel, cei care angajează cel puțin doi tineri cu studii superioare de specialitate vor primi, pentru fiecare angajat,1.000 de lei lunar. Sprijinul este de 750 de lei pentru fiecare angajat cu studii medii de specialitate sau absolvenți ai unor cursuri de formare profesională, iar pentru persoanele fără studii ajutorul din partea statului este de 500 de lei pentru fiecare persoană. Sumele necesare pentru acest ajutor așteptat de tinerii fermieri sunt deja asigurate în buget, prin urmare această măsură va produce efecte în scurt timp", a declarat premierul Viorica Dăncilă la începutul ședinței de Guvern.

În ședința Guvernului de joi, au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii 336/2018, privind aprobarea Programului de stimulare a angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

Actul normativ vine în sprijinul angajatorilor fermieri din agricultură, prin realizarea unui instrument de susținere financiară, care să ofere acestora posibilitatea de a angaja forță de muncă tânără în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

Tinerii beneficiari ai Programului trebuie să aibă studii de specialitate în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare, conform codurilor COR.

Pentru a beneficia de prevederile prezentei legi, angajatorii fermieri au obligația de a încheia cu tinerii beneficiari ai Programului contracte individuale de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni, potrivit prevederilor Legii 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Valoarea Programului corespunzătoare anului 2019 este de 30 de milioane lei și vizează acordarea unui sprijin financiar angajatorilor fermieri din agricultură, acvacultură şi industria alimentară, în vederea angajării tinerilor beneficiari ai Programului pe perioadă determinată sau nedeterminată, dar nu mai puţin de 12 luni, cu normă întreagă. În urma acestei măsuri se estimează că, în anul 2019, vor fi angajați 3.000 de tineri.

Prevederile actului normativ vor fi puse în aplicare de către Direcțiile pentru Agricultură județene și a municipiului București, prin numirea unui responsabil pentru gestionarea registrului unic privind „Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară”.

Înscrierea în program se poate face până la data de 31 decembrie 2020.

Publicat în Finantari

Miercuri, 15 mai 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a finalizat Campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2019, în cadrul căreia au fost înregistrate un număr de de 846.619 cereri, pentru o suprafață declarată la plată de 9.711.211,43 hectare.

În comparație cu anul 2018, numărul cererilor a scăzut ușor, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 194.695,83 ha, fapt care confirmă tendința de comasare a terenurilor.

În cazul județelor care au realizat un procent sub 100%, diferența se justifică prin depunerea cererilor în alte județe limitrofe.

UAT-urile cu cele mai multe cereri înregistrate sunt Suceava (46.475 cereri), Dolj (36.029 cereri), Bihor (35.446 cereri), Maramureș (33.822 cereri) și Botoșani (32.778 cereri).

În contrapartidă, județele cu cele mai mari suprafeţe solicitate la plată sunt Timiș (531.311,55 ha), Constanța (495.402,46 ha), Teleorman (426.105,87 ha), Dolj (423.721,1 ha) și Călărași (376.343,05 ha).

În perioada 16 - 31 mai inclusiv, la sediile Centrelor județene/locale APIA, fermierii pot depune modificări la Cererile Unice de Plată depuse în cadrul Campaniei 2019, fără penalităţi.

Reamintim că, în conformitate cu art. 1 din Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nr. 69/2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură are obligația ca, începând cu luna iunie 2019, să respecte întocmai următoarele etape, prezentate la lit. b), c), d) și e), astfel: în intervalul 1 iunie – 1 iulie 2019, se va efectua controlul administrativ, inclusiv controlul preliminar al cererilor unice de plată, eșantionarea acestora pentru controlul la fața locului, precum și transmiterea eșantioanelor; între 2 iulie – 1 octombrie 2019, se va efectua controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate în acest scop, iar controlul aferent al unor obligații/cerințe specifice, în iarna sau în primăvara anului următor; plata avansului pentru anul de cerere 2019 se va efectua în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2019, conform Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013, cu modificările și completările ulterioare; plata finală, ca diferență între cuantumul acordat în avans și cuantumul calculat pentru anul de cerere 2018, se va efectua între 2 decembrie 2019 - 31 martie 2020.”

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Publicat în Finantari

În condițiile în care proiectele depuse pe subMăsurile 16.4 și 16.4a din cadrul Programului Național de Dezvoltare 2014-2020 (PNDR 2020) de cooperare între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol sunt complexe, conducerea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a decis prelungirea perioadei de primire a cererilor de finanțare.

„Ca urmare a solicitărilor mai multor potențiali beneficiari, am decis să prelungim perioada de primire a cererilor de finanțare până la 30 iunie 2019, având în vedere faptul că proiectele sunt complexe și necesită mai mult timp pentru pregătirea documentației în vederea depunerii. Aceste linii de finanțare contribuie la consolidarea legăturilor dintre agricultură și producția alimentară. De asemenea, susținem asocierea între fermierii români care vor avea o forță mai mare pentru valorificarea producției. Obiectivul acestor subMăsuri este acela de a promova cooperarea între actorii locali, în scopul comercializării prin piețele locale a produselor agricole și pomicole prin intermediul lanțurilor scurte de aprovizionare”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, într-un comunicat de presă remis la redacție joi, 9 mai 2019.

Cererile pentru finanțarea cooperării dintre fermieri și microîntreprinderi, întreprinderi mici, ONG-uri, consilii locale sau unități școlare, sanitare, de agrement sau de alimentație, se depun până la data de 30 iunie 2019, ora 16:00. Pentru finanțarea acestor parteneriate există o alocare disponibilă de 4.744.665 euro pentru sectorul agricol (subMăsura 16.4) și de 6.668.484 euro pentru sectorul pomicol (subMăsura 16.4a).

Valoarea sprijinului acordat în cadrul subMăsurilor 16.4 și 16.4a este de maximum 100.000 euro, iar finanțarea este 100% nerambursabilă și se acordă pentru studii și planuri de marketing (maxim 10%*), pentru acoperirea costurilor de funcționare a cooperării (maxim 20%*), precum și pentru decontarea cheltuielilor de promovare a lanțului scurt de aprovizionare și a pieței locale (maxim 50%*), de creare sau de achiziționare a mărcii înregistrate (maxim 5%*), de protejare a mărcii înregistrate (maxim 5%*).

De asemenea, finanțarea se acordă și pentru etichetarea și ambalarea produsului, pentru aplicații software, pentru onorarii ale partenerilor sau ale colaboratorilor externi, pentru investiții în construcții, în echipamente, în utilaje și mijloace de transport, dar și pentru închirierea acestora.

Opt parteneriate

Conform sursei citate, în această sesiune de depunere, AFIR a primit, până în prezent, solicitări de finanțare a opt parteneriate, în valoare totală de 728.019 de euro, din care unul, în valoare de 100.000 de euro, este aferent sectorului pomicol. Beneficiarii din județele Cluj, Giurgiu, Hunedoara, Maramureș, Tulcea au depus la AFIR solicitări cu valori cuprinse între 32.000 de euro și maximul de 100.000 de euro pentru un proiect.

Un astfel de proiect, din Hunedoara, solicită finanțare pentru coagularea producătorilor din zona cetăților dacice sub un brand comun și constituirea unui lanț scurt de aprovizionare adresat turiștilor, pentru dezvoltarea unei platforme on-line și lansarea unei campanii de promovare a brandului, respectiv, pentru înființarea unui spațiu special de tip stand mobil destinat vânzării de produse locale.

Un alt proiect, depus în județul Tulcea, vizează promovarea și comercializarea produselor obținute din lapte de capră, iar în județul Cluj a fost propusă promovarea dovleacului copt românesc.

Beneficiarii eligibili care pot primi finanțare prin subMăsura 16.4 și 16.4a sunt parteneriatele constituite în baza unui Acord de cooperare din cel puțin un fermier sau un grup de producători sau o cooperativă care își desfășoară activitatea în sectorul agricol/pomicol și cel puțin un partener din categoriile: fermieri, microîntreprinderi și întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, consilii locale, unități școlare (inclusiv universitățile de profil), unitățile sanitare, de agrement și de alimentație publică.

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, iar pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții pot consulta gratuit pe site Ghidul solicitantului și anexele aferente, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată subMăsurilor 16.4 și 16.4a.

Publicat în Finantari

Stadiul depunerii Cererilor Unice de Plată în cadrul Campaniei 2019 relevă că în perioada 1 martie – 22 aprilie 2019 au fost depuse un număr de 586.801 cereri, pentru o suprafaţă de 3.575.320 hectare, transmite Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Depunerea Cererilor Unice de Plată în cadrul Campaniei 2019 se va încheia la data de 15 mai 2019, în conformitate cu prevederile OMADR 69/2019, iar cei care nu se prezintă până la acest termen nu vor beneficia de sprijinul financiar acordat de APIA.

„Fermierii sunt așteptați să se prezinte la Centrele județene/locale APIA la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite pentru a se putea utiliza eficient timpul rezervat pentru primirea Cererilor”, se menționează într-un comunicat de presă.
Materialele de informare referitoare la Campania de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2019 sunt disponibile pe pagina de început a site-ul APIA: www.apia.org.ro, la link-ul: http://www.apia.org.ro/ro/materiale-de-informare/materiale-de-informare-anul-2019

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 30