Aproximativ 50 la sută dintre producătorii agricoli care au depus cereri unice de plată la APIA Bistriţa-Năsăud, în campania care s-a încheiat în data de 15 mai 2018, au peste 60 de ani, iar două treimi din totalul solicitanţilor nu deţin mai mult de 5 hectare de teren agricol, anunțul fiind făcut miercuri, 16 mai 2018, de către conducerea filialei APIA Bistrița-Năsăud.

Datele existente până la această oră relevă faptul că centrele APIA ale județului au înregistrat în total 31.049 cereri de plată, cu 615 mai puţine decât în anul 2017, dar suprafaţa pentru care s-au cerut subvenţii a crescut cu peste 4.500 de hectare, ajungând la un total de 188.848,61 hectare teren agricol.

Cele mai multe cereri, peste 9.100, au fost preluate la centrul local Năsăud al APIA, care are arondate 18 primării de pe Valea Sălăuţei şi Valea Ilvelor.

Aceleași statistici ale APIA Bistrița-Năsăud spun că peste 14.000 dintre cei 31.049 de fermieri care au depus cereri au peste 60 de ani, fiind urmaţi de cei cu vârsta între 50 şi 60 de ani, în număr de 5.815, şi de cei care au între 40 şi 50 de ani, în număr de 5.750. Numărul solicitanţilor care au până în 30 de ani nu depăşeşte 1.500 de persoane.

Cu privire la suprafaţa pentru care se solicită sprijin, 20.401 solicitanţi deţin 1-5 hectare de teren agricol, 9.128 au între 5 şi 30 de hectare, iar cei care lucrează mai mult de 50 de hectare şi chiar peste 100 de hectare sunt în număr de aproximativ 300.

Publicat în România Agricolă

Potrivit ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc miercuri, 16 mai 2018, la București, în Campania 2018, fermierii români au depus peste 855.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017.

„Peste tot în ţară, am înregistrat o depăşire a suprafeţei faţă de anul trecut. Această depăşire este substanţială şi anul acesta atinge cifra de 250.000 de hectare. (...) A scăzut numărul de cereri cu circa 17.500, dar a crescut suprafaţa, iar ceea ce se poate explica este că terenul a plecat către exploatare şi asistăm la o creştere a numărului de exploataţii faţă de alţi ani. A crescut, de asemenea, numărul celor care au depus cereri pentru animale. Astfel, prin depunerea de cereri am ajuns să atingem cifra de referinţă de 9,7 milioane de hectare pe care am avut-o în calculaţia UE privind subvenţiile pe unitatea de suprafaţă. Anul trecut, s-a reuşit o depăşire cu 218.000 de hectare faţă de 2016, iar în 2017 s-a depăşit cu 250.000 de hectare faţă de 2017, ceea ce înseamnă peste 450.000 de hectare. Înseamnă bani în plus la fermieri, bani aduşi de la UE pentru ţară, bani care asigură prin folosirea judicioasă a lor sporirea randamentelor la unitatea de suprafaţă şi pe cap de animal, dar şi capitalizarea fermierilor”, a precizat oficialul MADR.

De asemenea, el a adăugat că țara noastră este singura din Uniunea Europeană (UE) care a încheiat depunerea cererilor de plată până în data de 15 mai 2018, în condiţiile în care deţine peste 36% din exploataţiile existente în UE.

„Suntem singura ţară din Uniunea Europeană care a încheiat acest greu şi important proces până pe data de 15 mai, în condiţiile în care România deţine peste 36% din exploataţiile existente în UE. Un volum imens de muncă. Toţi din APIA şi de la Direcţiile Agricole nu au avut sâmbătă şi duminică libere, nu au ştiut de 1 Mai sau de sărbători. Au fost la muncă tot timpul pentru a înregistra cererile şi pentru a se achita de obligaţii şi de misiunea pe care o avem de îndeplinit, care este cel mai important obiectiv din programul de guvernare: a da subvenţiile la timp. Respirăm uşuraţi acum şi ne gândim la celelalte etape pe care trebuie să le desfăşurăm la timp, în aceeaşi notă de seriozitate, în acelaşi ritm şi într-o solidaritate deplină. Nu există niciun fermier care să fi rămas în afara sistemului şi nu există niciun judeţ care să nu se fi încadrat în parametrii stabiliţi”, a mai spus Daea.

Acesta a precizat că ultimul fermier care a depus cererea a fost pe 15 mai, la ora 23:32, iar la ora 24:00 a dispus „încheierea unui proces extrem de important pentru ţară”.

„Astăzi, la ora 2:00, am încheiat dialogul cu ţara discutând prin videoconferinţă cu fiecare judeţ privind stadiul depunerii cererilor, astfel încât fermierii români să poată avea subvenţiile la timp. Am început videoconferinţa la orele 24:00, iar prima întrebare a fost dacă există vreun fermier care se află în fluxul de înregistrare a cererii, dacă există la vreun centru local la care se aşteaptă să se depună cererea. Din datele luate a rezultat că ultimul fermier care a depus cererea a fost la ora 23:32. Asigurându-ne că nu mai există niciun fermier la centrul local sau judeţean pentru a-şi înregistra cererea, la orele 24:00 am dispus încheierea acestui proces extrem de important pentru ţară”, a explicat ministrul Agriculturii.

Anul trecut, în campania de depunere desfăşurată în perioada 1 martie - 15 mai au fost depuse 884.464 de cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane de hectare, iar anul acesta au fost 855.000 de cereri depuse, iar suprafaţa pentru care s-au cerut subvenţii a ajuns la 9,7 milioane de hectare.

Publicat în Finantari

Peste 50 de procente din cei 866.000 de fermieri care au depus cereri unice de plată la APIA în Campania 2018 sunt fermieri de peste 60 de ani, iar din aceştia, 4.224 au vârste cuprinse între 91 şi 100 de ani, a anunţat, miercuri, 16 mai 2018, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, într-o conferinţă de presă care a avut loc la sediul instituției.

Șeful MADR a adăugat că este pentru prima dată când se poate şti exact vârsta fermierilor, după depunerea cererilor în sistem, iar aceste date vor fi analizate pentru elaborarea politicilor agricole în sector.

„Am socotit necesar să vă prezentăm astăzi, chiar pentru prima dată, date exacte privind vârsta fermierilor, care este extrem de important de analizat, pentru a şti încotro o luăm, ce măsuri trebuie să compunem, ce instrumente trebuie să realizăm, ce mecanisme trebuie să creăm, în aşa fel încât în agricultura ţării lucrurile să se desfăşoare corect, cu o perspectivă sigură, având în vedere obligațiile pe care le avem și complexitatea sectorului de care ne ocupăm. Din nefericire, din cei 866.000 de solicitanţi, practic 866.000 de cereri unice, solicitanții cu vârsta de peste 60 de ani adună la un loc 453.630 de fermieri. Analizând pe grupe de vârstă, constatăm o accentuare a numărului de fermieri, cu alte cuvinte, a creșterii numărului de fermieri care au vârsta de peste 60 de ani”, a precizat Daea.

Potrivit sursei citate, dintre cei 453.630 de fermieri cu vârsta de peste 60 de ani, 223.994 sunt în categoria 61 - 70 de ani, 161.198 între 71 şi 80 de ani, 64.205 fermieri sunt între 81 şi 90 de ani, iar grupele de vârstă sub 60 de ani „nu au o dinamică pozitivă”.

„Avem şi fermieri cu vârste cuprinse între 91 şi 100 de ani, un număr de 4.224. Din nefericire, grupele de vârstă ale fermierilor sub 60 de ani nu au o dinamică pozitivă. Sub 20 de ani avem doar 1.023 de fermieri, între 21 şi 30 de ani - 35.046, între 31 şi 40 de ani - 75.915, între 41 şi 50 de ani - 149.226 fermieri, iar între 51 şi 60 de ani sunt 161.023. Iată un domeniu în care trebuie să abordăm cu multă atenţie, cu mult echilibru, profilul politicilor agricole în perspectiva post-2020. Lucrăm atent. Structurile de specialitate din minister au lucrat, lucrează și vor lucra la politicile agricole specifice României, stării de fapt, având în vedere aceste elemente şi altele, structurate pe date exacte, nu pe sondaje, pentru a profila politici de viitor pentru agricultura Ţării Româneşti”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Daea a anunţat că până la data de 1 iunie se vor face verificările administrative în urma cererilor depuse de fermieri până la data de 15 mai, între 1 iunie şi 1 iulie se vor face şi se vor transmite eşantioanele, iar din 1 iulie şi până la 1 octombrie se va realiza controlul în teren în aşa fel încât toate datele să fie procesate, iar pe 16 octombrie va începe plata avansului.

Fermierii români au depus în perioada 1 martie - 15 mai a.c. peste 855.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017, în timp ce anul trecut au fost depuse 884.464 de cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane de hectare.

Publicat în Știri interne

Cu toate că numărul producătorilor agricoli din județul Alba care au depus cereri unice de plată în Campania 2018 a înregistrat o uşoară scădere, suprafaţa totală pentru care fermierii au solicitat subvenţii este în creştere, faţă de anul precedent.

Conform informaţiilor prezentate miercuri, 16 mai 2018, într-o conferinţă de presă comună a conducerii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) - Centrul Judeţean Alba și, respectiv, a Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Alba, au depus cereri pentru obţinerea subvenţiilor 22.713 fermieri, care au declarat o suprafaţă totală de aproape 213.000 de hectare.

Concret, faţă de campania anterioară, a crescut suprafaţa cu 7.451 de hectare. Procentual, raportat la datele de anul trecut, suprafaţa este de 103,63%, iar ca prezenţă a fermierilor, de 98,77%. Anul trecut, au fost înscrişi cu cereri un număr de 22.997 de fermieri.

„Având în vedere că suprafaţa a crescut, e posibil ca micii fermieri să fi dat terenuri la marii fermieri”, a declarat directorul APIA Alba, Cătălin Olariu, citat de presa centrală și de cea locală.

La rândul său, șeful Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Alba, Gheorghe Lazea, a menţionat că mulţi dintre fermieri nu s-au prezentat la data la care fuseseră programaţi pentru a-şi depune cererea. Unii dintre aceştia au fost înştiinţaţi şi de trei-patru ori de către angajaţii DAJ să se prezinte la centrele APIA.

„Au fost peste 12.000 de fermieri care nu s-au prezentat la data programării. Au fost câteva mii care au fost anunţaţi şi de mai multe ori”, a precizat acesta.

Tot miercuri, 16 mai 2018, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ministrul Petre Daea menționa că tendința aceasta se păstrează și la nivel național. Astfel, spunea Daea, în afară de un singur județ, în toate celelalte au fost înregistrate depășiri ale suprafețelor pentru care au fost depuse cereri.

Publicat în Finantari

În mesajul său transmis prin portavocea prezidențială - consilierul Cosmin Marinescu - președintele României, Klaus Werner Iohannis, nu a amintit nimic despre scandalul iscat prin înaintarea la CCR a sesizărilor de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, precum și asupra Legii privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol de luni, 7 mai 2018, dar a vorbit de potențialul uriaș din agricultură!

Astfel, conform spuselor șefului de la Cotroceni, țara noastră beneficiază de un potenţial uriaş în agricultură, iar în acest domeniu este nevoie de stimularea producţiei şi a antreprenoriatului, a fost mesajul transmis miercuri, 9 mai 2018, de Iohannis, cu ocazia evenimentului organizat de Pro Agro la Poiana Braşov.

„România beneficiază de un potenţial uriaş în agricultură, care este însă insuficient valorificat şi departe de a primi sprijinul de care are nevoie. Avem datoria să transformăm acest potenţial, în mod inteligent şi durabil, într-un adevărat atu naţional. La începutul secolului trecut eram cunoscuţi drept «grânarul Europei», iar în prezent suntem importatori neţi de produse alimentare. Este un fapt greu de acceptat, în condiţiile în care ţara noastră deţine a şasea cea mai mare suprafaţă agricolă din Uniunea Europeană”, afirmă președintele în mesajul transmis de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu, citat de Agerpres.

K.W.I. a mai adăugat că agricultura reprezintă un domeniu-cheie al economiei României, care are nevoie de schimbări structurale profunde.

„O direcţie importantă trebuie să vizeze schimbarea statutului actual de importator net în domeniul agroalimentar. Pentru aceasta, însă, trebuie încurajate şi sprijinite lanţurile de producţie competitive, aici, în ţară”, menționează Iohannis.

Preşedintele a mai adăugat că, anul trecut, pe fondul politicilor axate aproape exclusiv pe stimularea intensă a consumului, țara noastră a înregistrat un deficit comercial total de 13 miliarde de euro, din care două miliarde de euro reprezintă deficitul comercial generat de produsele agroalimentare.

„Este păgubos pentru România să rămânem în această logică risipitoare, orientată exclusiv pe termen scurt. Pentru a avea performanţe sustenabile în agricultura şi economia noastră, politicile economice trebuie axate, în principal, pe stimularea producţiei şi a antreprenoriatului, care să renască activitatea economică şi în mediul rural. Această orientare este esenţială pentru revigorarea satului românesc şi pentru prosperitatea comunităţilor rurale. Este deosebit de importantă încurajarea iniţiativei antreprenoriale în agricultură, în special din partea tinerilor”, spune el.

Şeful Cotroceniului a mai precizat că trebuie construite programe care să încurajeze reîntoarcerea familiilor de români din străinătate şi care să stimuleze investiţiile acestora în mediul rural.

„Prin încurajarea asocierii, prin promovarea agriculturii bio, prin sprijinirea înfiinţării de centre de colectare regionale pentru aprovizionarea reţelelor de retail cu produse româneşti, prin folosirea tuturor oportunităţilor oferite de fondurile europene, agricultura românească poate deveni un veritabil vector al dezvoltării noastre economice”, arată Iohannis.

El a menţionat, de asemenea, că în actualul exerciţiu financiar european, România beneficiază de peste 20 de miliarde de euro fonduri europene, care pot contribui la competitivitatea agriculturii româneşti şi la dezvoltarea mai echilibrată a zonelor rurale, dar că pentru aceasta priorităţile guvernamentale şi eforturile fermierilor trebuie să fie convergente.

„Săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget multianual al Uniunii Europene post-2020. România va susţine menţinerea unor alocări semnificative pentru Politica Agricolă Comună, care trebuie să rămână una puternică, echilibrată şi orientată către viitor, capabilă să ofere bunăstare tuturor cetăţenilor europeni”, a conchis Iohannis.

Potrivit statisticilor prezentate de fermierii români cu o zi în urmă, investițiile în sectoarele de creștere a porcilor și a păsărilor sunt foarte necesare și urgente, întrucât România este dependentă de importul de carne de porc, carne de pasăre și ouă consum.

În anul 2017, țara noastră a importat 250.000 de tone de carne de porc, adică echivalentul a trei milioane de porci, 160.000 de tone carne de pasăre și 163 milioane ouă consum. De asemenea, România este dependentă de materialul biologic care se crește în aceste ferme, astfel, în anul 2017 s-au importat peste un milion de capete de purcei pentru îngrășat și aproximativ 20% din materialul biologic necesar fermelor avicole.

Publicat în Știri interne

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Brăila face apel la întârziați, mai exact la cei care nu au înaintat dosarele, să se prezinte la data şi ora menţionate în invitaţiile trimise din timp de către instituţie, în condițiile în care termenul-limită expiră pe 15 mai 2018.

Până la această oră, din cei circa 14.300 de producători agricoli programaţi să vină cu Cererea Unică de Plată, doar 11.300 au dat curs invitaţiei, solicitările acestora vizând o suprafaţă agricolă de 183.000 hectare, chiar dacă programul de lucru al instituţiei a fost prelungit pentru a oferi şansa tuturor producătorilor agricoli să se încadreze în termen.

Sprijinul financiar acordat în cadrul schemelor şi măsurilor de plăţi derulate de APIA este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

În Campania de depunere a Cererilor Unice de Plată din 2017, până la expirarea termenului-limită, pe județul Brăila au fost înregistrate 14.275 de cereri, pentru o suprafaţă totală de 334.050 de hectare, iar în 2016 au fost înregistrate 14.934 de cereri, pentru 332.091 de hectare.

Publicat în Finantari

Potrivit estimărilor conducerii DAJ Olt, înfiinţarea culturilor de primăvară se va încheia săptămâna aceasta, vocile autorizate ale instituției precizând pentru presa centrală că deşi campania de primăvară a început cu întârziere din cauza vremii nefavorabile, producătorii agricoli au reuşit să semene la timp.

În ultimele două-trei săptămâni, vremea a fost bună, iar fermierii din judeţul Olt au o dotare foarte bună cu utilaje, ce le-a permis să semene repede, spun oficialitățile județene. Deja, la floarea-soarelui s-a încheiat semănatul pe întreaga suprafaţă propusă, la porumb a fost semănată peste 90% din suprafaţa propusă şi în câteva zile se încheie. Nu este întârziat nici porumbul, se folosesc hibrizi cu perioadă mai scurtă de vegetaţie.

De doi-trei ani, în județ au început să apară şi culturi mai puţin întâlnite în zonă, respectiv năut, circa 800 de hectare cultivate în zona de sud şi lavanda, circa 50-60 de hectare cultivate atât în zona de sud, cât şi în localităţile Bobiceşti şi Bîrza.

În Olt, cele mai întinse culturi sunt de grâu (129.000 de hectare), porumb (98.000 de hectare), floarea-soarelui (76.500 de hectare), rapiţă (26.500 de hectare).

Publicat în Cultura mare

Mai bine de 1.450 de hectare din judeţul Tulcea, livezi şi culturi agricole, au fost afectate în proporţie de peste 30% în ultimele luni, din cauza ploilor îngheţate şi a băltirilor apărute pe fondul precipitaţiilor şi al nivelului ridicat al Dunării, potrivit unor hotărâri ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă adoptate joi 3 mai 2018.

Producătorii agricoli din nouă unităţi administrativ-teritoriale, municipiul Tulcea, oraşul Isaccea şi comunele Frecăţei, IC Brătianu, Nalbant, Ostrov, Pardina, Smârdan şi Valea Nucarilor, au înregistrat, în perioada 1-31 martie, pagube în valoare totală de 1.274.030 lei, după ce suprafaţa totală deţinută, de 911,42 hectare, a fost afectată în proporţie de peste 30%.

Totodată, a fost afectată în proporţie de peste 30% o suprafaţă totală de 543,3 hectare cultivate deţinută de persoane fizice din comuna Smârdan şi din municipiul Tulcea, cea mai mare suprafaţă, respectiv 540 de hectare, aflându-se în comuna Smârdan.

Situaţia centralizată privind pagubele înregistrate în judeţul Tulcea în urma fenomenelor hidro-meteorologice din ultimele luni va fi transmisă Ministerului Agriculturii, care urmează să decidă dacă persoanele afectate de pagube vor primi despăgubiri.

Nivelul Dunării a depăşit cota de atenţie pe raza judeţului Tulcea încă din data de 16 martie a.c., iar curţile câtorva sute de gospodării, precum şi terenuri arabile şi păşuni din diferite zone ale judeţului, inclusiv din Delta Dunării, au fost inundate în urma infiltraţiilor apărute în diguri.

Conformt măsurătorilor efectuate de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, nivelul fluviului a scăzut în ultima perioadă, însă s-a menţinut, joi dimineaţa, peste cota de atenţie.

Pentru a preveni apariţia unor probleme cauzate de nivelul ridicat al Dunării, autorităţile au instituit restricţii de tonaj şi viteză pe unele drumuri judeţene şi drumuri naţionale, unele dintre ele menţinându-se şi în prezent.

De asemenea, toate navele care tranzitează sectorul românesc al Dunării au obligaţia de a reduce viteza până la limita producerii de valuri, potrivit deciziei luate vineri, 22 martie, de Administraţia Fluvială Dunărea de Jos (AFDJ), pentru protejarea digurilor localităţilor riverane fluviului.

Publicat în Știri interne

Curtea de Conturi Europeană (ECA) desfășoară în prezent un audit al instrumentelor de gestionare a riscurilor și a crizelor prevăzute de Politica Agricolă Comună (PAC), a anunțat instituția prin intermediul unui comunicat de presă.

Auditorii vor examina dacă măsurile existente abordează în mod eficace și eficient problema pierderilor de venituri ale fermierilor cauzate de amenințări, cum sunt condițiile meteorologice extreme, epidemiile și unele decizii politice, precum embargoul impus de Rusia la importurile provenite din UE.

Auditul se va axa pe instrumentele de gestionare a riscurilor care au fost concepute pentru a transfera o parte din riscurile cu care se confruntă fermierii către terțe părți, cum ar fi societățile de asigurare și fondurile mutuale, precum și pe „măsurile excepționale” care vin în ajutorul fermierilor aflați într-o situație de criză precum un dezechilibru al pieței, o boală la animale sau pierderea încrederii consumatorilor.

„Pierderile la nivel de producție și deciziile de natură politică, cum ar fi embargoul impus de Rusia la importuri, afectează în mod direct veniturile fermierilor”, a declarat Samo Jereb, membru ECA, responsabil de acest audit. „Date fiind constrângerile legate de bugetul UE și noile priorități avute în vedere, precum și numărul tot mai mare de evenimente meteorologice extreme, cadrul de gestionare a riscurilor și a crizelor în domeniul agriculturii trebuie să fie unul solid și coerent”.

În cadrul auditului, vor fi supuse atenției evaluările realizate de Comisia Europeană (CE) cu privire la nevoile existente în materie de gestionare a riscurilor și de soluționare a crizelor. Se va evalua dacă instrumentele de gestionare a riscurilor și a crizelor sunt bine integrate și coordonate atât între ele, cât și cu măsurile de la nivel național. Auditul va include, de asemenea, o analiză a modului în care are loc în practică gestionarea riscurilor la nivelul UE, precum și o analiză a măsurilor excepționale instituite pentru sectorul fructelor și legumelor ca urmare a embargoului impus de Rusia cu privire la importurile aferente.

Sunt planificate vizite de audit în mai multe state membre, auditorii urmând să poarte discuții cu autoritățile de management și cu agențiile de plăți din domeniul PAC, precum și cu principalele părți interesate, de exemplu, societăți de asigurare și fonduri mutuale. Se estimează că raportul rezultat în urma auditului va fi publicat la mijlocul anului 2019.

Suma totală a cheltuielilor publice (finanțare din partea statelor membre și cofinanțare din partea UE) care a fost alocată pentru asigurări, fonduri mutuale și stabilizarea veniturilor, în contextul programării privind dezvoltarea rurală pentru perioada 2014 - 2020, se ridică la 2.500 de milioane de euro.

Cheltuielile suportate de UE în perioada 2015 - 2017 în scopul măsurilor excepționale din cadrul sectorului fructelor și legumelor s-au ridicat la 459 de milioane de euro.

Publicat în Comunicate

Într-o discuție avută cu Antonio Tajani, președintele Parlamentului European (PE), vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (COMAGRI), Gabriela Zoană, a reiterat ideea potrivit căreia pentru țara noastră este importantă reducerea decalajelor între fermierii din diferitele state membre, precum și nevoia de a găsi variante pentru susținerea în continuare a marilor fermieri, în contextul în care una dintre cele trei propuneri vehiculate la Bruxelles sunt de a plafona plățile către agricultori la suma de 60.000 de euro.

Într-o declarație transmisă recent presei, Zoană a precizat că a susținut și susține în continuare poziția României la Bruxelles, menținerea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) la același nivel și susținerea sistemului plăților directe, fără plafonare, iar dacă va fi impusă prin decizia majoritară plafonarea, aceasta să fie lăsată la dispoziția statelor membre/plafonarea voluntară.

„România va fi în continuare favorizată de Politica Agricolă Comună (PAC) și după 2020. Fermierii mici și mijlocii vor fi favorizați, dar va trebui să găsim variante pentru susținerea în continuare a marilor fermieri”, a spus vicepreședintele COMAGRI.

În cadrul acestor demersuri, europarlamentarul român a avut în luna martie o întâlnire cu Antonio Tajani, președintele Parlamentului European (PE), căruia i-a prezentat poziția României în cadrul negocierilor care urmau să aibă loc și i-a solicitat ca viitoarea PAC să țină cont de specificitatea agriculturii românești.

În plus, comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, a avut mai multe discuții cu europarlamentarul Gabriela Zoană, toate vizând poziția României pentru viitoarea PAC.

Cu ocazia discuției cu Tajani, Gabriela Zoană a punctat necesitatea menținerii bugetului PAC, fără conceptul de cofinanțare națională.

„După cum știți, domnule președinte, România deține una dintre cele mai mari suprafețe agricole din Uniunea Europeană. Menținerea PAC este extrem de importantă pentru a susține producția la nivelul Europei, pentru a o valorifica și pentru a limita, pe cât posibil, importurile din afara Uniunii Europene. Vă solicit, pe această cale, sprijinul pentru menținerea bugetului PAC și al celor doi piloni, pentru menținerea plăților directe fără cofinanțare națională și pentru continuarea plăților SAPS. Pentru România este importantă reducerea decalajelor între fermierii din diferitele state membre”, a precizat eurodeputatul S&E.

Miercuri, 2 mai 2018, este planificată prezentarea de către Comisia Europeană (CE) a variantei de buget propusă pentru perioada post-2020, iar în data de 30 mai 2018, la Strasbourg, vor fi prezentate propunerile de reformă.

Înainte de acest moment decizional, discuțiile purtate la nivel european lăsaseră loc unor speculații în ceea ce privește bugetul PAC, un buget care la acest moment reprezintă aproximativ 38 la sută din bugetul total al Uniunii Europene (UE).

Conform documentului de presă transmis de europarlamentarul Gabriela Zoană, nu au fost puțini cei care au susținut diminuarea masivă a fondurilor destinate acestei zone, iar cel mai dur scenariu prezentat inițial de CE prevedea o scădere chiar și de 30 de procente a fondurilor alocate PAC 2020.

Negocierile se îndreaptă în acest moment către trei direcții principale și este extrem de probabil ca miercuri, 2 mai 2018, CE să prezinte următoarele principii pe care va fi construit bugetul PAC 2020:

1) Sprijinirea micilor fermieri și a tinerilor fermieri și limitarea plăților directe la 60.000 Euro/beneficiar/an - CE are în vedere o limitare a plăților directe către toți fermierii la suma de 60.000 Euro/beneficiar/an. Acesta este un scenariu care NU va afecta fermierii de mărime medie și mijlocie dar va afecta marile exploatări agricole. În plus, micii fermieri vor fi considerați prioritari și vor fi sprijiniți printr-un mecanism care este gândit ca fiind complementar actualului sistem, inclusiv prin suport european și național oferit pentru a înțelege și aplica managementul riscului în agricultură, în ceea ce privește producția și desfacerea produselor agricole. În România, ponderea o dețin micii fermieri, acesta fiind un motiv pentru care în acest scenariu va exista un impact mai redus în țara noastră față de alte țări europene, cu o agricultură mai dezvoltată și mai tehnologizată.

Cu toate acestea, în viziunea europarlamentarului Gabriela Zoană trebuie protejați și cei cei care dețin mari exploatări agricole, context în care trebuie gândit un mecanism prin care fondurile europene să fie direcționate și către marii fermieri, peste acel plafon gândit de Comisia Europeană pentru plățile directe. În acest fel s-ar putea proteja atât producția agricolă, cât și veniturile din exporturile agricole, menținându-se competitivitatea României pe plan extern. În contextul în care majoritatea statelor membre vor fi în favoarea plafonării, europarlamentarul român consideră că ceea ce ar putea să obțină România este o plafonare voluntară, lăsarea la latitudinea statelor membre să decidă asupra plafonării;

2) Existența a nouă principii de bază a viitoarei PAC - a) Sprijinirea fermelor și exploatărilor agricole viabile pentru creșterea securității alimentare în UE; b) Creșterea competitivității și a orientării producției pe nevoile pieței de desfacere; c) Îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului alimentar; d) Creșterea contribuției agriculturii la îmbunătățirea condițiilor climatice; d) Promovarea dezvoltării sustenabile și managementul eficient al resurselor naturale; e) Conservarea naturii și conservarea peisagistică; f) Atragerea tinerilor către sectorul agricol; f) Creșterea numărului locurilor de muncă în agricultură, a incluziunii sociale și dezvoltarea economică a zonelor rurale dependente de agricultură; g) Satisfacerea nevoilor și așteptărilor societății în ceea ce privește alimentația;

3) Identificarea variantei optime de ajustare a contribuțiilor sau reducerea fondurilor către alte sectoare pentru a nu exista tăieri semnificative ale bugetului viitoarei PAC.

În ceea ce privește negocierea pe viitoarea propunere bugetară, la momentul acesta există două direcții de negociere ca urmare a Brexit-ului: diminuarea bugetului sau mărirea contribuției statelor membre. Franța, Italia și Germania au căzut de acord să se mărească procentual contribuția statelor membre, astfel încât să nu existe reduceri ale bugetului PAC, însă țările nordice, mai puțin interesate de acest sector, se opun deocamdată. Discuțiile se poartă în contextul în care Brexit a diminuat bugetul UE cu peste 12 miliarde euro, iar prioritățile CE sunt securitatea, migrația și apărarea.

În acest moment există două mari curente de opinii. Primul este acela în care CE gândește un scenariu în care statele membre să își mărească procentual contribuția la bugetul UE cu 0,1%, scenariu în care PAC și politica de coeziune vor suporta reduceri ale bugetului cu 5-6% (un procent oricum mult mai redus decât acel scenariu de tăiere cu 30% a fondurilor). Al doilea curent de opinie vine de la PE, un scenariu în care contribuția statelor membre să se mărească cu 0,3-0,4%, dar să nu existe tăieri ale fondurilor destinate agriculturii. Desigur, negocierile între statele membre, Parlament și Comisie vor stabili cuantumul exact al acestor propuneri.

„România trebuie să își apere punctul de vedere care a rezultat în urma Consultărilor Naționale pe tema viitoarei Politici Agricole Comune în cadrul negocierilor dure care urmează, iar Gabriela Zoană, în calitate de vicepreședinte AGRI, comisie care va fi în prim planul negocierilor bugetului viitoarei PAC, va juca un rol extrem de important”, se mai menționează în documentul de presă.

Publicat în Ultimele noutati
Pagina 1 din 23