Plățile pe suprafaţă acordate fermierilor începând cu data de 16 octombrie 2018 reprezintă un lucru separat față de sumele plătite drept corecţii din 2016 pentru circa 93.000 de fermieri, în contul celor 16 milioane de euro despre care se spunea că au fost pierduţi, a explicat, marţi seară, la TVR 1, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Din 2016, trebuia să introducem în sistem o corecţie financiară, prin care ar fi avut peste 2.000 de euro ca sumă ce i se cuvin în condiţiile în care este fermier, avea deci o anumită corecţie şi sistemul respectiv trebuia să răspundă. Acest lucru i-a afectat pe unii cu anumite sume care s-au pierdut atunci, în total 16 milioane de euro. Au fost afectaţi în jur de 93.000 de fermieri. Ce am făcut noi? Ne-am dus pe firul banilor respectivi, am motivat, ne-am dus la Uniunea Europeană, am luat banii, am creat sistemul şi practic acum le dăm banii. Deci, bani care se considerau pierduţi. Ce s-a scris în presă este o interpretare răutăcioasă şi pe care vreau să o scot din discuţie. Sunt banii pe care trebuiau să îi aibă fermierii din 2016. Aceşti bani s-au recuperat, s-au dat acum. În fluxul de plăţi sunt anumite corecţii, care înseamnă mecanisme pe care le-au creat la nivelul Uniunii Europene. Au fost oameni care au încasat mai puţini bani, dar nu are treabă cu subvenţia actuală, cu plăţile actuale. Sunt nişte sume suplimentare. Vorbim despre corecţii din urmă, iar subvenţiile de azi sunt altceva. Vreau să-i asigur pe fermieri că ministrul Daea, cât va fi ministru, va lua toţi banii de la Uniunea Europeană şi îi va da la timp fermierilor, indiferent de greutăţi, care sunt enorme”, a explicat ministrul de resort la emisiunea România9.

Acesta a adăugat că 866.000 de fermieri vor primi avansul de 70% pe subvenţiile cuvenite până la 1 decembrie 2018, urmând ca după această dată să fie achitată şi diferenţa de bani (lichidarea sau plata regulară).

„Toţi cei 866.000 de fermieri vor primi până la 1 decembrie avansul de 70% din suma totală care le revine pe suprafaţa cultivată. Deci, din 200 de euro la hectar, în funcţie de suprafaţa specifică, ar fi 140 de euro pe hectar. Uniunea Europeană îţi dă voie să plăteşti doar 50% ca avans, dar noi am mers la Uniunea Europeană unde am justificat că e o situaţie grea, că se lucrează greu, că este secetă. Astfel, României, ca şi altor state, a fost dată această decizie din partea DG Agri (n.r. - de a acorda 70% ca plată avans pe suprafaţă). Dăm subvenţiile până la 1 decembrie, iar de la 1 decembrie începem să dăm plata regulară, toţi banii, la timp şi fără echivoc. Fermierul român, indiferent de ce suprafaţă are, se va prezenta o singură dată la APIA pentru depunerea cererii. Toamna a fost bună din punctul de vedere al adunării recoltei. Un an capricios, dar cu rezultate bune. Restul banilor va veni de la 1 decembrie şi mi-am făcut un program, astfel încât anul acesta să dăm peste 1,5 miliarde de euro ca subvenţii în perioada aceasta grea pentru realizarea însămânţărilor”, a mai declarat Daea.

Potrivit ministrului, nu mai puțin de 102.640 de fermieri primeau avansul din subvenții la primele ore ale dimineții de 16 octombrie a.c.

„Nu am dormit absolut deloc. Programul pentru subvenţii este un obiectiv al Guvernului pentru a da la timp subvenţiile fermierilor. Data de 15 octombrie a fost asumată, iar avansul a început să fie dat la cumpăna nopţii de 16 octombrie, la primul minut după miezul nopţii. Un program bine aranjat ca un fermoar, dinte cu dinte. La orele 6:00 dimineaţă am dat drumul şi banii au plecat către 102.640 de fermieri”, a subliniat Petre Daea.

Plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă, este în prezent de 102,5 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha şi 5 ha, inclusiv - 5 euro/ha şi peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv - 50,3 euro/ha, plata pentru înverzire - 58,2 euro/ha şi plata pentru tinerii fermieri - 25,8 euro/ha. Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafeţelor determinate.

Pentru speciile ovine/caprine, plăţile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56,1 milioane de euro, urmând să se stabilească şi cuantumul pe cap de animal.

Fermierii români au depus în perioada 1 martie - 15 mai a.c. peste 866.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017, în timp ce anul trecut au fost depuse 884.464 cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane hectare.

Plafonul alocat României pentru plăţile directe, prevăzut în regulamentul Comisiei Europene, este 1,912 miliarde de euro pentru campania din 2018.

Plăţile se fac în lei, utilizând cel mai recent curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectiv 4,6638 lei/euro.

Publicat în Finantari

În situația în care s-ar putea decide plafonarea subvențiilor, țara noastră nu ar putea crea o masă critică necesară schimbării stării de fapt, a declarat luni, 8 octombrie 2018, președintele Federației Naționale „Pro Agro”, Emil Dumitru, cu ocazia evenimentului organizat de Ziarul Financiar, intitulat „Agricultura, sol fertil pentru dezvoltarea economică a României”.

Acesta a adăugat că viitorul bugetului pe Politica Agricolă Comună (PAC) depinde şi de negocierile post-Brexit ce au loc la ora actuală.

„Nu trebuie să ne ferim de a face şi un scenariu negativ legat de viitorul bugetului pe Politica Agricolă Comună. Deunăzi, m-am văzut cu domnul Michel Barnier (n.r. - negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit) care nu era aşa de entuziasmat pe ce înseamnă negocierile post-Brexit, pentru că, de fapt, nu 10,2 miliarde de euro vor dispărea anual din bugetul Uniunii Europene, ci 14,8 miliarde de euro. Acele scăderi de 5% şi 4% din bugetul pe Politica Agricolă Comună s-ar putea să fie mult mai mari. Trebuie să discutăm foarte serios pe plafonare. Sigur că, dacă se va face, România oricât de mult s-ar opune, n-ar putea să creeze o masă critică. Din păcate, România nu a avut o strategie de a-şi reprezenta interesele într-un mod în care să poată să impună o masă critică de blocaj. În Grupul de la Vişegrad, România are doar statut de observator, adică avem doar rolul de aplaudaci la ceea ce spun ceilalţi, şi spun asta fără să jignesc pe nimeni”, a afirmat şeful Pro Agro .

În plus, Dumitru a menţionat că preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene ar trebui să ne aducă nişte mesaje pe care să le punem pe agenda publică europeană, inclusiv pe agricultură, dacă o să le avem.

„Regula la Preşedinţia rotativă este ca ţara care o deţine să fie jucător. Cred că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2020 - 2027 ar trebui să fie altfel gândit, pentru că nu o să fim competitivi. Cred că nu trebuie să distrugem fermele mari, şi dacă vom avea plafonare să încercăm, prin PNDR, să le finanţăm investiţii pentru creşterea valorii adăugate a materiilor prime”, a declarat reprezentantul Pro Agro.

România nu acceptă plafonarea plăţilor în viitoarea Politică Agricolă Comună, aceasta fiind poziţia mea în Consiliul de Miniştri, preciza ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, miercuri, 16 mai 2018, într-o conferință de presă care a avut loc la sediul MADR.

emil dumitru prezidiu„Am spus-o, înainte de a o spune dumnealui, că nu suntem de acord. În discuţiile pe care le-am avut, şi nu am avut puţine, cu comisarul Hogan, poziţia mea în Consiliul de Miniştri a fost aceasta: «Nu! România nu acceptă plafonarea plăţilor şi cu asta am încheiat»”, a precizat ministrul Agriculturii, întrebat ce părere are faţă de propunerea comisarului privind plafonarea subvenţiilor la 60.000 de euro pe fermă după 2020.

Comisia Europeană a solicitat o plafonare a subvenţiilor pe exploataţie la pragul de 60.000 de euro, iar comisarul pe Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, şi-a exprimat deja sprijinul în favoarea unei astfel de măsuri.

Potrivit statisticilor vehiculate de oficialul Pro Agro, Emil Dumitru, în țara noastră activează 796.799 de fermieri care deţin 3,2 milioane de hectare, adică o medie de patru hectare pe fiecare fermier. Între 30 şi 60 de hectare există 15.692 de fermieri cu o suprafaţă cultivată de 659.000 de hectare, cu alte cuvinte o medie de 41 de hectare. De asemenea, între 60 şi 150 de hectare există 9.757 de fermieri cu o medie de 94 de hectare reprezentând 924.671 de hectare. Între 150 şi 250 de hectare, sunt 3.396 de fermieri cu o medie de 192 de hectare şi reprezintă 653.694 de hectare. Ultimele două paliere reprezintă zonele între 750 şi 1.500 de hectare unde sunt localizați 1.029 de fermieri cu 1,044 milioane de hectare şi o medie pe exploataţie de 15 hectare, respectiv pe dimensiunea 1.500 - 2.500 de hectare sunt 279 de fermieri care deţin 518.216 hectare, şi la peste 2.500 de hectare sunt 40 de fermieri, cu 697.000 de hectare, cu o medie de 483 de hectare.

Publicat în Știri interne

ANUNȚ. Premierul României, Viorica Dăncilă, a declarat joi, 4 octombrie 2018, în ședința săptămânală a Executivului de la București, că agricultorii din sectoarele vegetal şi zootehnic vor primi un avans din sumele aferente plăţilor directe pe suprafaţă, precum şi din sprijinul cuplat la ovine şi caprine, sumele totalizând două miliarde de euro.

„Guvernul pe care-l conduc sprijină în mod constant agricultura, domeniu cu un impact însemnat, atât economic, cât şi social. Rezultatele bune din agricultură sunt determinate în bună măsură de realizarea lucrărilor agricole la timp, sprijinite prin subvenţiile pe care le acordăm. Adoptăm astăzi o hotărâre de guvern, prin care începând cu 16 octombrie, agricultorii din sectoarele vegetal şi zootehnic vor primi un avans din sumele aferente plăţilor directe pe suprafaţă, precum şi din sprjinul cuplat la ovine şi caprine. Prin acest sprijin financiar, acordat fermierilor, vor intra în agricultură aproximativ 2 miliarde de euro, bani proveniţi din fonduri europene”, a anunțat, joi, prim-ministrul Dăncilă.

În ședința de Guvern din 4 octombrie 2018 a fost aprobată hotărârea privind stabilirea pentru anul 2018 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine, a anunțat și ministerul de resort printr-un comunicat de presă.

Prin adoptarea prezentei HG, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va putea acorda începând cu 16 octombrie 2018 plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe din sectorul vegetal și zootehnic într-un procent conform reglementărilor comunitare în vigoare la data efectuării plăţilor în avans.

„Precizăm că plățile prevăzute în actul normativ se acordă potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anii 2018 şi 2019”, spun vocile autorizate ale MADR.

Prin acest act normativ au fost aprobate cuantumurile pentru plățile directe în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (102,5 euro/ha), plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha și 5 ha, inclusiv (5 euro/ha) și peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv (50,3 euro/ha), plata pentru înverzire (58,2 euro/ha) și plata pentru tinerii fermieri (25,8 euro/ha). Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafețelor determinate.

Pentru speciile ovine/caprine, plățile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56.100.000 euro.

Cuantumurile pentru plățile directe se calculează de către APIA prin raportarea plafoanelor la suprafețele determinate și la efectivul de animale eligibile.

Începând cu data de 1 decembrie 2018, APIA va efectua plățile corespunzătoare diferenței între plafonul financiar al fiecărei scheme prevăzute în prezentul act normativ și cuantumul calculat și acordat în avans în condițiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plățile se fac în lei, utilizând cel mai recent curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2018 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C (4,6638 lei).

Aplicarea prevederilor prezentului act normativ va permite beneficiarilor plăților să-și elaboreze propriul plan de afaceri și programul de dezvoltare pe termen scurt, în condițiile cunoașterii nivelului sumelor pe care urmează să le primească.

Acordarea de plăţi în avans începând cu data de 16 octombrie 2018 va asigura fermierilor capitalul financiar necesar pentru derularea la timp și în cele mai bune condiții a activităţilor specifice agriculturii.

În ciuda zvonurilor privind incapacitatea APIA de a plăti subvenția în acest an, ca urmare a problemelor cu sistemele informatice, veste infirmată pentru Revista Fermierului de un fost șef al agenției, încă din data 19 septembrie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, îi asigura pe fermieri că vor primi subvenţiile „pe 16 octombrie, în primul minut al zilei, la fel ca şi anul trecut”.

„A fost un an bun şi un an care promite, pentru a avea şi la anul viitor ceea ce trebuie, pe data de 16 octombrie, în primul minut al zilei, în primul minut al datei respective, la cumpăna nopţii, vor fi primite subvenţiile ca şi anul trecut”, preciza ministrul de resort cu ocazia tăierii panglicii inaugurale a târgului Toamna buzoiană.

Publicat în Finantari

Este deosebit de important ca, în perioadele cu preţuri scăzute la lapte, fermierii să poată beneficia, pentru cât mai mult timp posibil, de producția maximă pe care vacile de lapte o pot oferi. În acest sens, bunăstarea animalelor joacă un rol esenţial.

După fătare, vacile au parte adesea de un deficit energetic, deoarece furajele nu pot genera suficientă energie pentru a acoperi necesarul pentru producţia crescută de lapte. Această balanţă energetică negativă poate avea efecte adverse asupra sănătății unei vaci de lapte.

Acizii linoleici conjugaţi (CLA) pot reduce deficitul energetic și, astfel, pot duce la o producție semnificativ crescută şi sustenabilă de lapte. Endulac®â CLA, noul produs dezvoltat de BASF, combină într-un singur produs beneficiile suplimentelor nutritive cu acizii linoleici conjugați. Endulac CLA este potrivit atât pentru fermieri, cât și pentru producătorii de furaje mixte. Produsul are un efect pozitiv nu numai asupra producției de lapte, ci și asupra sănătăţii animalelor.
Printre avantajele acidului linoleic conjugat se numără: sprijinirea refacerii balanței energetice, combaterea problemelor de sănătate, sporirea fertilității, sporirea longevității.

BTC Europe utilizează materii prime durabile pentru producerea Endulac CLA. Astfel, uleiul de rapiță a fost ales drept ingredient principal. Acidul linoleic conjugat este produs în mod natural în rumenul vacilor de lapte, în timp ce acidul linoleic utilizat în Endulac CLA provine din uleiul de floarea-soarelui.

Publicat în Comunicate

Cuantumurile acordate pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal se pot majora până la incidența cu plafoanele alocate fiecărei măsuri, în conformitate cu prevederile HG 228/2018, pentru aprobarea plafoanelor alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, precum şi pentru stabilirea cuantumului pe unitatea de măsură aferent acestora pentru anul de cerere 2017, este anunțul făcut de vocile autorizate ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

În acest sens și urmare a instalării pe mediul de producție a funcționalității privind „Adaptarea fluxului de control administrativ, plăți și parametrizare pentru Sprijinul cuplat în sectorul vegetal”, la data de 20 septembrie 2018, APIA a demarat procesul de autorizare la plată a fermierilor cu solicitări pentru Sprijinul cuplat vegetal - leguminoase, fructe, sere și solarii.

Astfel, în perioada 24 – 27 septembrie 2018 au fost reinstrumentate un număr de 14.870 dosare, repartizate pe sectoarele sprijinului cuplat vegetal, cu sume autorizate la plată după cum urmează:

tabel 1

 

 

 

 

 

 

 

Totodată, informăm că după apariția OG 10/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul gestionării financiare a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, APIA a reluat procesul de efectuare a plăților pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, sumele plătite până la data de 27 septembrie 2018 fiind prezentate în tabelul alăturat:

tabel 2

 

 

 

 

„Precizăm că sumele acordate ca supracompensare în sectorul zootehnic, se vor recupera integral până la sfârșitul anului 2018”, se menționează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Plăţile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329 din 30 septembrie 2017.

Publicat în Finantari

În condițiile în care, în sfârșit, de-a lungul mandatului său, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, părea că apreciază la întreaga sa capacitate un ministru al Agriculturii (în cazul de față, Petre Daea), lucru vizibil inclusiv cu ocazia Conferinţei Naţionale a Agricultorilor din 23 mai a.c., fermierul băcăuan pare să fi schimbat temporar registrul și a afirmat în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la București, miercuri, 19 septembrie 2018, că spusele șefului de la Agricultură, conform cărora România a avut anul acesta producţii-record la grâu, porumb şi floarea-soarelui, au determinat prăbuşirea preţului cerealelor.

„Producătorii sunt nemulţumiţi că aceste declaraţii au determinat prăbuşirea pieţei şi au prejudicii enorme. Producţiile nu sunt nici pe departe istorice, ci sunt mai mici decât anul trecut. La grâu sunt mai mici cu 30% decât anul trecut, iar la floarea-soarelui, cu 30-35%”, a precizat șeful Ligii, citat de agenția națională de presă Agerpres.

În plus, oficialul LAPAR a declarat că producătorii agricoli români au înregistrat pagube în această vară, ca urmare a secetei în mai-iunie şi din cauza ploilor abundente în iulie, iar spusele lui Daea nu fac altceva decât să blocheze din fașă capacitatea fermierilor de a solicita despăgubiri la Bruxelles.

„Cum putem cere despăgubiri Comisiei Europene pentru aceste pagube, din moment ce ministrul Agriculturii spune că avem producţie istorică? Aceste declaraţii de fapt ne-au băgat mâna în buzunar”, a adăugat Laurențiu Baciu în conferința de presă de miercuri.

Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, luni, 3 septembrie 2018, în cadrul unei emisiuni televizate, în anul agricol 2017-2018 România a obținut cele mai mari producții de grâu, orz și orzoaică, înregistrate în statistici.

El a adăugat că România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, datorită faptului că deține condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari.

„România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, pentru că are condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari. Am demonstrat doi ani de zile, şi anul trecut, şi anul acesta, România a rămas în frunte. Puţini credeau. Am spus-o în primăvară. Anul acesta, faţă de anul trecut, este o singură diferenţă, la grâu. Anul trecut, au fost şi spice, şi paie, anul acesta, sunt mai multe spice decât paie. Se întrebau când intrau cu combina în lan că nu ştiau de unde curg atâtea boabe. Zic: uită-te la spic, tu vrei grâul până la buric. Nu. Acum e mai mic, dar uită-te la spic. Este cea mai mare producţie de grâu pe care a obţinut-o România, mai mare decât anul trecut cu 200.000 de tone şi la acelaşi nivel ca randament, la unitatea de suprafaţă. Cea mai mare de când e ţara, ţară (...) Este şi cea mai mare producţie de orz pe care am obţinut-o şi de orzoaică de toamnă”, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Antena 3.

El a adăugat că aceste producţii-record nu reprezintă raportările de altădată pentru că, mai afirmă Daea, „nu mai facem raportări din acelea. Acum se fac raportări corecte şi oamenii sunt mai potoliţi la raportări. Şi o să confirme şi Eurostat”.

Marți, 28 august 2018, Petre Daea declara într-o conferinţă de presă că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari (...) Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să si-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, declara ministrul de resort.

Potrivit statisticilor, recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Publicat în România Agricolă

Nu mai puțin de opt tone de porumb boabe la hectar au obținut, în medie, în acest an, fermierii olteni, chiar dacă recoltatul nu a fost definitivat decât pe o treime din suprafața însămânțată, randamentul intermediar înregistrat fiind semnificativ mai mare decât cel din anii precedenți, relevă datele unui raport al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Olt, prezentate marţi, 18 septembrie 2018, de directorul general al instituţiei, Dragoş Drăghicescu.

Potrivit acelorași date, până la această oră, de pe suprafața recoltată s-a obținut o cantitate totală de porumb boabe de 292.000 de tone, în condițiile în care campania de cules continuă.

Producătorii agricoli recoltează în această perioadă şi floarea-soarelui, cultură în cazul căreia randamentul mediu pe hectar este de 3,1 tone. Până în prezent, floarea-soarelui a fost recoltată de pe mai mult de 80% din suprafaţă.

Drăghicescu a mai precizat că după campania agricolă de vară, judeţul Olt se clasează printre primele zece din ţară din punctul de vedere al randamentului la hectar la principale grupe de culturi.

În 2018, în judeţul Olt, cea mai întinsă suprafaţă - 128.900 de hectare - a fost cultivată cu grâu, producţia medie la finalul campaniei de recoltare fiind de 4,8 tone pe hectar, iar cantitatea totală obţinută fiind de aproximativ 618.720 de tone.

Pentru anul viitor, producătorii agricoli au decis să semene grâu pe circa 126.000 de hectare, această cultură urmând să fie cea mai întinsă.

Publicat în Cultura mare

Într-o declarație publică, Ioan Rus, șeful Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Mureș, a precizat că randamentul la hectarul cu grâu, aferent anului agricol 2017-2018, a fost de 4.972 de kilograme, peste media ultimilor doi ani, în ciuda unei veri ploioase, a anunţat, luni, 10 septembrie 2018, conducerea Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Mureş.

Conform șefului instituției citate, producţia totală de grâu se ridică la 143.868 de tone, cantitate recoltată de pe o suprafaţă de 28.936 de hectare.

„În primele 8 luni ale anului 2018 am avut în judeţ şi perioade mai dificile din punct de vedere meteorologic, precipitaţiile căzute începând cu prima decadă a lunii iunie, până în 20 iulie 2018, au afectat parţial nivelul producţiei de cereale, atât cantitativ, cât şi calitativ. Au fost afectate aproximativ 595 ha de culturi în teren arabil, livezi, viță-de-vie, păşuni şi fâneţe, din care suprafaţa de 242,60 ha a fost afectată de spălări şi băltiri din cauza ploilor abundente. Cu toate acestea, recolta totală de cereale păioase a înregistrat creşteri faţă de anul trecut, meritul fiind în primul rând al fermierilor, prin efortul făcut pentru dotarea cu utilaje performante, aplicarea unor tehnologii moderne de cultură. La toate acestea se adaugă şi acordarea la timp a subvenţiilor cuvenite (...) Comparativ cu anul 2017, când s-au recoltat 131.272 de tone de pe 27.292 (4.810 kg/ha), şi cu anul 2016, când de pe o suprafaţă mai mare, de 30.706 de hectare, s-au recoltat 131.947 tone (4.297 kg/ha), producţia din acest an este una foarte bună”, a precizat pentru presa centrală directorul DAJ Mureş, Ioan Rus.

Nu în ultimul rând, acesta a adăugat că, în 2018, s-a obţinut o producţie totală de cereale păioase de 201.596 de tone, faţă de 190.000 de tone, cât s-au obţinut anul trecut.

Publicat în Cultura mare

Forumul Agricol, unul dintre cele mai importante evenimente organizate în cadrul Târgului Agralim, se va desfășura joi, 20 septembrie, începând cu ora 14.00, și va aduce fermierilor, în primul rând, acces la informație de încredere.

Printre marii fermieri invitați care și-au anunțat deja prezența la eveniment, se numără: Ing. Vasile Lungu, Director General Domeniile Lungu, Iași; Ing. Viorel Stan, Director General Prest Serv Sculeni, Iași; Ing Iulian Iancu, Preşedinte Consiliul de Administraţie S.A. Libertatea, comuna Fulga, judetul Prahova, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Prahova; Dr. ing. Dimitrie Muscă, Director General al Combinatului Agroindustrial Curtici – Arad; Ing. Gheorghe Albu – Director General al SC Nostalgic SRL comuna Viişoara, jud. Constanţa, fost ministru secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Dr. Ing. Nicu Zaharia, Administrator Grup Serban SA, Bacău.

Invitați special din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, APIA, AFIR, LAPAR și a Directiilor Agricole Județene vor oferi soluții și răspunsuri la întrebările adresate de marii fermieri.

În cadrul Forumului Agricol, vor fi dezbătute probleme de interes pentru fermieri, din toate sectoarele: cultură mare, horticultură și zootehnie.

Participarea la Forumul Agricol este gratuită, în limita locurilor disponibile, pe baza înregistrării online.

Pentru înregistrare, vă rugăm să accesați formularul disponibil la http://eepurl.com/dEU8H1

Publicat în Comunicate

În vederea achiziției de terenuri agricole, fermierii români au solicitat în primele şapte luni ale acestui an garanţii de la stat în valoare de 33,8 milioane de lei, o valoare de peste şapte ori mai mare decât cea din aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care creditele acordate de bănci în baza acestui mecanism de garantare s-au majorat la 76,8 milioane de lei, relevă datele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

În ceea ce privește suprafețele achiziționate, în perioada ianuarie-iulie 2018, nivelul a fost de 2.846 de hectare, o creștere semnificativă față de cele 481 ha cumpărate în aceeași perioadă a anului trecut.

„Am dat posibilitatea, prin acte normative, ca 80% din garanţii să fie asigurate de către stat, iar 20%, de către fermieri sau nu. În condiţiile în care încep cumpărarea de terenuri, diferenţa este pusă prin valoarea terenului pe care l-au cumpărat, iar acest instrument a dat rezultate. A început mecanismul de cumpărare a terenurilor agricole cu garanţii de la stat şi anul acesta creşterea pe 7 luni a fost exponenţială. O suprafaţă de 2.846 hectare a fost cumpărată, ca urmare a acestui mecanism pe care l-am folosit şi l-am pus în mişcare”, a precizat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, într-o conferinţă de presă.

Statisticile ministerului de resort arată că în primele şapte luni din acest an, numărul fermierilor care au cerut garanţii a ajuns la 75, faţă de numai 21 anul trecut, iar creditele acordate de bănci în baza acestui mecanism de garantare au depăşit 76,8 milioane de lei, faţă de 9,5 milioane de lei anul trecut şi de 9,1 milioane în 2016.

Valoarea garanţiilor acordate pentru achiziţia de terenuri agricole a crescut de la 4,4 milioane de lei, anul trecut, la 33,8 milioane de lei în acest an.

Potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptata de guvern în martie 2017, producătorii agricoli şi cei din sectorul piscicol - persoane fizice sau juridice - sunt sprijiniţi pentru achiziţionarea de terenuri agricole în vederea extinderii exploataţiilor, precum şi pentru modernizarea şi eficientizarea acestora.

Procentul de garantare a creditelor acordate fermierilor pentru achiziţia de terenuri agricole a crescut de la 50% la 80%, iar cel al comisionului de garantare a scăzut de la 3,8% la 2%, conform actului normativ. Sunt vizate creditele acordate de către bănci pentru achiziţia de terenuri cu destinaţie agricolă (până la maximum 80% din valoarea creditului), diferenţa de 20% fiind acoperită din alte surse (respectiv terenul achiziţionat şi/sau alte bunuri aflate în proprietatea acestora sau a terţilor garanţi).

Garanţiile se acordă pentru toate tipurile de credite cu o valoare de până la 3 milioane de euro, respectiv 2,4 milioane de euro valoarea garanţiei.

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 26