fermieri - REVISTA FERMIERULUI

Chiar dacă ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, spune că înțelege doleanțele producătorilor români din sectorul agroalimentar de a găsi soluții astfel încât marile rețele de magazine fie să comercializeze mai multe produse agroalimentare autohtone (prezență la raft peste 51 la sută), fie să reducă în week-end programul de lucru, astfel încât aceștia să găsească canale alternative de vânzare, oficialul de stat spune că nu poate interveni în politica internă a retailerilor.

Șeful MADR afirmă însă că poate discuta aceste aspecte cu reprezentanții marilor rețele comerciale, astfel încât împreună cu aceștia să găsească soluții în special pentru sectoarele aflate în criză (cele mai cunoscute în prezent ca având probleme majore sunt cele ale cărnii de porc și laptelui/lactatelor, dar să nu ignorăm nici zona de legume-fructe).

Irimescu vede ca soluție viabilă inclusiv diminuarea cu o oră sau două a programului de lucru al marilor magazine, sâmbăta și duminica, astfel încât producătorii români să găsească canale alternative de vânzare (micii comercianți). Retailerii par a achiesa la sprijinirea producătorilor români. Discuții în acest sens au mai existat însă și în 2014, și în 2015, însă nu s-a ajuns la niciun rezultat. Acum doi ani se vorbea inclusiv de modificarea legii comerțului, însă nu a avut loc nicio schimbare majoră.

„Mesajul corect este că înțelegem solicitările anumitor producători din sectorul agroalimentar românesc, dar foarte important este să avem în vedere că este apanajul hipermarketurilor de a veni cu produse către consumatorul nostru și, în acest sens, sigur, nu putem interveni în politica lor, dar se poate discuta în cazul în care s-ar putea ajunge la concluzia că ajută într-un fel un anumit sector, să agreăm cu ei o reducere a programului de lucru cu un ceas, două, sâmbăta și duminica. Nu cred că este o catastrofă. Nu putem noi impune, dar putem discuta în acest sens. Se poate propune și discuta în contextul în care se ajunge la concluzia că ar putea să ajute sectoarele în criză din România”, a declarat pentru Revista Fermierului, Achim Irimescu. „La Parlament, la Camera Deputaților, au fost iar discuții cu reprezentanții sectoarelor lapte și carne de porc (mai ales carnea de porc este în disperare pentru că au pierderi foarte mari) la care au participat și reprezentați ai unor rețele de hipermarketuri, inclusiv șefia AMRCR. Sigur, dânșii au fost deschiși și au spus că încearcă să găsească soluții să sprijine sectoarele respective. Cât am fost secretar de stat s-au dus chiar să și recolteze de la producătorii autohtoni de legume și fructe cu camioanele. Eu nu mă pot plânge din punctul acesta de vedere. Eu nu pot impune ca ministru al Agriculturii retailerilor de niciun fel, dar putea discuta dacă există elemente care să indice că ar putea ajuta vreun sector în criză”.

În plus, Irimescu recunoaște că producătorul român din zona legume-fructe nu are șanse să asigure iarna necesarul de marfă vandabilă solicitat de retaileri, în condițiile în care sistemul de sere din România este la cota de avarie (prețul gigacaloriei în producția de legume în sere este de peste 70% din total costuri, iar în Olanda de doar 25 la sută), iar depozitarea aproape că nu există pe această zonă. Sunt și excepții, spune ministrul, dar care nu pot face diferența. Din acest motiv, a mai adăugat oficialul guvernamental, discursul său a fost atacat în plenul comisiei de specialitate.

„Imediat am fost atacat și am fost întrebat de unde iarna, legume și fructe românești. Sunt excepții, sigur. N-ai de unde să ai însă legume și fructe din România, iarna, pentru 51 la sută prezență la raft. Sigur, dacă vom reuși să încurajăm serele și într-un orizont de nu știu câți ani, vom fi capabili să producem și iarna la prețuri competitive, că acolo e tot secretul. Una este când produci în Antalya unde nu scad temperaturile niciodată sub 10 grade și alta este în România când ai -20 de grade în anumite ierni. Și asta trebuie spus. Pe acest subiect am fost atacat. Asta este copilărie. Cine Doamne iartă-mă se poate gândi că iarna poți pune pe raftul retailerilor fructe și legume românești în proporție de 51%?”, a precizat pentru publicația noastră, Achim Irimescu.

Vocal ca de obicei, Dorin Cojocaru, șeful APRIL, neinvitat la discuțiile de marți, 23 februarie 2016, din Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților, a scris pe contul său de Facebook că industria laptelui din România este „pe moarte”, iar domnia sa nu a fost convocat la audieri pentru că este... incomod.

„Astăzi (n.r. - 23 februarie 2016) s- a dezbatut Comisia de Agricultură problema laptelui românesc. Au fost invitați fermieri, comercianți, minister, autorități. APRIL, singurul reprezentant al industriei laptelui din România, NU a fost invitat!!??!! Oare de ce? Vă e teamă de mine domnilor politicieni? Când vin cu argumente, când vin cu soluții, vă speriați? Lanțul comercial e format din fermier, procesator, comerciant, consumator. Iar ati demonstrat lipsă de profesionalism! Cu dedicatie: foștilor președinți, acum deputați, Ioan Dîrzu, Valentin Steriu. Domnului Nini Săpunaru, domnului Liviu Harbuz: - vă informez că industria laptelui din România e pe moarte... , iar pe morți vorbiți-i numai de bine!”, a precizat Cojocaru pe contul său de social media.

Nici zona cărnii de porc nu stă mai bine. Prin vocea lui Alexandru Jurconi, Public Affairs & Business Development Strategist, cunoscut lobist din umbră al industriei cărnii de porc, sectorul recunoștea cu ceva vreme în urmă că prețul cărnii de porc este prăbușit.

„Prețul cărnii de porc este prăbușit. Costul de achiziție în viu este sub patru lei pe kilogram la această oră. Am auzit de tranzacții și la 3,5 lei deja. Și așa am și raportat la Comisia Națională de Clasificare; sunt prețuri foarte mici. Costul nostru de producție real este undeva spre 5,5 lei kilogramul”, afirma Jurconi nu demult.

În acest context, Irimescu a adăugat că mâncarea nu este foarte scumpă în România. Depinde însă din ce parte privești.
 
„Dacă o faci prin prisma unui consumator, săracul el ar vrea cât mai ieftin. Eu dau exemplul cărnii de porc. Eu nu vreau să fac disensiuni în sector, dar uitați-vă la carnea de porc cât este în România și cât este în vest. Noi facem protecție socială pe spinarea sectorului, sincer vorbind”, preciza șeful MADR într-o intervenție telefonică cu redacția noastră.

Secretul negocierii cu supermarketurile, cooperativele și asociațiile de producători. Olandezii cunosc abordarea eficientă

Potrivit spuselor ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, în prezent nu există nicio cooperativă care să activeze pe zona de legume-fructe, ci doar 20 de organizații de producători, în condițiile în care retailerii cer cu obstinență grupuri mari de producători cu care să negocieze achiziția unor cantități mari de produs, în mod constant.

Stella Ronner-Grubacic, ambasadoarea Olandei la Bucureşti, poate cel mai eficient stat când vine vorba de producția și comercializarea de legume-fructe din Europa, este de părere că în România se observă o creştere tot mai mare a cererii de legume şi fructe, susţinută şi de reducerea TVA la alimente de la 24 la 9%, însă comercianţii aşteaptă o fiabilitate şi certificare globală, deţinând o putere masivă de cumpărare şi negociere. Din acest punct de vedere, numai organizaţiile de producători pot obţine condiţii mai bune şi contracte pe termen mai îndelungat. Ca model, Grubacic a dat exemplul țării sale.

„Îmi dau seama că există diferenţe între România şi Olanda când vorbim de asociere, iar Olanda are experienţă de mai bine de un secol în dezvoltarea acesteia. Astăzi, 75% dintre fructele şi legumele din Olanda ajung pe piaţă prin asociaţiile de producători, iar acestea au succes nu numai din punct de vedere comercial, dar şi un impact masiv asupra producătorilor şi în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă la nivel local şi regional”, preciza la începutul lunii februarie 2016 la Piaţa de Gros „Abundia”, ambasadorul Olandei la Bucureşti, prezent la lansarea Caravanei privind asocierea fermierilor din sectorul horticol.

Surse din piață care au dorit să-și păstreze anonimatul ne-au declarat că din total legume prezente la raft, 80% sunt din import. Din cele 20 la sută care sunt de proveniență românească, 46 de procente au pesticide peste limita europeană. Pe de altă parte, din cele 80% legume provenite în special Turcia și Iordania, aproximativ 55 la sută au reziduuri de pesticide (interzise în UE), peste limite.

Ministrul a fost prezent marți, 23 februarie, în Parlamentul României, unde reprezentanți ai producătorilor români din agricultură și parlamentari din comisia de specialitate au propus instituirea unor măsuri prin care hipermarketurile să fie determinate să își reducă activitatea sau să se închidă în weekend și să crească proporția de alimente de producție românească disponibile pe rafturi de la 30%, cât este în prezent, la 51%.

Publicat în Știri interne

Guvernul a stabilit aplicarea unor măsuri excepționale de sprijin, cu caracter temporar, organizațiilor de producători din sectorul fructelor și legumelor, destinate acoperirii unei părți din pierderile suferite de producătorii agricoli de legume și fructe, ca urmare a retragerii de pe piață a produselor în perioada 8 august 2015-18 septembrie 2015, în contextul crizei cauzate de embargoul impus de Rusia.

Printr-o Hotărâre adoptată astăzi, Guvernul a alocat suma de 2,3 milioane de lei pentru plata acestui sprijin financiar, fonduri asigurate din Fondul European de Garantare Agricolă, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru 2016.

Măsurile temporare de sprijin se aplică pentru o cantitate de 3000 de tone, potrivit normelor stabilite prin Regulamentul delegat (UE) nr.1.031/2014 de stabilire a unor măsuri de sprijin excepționale cu caracter temporar suplimentare pentru producătorii de anumite fructe și legume, modificat prin regulamentul delegat (UE) nr. 1.369/2015 al Comisiei din 7 august 2015.

Plățile se vor face prin Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură până la 30 septembrie 2016.

Proiectul de act normativ a fost postat spre consultare publică la adresa: http://madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html?start=20

Publicat în Știri interne

Președintele Camerei Agricole Naționale (CAN), Cornel Stroescu, a luat în vizor activitatea Camerelor Agricole de pe lângă Consiliile Județene, entități care deși au finanțare și personal angajat, nu fac în opinia sa o activitate concretă de susținere a producătorului agricol din România, motiv pentru care solicită o statistică pe țară în intervalul 2007-2014.

Șeful Camerelor Agricole private din România spune că deși nu primește bani de la stat, se luptă constant pentru binele fermierilor, cea mai nouă reușită fiind modificarea Legii 283/2010, avizele favorabile venind deja de la două comisii specializate din Senat.

„Având Camerele Agricole de pe lângă Consiliile Județene, mi-aș dori să văd și eu o statistică a activității acestora, ce anume au făcut ele din 2007 până în 2014 pentru fermierul român. Aceste entități sunt finanțate, au bani, au avut personal angajat, specialiști care ar fi trebuit să miște ceva pentru producătorii agricoli. Noi, pe de altă parte, cei de la Camerele Agricole private, în tot acest răstimp am fi făcut mult mai multe pentru fermieri dacă am fi avut parte de finanțare, ținând cont de faptul că prin Ordonanța 58, după care ne-am înființat noi în 2013, s-a tăiat orice resursă de bani pentru Camerele Agricole private (pentru alegeri și funcționare ulterioară)”, a declarat Stroescu. „Cred că am fost mai activi decât cei de la Camerele Agricole Județene, în sensul că nu am stat pe loc, am mers mai departe să modificăm Legea 283/2010, ale cărei baze au fost puse chiar de către actualul premier, Dacian Cioloș. Am mers mai departe, am luptat, am făcut demersuri și, deja, modificările Legii 283/2010 după care vrem să funcționăm sunt în Senat. Acum, în februarie (n.r. - 2016), actul normativ va intra și la Camera Deputaților. Avem avize favorabile până acum de la comisiile din Senat (de Agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, respectiv cea Economică, industrii și servicii) și așteptăm să intre în discuție și la Camera Deputaților”.

Unul dintre amendamentele aduse Legii 283/2010 este reprezentat de obținerea a nu mai puțin de 10 milioane de lei la nivel de țară pentru organizarea alegerilor, cât și sume variind între 700.000 și 2.000.000 lei, bani necesari salarizării specialiștilor care vor activa în cadrul camerelor agricole private județene.

Sprijinul pare a venit mai mult din partea premierului Dacian Cioloș, în fapt inițiatorul actului normativ care a suferit în ultimii ani modificări structurale semnificative.

„Cea mai importantă modificare adusă Legii 283/2010 este reprezentată de finanțarea înființării Camerelor Agricole private. Noi trebuie să avem acest format de Camere Agricole în toată țara. Asta înseamnă în fiecare județ, Cameră Agricolă județeană privată, iar aceasta să aibă reprezentanți în fiecare comună. Pentru alegeri, noi am propus 10 milioane de lei pentru toată țara. Nu-i o sumă mare în comparație cu ce se cheltuie la alegerile locale. O altă modificare importantă este cea a acordării unui sprijin financiar pe trei-patru ani de zile pentru susținerea salariilor specialiștilor angajați. Din declarația domnului ministru Irimescu și a premierului Cioloș, cei doi sunt de acord ca să ne sprijine financiar; din aceșt bani noi trebuie să angajăm specialiști care nu numai să ofere informații fermierilor, dar și să vină în sprijinul acestora cu abordări practice. Pe fiecare ramură a agriculturii trebuie să avem astfel de specialiști”, a precizat șeful CAN. „Pentru salarii, am cerut fiecărui județ să facă un buget estimativ. (...) Ca proiecții, sumele necesare la nivel de județ (în funcție de mărime) s-ar încadra între 700.000 lei și 2.000.000 lei pe an. Aici vorbesc în funcție de județ, pentru că un specialist bun, un zootehnist, un inginer agronom care cu siguranță nu va lucra doar opt ore, va sta la birou, va fi altături de fermieri poate zi lumină, va trebui remunerat ca atare”.

Întrebat fiind cum anume poate o cameră agricolă privată să susțină interesele fermierilor români, Stroescu a dat exemplul celei din Mehedinți, de care se și ocupă personal în calitate de președinte. În prezent, Camera Agricolă privată Mehedinței face demersurile necesare de a obține finanțare în vederea irigării a nu mai puțin de 80.000 de hectare afectate de secetă, în sudul județului.

„Camera Agricolă Mehedinți a întreprins toate demersurile pentru refacerea organizațiilor de udători. Am avut chiar și o întâlnire cu prefectul județului. Am făcut teren, am mers la fiecare fermier, astfel încât să-i determinăm pe toți să înțeleagă ce înseamnă să avem irigații în zona de sud a județului, cea mai afectată de secetă. Dacă nu vom avea aceste organizații, nu vom putea lua bani și din acel miliard alocat pentru infrastructura primară de irigații. În urma acestui demers al Camerei Agricole private Mehedinți, oamenii ne-au dat acordul lor; a rămas ca noi să mergem la MADR. Mai avem o problemă cu transformarea fostelor asociații în organizații, unde știm foarte bine că prin intermediul lor au fost devalizate instalațiile de irigat”, a mărturisit Cornel Stroescu. „Acum noi întâmpinăm greutăți din cauză că ANIF a dat 2003-2004 a dat acestor asociații cu titlu gratuit infrastructura secundară. La momentul acesta nu mai există absolut nimic. Noi trebuie să încheiem proces-verbal să preluăm. Foarte mulți nu mai sunt proprietarii care erau în 2004. Întâmpinăm greutăți în a face aceste procese-verbale și a face până la urmă un inventar. (...) MADR spune că aceste asociații sunt proprietare, dar de ce mai sunt? Terenul este al nostru. Noi, fermierii, care exploatăm în prezent terenurile respective (peste 50% din suprafețe și-au schimbat proprietarii în ultimii 10-12 ani) vrem să facem irigații și nu putem. Este vorba de 80.000 ha care se pot reabilita și iriga. Eu cred că sunt demersuri care arată că ne-am zbătut și care trebuiau să fie inițiativa altora”.

Achim Irimescu nu are aceeași viziune cu Dacian Cioloș. „Toată consultanța ar trebui să treacă în cadrul Direcțiilor Agricole județene”

Nu cu mult timp în urmă, în Camera Deputaților, la Comisia de Agricultură, au avut loc discuții aprinse pe tema Camerelor Agricole (nu ar fi primele). Conform precizărilor ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, premierul Dacian Cioloș ține la abordarea franțuzească, de trecere în sectorul privat de utilitate publică atât a consultanței agricole, cât și a Camerelor Agricole cu finanțare din surse bugetare, timp de patru ani.

Irimescu este de părere că s-ar putea să apară problema autosusținerii financiare după cei patru ani de activitate cu bani de la bugetul statului, motiv pentru care crede că zona de consultanță ar trebuit să intre sub jurisdicția Direcțiilor Agricole județene.

„Premierul ține foarte mult (la un model n.r.) inspirat din cel franțuzesc, în care toată consultanța, respectiv Camerele Agricole să fie în sectorul privat, dar de utilitate publică, să fie finanțate de Ministerul Agriculturii timp de 4 ani și ulterior să intre pe autofinanțare din contribuțiile fermierilor. Noi, cu camerele agricole și consultanța ne adresăm micilor și producătorilor medii și am dubii că ei vor reuși să finanțeze aceste camere agricole (după cei 4 ani n.r.). Acum avem în 14 județe Camere Agricole naționale. Va exista posibilitatea să scoatem de la Consiliile Județene consultanța și să o trecem pe toată în privat prin camerele agricole naționale sau private”, a explicat Irimescu. „Semnul meu de întrebare este dacă într-adevăr vor reuși să-și asigure finanțarea după cei 4 ani. O soluție la îndemână ar fi să treacă partea de consultanță în cadrul Direcțiilor Agricole județene. Nu este imposibil nici să descentralizăm”.

În prezent, Ministerul Agriculturii analizează mai multe variante în ceea ce privește modificarea legislației privind Camerele Agricole. Prima variantă, susținută de premierul Dacian Cioloș, este ca, printr-o lege organică, aceste entități să iasă din subordinea Consiliilor Județene și să se facă private de utilitate publică. Pe vechea legislație, doar 14 Camere Agricole au fost înființate la nivel județean. Așa că o altă variantă este ca și fermierii din celelate județe să fie ajutați să facă alegeri. O ultimă varianta este ca actualele Camere Agricole să revină la MADR de la Consiliile Județene.

Publicat în Știri interne

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a înmânat joi, 4 februarie 2015, notificările de plată primilor 29 de beneficiari ai PNDR 2020, în fapt tineri fermieri din localitatea Colibași, județul Giurgiu, deținători de solarii (circa 400 ha în total) cu culturi de spanac, salată și ceapă.

 

Beneficiarii care au primit efectiv fonduri europene nerambursabile accesate prin PNDR 2020 sunt cei ai Submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Valoarea totală nerambursabilă a primelor plăților efectuate către 124 de tineri fermieri este de 3.855.000 euro.

 

„Mă aflu astăzi pentru prima dată în Colibași și am rămas impresionat pentru ca am văzut aici oameni tineri foarte gospodari. (...) Astăzi am înmânat notificările de plată primilor beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), mai exact unui grup de tineri fermieri din localitatea Colibași, din județul Giurgiu. Este vorba de 29 de proiecte pentru instalarea tinerilor fermieri (...) dintr-un total de 34; o rată extraordinară. Bucuria mare că beneficiarii de fonduri FEADR erau foarte tineri, până în 30 de ani, jumătate fete, jumătate băieți; mare lucru”, a afirmat șeful MADR. „În localitate sunt 400 hectare de solarii (...). Este extrem de important să aveți în vedere asocierea si cooperativele pentru a putea ieși pe piață. Este meritul beneficiarilor că au avut inițiativa, al primarului că i-a sprijinit și al colegiilor de la AFIR care au reușit să vireze banii fermierilor într-un timp foarte scurt”.

 

Conform precizărilor oficialului guvernamental, din totalul celor 29 de beneficiari de fonduri FEADR, deja, unii au și achiziționat tractoare.

 

Alături de tinerii fermieri care au primit fonduri FEADR este chiar primarul localități, Constantin Stoica, care a promis în prezența invitaților că nu mai candidează la primărie și că se va ocupa de înființarea unei cooperative cu 1.000 de membri.

 

Cu ocazia vizitei întreprinse de ministrul Irimescu în Colibași, acesta a avut ocazia să vadă la fața locului ce înseamnă producția de spanac în solarii. După turul efectuat alături de gazde, ca sfat, Achim Irimescu le-a propus producătorilor să livreze marfa ca la Bruxelles, spălată, gata pentru a fi introdusă în salată.

 

„Am intrat într-un solar cu spanac și am observat că marfa arăta destul de bine, era acoperită cu o folie specială, ca o pătură, reușind astfel să fie salvată de gerurile din această iarnă. Am vizitat și un solar cu salată și ceapă; ceapa era în stare bună, dar salata, către margine, acolo unde era frig, fusese afectată”, a mărturisit Irimescu. „Am întrebat apoi cum vând spanacul proprietarii solariilor. Mi s-a spus că la grâmadă, la buchete. Le-am explicat că, la Bruxelles, acolo spanacul se vinde spălat, frumos ambalat; îl cumperi și doar îl pui în salată. I-am întrebat de ce nu fac și ei chestia asta? Primarul mi-a răspuns că, în loc de un leu, prețul ar fi de patru lei pe kilogram. Asta înseamnă să cumpere instalații de procesare primară, depozite etc. De aceea vor să înființeze cooperativa și să renunțare la primărie. Este o idee foarte bună – creșterea valorii adăugate a produsului vândut”, a mai afirmat ministrul Agriculturii în exercițiu.

 

Submăsura 6.1 s-a bucurat de un interes deosebit, în cadrul său fiind depuse cele mai multe cereri de finanțare, 2.874, în valoare totală nerambursabilă de peste 120 milioane de euro. Dintre acestea, 1.388 cereri de finanțare cu o valoare de 58,6 milioane de euro au fost selectate pentru finanțare, până în prezent. Sesiunea continuă de primire a proiectelor aferentă anului 2015 pentru solicitanții de finanțare prin intermediul sM 6.1 s-a derulat între 25 martie 2015 și 30 octombrie 2015.

 

În conformitate cu procedurile și instrucțiunile de plată aprobate, prima cerere de plată (tranșa I) se va depune de către tânărul fermier în maxim 30 zile de la data semnării Contractului de finanţare. Tranșa I reprezintă un procent de 75% din valoarea sprijinului nerambursabil. A doua cerere de plată (tranșa II) se depune în maxim 33 de luni (57 de luni – pentru exploatații pomicole) de la data semnării Contractului de finanţare, după verificarea îndeplinirii tuturor acţiunilor prevăzute în Planul de Afaceri, inclusiv după implementarea standardelor europene (dacă este cazul). Tranșa II reprezintă un procent de 25% din valoarea sprijinului nerambursabil acordat.

 

De asemenea, valoarea maximă a sprijinului financiar nerambursabil acordat prin sM 6.1 tineriilor fermieri este de 50.000 de euro (în cazul exploatațiilor de dimensiuni mai mici, 12.000 – 29.999 SO, sprijinul este mai mic, respectiv 40.000 de euro). Practic, în termen de doar 3 luni de la închiderea sesiunii de depunere a proiectelor AFIR a efectuat primele plăți în contul beneficiarilor sM 6.1, trecând prin etapele procedurale de evaluare, selecție și contractare.

 

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (AFIR) a efectuat primele plăți aferente Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Cu acest prilej, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim IRIMESCU, a înmânat Notificările de plată primilor beneficiari ai Programului, un grup de tineri fermieri din localitatea Colibași, din județul Giurgiu. La eveniment au mai fost prezenți secretarul de stat Simona MAN, directorul general al AFIR, Andras SZAKAL, primarul comunei Colibași, Constantin STOICA, precum și directori din cadrul AFIR de la nivel central, regional și local.

Publicat în Finantari

Aflat la Bruxelles, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, a declarat pentru Revista Fermierului că în urma discuțiilor avute cu comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Dr. Vytenis Andriukaitis, România pare să fi scăpat de pericolul de infringement care plana asupra sa pe zona de ecarisare, MDRAP fiind soluția propusă de ministrul nostru pentru preluarea și distrugerea cadavrelor de animale din gospodăriile populației și de pe drumurile publice.

 

Cele câteva milioane de euro necesare ecarisării cadavrelor de animale din gospodăriile populației și de pe drumurile publice vor fi redirecționate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (finanțare 100% pe transportul cadavrelor și 75 la sută pe procesarea lor), ca parte integrată din strategia propusă de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, comisarului european pentru sănătate și siguranță alimentară, Dr. Vytenis Andriukaitis în vederea evitării pericolului de infringement pe ecarisare.

 

„Pentru că România era cât pe ce să intre în infringement pe ecarisaj, am vorbit cu comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Dr. Vytenis Andriukaitis, și i-am spus că am găsit soluția - am discutat cu cei de la MDRAP (n.r. - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice), iar aceștia vor accepta să rezolve problema cu bani de la noi.

 

Pe ecarisaj sunt mai multe segmente importante, una dintre ele fiind și gospodăria populației, arie de interes unde MADR (n.r. - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) are obligația să preia cadavrele și să le distrugă. Pe această zonă putem aloca un ajutor de stat de 100% pe transport și 75 la sută pe procesare și distrugere cadavre. În funcție de risc, se poate realiza procesarea în făinuri destinate hranei peștilor sau distrugere totală. Făinurile animale se mai pot duce și către centralele termine și chiar și către zona de îngrășăminte. Din păcate, această activitate nu este văzută ca una profitabilă în România; de aici toată problema. Apoi, fermele comerciale ecarisează obligatoriu la Protan, iar proprietarii plătesc ecarisajul. Ca exemplu de problemă pe această zonă, domnul Petcu (n.r. - Mihai Petcu, Agroindustriala Pantelimon) spunea că el plătește 1.300 – 1.400 de lei pe o vacă.. Mai este o componentă importantă, și anume cea a animalelor moarte pe spațiile publice, inclusiv pe șosele, autostrăzi; ce este la nivel de comună și pe spațiul public este apanajul Consiliului Local. Ei pot face lucrul acesta și de aceea a și acceptat MDRAP să preia acțiunea, iar MADR să finanțeze integral colectarea și susținerea cu 75% finanțare pentru distrugere. Este un ajutor de stat. Eu am în buget banii prevăzuți, nu este o problemă, câteva milioane de euro pe an”, a precizat Irimescu.

 

Conform spuselor acestuia, pericolul de infringement care plana asupra țării noastr în faptul că, la opt ani de la aderare, România încă nu are un sistem de ecarisare funcțional. Pentru evitarea problemelor de acest gen, un secretar de stat „focal point” urmează să fie desemnat de Irimescu în scurt timp, persoană de legătură cu oficialitățile europene.

 

„Ne mor animalele și noi le aruncăm. Cât am fost la Bruxelles i-am tot presat (n.r. - pe oficialii Comisiei Europene). A rămas să stabilim în cel mai scurt timp un secretar de stat care să răspundă, să fie focal point, să-l comunic comisarului și să demarăm proiectul. Eu așa sper, că am scăpat de pericolul de infringement. Eu tot l-am amânat cât am fost aici. Acum am venit cu o soluție concretă”, a conchis ministrul român al Agriculturii.

 

În urmă cu trei ani, țara noastră a primit un semnal de atenționare din partea Comisiei Europene pentru a pune bazele unui punct un sistem de ecarisare integrat și cât mai eficient, cerând să respecte legislația europeană și legile naționale privind colectarea și eliminarea acestor subproduse. Concluzia misiunii specializate din luna noiembrie 2012 a fost că sistemul de ecarisare nu a mai evoluat din 2010, atunci când au fost eliminate subvențiile de la stat pentru transportul și distrugerea cadavrelor de animale.

 

Specialiștii ANSVSA considerau la acea vreme că sistemul de ecarisare ar trebui gândit ca un parteneriat public-privat între instituțiile publice implicate, autorități locale și mediul privat, dar care să fie în coordonarea Autorității Veterinare deoarece este o activitate care aparține sistemului veterinar în cea mai mare parte.

 

România deține în jur de 1,152 milioane de gospodării, iar anual în sistemul de ecarisaj sunt distruse în total circa 25.000 de tone de cadavre de animale, din care aproape 230 de tone prin sistemul veterinar. La nivel național exista în sistemul de ecarisare circa 300 de unități implicate în lanțul de transport, prelucrare, distrugere, utilizare, depozitare a subproduselor de origine animală și a produselor derivate din acestea.

Publicat în Știri interne

Subvenția continuă să reprezinte pentru cei certați cu legea un motiv întemeiat pentru a risca închisoarea, fapt relevat de către cifrele Direcției de Investigare a Criminalității Economice (DICE) potrivit cărora dintr-un total de 1.163 de dosare penale întocmite de polițiști, în 163 dintre acestea s-a început urmărirea penală „im personam”.

 

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, comisarul-șef Daniel Biro, coordonatorul DICE din cadrul Poliției Române, descrie câteva din spețele prin care infractorii își arogă drepturi și fac uz de fals atunci când își doresc să obțină subvenții necuvenite, în detrimentul oamenilor de bună credință.

 

Cum tentația este mare, chiar și cei păgubiți, momiți cu bani de către cei certați cu legea, cad în plasa lor și își retrag plângerile. În acest caz, spune Biro, și aceștia din urmă devin complici și sunt cercetați de organele de Poliție.

 

DICE (și SICE teritoriale) nu se ocupă însă doar de zona de plăți directe. Polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice verifică în mod constant cantitățile de cereale care tranzitează teritoriul țării, cât și pe cele care intră în Portul Constanța. Nu de puține ori, cantitatea declarată în documente nu este cea reală sau nu se poate stabili cu exactitate proveniența materiei-prime și modalitatea de plată a acesteia (vestitele genți cu bani, nefiscalizate, la capătul tarlalei).

 

Chiar și acum, la mai bine de jumătate de an de la diminuarea TVA la alimente, infractorii încă riscă închisoarea pe zona de evaziune la carne. Biro indică unul dintre modurile de operare ale așa-zișilor „colindători”, în realitate acele persoane care cumpără la prețuri derizorii, fără forme legale, animale de prin satele României și vând carnea obținută la preț de dumping către procesatori sau comercianți.

 

„În prezent, câștigul este acela că marfa este achiziționată de la un producător oarecare cu documente false sau de la acei «colindători» care merg prin comune și abatorizează ilegal animale achiziționate în condiții îndoielnice. Ei profită de oamenii care vor să scape de aceste animale sau de cei care chiar au nevoie de bani. Acești «furnizori» oferă prețuri derizorii proprietarilor de animale, le abatorizează (dintr-o vacă de 500 de kilograme, efectiv carne mai rămân circa 150 kg), opresc pulpele, mușchiul, pe care le oferă apoi angrosistului. Acesta din urmă o achiziționează la un preț care distruge orice concurență. Această diferență de preț generată de un veritabil circuit ilegal face ca fenomenul de evaziune în sectorul cărnii să mai persiste”, a precizat Daniel Biro.

 

Revista Fermierului: Domnule Biro, vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre sistemul export control la cereale pe care Poliția Română îl aplică în Portul Constanța.

 

Daniel Biro: Pe scurt, angajați din cadrul Direcției de Investigare a Criminalității Economice (DICE), alături de polițiști de la Direcția de Combatere a Criminalității Organizate (DCCO), de colegi de la Direcția de Poliție Transporturi (DPT), de la Direcția Poliției Rutiere și de la Direcția de Ordine Publică, susținuți de mai multe unități-suport ale Poliției Române, verifică minuțios orice transport de cereale (și alte mărfuri) care intră în Portul Constanța din punct de vedere al existenței documentelor de însoțire, respectiv factură, CMR, DVE, notă de cântar (în cazul cerealelor). După ce toate aceste documente sunt verificate la fața locului, ele sunt scanate și transmise în format electronic către lucrătorii de Poliție din punctul de origine al materiei-prime.

 

R.F.: Cum anume se desfășoară acest proces de control la punctul de plecare?

 

D.B.: Există scannere la fiecare punct de control de intrare în port, atât rutier și feroviar, cât și naval, menite să transmită documente în format electronic către punctul de origine al materiei-prime de proveniență agricolă pentru verificare. Să dăm un exemplu: o cantitate de cereale (consolidată de cele mai multe ori) a plecat din Călărași pentru un destinatar din afara Uniunii Europene (UE). Următorul pas pe care lucrătorii noștri îl întreprind atunci când bunurile ajung în Portul Constanța este cel al transmiterii documentelor scanate prin sistemul nostru de comunicații la Călărași. Acolo, polițiștii DICE se prezintă pe cât de repede posibil la agentul economic expeditor și verifică de unde a fost achiziționată marfa, dacă a fost înregistrată în contabilitate, cui și dacă a fost plătită, cum s-a făcut plata etc.

 

R.F.: Și asta la absolut orice transport? Aveți rezultate palpabile în urma derulării acestui proiect?

 

D.B.: Niciun transportator nu rămâne neverificat. Această acțiune nu este una temporară, de control, ci este una preventivă a Poliției Române, menită a combate evaziunea fiscală, infracționalitatea din acest sector.

 

Din datele pe care ni le-au pus la dispoziție nu numai transportatorii, dar și reprezentanții celor din industria alimentară și producătorii de cereale reiese că încasările fiscalizate au crescut la peste 120 la sută în ultimii doi ani de zile. Acest sistem de verificări din Portul Constanța e dublat pe plan intern de un alt plan de acțiune - „Vatra”, prin intermediul căruia se încearcă protejarea populației împotriva unor practici ilicite. Și acest plan este funcțional de trei ani de zile, chiar înaintea introducerii scăderii de TVA. Demn de menționat în acest context este că Poliția Română a avut o atitudine proactivă în combaterea acestui fenomen, în sensul că în urma analizelor făcute de către noi existau date destul de concludente că evaziunea fiscală nu este la un nivel mic în domeniul panificației și al cerealelor. Datele ne confirmă că de trei ani de zile încoace, evaziunea fiscală în domeniul panificației a scăzut treptat datorită acțiunilor Poliției, ale altor agenții de aplicare a legii, dar și grație modificărilor legislative (suspendarea activității în cazul neemiterii bonului fiscal).

 

Aceleași cifre relevă faptul că pe zi ce trece, numărul brutăriilor care funcționau ilegal sau în așa-zisa zonă gri, parțial fiscalizată a scăzut. Nu mai devreme de data de 16 decembrie 2015 a avut loc o întâlnire la Ministerul Agriculturii unde s-au discutat ultimele rezultate pe combaterea evaziunii fiscale (și nu numai). De exemplu, la acest grup de lucru interministerial vin și cei de la ANSVSA, și cei de la ANPC, și Ministerul Sănătății, și reprezentanți ai Inspectoratelor Teritoriale de Muncă. Am amintit aici de ITM pentru că această acțiune nu vizează strict evaziunea fiscală. Vorbim de obligația angajatorilor din sectorul agroalimentar de a deține forme legale de angajare pentru cei care activează acolo.

 

R.F.: Și de a avea case de marcat!

 

D.B.: Poliția are dreptul să aplice inclusiv sancțiuni contravenționale în situația în care se constată că un agent comercial nu are casă de marcat sau o folosește necorespunzător ș.a.m.d. Se merge inclusiv pe Legea drepturilor de autor. Ai firmă? Ții contabilitatea în sistem informatic? Computerul tău funcționează cu softuri licențiate? Se merge și pe această latură, nu numai pe cea care ține strict de evaziune fiscală, ci și pe forță de muncă, pe contrafacere, contrabandă și piraterie de software, înglobează tot ce intră în competența Poliției.

 

R.F.: Care ar fi profilul general al evazionistului pe zona aceasta de transport de cereale? Care au fost cele mai frecvente probleme constatate?

 

D.B.: Cele mai frecvente probleme constatate sunt cele legate de transportul la negru sau la gri, inițial cu documente care atestau doar o parte din cantitatea de cereale existentă. Nu de puține ori au fost cazurile când CNADNR laolată cu Poliția Rutieră și ale autorități ale statului au oprit camioane încărcat cu cereale, acestea au fost cântărite pe acele cântare-basculă și s-au descoperit nereguli.

 

S-a constatat în acele situații că dacă în documentul de transport figura o cantitate anume de cereale, în realitate cântarul arăta altceva. Dacă marfa mergea către Port Constanța, rezultatul controlului era transmis acolo. Imediat după intrarea în port, camionul vizat era redirecționat către formațiune economică de Poliție portuară care îl însoțeau către cântar. Se constata diferența și se refăceau documentele. Se continuau verificările pe lanț înapoi – câte transporturi au fost expediate, de unde a fost achiziționată marfa, câtă cu bani cash etc. În general, această zonă gri e reprezentată de ceea ce se cumpără cu bani cash la capătul tarlalei.

 

R.F.: Ați vorbit la un moment dat de atitudinea proactivă a Poliției Române în ceea ce privește combaterea fenomenului de evaziune fiscală în sectorul agroalimentar. Despre ce este vorba?

 

D.B.: Proactivitatea noastră este reprezentată de inițierea unor acțiuni pe zona de evaziune fiscală, iar cele ale colegilor noștri din plan teritorial de specularea celei mai mici informații care poate proveni inclusiv dintr-o sursă deschisă. Spre exemplu, într-un ziar local s-a publicat un material care dezvăluie anumite nereguli. Polițiștii, prin serviciul de presă, culeg date, monitorizează, iar conducerea unităților de Poliției teritoriale acționează și în baza acestor rapoarte.

 

O sursă deschisă de informații poate fi și petiția (oricare ar fi motivația ei) prin intermediul căreia o persoană oarecare se plânge că, spre exemplu, n-a reușit să obțină un anumit document de la autoritățile locale, dar prin care inclusiv relevă că... „lui X-ulescu i s-a acordat subvenția la timp, cu toate că persoana respectivă nu avea dreptul”. Poliția verifică acest conținut al petiției și oferă un răspuns potrivit competențelor. Însă, pentru polițiști, este importantă și încărcătura informațională secundară a petiției, acea parte care se poate transforma oricând într-o lucrare specifică operative. Omul își spune păsul, supărarea și obligația noastră este să verificăm orice aspect din acea sesizare.

 

R.F.: Se mai câștigă din traficul de carne chiar și acum cu TVA de 9 la sută la alimente?

 

D.B.: Da, se mai întâmplă. În prezent, câștigul este acela că marfa este achiziționată de la un producător oarecare cu documente false sau de la acei „colindători” care merg prin comune și abatorizează ilegal animale achiziționate în condiții îndoielnice. Ei profită de oamenii care vor să scape de aceste animale sau de cei care chiar au nevoie de bani. Acești „furnizori” oferă prețuri derizorii proprietarilor de animale, le abatorizează (dintr-o vacă de 500 de kilograme, efectiv carne mai rămân circa 150 kg), oprește pulpele, mușchiul, pe care le oferă angrosistului. Acesta din urmă o achiziționează la un preț care distruge orice concurență. Această diferență de preț generată de un veritabil circuit ilegal face ca fenomenul de evaziune în sectorul cărnii să mai persiste.

 

Totuși, de la introducerea TVA redus la 9% la alimentele de bază fenomenul a cunoscut o scădere în piață. Înainte de vara lui 2015 aveam o concurență serioasă pe importurile de carne de porc pe partea cu Ungaria. Ei au avut de dinainte o Taxă pe Valoarea Adăugată mai mică, iar noi încă eram la acel 24%. Și ai noștri, dar și ungurii comercializau legal, cantități mici, dar constant, în special în zilele de week-end, fapt care genera profit din diferența de TVA.

 

R.F.: Iată – Revista Fermierului devine o sursă deschisă de informații pentru DICE. A apărut mai nou un fenomen interesant. Sunt samsari care cumpără suprafețe de teren agricol, cultivă te miri ce pe ele, obțin carnete de comercializare și atestate de producător. Ei își permit să facă asta în mai multe județe ale țării. Cumpără în special legume și fructe de la producători adevărați, iar la eventualele controale spun că sunt fermieri. Chiar dacă au suprafețe mici, ei transportă și comercializează cantități masive. Controlați și această nouă zonă cu potențial infracțional?

 

D.B.: Legislația care vizează atestatele de producător și carnetele de comercializare este relativ nouă. Însă, pentru a ne face o imagine mai clară asupra fenomenului, prima verificare pe care o face un polițist când are o suspiciune cu privire la acest gen de fapte este să solicite telefonic postului de Poliție dintr-o anumită comună dacă o anumită persoană are teren acolo. Cel de la postul de Poliție se deplasează la Primărie și verifică în Registrul Agricol dacă persoana în cauză are teren și cu ce e cultivat. Demersurile de verificare pornesc practic abia după acel punct.

 

În altă ordine de idei, veți vedea în această iarnă prin piețe pe la tarabe „tomate românești”, comercializate de „fermieri” cu manichiura făcută, fără vreo urmă că ar munci pământul sau cum arată o sapă. Ei vând aceste produse în perioade în care pe piață există lipsă de trufandale. În momentul în care aceste personaje vând constant cantități importante, polițiștii merg pe lanț înapoi pentru verificări. Se începe de la atestatul de producător și de la filele din carnetul de comercializare se investighează și se descoperă că pe terenul pe care acesta îl are în posesie nu este cultivat nimic. De acolo, cercetările iau o turnură către zona de evaziune fiscală.

 

R.F.: Care sunt rezultatele DICE la sfârșit de an în ceea ce privește acțiunea „Fermierul”?

 

D.B.: În cadrul planului de acțiune „Fermierul”, declanșat pe data de 25 mai 2015, organele de Poliție din cadrul DICE au organizat și desfășurat până în prezent 9.225 de acțiuni, ocazie cu care au fost executate 32.118 controale în piețe și târguri, fiind verificate 86.362 de mijloace de transport.

 

Cu această ocazie au fost constatate 1.758 de infracțiuni, din care 575 la Legea nr. 241/2005, fiind aplicate un număr de 56.245 de sancțiuni contravenționale în valoare de 32,9 milioane lei, totodată confiscându-se bunuri și produse în valoare de 4,1 milioane lei.

 

Fals și uz de fals pentru a dobândi plata pe suprafață

 

Revista Fermierului: Știm că DICE are competențe inclusiv pe verificarea veridicității documentelor necesare obținerii subvenției în agricultură. Care sunt cele mai frecvent întâlnite infracțiuni pe zona plăților directe?

 

Daniel Biro: Există anumite persoane care depun la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) documente doveditoare necesare obținerii subvenției, din care rezultă că au luat în arendă anumite suprafețe de teren, respectiv că proprietarii terenurilor în cauză i-ar fi împuternicit pe ei (și aici nu sunt necesare documente autentificate la notariat) să încaseze plățile directe. Însă, în momentul în care sunt efectuate cercetări amănunțite, lucrătorii de Poliție află de la proprietar că acesta neagă de existența unor astfel de contracte.

 

Totodată, nu puține au fost cazurile când proprietarii de drept ai terenurilor s-au deplasat în vederea depunerii documentelor prin care solicitau plata pe suprafață, iar funcționarii APIA susțineau că deja venise altcineva pentru acești bani. Bineînțeles, cei păgubiți fac plângere, iar noi intervenim.

 

Am descoperit inclusiv că păgubiții, după ce au aflat că altcineva le-a luat banii, s-au dus cu scandal peste cei în cauză. Pentru a evita contactul cu autoritățile, cei din urmă le-au propus păgubiților că le înapoiază banii, doar să renunțe la plângere. În acest caz, îi atenționăm pe petenți că intră la complicitate. Ei știau că infractorul încasase banii ilegal, prin fals, prin înșelăciune, a uzat și ei de acel fals și, atunci, după prevederile Codului Penal și de Procedură Penală și ei sunt vinovați.

 

R.F.: Vă rugăm domnule Biro să ne dați mai multe detalii despre acțiunea „Subvenția în agricultură”. Câte dosare penale ați înaintat către Parchet sau DNA?

 

D.B.: În cadrul planului „Subvenția în agricultură”, declanșat pe data de 6 ianuarie 2015, au fost înregistrate de către organele de Poliție din cadrul DICE 1.163 de dosare penale, dintre care în 163 de dosare s-a început urmărirea penală „im personam”.

 

Cu această ocazie au fost constatate 1.761 de infracțiuni

 

R.F.: Din tot ceea ce înseamnă activitatea Poliției de Investigare a Criminalității Economice pe zona aceasta a agriculturii și industriei alimentare, care este cea mai prolifică zonă unde s-a dezvoltat infracționalitatea?

 

D.B.: Activitatea de constatare este în scădere, dar totuși se menține la un nivel observabil.

 

Datele noastre statistice relevă că în cadrul planului de acțiune „Vatra”, declanșat la data de 6 ianuarie 2015, au fost efectuate 29.611 controale la unitățile de morărit, panificație, patiserie, depozite de cereale, dar și la alte unități comerciale care desfășoară activități în domeniul de referință, totodată fiind verificate și mijloacele de transport.

 

Cu această ocazie au fost constatate 2.037 infracțiuni, din care 1.291 la Legea nr. 241/2005 (pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale), 94 la Legea nr. 8/1996 (privind dreptul de autor și drepturile conexe) și 652 de alte infracțiuni conexe, valoarea prejudiciului cauzat fiind estimată la suma de 277,5 milioane lei, iar a celui recuperat de 33,6 milioane lei. În aceste spețe au fost cercetate 2.031 persoane, dintre care pentru 63 au fost luate măsuri preventive.

 

În această perioadă au fost înregistrate de către organele de Poliție din cadrul DICE 1.812 dosare penale la Legea 241/2005, totodată fiind înregistrate 482 dosare penale în care se efectuează cercetări pentru alte 746 infracțiuni conexe.

 

Au fost aplicate sancțiuni contravenționale, dintre care 11.012 la Legea nr. 12/1990 republicată (privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite), 94 sancțiuni contravenționale la OUG 12/2006 (pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale) modificată de OUG 93/2009, dar și 21.358 sancțiuni contravenționale la alte acte normative, valoarea totală a acestora fiind de aproape 26,4 milioane lei.

 

Valoarea totală a bunurilor care au fost indisponibilizate în cadrul dosarelor penale este de aproximativ 48,1 milioane lei, fiind luate măsuri de confiscare sau indisponibilizare a 83 de mijloace de transport în valoare de 808.540 lei. Totodată, valoarea bunurilor ridicate în vederea confiscării este de 2,9 milioane lei.

 

Nu în ultimul rând, pentru 22 de unități de morărit și panificație, activitatea a fost suspendată/oprită, având în vedere neregulile constatate cu ocazia controalelor efectuate. (Ionel Văduva).

Publicat în Interviu

Revista Fermierului a reușit să obțină cele mai noi, mai detaliate și mai exacte informații disponibile în acest moment cu privire la nivelul autorizării la plată a avansului SAPS la nivel național, la sumele redirecționate către micii fermieri, cât și la județele, numărul producătorilor agricoli îndrituiți să primească sumele, respectiv al celora cu banii FEGA deja în cont, APIA Timiș fiind pe primul loc la virarea banilor (peste 12.600 cereri deja onorate).

 

În premieră, Marius Faur a acceptat să vorbească cu noi despre performanța de a atinge 96,1% procent de autorizare la plata avansului în cadrul APIA Timiș, adică 43.694.333,02 lei la data de 30 noiembrie 2015, undeva „în jurul prânzului”!

 

„Din potențialul de autorizare pe care l-am avut la dispoziție, am ajuns la un procent de autorizare de 96,1 la sută. În sens concret, s-au autorizat pentru plată în avans în județul nostru 12.616 exploatații (cereri), mai exact suma de 43,7 milioane lei”, a precizat Faur pentru Revista Fermierului, cifre confirmate de datele exacte primite de la sursele noastre guvernamentale.

 

Potrivit spuselor viitorului director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în cazul filialei Timiș, n-a fost necesară prioritizarea pe categorii a beneficiarii de plăți în avans pentru că, practic, afirmă Faur, „cam tot ce a fost eșantion disponibil, eligibil pentru tipul acesta de sume a și fost autorizat”.

 

„La plata în avans nu puteau intra toți fermierii. Au fost izolați cei care aveau încă acele controale pe rol (potrivit reglementărilor europene, la momentul acesta, s-au făcut plăți pentru producătorii agricoli care nu intră sub incidența niciunui tip de verificare). Practic, după izolarea tuturor fermierilor care încă au pe rol diverse controale (pe teren, fie cele clasice, fie cele tip teledetecție) a rezultat un eșantion total de 13.124 de fermeri, din care am reușit să autorizăm la plată 12.616. Diferența, în continuare sunt grevați de anumite inconsistențe (...). Noi am terminat ieri chiar mai devreme, pe la prânz, ce era de terminat pe Timiș. Alături de Constanța, avem cea mai mare suprafață solicitată la plată, undeva la 540.000 ha; discutăm de toate cererile depuse în primăvara anului 2015”, a precizat șeful APIA Timiș.

 

El a mai adăugat că în cazul marilor exploatații agricole timișene, marea parte a acestora au fost eșantionate pentru control teren.

 

„Fermele mari, de 10.000 ha, mai mici, mai mari, practic, fiind în control pe teren (noi avem o suprafață mare de tot eșantionată la control, fiind ferme mari și riscul financiar este mult mai mare), suprafața majoră a județului urmează să intre când vor fi plățile regulare făcute. Asta însă după ce vor fi făcute toate tipurile de control”, a declarat Faur.

 

Șeful APIA Timiș a mai adăugat că mai bine de 80% din fermele județene sunt de peste 50 ha, adică un grad de comasare destul de bun, alături de Constanța, județ care, și el, a performat, dar cu bani achitați în conturile fermierilor de doar 3.090.611,02 lei.

 

„Suprafața care se concentrează în exploatații de peste 50 ha în Timiș (în continuare, prin legislație, se folosește termenul de exploatații de peste 50 ha sau de sub 50 ha) se situează undeva la 80 la sută din total. Vorbim de suprafețe comasate pe exploatații de peste 50 ha. Este un grad de comasare destul de bun. Cred că județul Constanța are un grad și mai mare de comasare pentru că acolo sunt exploatații mai puține. Noi, per total, avem în Timiș 19.423 de exploatații”, a conchis Faur.

 

Situația completă a autorizărilor și plăților pe județe, fonduri FEGA: sume, număr de fermieri

 

Conform notei avans C2015 intrată în exclusivitate în posesia publicației Revista Fermierului, document destinat Comisiei Europene și emis de sistemul informatic APIA la data de 1 decembrie 2015, ora 01:38, totalul sumei autorizate la plată în avans la nivel național este de 1.128.470.121,91 lei (255.448.678,85 euro), din care deja achitate în conturile fermierilor nu mai puțin de 97.247.606,57 lei. Conform aceluiași document, numărul beneficiarilor de plăți în avans a fost la data închiderii procesului de autorizare de 602.159.

 

Defalcat pe zile, cea mai importantă dată a transferurilor a fost cea de 30 noiembrie, cu 467.428.798,74 lei autorizați la plata în avans. Urmează ziua de 29 noiembrie când au fost autorizate la plată nu mai puțin de 426.631.589,33 lei. În data de 28 noiembrie s-au autorizat 119.142.831,51 lei, în ziua de 27 noiembrie – 17.551.701,64 lei, în data de 26 noiembrie – 76.576.482,74 lei, respectiv în data de 25 noiembrie – 21.138.717,95 lei.

 

Dar iată care sunt statisticile exacte obținute de Revista Fermierului de la APIA:

1) Județul Alba: un număr de 2.079 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 13.224.138,28 lei. Alți 3.777 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 2.600.704,95 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Alba a fost de 15.824.843,23 lei, numărul total al fermierilor fiind de 5.856. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 233.093,65 lei (26 fermieri plătiți pe SAPS, 31 mici fermieri, 57 producători agricoli în total).

 

2) Județul Argeș: un număr de 1.009 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 19.172.723,12 lei. Alți 14.869 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 7.883.298,52 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Argeș a fost de 27.056.021,64 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 15.878. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 2.485.241,49 lei (105 fermieri plătiți pe SAPS, 3.533 mici fermieri, 3.638 producători agricoli în total).

 

3) Județul Arad: un număr de 2.364 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 28.928.552,21 lei. Alți 12.437 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 8.865.040,63 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Arad a fost de 37.793.592,84 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 14.801. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 1.295.675,45 lei. (146 fermieri plătiți pe SAPS, 1.193 mici fermieri, 1.339 producători agricoli în total).

 

4) București: un număr de 93 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 1.148.261,70 lei. Alți 426 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 310.323 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în București a fost de 1.458.584,70 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 519. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 302.625,33 lei. (35 fermieri plătiți pe SAPS, 194 mici fermieri, 229 producători agricoli în total).

 

5) Județul Bacău: un număr de 1.130 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 12.893.532,55 lei. Alți 15.467 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 9.072.233,35 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Bacău a fost de 21.965.765,90 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 16.597. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 3.544.847,14 lei. (122 fermieri plătiți pe SAPS, 2.155 mici fermieri, 2.277 producători agricoli în total).

 

6) Județul Bihor: un număr de 2.362 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 25.850.299,60 lei. Alți 21.997 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 14.965.378,74 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Bihor a fost de 40.815.678,34 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 24.359. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 1.189.579,98 lei. (35 fermieri plătiți pe SAPS, 213 mici fermieri, 243 producători agricoli în total).

 

7) Județul Bistrița-Năsăud: un număr de 1.950 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 10.193.525,25 lei. Alți 19.803 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 14.536.861,55 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Bistrița-Năsăud a fost de 24.730.386,80 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 21.753. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 233.082,10 lei. (21 fermieri plătiți pe SAPS, 151 mici fermieri, 172 producători agricoli în total).

 

8) Județul Brăila: un număr de 1.615 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 27.737.237,28 lei. Alți 6.287 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 4.713.865,24 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Brăila a fost de 32.451.102,52 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 7.902. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 1.020.775,39 lei. (113 fermieri plătiți pe SAPS, 511 mici fermieri, 624 producători agricoli în total).

 

9) Județul Botoșani: un număr de 1.876 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 15.766.436,91 lei. Alți 22.615 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 14.024.442,86 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Botoșani a fost de 29.790.879,77 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 24.491. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 857.081,47 lei. (44 fermieri plătiți pe SAPS, 1.353 mici fermieri, 1.397 producători agricoli în total).

 

10) Județul Brașov: un număr de 1.665 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 10.257.713,44 lei. Alți 6.442 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 5.267.063,19 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Brașov a fost de 15.524.776,63 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 8.107. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 633.817,33 lei. (96 fermieri plătiți pe SAPS, 420 mici fermieri, 516 producători agricoli în total).

 

11) Județul Buzău: un număr de 1.415 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 29.176.011,03 lei. Alți 13.670 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 8.558.135,01 lei. Totalul sumei autorizate de APIA de APIA în județul Buzău a fost de 37.734.146,04 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 15.085. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 6.882.834,67 lei. (240 fermieri plătiți pe SAPS, 2.262 mici fermieri, 2.502 producători agricoli în total).

 

12) Județul Cluj: un număr de 1.677 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 8.769.397,83 lei. Alți 17.070 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 12.261.963,07 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Cluj a fost de 21.031.360,90 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 18.747. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 1.117.430,29 lei. (39 fermieri plătiți pe SAPS, 2.029 mici fermieri, 2.068 producători agricoli în total).

 

13) Județul Călărași: un număr de 1.376 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 53.640.423,37 lei. Alți 3.226 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 2.354.444,37 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Călărași a fost de 55.994.867,74 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 4.602. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 3.630.042,53 lei. (171 fermieri plătiți pe SAPS, 668 mici fermieri, 839 producători agricoli în total).

 

14) Județul Caraș-Severin: un număr de 1.667 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 7.439.789,04 lei. Alți 8.855 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 7.080.721,22 lei. Totalul sumei achitate în județul Caraș-Severin a fost de 14.520.510,26 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 10.522. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 731.825,87 lei. (99 fermieri plătiți pe SAPS, 674 mici fermieri, 773 producători agricoli în total).

15) Județul Constanța: un număr de 2.587 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 57.631.298,44 lei. Alți 5.031 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 4.047.886,65 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Constanța a fost de 61.679.185,09 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 7.618. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 3.090.611,02 lei. (290 fermieri plătiți pe SAPS, 1.120 mici fermieri, 1.410 producători agricoli în total).

 

16) Județul Covasna: un număr de 1.191 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 7.948.593,86 lei. Alți 3.426 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 2.502.297,14 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Covasna a fost de 10.450.891,00 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 4.617. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 542.549,43 lei. (52 fermieri plătiți pe SAPS, 296 mici fermieri, 348 producători agricoli în total).

 

17) Județul Dâmbovița: un număr de 673 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 5.980.522,37 lei. Alți 18.113 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 9.938.564,65 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Dâmbovița a fost de 15.919.087,02 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 18.786. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 902.699,56 lei. (34 fermieri plătiți pe SAPS, 1.634 mici fermieri, 1.668 producători agricoli în total).

 

18) Județul Dolj: un număr de 2.231 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 26.421.643,04 lei. Alți 26.221 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 17.538.596,62 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Dolj a fost de 43.960.239,66 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 28.452. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 1.586.404,77 lei. (101 fermieri plătiți pe SAPS, 2.384 mici fermieri, 2.485 producători agricoli în total).

 

19) Județul Gorj: un număr de 360 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 2.810.043,94 lei. Alți 10.126 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 5.353.799,15 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Gorj a fost de 8.163.843,09 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 10.486. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 639.764,32 lei. (31 fermieri plătiți pe SAPS, 1.307 mici fermieri, 1.338 producători agricoli în total).

 

20) Județul Galați: un număr de 1.733 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 28.250.420,94 lei. Alți 16.287 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 9.921.002,04 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Galați a fost de 38.171.422,98 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 18.020. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 4.714.487,39 lei. (134 fermieri plătiți pe SAPS, 2.018 mici fermieri, 2.152 producători agricoli în total).

 

21) Județul Giurgiu: un număr de 1.199 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 26.049.461,80 lei. Alți 10.325 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 6.239.945,21 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Giurgiu a fost de 32.289.407,01 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 11.524. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 167.018,72 lei. (16 fermieri plătiți pe SAPS, 237 mici fermieri, 253 producători agricoli în total).

 

22) Județul Hunedoara: un număr de 1.430 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 7.301.460,91 lei. Alți 7.103 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 5.119.886,03 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Hunedoara a fost de 12.421.346,94 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 8.533. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 806.997,16 lei. (50 fermieri plătiți pe SAPS, 906 mici fermieri, 956 producători agricoli în total).

 

23) Județul Harghita: un număr de 1.432 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 10.553.768,20 lei. Alți 11.153 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 8.228.863,97 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Harghita a fost de 18.782.632,17 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 12.585. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 146.710,42 lei. (16 fermieri plătiți pe SAPS, 231 mici fermieri, 247 producători agricoli în total).

 

24) Județul Ilfov: un număr de 304 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 10.729.967,45 lei. Alți 1.732 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 1.021.487,50 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Ilfov a fost de 11.751.454,95 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 2.036. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 530.815,18 lei. (47 fermieri plătiți pe SAPS, 653 mici fermieri, 700 producători agricoli în total).

 

25) Județul Ialomița: un număr de 1.789 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 49.610.811,33 lei. Alți 6.078 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 4.172.368,12 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Ialomița a fost de 53.783.179,45 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 7.867. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 2.924.203,71 lei. (271 fermieri plătiți pe SAPS, 1.812 mici fermieri, 2.083 producători agricoli în total).

 

26) Județul Iași: un număr de 1.595 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 19.934.991,56 lei. Alți 19.408 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 11.139.972.85 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Iași a fost de 31.074.964,41 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 21.003. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 1.746.967,61 lei. (79 fermieri plătiți pe SAPS, 3.249 mici fermieri, 3.328 producători agricoli în total).

 

27) Județul Mehedinți: un număr de 877 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 5.094.967,09 lei. Alți 12.154 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 8.290.197,76 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Mehedinți a fost de 13.385.164,85 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 13.031. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 1.858.469,43 lei. (81 fermieri plătiți pe SAPS, 2.013 mici fermieri, 2.094 producători agricoli în total).

 

28) Județul Maramureș: un număr de 1.002 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 3.902.067,19 lei. Alți 18.900 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 12.579.435,89 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Maramureș a fost de 16.481.503,08 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 19.902. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 277.696,56 lei. (21 fermieri plătiți pe SAPS, 567 mici fermieri, 588 producători agricoli în total).

 

29) Județul Mureș: un număr de 2.652 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 15.137.230,77 lei. Alți 17.813 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 12.397.994,29 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Mureș a fost de 27.535.225,06 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 20.465. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 2.904.479,34 lei. (216 fermieri plătiți pe SAPS, 3.407 mici fermieri, 3.623 producători agricoli în total).

 

30) Județul Neamț: un număr de 1.192 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 15.825.921,65 lei. Alți 21.296 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 11.891.970,29 lei. Totalul sumei achitate în județul Neamț a fost de 27.717.891,94 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 22.488. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 2.476.589,97 lei. (114 fermieri plătiți pe SAPS, 3.737 mici fermieri, 3.851 producători agricoli în total).

 

31) Județul Olt: un număr de 1.793 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 32.228.576,31 lei. Alți 23.924 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 13.966.619,82 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Olt a fost de 46.195.196,13 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 25.717. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 13.282.453,09 lei. (245 fermieri plătiți pe SAPS, 193 mici fermieri, 438 producători agricoli în total).

 

32) Județul Prahova: un număr de 602 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 6.899.633,98 lei. Alți 8.409 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 4.370.476,58 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Prahova a fost de 11.270.110,56 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 9.011. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 2.166.576,35 lei. (120 fermieri plătiți pe SAPS, 2.848 mici fermieri, 2.968 producători agricoli în total).

 

33) Județul Sibiu: un număr de 1.362 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 8.253.699,88 lei. Alți 6.297 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 4.285.931,02 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Sibiu a fost de 12.539.630,90 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 7.659. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 447.183,74 lei. (41 fermieri plătiți pe SAPS, 685 mici fermieri, 726 producători agricoli în total).

 

34) Județul Sălaj: un număr de 978 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 5.596.058,17 lei. Alți 11.460 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 7.740.156,25 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Sălaj a fost de 13.336.214,42 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 11.460. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 559.021,73 lei. (46 fermieri plătiți pe SAPS, 886 mici fermieri, 932 producători agricoli în total).

 

35) Județul Satu Mare: un număr de 1.944 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 19.494.180,32 lei. Alți 12.591 de mici fermieri au primit 8.830.858,98 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Satu Mare a fost de 28.325.039,30 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 14.535. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 384.130,19 lei. (46 fermieri plătiți pe SAPS, 886 mici fermieri, 932 producători agricoli în total).

 

36) Județul Suceava: un număr de 1.581 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 8.847.127,49 lei. Alți 28.947 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 16.670.982,54 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Suceava a fost de 25.518.110,03 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 30.528. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 917.710,75 lei. (44 fermieri plătiți pe SAPS, 1.534 mici fermieri, 1.578 producători agricoli în total).

 

37) Județul Tulcea: un număr de 1.394 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 24.468.658,96 lei. Alți 3.454 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 2.153.290,58 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Tulcea a fost de 26.621.949,54 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 4.848. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 209.321,52 lei. (59 fermieri plătiți pe SAPS, 31 mici fermieri, 90 producători agricoli în total).

 

38) Județul Timiș: un număr de 3.129 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 36.506.558,88 lei. Alți 9.487 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 7.187.774,14 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Timiș a fost de 43.694.333,02 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 12.616. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 18.127.004,87 lei. (1.141 fermieri plătiți pe SAPS, 5.426 mici fermieri, 6.567 producători agricoli în total).

 

39) Județul Teleorman: un număr de 2.192 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 57.693.548,37 lei. Alți 14.060 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 9.591.880,28 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Teleorman a fost de 67.285.428,65 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 16.252. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 8.209.514,66 lei. (379 fermieri plătiți pe SAPS, 3.779 mici fermieri, 4.158 producători agricoli în total).

 

40) Județul Vâlcea: un număr de 310 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 1.835.839,77 lei. Alți 15.020 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 7.731.042,45 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Vâlcea a fost de 9.566.882,22 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 15.330. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 1.085.710,30 lei. (37 fermieri plătiți pe SAPS, 2.404 mici fermieri, 2.441 producători agricoli în total).

 

41) Județul Vrancea: un număr de 942 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 11.529.305,06 lei. Alți 15.003 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 8.836.058,93 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Vrancea a fost de 20.365.363,99 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 15.945. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 108.055,99 lei. (8 fermieri plătiți pe SAPS, 110 mici fermieri, 118 producători agricoli în total).

 

42) Județul Vaslui: un număr de 1.380 producători agricoli au primit autorizare la plata SAPS în valoare de 12.163.566,71 lei. Alți 19.268 de mici fermieri au primit autorizarea pentru suma de 11.328.340,43 lei. Totalul sumei autorizate de APIA în județul Vrancea a fost de 23.491.907,14 lei, numărul fermierilor autorizați la plată fiind de 20.648. Plățile efective la data de 1 decembrie sunt în valoare de 2.276.506,10 lei. (120 fermieri plătiți pe SAPS, 3.417 mici fermieri, 3.537 producători agricoli în total).

 

Cât și ce au încasat producătorii agricoli ca avans din subvenție

 

Avansul pe care norocoșii l-au încasat reprezintă 69,75 la sută din suma unică pe suprafață. La aceasta se adaugă un avans de 84% din banii pentru agromediu. Concret, pentru anul acesta, cuantumul schemelor pentru care se face plata în avans, este format din schema de plată unică pe suprafață (SAPS) - 77,42 euro/ha. La aceasta se adaugă Măsura 214 plăţi pentru agromediu, adică pachetul 1- pajişti cu înaltă valoare naturală – 124 de euro/ha, pachetul 2- practici agricole tradiţionale - 58 euro/ha, pachetul 3.1- pajişti importante pentru pasări, varianta 1 Crex Crex - 209 euro/ha, respectiv pachetul 4- culturi verzi - 130 euro/ha.

 

Plăţile pentru SAPS se vor face la cursul de schimb de 4,4176 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 01 octombrie 2015.

 

Plăţile pentru măsura 214 plăţi pentru agromediu se vor face la cursul de schimb de 4,4828 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2014 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 01/01 din 06 ianuarie 2015.

 

Pentru a simplifica, la plata în avans, în conturile fermierilor români vor intra 53,4198 euro/ha (236 lei/ha) pentru schema de plată unică pe suprafaţa (SAPS), 104,16 euro/ha (466,93 lei/ha) pentru măsura 214 plăţi pentru agromediu – pachetul 1- pajişti cu înaltă valoare naturală, 48,72 euro/ha (218,40 lei/ha) pentru măsura 214 plăţi pentru agromediu – pachetul 2- practici agricole tradiţionale, 175, 56 euro/ha (787 lei/ha) pentru măsura 214 plăţi pentru agromediu – pachetul 3.1- pajişti importante pentru pasări, varianta 1 Crex Crex, respectiv 109,20 euro/ha (489,52 lei/ha) pentru măsura 214 plăţi pentru agromediu – pachetul 4- culturi verzi.

 

Autorizarea fermierilor la plata în avans se face în această săptămână și presupune finalizarea controalelor administrative menționate la articolul 74 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Publicat în Știri interne

Guvernul Cioloș a reușit să agreeze cu Comisia Europeană (CE) un mecanism pentru a demara plata pe suprafață după 30 noiembrie 2015, cei care nu fac obiectul controlului pe teren (circa 700.000 de beneficiari dintr-un total de aproximativ 943.000) urmând să-și primească banii începând cu 1 decembrie a.c.

Surse din interiorul Guvernului ne-au confirmat că această facilitate va duce la stoparea modului de lucru „heirupist” de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), demers obositor prin intermediul căruia s-au căutat tot felul de soluții pentru a fi achitat avansul din subvenție, inclusiv pe 1 și 2 decembrie a.c. Această soluție nu mai este însă de actualitate.

„Tot ceea ce s-a avut în plan, a picat. S-a intrat pe fir cu Comisia Europeană, s-a discutat la diverse niveluri, «mari», și s-a evaluat mult mai în amănunt riscul forțării plății avansului pe 1 și 2 decembrie. S-a ajuns la concluzia că cel mai bine se achită cât se poate până atunci (n.r. - până pe 30 noiembrie 2015, inclusiv) și, după aceea, să se intre pe «plata normală», de la 1 decembrie, destinată celor care nu fac obiectul controlului pe teren”, au afirmat sursele noastre guvernamentale.

Contactat telefonic, ministrul Agriculturii în exercițiu a confirmat informația că nu se vor mai achita avansuri din subvenție în zilele de 1 și 2 decembrie a.c. Oficialul guvernamental a spus că dacă s-ar fi mers pe drumul interpretării Regulamentului european Nr. 1182/71, un eventual control al curții de conturi (fie el al DG AGRI sau al ECA) ar fi scos la iveală că țara noastră ar fi efectuat plăți necuvenite în avans începând cu 1 decembrie 2015, în condițiile în care ultima zi destinată achitării avansului era 30 noiembrie a.c.

El a mai adăugat că actuala legislație europeană permite plăți pe suprafață, nu în avans, și după 30 noiembrie, cu condiția ca beneficiarii să nu fie parte a eșantioanelor de control pe teren, prioritari la încasarea banilor fiind cei cu peste 25 ha.

„Ar fi fost o problemă cu regulamentul (n.r. - 1182/71) dacă plăteam avansurile pe 1 și 2 decembrie. Până nu am luat la puricat regulamentul în limba engleză, înclinam să cred în varianta românească a sa. În limba engleză zice de «(...) o perioadă (...)». Or, nu era vorba de o perioadă de trei zile, șapte zile, 60 de zile, doi ani, ci se spunea în cazul nostru «(...) la 30 noiembrie (...)». Interpretarea noastră era după varianta românească. Este foarte bine trecut acolo și situația ne avantaja. În astfel de situații exista însă riscul de a primi vizita auditului DG AGRI sau ECA care ar fi putut spune că am dat plăți pe avans fără control pe teren, începând cu 1 decembrie. Asta însemna că nu mai erau considerate plăți pe avans”, a spus Irimescu. ”Plățile care nu sunt în avans, plățile «normale», de la 1 decembrie, se plătesc cu o condiție: să termini controlul pe teren la nivel de țară, «sau»... Există un „sau” pe care l-am folosit în anii trecuți, o portiță legislativă care spune că se poate plăti subvenția pe regiunile în care sunt producători care n-au făcut obiectul controlului pe teren. Cât am fost la Bruxelles, am întrebat: «Pot eu stabili regiunile?», iar Comisia a spus: «Da!». Atunci, dacă aveam 10 sate care n-aveau control, stabilieam regiunea pe 10 sate. Asta a fost chestia deșteaptă pe care am aplicat-o anii trecuți și pot s-o aplic în continuare. Și, atunci, nu vom mai avea un aflux mare de cereri de-a lungul a trei zile, ci vom plăti constant. Pe măsură ce-i identificăm pe indivizii respectivi, efectuăm plata. Putem plăti în continuare din 1 decembrie, nu ne mai oprim la o dată anume. Le-am spus celor de la APIA că pentru mine ar fi esențial ca să plătesc cât mai mult și, atunci, soluția ar fi să ne uităm la cei cu peste 25 ha, care au sume mari, îi onorăm pe ei”.

Aceleași surse din interiorul guvernului ne-au mai comunicat faptul că glonțul a trecut pe la urechile APIA, în condițiile în care sistemul TRANSFOND nu lucrează în week-end și de sărbătorile legale, cum este cazul și Sfântului Andrei, adică data de 30 noiembrie. Chiar dacă APIA și Trezoreria ar fi lucrat la foc continuu, fără sistemul BNR TRANSFOND, banii nu ar fi ajuns în băncile comerciale, ceea ce ar fi însemnat un dezastru. Doar intervenția premierului Cioloș pe lângă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut ca sistemul TRANSFOND să fie activ în data de 30 noiembrie, astfel încât plățile aprobate de APIA și transferate de Trezorerie să ajungă în bănci.

„Guvernul Cioloș, implicit Ministerul Agriculturii, s-a mai confruntat cu o mare restricție. Concret, la momentul în care APIA și MADR și-au propus să plătească cu orice preț și cât mai mult și pe 1 decembrie, și pe 2 decembrie chiar, nu s-a ținut cont de faptul că transferul se face prin Trezorerie către bănci sau direct din Trezorerie (cine are cont acolo), dar pentru asta trebuie să lucreze BNR. Degeaba vorbești cu Trezoreria dacă nu lucrează BNR care are TRANSFOND-ul pentru transferul banilor. În Trezorerie sunt banii APIA. Pentru a-i putea transfera în bănci, TRANSFOND-ul trebuie să funcționeze; un soft care trebuie pornit. Dacă BNR nu funcționează, acel TRANSFOND nu funcționează și el. S-a vorbit deja cu premierul care la rândul său a vorbit cu Isărescu (n.r. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR), iar acest sistem va funcționa pe 30 nov. Tot ce se lucrează în week-end va fi transmis pe 30 noiembrie prin TRANSFOND, astfel încât APIA și Trezoreriei să li se permită să facă plăți”, au mai mărturisit sursele noastre guvernamentale.

Și această informație a fost confirmată de Achim Irimescu. Conform precizărilor sale, cei de la Bruxelles au spus că regulamentul în vigoare permite să fie luată drept referință ziua de 30 noiembrie, ca dată când s-au transferat banii. Asta în ciuda problemelor apărute cu Regulamentul 1182/71.

„Degeaba introduc ordinele de plată în Trezorerie pentru că TRANSFOND trebuie să transfere banii în bănci. Am vorbit încă o dată la Bruxelles și au spus ca să nu avem niciun fel de probleme, trebuie să luăm drept referință data la care am transferat banii în bancă. Luni avem nevoie de TRANSFOND. Lumea lucrează până atunci. Luni se transferă ordinele de plată la Trezorerie și, de acolo, prin TRANSFOND, la beneficiari”, a punctat ministrul de resort.

„Am auzit de protestele care se anunță pe 1 decembrie în fața APIA. Eu am încercat să dezamorsez situația”

Întrebat dacă a auzit de zvonurile conform cărora unii fermieri ar putea demonstra în fața APIA centrală în data de 1 decembrie 2015 (puțin probabil, dat fiind faptul că producătorii agricoli români se pornesc greu la proteste, mai ales că au nevoie de aprobări de la Primăria Capitalei, iar ziua anunțată pe Facebook coincide cu cea națională), Irimescu a spus că speră ca lucrurile să rămână totuși „calme”. Șeful MADR a precizat pentru Revista Fermierului că actuala conducere a Ministerului Agriculturii a făcut tot ceea ce i-a stat în putință pentru a plăti avansul promis de vechea guvernare. El spune că dorința de a achita în pripă avansul, demers plănuit de fosta conducere MADR, reprezintă „o bombă cu efect întârziat” pentru actuala conducere a Ministerului Agriculturii.

„Am auzit și eu (n.r. - de protestul din fața APIA pe 1 decembrie). Sper să nu... Eu am încercat să dezamorsez situația. Prin toate discuțiile pe care le-am avut, am dat asigurări că facem tot ce se poate, că asta nu se va mai întâmpla (voi avea grijă să punem lucrurile la punct). Înțeleg că, de fapt, APIA n-ar fi vrut să dea plăți în avans. Era foarte corect să le spunem (n.r. - fermierilor) de la bun început dificultățile pe care le avem în punerea la punct a unui sistem în pripă, deși au fost motive obiective. Sunt state membre care, tocmai din cauza complexității sistemului, nu au dat plăți în avans, dar sunt și state care au dat. Dar cum noi suntem români și am aderat printre ultimii, este clar că nu suntem cei mai mari experți de pe pământul european. Sigur, eu înțeleg că zona politică sau conducerea Ministerului Agriculturii a încercat să facă un gest să nu-și pună producătorii în cap. Gestul acesta a fost însă o bombă cu efect întârziat care s-a spart în capul nostru. Nimeni nu a spus că există un risc, deși se știa foarte clar că n-ai cum să rezolvi problema când erau termenele strânse pentru o asemenea anvergură a problemei”, a conchis Achim Irimescu.

Date oficiale obținute în exclusivitate de revista noastră relevă că până la data de 27 noiembrie a.c. s-a ajuns la un nivel al plății avansului de 26 de milioane de euro transferați deja în conturile fermierilor. În condițiile în care sunt disponibile 380 de milioane de euro, practic, vorbim de mai puțin de 10 la sută din bani achitați producătorilor agricoli, ca avans. Chiar dacă ministrul Agriculturii a promis că se va ajunge chiar și la 75 la sută din sume plătite, imposibilitatea de a mai plăti aceste avansuri din subvenție în zilele de 1 și 2 decembrie nu va mai putea face posibil acest lucru. În cel mai fericit caz, ne spun sursele noastre, se vor duce cu plățile către 100 de milioane de euro, adică sub un sfert din total.

Și șeful APIA, Mihail Spătărelu Puțintei, contactat telefonic a confirmat că sistemul informatic îmbunătățit cu module dedicate, puse la punct de SIVECO și Teamnet, nu funcționează nici acum la parametri optimi, exprimarea sa fiind că „fluxul merge greu”. El a confirmat pentru publicația noastră că doar 80.000 de fermieri au fost plătiți, restul până la 135.000 urmând să fie „rezolvați” în această noapte până la orele 24. El a declarat că „speranța” este de a plăti până pe 30 noiembrie 2015 un total de 300.000 de fermieri.

Cât și ce vor încasa producătorii agricoli ca subvenție

Avansul pe care norocoșii ar urma să-l încaseze reprezintă 69,75 la sută din suma unică pe suprafață. La aceasta se adaugă un avans de 84% din banii pentru agromediu. Concret, pentru anul acesta, cuantumul schemelor pentru care se face plata în avans, este format din schema de plată unică pe suprafață (SAPS) - 77,42 euro/ha. La aceasta se adaugă Măsura 214  plăţi pentru agromediu, adică pachetul 1- pajişti cu înaltă valoare naturală – 124 de euro/ha, pachetul 2- practici agricole tradiţionale - 58 euro/ha, pachetul 3.1- pajişti importante pentru pasări, varianta 1 Crex Crex - 209 euro/ha, respectiv pachetul 4- culturi verzi - 130 euro/ha.

Plăţile pentru SAPS se vor face la cursul de schimb de  4,4176 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 01 octombrie 2015.

Plăţile pentru măsura 214 plăţi pentru agromediu se vor face la cursul de schimb de 4,4828 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2014 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 01/01 din 06 ianuarie 2015

Pentru a simplifica, la plata în avans, în conturile fermierilor români vor intra 53,4198 euro/ha (236 lei/ha) pentru schema de plată unică pe suprafaţa (SAPS), 104,16 euro/ha (466,93 lei/ha) pentru măsura 214 plăţi pentru agromediu – pachetul 1- pajişti cu înaltă valoare naturală, 48,72 euro/ha (218,40 lei/ha) pentru măsura 214 plăţi pentru agromediu – pachetul 2- practici agricole tradiţionale, 175, 56 euro/ha (787 lei/ha) pentru măsura 214 plăţi pentru agromediu – pachetul 3.1- pajişti importante pentru pasări, varianta 1 Crex Crex, respectiv 109,20 euro/ha (489,52 lei/ha) pentru măsura 214 plăţi pentru agromediu – pachetul 4- culturi verzi.

Autorizarea fermierilor la plata în avans se face în această săptămână și presupune finalizarea controalelor administrative menționate la articolul 74 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Publicat în Știri interne
Pagina 34 din 34

newsletter rf

Revista