În prezent, suprafețe însămânțate cu grâu, rapiţă, orz, precum şi cu floarea-soarelui, porumb şi mazăre, care totalizează 10.000 ha la nivel național, sunt afectate, până la această oră, de băltiri sau de grindină, a anunțat marți, 4 iunie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Avem informaţii despre culturile afectate de inundaţii, dar sunt relative, pentru că ceea ce este astăzi nu este mâine în sensul că anumite suprafeţe pe care acum bălteşte apa peste câteva ore sau o zi se retrag apele respective, dar cultura nu este decât în pericol temporar fără să fie compromisă. Vom avea în curând datele exacte. Este însă o suprafaţă mică, undeva la 10.000 de hectare la nivel naţional şi asta înseamnă diverse culturi afectate de băltiri sau de grindină, atât cu grâu cât şi cu rapiţă, orz, dar şi cu culturi de primăvară, în speţă floarea soarelui, porumb şi anumite suprafeţe cu mazăre”, a afirmat oficialul guvernamental.

El a adăugat că, anul acesta, s-a înregistrat un „record”, și anume 75 de rachete antigrindină lansate într-o singură zi, la centrul de comandă din Ploiești. Demersul face parte dintr-o acțiune mai largă de încercare a ținerii sub control a fenomenelor meteo nedorite.

„Sistemul antigrindină a dat aproximativ 1.000 de rachete până la această dată. Stăm cu ochii pe aceste puncte de lansare. Este o situaţie extrem de delicată - nu am avut în anii trecuţi o zi în care să lansăm 75 de rachete de la un punct de comandă. Sâmbătă am fost la Ploieşti la centrul de comanda unde specialiştii lansaseră 75 de rachete, pentru a face faţă situaţiei cu care s-au întâlnit în ziua respectivă. Lucrăm şi acţionăm ca să ţinem cât putem sub control aceste fenomene”, a adăugat Daea.

Șeful de la Agricultură a mai spus că o parte dintre culturile distruse de inundaţii se vor reînsămânţa.

„Dacă acum s-a distrus cultura de porumb, până la 15 iunie o reînsămânţează. Eu am discutat şi cu comisarul Hogan despre alocarea de bani europeni (n.r. - pe despăgubiri), dar nu vreau să vă spun prea devreme despre ce perspective sunt, dar sunt bune. Putem obţine fonduri europene la timp. Avem o veste bună pentru oameni: obţinem fonduri europene la timp şi suntem mereu alături de oameni”, a mai spus ministrul de resort.

De câteva săptămâni, țara noastră se află sub Coduri galbene şi portocalii de averse torenţiale, vijelii şi grindină.

Potrivit prognozei agrometeorologice valabilă pentru perioada 5-11 iunie 2019, sub aspect pluviometric, se întrevăd ploi sub formă de aversă, dar și torențiale, acestea fiind însoţite de descărcări electrice şi de intensificări ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, iar local vor fi condiții de producere a grindinei.

De asemenea, cantitățile de apă prognozate pot depăşi 15-25 l/mp şi izolat, 35-50 l/mp, îndeosebi la începutul perioadei.

Sursa informațiilor: Agerpres, ANM

Publicat în Știri interne
Luni, 25 Martie 2019 15:41

Anchetă în fermele tulcene

Autoritățile tulcene au transmis luni, 25 martie 2019, că au echipe în teren pentru a verifica culturile de toamnă care au fost afectate din cauza secetei, ancheta fiind în curs de desfășurare.

Vorbim de reprezentanții Prefecturii Tulcea care au început controlul a peste 300 de cereri depuse de fermierii din judeţ, ale căror culturi au fost afectate de seceta prelungită din ultima perioadă, este anunțul făcut într-o şedinţă a Colegiului prefectural de reprezentanţi ai instituţiei.

Adjuncta Direcţiei Judeţene pentru Agricultură (DAJ), ing. Mirela Müller, a precizat că rezultatele preliminare ale verificărilor arată că doar un sfert din suprafeţele cultivate în toamna anului trecut sunt afectate.

„Majoritatea fermierilor ar putea avea suprafeţe calamitate mai mici decât cele declarate, deoarece cam toţi sunt hotărâţi să păstreze culturile înfiinţate pentru a vedea dacă se vor dezvolta. Un eventual procent de calamitate se va vedea la recoltare în producţia medie pe care o vor obţine”, a declarat reprezentanta DJA, citată de agențiile de presă centrale.

Mai bine de 300 de producători agricoli au anunțat autorităţile de resort că o suprafaţă totală de circa 20.000 de hectare a fost afectată de secetă, rezultatele verificărilor în teren urmând să fie făcute publice săptămâna viitoare.

Conform datelor DAJ date publicității în timpul şedinţei Colegiului prefectural, agricultorii tulceni au realizat 85% din arăturile pentru culturile care se vor însămânţa în această primăvară.

Fermierii tulceni şi-au propus ca în această primăvară să înfiinţeze culturi pe o suprafaţă totală de 139.953 de hectare, cele mai întinse culturi, de 58.950 de hectare, respectiv de 49.222 de hectare, urmând să fie de floarea soarelui şi porumb.

Publicat în România Agricolă

Urmărind obținerea unui profit (războiul grâului cu Rusia lasă în continuare urme adânci în conturile bancare ale producătorilor agricoli nord-americani), dar și pentru faptul că bumbacul este o cultură rezistentă la secetă, fermierii din statele Kansas şi Oklahoma ale SUA au renunţat la grâu şi au însămânţat cu acest tip de plată textilă cea mai mare suprafaţă de teren din ultimele decenii.

Majorarea cu 20 de procente a suprafeţelor însămânţate cu bumbac, comparativ cu situaţia din 2017, reprezintă o modificare spectaculoasă, având în vedere că în urmă cu doar trei ani fermierii americani au plantat bumbac pe cea mai mică suprafaţă din ultimele trei decenii.

Tranziţia de la grâu la bumbac în sudul SUA ar putea fi un fenomen pe termen lung pe măsură ce fermierii americani încearcă să evite o piaţă mondială a grâului care este din ce în ce mai mult dominată de Rusia. Fermierii americani au dificultăţi în a face profit pe piaţa grâului din cauza supraofertei mondiale. Bumbacul este mai sigur pentru că poate fi cultivat cu mai puţină apă, într-o perioadă în care seceta a lovit deja unele zone agricole ale SUA.

În Kansas, fermierii au însămânţat cu bumbac o suprafaţă de teren de 130.000 de acri, cea mai mare suprafaţă înregistrată vreodată în acest stat, potrivit Departamentului american al Agriculturii (USDA), în timp ce în Oklahoma fermierii au însămânţat cu bumbac o suprafaţă de 680.000 de acri, cea mai mare suprafaţă de după 1980. La nivelul SUA, fermierii ar urma să planteze bumbac pe o suprafaţă de 13,469 milioane acri, cea mai mare suprafaţă de după 2011, în timp ce suprafaţa însămânţată cu grâu de iarnă a scăzut la 32,7 milioane acri, cea mai mică suprafaţă din ultimul sfert de secol.

În situația în care nivelul suprafețelor cultivate este în creștere, contractele futures la bumbac – CTc1 - se situează peste 1,7632 USD pe kilogram, aproape de cele mai înalte niveluri din ultimii aproximativ patru ani. În schimb, contractele futures la grâu - Wc1 - și-au revenit și au atins prețul de 199,51 USD tona metrică, anunță Reuters. Cu toate acestea, cultivarea bumbacului s-ar putea dovedi un pariu riscant. China a ameninţat că va impune tarife vamale la importurile de bumbac din SUA, înainte ca tensiunile dintre primele două economii ale lumii să se reducă.

Publicat în International

Bazându-se pe vremea caldă şi uscată din ultimele luni, producătorii agricoli din Europa au crescut suprafeţele însămânţate cu porumb, însă ar putea fi înregistrate probleme la momentul recoltei, în cazul în care ploile regulate nu-și vor face apariția, trag un semnal de alarmă specialiștii agrometeo, citați de agențiile internaționale de presă.

Concret, potrivit analiștilor FranceAgriMer, până la data de 14 mai 2018, suprafaţa însămânţată cu porumb în Uniunea Europeană (UE), inclusiv de principalul producător, Franţa, totaliza 86 de procente din suprafaţa previzionată. Primăvara umedă a dus la amânarea însămânţărilor şi, chiar dacă lucrările în câmp s-au accelerat în ultima lună, acestea sunt în urmă comparativ cu situaţia de anul trecut, când 97% din suprafaţa preconizată era însămânţată, până la aceeaşi dată.

Nu demult, Ministerul francez al Agriculturii preconiza că suprafaţa semănată cu porumb va fi comparabilă cu cea din 2017, dar cu 12% mai mică faţă de media din ultimii cinci ani.

O suprafaţă cultivată relativ scăzută în Franţa, dar şi în Italia ar putea duce la diminuarea producţiei de porumb a UE în acest an, afirmă analiștii. Cu toate acestea, specialiștii agribusiness ai Strategie Grains se aşteaptă la o creştere de trei procente a producţiei, până la 60,9 milioane de tone, sprijinită de o revenire a producţiei Spaniei, a cărei producţie a fost afectată anul trecut de secetă.

În schimb, vremea secetoasă înregistrată în ultima vreme în Europa Centrală şi de Est ar putea afecta recoltele din ţări precum Ungaria şi România. La data de 11 mai 2018, suprafața programată pentru a fi însămânțată cu porumb în România totaliza 2.461.881 hectare, iar suprafața semănată efectiv era de 2.368.818, adică 96,22 la sută din total.

Vremea secetoasă este un subiect de îngrijorare şi în Germania. Potrivit spuselor unui consultant, vremea nefavorabilă pentru însămânţarea grâului de iarnă şi pentru unele cereale de primăvară înseamnă că o suprafaţă suplimentară a fost însămânţată cu porumb. Însă plantele suferă de secetă în unele zone, iar producţiile nu par promiţătoare.

Oficiul naţional de statistică din Germania a estimat că suprafeţele însămânţate cu porumb ar urma să se majoreze cu 7,4 procente în acest an. În paralel însă, Asociaţia cooperativelor agricole din Germania a prognozat că în acest an producţia va scădea cu 2,6%, până la 4,3 milioane de tone.

Situaţia este similară în Polonia, acolo unde fermierii au alocat mai mult teren pentru a fi însămânţat porumb, după problemele provocate de vreme culturilor însămânţate anterior. Fermierii au cultivat porumb pe o suprafaţă de aproximativ 700.000 de hectare, faţă de 600.000 de hectare în 2017, ceea ce, pe baza unei producţii medii, ar însemna o recoltă mai mare cu 12%, până la 4,7 milioane de tone.

Publicat în Piata agricola

Potrivit informațiilor transmise presei de conducerea Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului (DAJ) Vaslui, se estimează diminuarea producțiilor agricole din acest an ca urmare a secetei, chiar dacă vor exista căderi de precipitații în următoarea perioadă.

Cei de la DAJ Vaslui spun că există un deficit foarte mare de apă în sol, având în vedere că nu s-au mai înregistrat precipitaţii semnificative de mai bine de o lună.

Concret, la culturile de primăvară, însămânţările s-au făcut în condiţii bune, dar sunt probleme la răsărire. Culturile nu au densitatea normală, astfel că, în funcţie de cantitatea de apă din sol, la însămânţare sau de cum s-a semănat, gradul de răsărire este de aproximativ 80%. Sunt însă și culturi la care răsărirea s-a făcut în proporţie de 30 – 40%.

„Chiar dacă în perioada următoare vor fi înregistrate precipitaţii, vor fi diminuări ale producţiilor la majoritatea culturilor”, a declarat pentru presa centrală Gigel Crudu, șeful instituției.

În zilele următoare, specialiştii instituţiei vor face o evaluare cu privire la suprafeţele afectate.

În judeţul Vaslui, au fost însămânţate în primăvară 164.537 de hectare de culturi agricole.

Publicat în Știri interne

Fermierii din sudul Ucrainei au demarat acțiunea de semănat la cerealele de primăvară, până în prezent fiind însămânțate 138.000 de hectare, potrivit anunțului făcut vineri, 6 aprilie 2018, de ministerul ucrainean al Agriculturii.

Defalcat, producătorii agricoli din țara vecină au semănat 82.000 ha cu orz de primăvară, 51.000 hectare cu mazăre, 3.000 hectare cu ovăz, respectiv 2.000 ha cu grâu.

Conform datelor agregate de Reuters, fermierii ucraineni plănuiesc să însămânțeze în acest an 7,4 milioane de hectare cu cereale de primăvară, incluzând aici circa 4,6 milioane de hectare cu porumb, 1,6 milioane de hectare cu orz, 412.000 ha cu mazăre, 200.000 de hectare semănate cu ovăz și 182.000 ha însămânțate cu grâu.

Al treilea cel mai mare exportator de cereale din lume – Ucraina – a precizat prin vocile sale autorizate că suprafața cu cereale de toamnă și de primăvară ar urma să depășească cifra de 14 milioane hectare în acest an.

Specialiștii în previziuni agrometeo au menționat la rândul lor că, în prezent, vremea este favorabilă atât în ceea ce privește culturile de toamnă, cât și cele de primăvară.

Circa 7,3 milioane de hectare cu cereale de primăvară erau însămânțate anul trecut.

Recolta Ucrainei din anul 2017 a totalizat 61,3 milioane de tone de cereale.

Publicat în International

Precipitațiile importante cantitativ din ultima perioadă, precum și înghețurile tardive înregistrate zilele acestea ar putea genera împreună o plafonare a nivelului însămânțărilor la orzul de primăvară în Franța, Marea Britanie, Germania și Polonia prin înăsprirea condițiilor de lucru din câmp, în ciuda majorărilor preconizate pentru fermele din aceste țări ale blocului comunitar la cultura menționată anterior.

În contrapartidă, România pare să nu aibă probleme deocamdată la culturile de toamnă, în ciuda valurilor de frig și de căldură succesive, nici măcar în zona de nord a țării, nefiind necesară reorientarea către orzul de primăvară, o cultură nerentabilă în viziunea marilor fermieri din țară.

Pe teritoriul unor părți din Nordul Europei, precum și din zonele Centrală și de Vest, orzul de primăvară reprezintă una dintre primele culturi cerealiere semănate la finele iernii și furnizează marea majoritate a materiei-prime utilizate în obținerea malțului necesar producției de bere.

Ploile care au căzut aproape încontinuu în toamna anului 2017, i-au forțat pe fermierii din nordul Europei să diminueze nivelul semănatului de grâu și au lăsat astfel mai multă suprafață de teren arabil pentru culturile de primăvară. Însă, terenurile arabile care băltesc deja, laolaltă cu valul de frig din acest week-end ar putea genera o creștere negativă în ceea ce privește productivitatea la orz și la o reorientare a fermierilor către culturi de genul porumbului.

În Franța, spre exemplu, ritmul însămânțărilor la orzul de primăvară este oarecum încetinit față de nivelul aceeași perioade a anului trecut, conform FranceAgriMer.

Unii producători agricoli s-au confruntat cu soluri saturate după ce căderile de precipitații din această iarnă s-au situat la un nivel mai mare față de cel anterior cu circa 50 la sută.

„Din cauza ploii, fereastra favorabilă pentru însămânțările la orzul de primăvară se îngustează. În plus, înghețurile recente, chiar dacă își fac simțită prezența pe termen scurt, aduc cu sine alte blocaje”, a precizat pentru Reuters Remi Haquin, fermier și șeful comitetului cereale al FranceAgriMer.

Căderile de zăpadă de la finele lunii februarie și ploile persistente din această lună aproape că au blocat însămânțările de primăvară din Marea Britanie.

„Până la ora la care fermierii vor putea relua activitatea în câmp, aceștia s-ar putea trezi că sunt în urmă cu o lună în ceea ce privește lucrările de semănat și cele agrotehnice”, a menționat pentru aceeași agenție de presă Jack Watts, consultant-șef, culturi combinate, în cadrul Național Farmers Union (NFU), un fel de LAPAR al Marii Britanii. „Există încă timp pentru a recupera, însă durata nu este deloc ideală”.

Potrivit unui studiu privind însămânțările, desfășurat de Direcția de Dezvoltare pentru Agricultură și Horticultură, estimările cu privire la suprafețele semănate cu orz de primăvară ar putea crește în aceste an în Anglia cu șapte procente, până la un total de 804.000 hectare.

Reorientarea către culturile de primăvară este și ea parte dintr-o strategie nouă de combatere a unor buruieni dăunătoare.

În Germania, solurile umede și vremea rece au generat semne de întrebare cu privire la activitățile din câmp, chiar dacă analiștii continuă să fie optimiști și să spere la o creștere vizibilă a suprafețelor semănate.

Însămânțările de primăvară au demarat deja în cea mai mare parte a țării.

„Vorbim de o întârziere de doar câteva zile față de programările făcute deja și nu vorbim de ceva serios, chiar dacă cu cerealele de primăvară, cu ferestrele destul de mici pentru recoltă, bineînțeles că fie care zi contează”, a precizat pentru presă un analist german.

Reprezentanții asociației cooperativelor agricole din Germania au precizat joi, 15 martie 2018, faptul că estimările indică majorarea cu 12,4 procente a suprafețelor însămânțată față de aceeași perioadă a acestui an, până la un total de 381.000 de hectare.

În Polonia, însămânțările de primăvară nu au pornit încă, ceea ce indică din start o întârziere, a precizat la rândul său Wojtek Sabaranski, unul dintre analiștii de la Sparks Polska.

Sabaranski estimează că fermierii polonezi vor majora masiv însămânțările cu orz de primăvară până la un total de 800.000 de hectare, față de cele 720.000 hectare cât se înregistrau anul trecut, după ce umezeala a diminuat nivelul însămânțărilor de grâu de toamnă în Germania.

În plus, el a mai precizat că de aceste condiții va beneficia porumbul.

„Ne așteptăm ca, probabil, condițiile de sol dificil care prevalează la începutul primăverii în câmpuri să se transforme într-o creștere clară a suprafeței însămânțate cu porumb”, a conchis neamțul.

Chiar dacă în cazul României, la începutul perioadei 17-23 martie 2018 va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit, după care, spre sfârşitul intervalului se va produce o răcire accentuată a vremii, în aproape toată ţara și se întrevăd totodată precipitaţii sub formă de ploaie în cea mai mare parte a regiunilor agricole, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului, culturile agricole nu au deocamdată de suferit.
Potrivit informațiilor furnizate de Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, în cazul țării noastre, reorientarea către orzul de primăvară nu este justificată, în primul rând pentru că orzul nu este o cultură rentabilă, în viziunea sa. Apoi, el justifică modificările din țările enumerate anterior pe fondul problemelor întâmpinate în toamnă de agricultori, precum și ca urmare a respectării rotațiilor.

„Reorientarea către însămânțările de orz de primăvară nu reprezintă o tendință valabilă pentru fermele de pe întreg teritoriul UE. Cei din zona de Nord a Europei, precum și din cele Centrală și de Vest, probabil, au avut suprafețe pe care nu le-au mai putut acoperi să faci rotație etc.;3 apelezi la artificiul acesta. Noi avem condiții optime până acum, inclusiv acum, cu zăpada și înghețurile. În sudul României nu sunt temperaturile din nordul țării, iar în nord, zăpada este destul de consistentă. Astfel, culturile însămânțate rezistă și la minus 25 de grade Celsius la cât omăt este. (...) Cine spune că s-a întâmplat nu știu ce nenorocire, minte. (...) La mine în fermă nu am, deocamdată, grade de dăunare la culturile de toamnă”, a precizat pentru Revista Fermierului, Laurențiu Baciu.

Potrivit prognozei agrometeo valabilă în perioada 17-23 martie 2018 în România, sub aspect fenologic, culturile de orz şi grâu de toamnă semănate în epoca optimă vor înregistra formarea frunzei a treia şi înfrăţire (60-100%), cu o stare de vegetaţie în general bună şi medie. În semănăturile tardive vor predomina fazele de răsărire şi apariţia frunzei a treia (25-100%), plantele prezentând o uniformitate şi vigurozitate pe ansamblu medie şi slabă. Cultura de rapiţă înfiinţată în perioada optimă îşi va continua dezvoltarea aparatului foliar, în aproape toate zonele de cultură.

Publicat în Piata agricola

Nu mai puțin de 5,9 milioane de hectare de teren arabil au fost însămânțate până în prezent cu grâu de toamnă pentru recolta anului viitor sau 96% din totalul preconizat a fi semănat, și anume 6,15 milioane ha, au anunțat miercuri oficialități ale ministerul Agriculturii din Ucraina.

Țara vecină (și o competitoare de temut pe piața cerealelor pentru România) plănuiește să însămânțeze 7,2 milioane de hectare cu diverse tipuri de cereale pentru recolta din 2018, incluzând aici și suprafața cu grâu, precum și 926.000 hectare de orz de toamnă, respectiv 161.000 hectare de secară, au mai precizat reprezentanți ai ministerului de resort într-o declarație publică, citați de Reuters.

În Ucraina, grâul de toamnă contabilizează circa 95 la sută din suprafața totală arondată însămânțărilor cu acest tip de cultură, în timp ce procentajul semănatului la orz este de 60% din totalul aferent.

Datele ministerului de resort relevă totodată că fermierii au semănat 796.000 ha cu orz de toamnă și 145.000 de hectare cu secară.

De asemenea, fermierii au terminat însămânțările la rapița de toamnă și au atins un nivel de 853.000 ha, față de cele 798.000 hectare contabilizate la aceeași dată a anului trecut. Mai mult,

Aceleași date statistice date publicității de reprezentanții guvernului țării vecine relevă că producătorii agricoli ucrainieni au recoltat 51,4 milioane de tone de cereale de pe 88 la sută din suprafața semănată (12,8 milioane hectare). Media randamentelor este de 4,03 tone la hectar în 2017, față de cele 4,33 tone înregistrate într-un an în urmă.

Ucraina a definitivat deja recoltatul grâului în 2017 și are în depozite 26,6 milioane de tone de materie primă. De asemenea, țara vecină a mai reușit să termine culesul la orz, secară, ovăz, mazăre și la alte tipuri de cereale.

Producătorii agricoli ucraineni continuă să treiere porumb și au reușit să recolteze deja 13,3 milioane de tone de materie primă de pe 61 la sută din suprafața însămânțată. Productivitatea medie la hectar obținută în acest an este de 4,84 tone la hectar, față de 5,94 tone în aceeași perioadă a anului 2016.

Informațiile disponibile în acest moment mai spun că Ucraina a recoltat 66 de milioane de tone de cereale în 2016 și a exportat 43,9 milioane tone în sezonul 2016-2017, sezon care începe în iulie anul trecut și care s-a terminat în iunie a.c.

În acest an agricol, vecinii ucraineni estimează că vor strânge în silozuri între 61 și 63 milioane tone de cereale, iar exporturile sezonului comercial 2017-2018 ar putea contabiliza până la 45 de milioane de tone de materie primă.

Publicat în International

Nu mai puțin de 860 de milioane de euro au fost plătite de APIA producătorilor agricoli din România ca avans pentru anul de cerere 2017, asta însemnând circa 80 la sută din totalul fermierilor înscriși la plată, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în cadrul conferinței ZF Agribusiness 2017, menționând totodată că fermierii autohtoni au semănat 85% din totalul suprafeței programate.

„Îmi «displace», sincer, abordările superflue”, și-a început stângaci discursul ministrul de resort. „Am văzut foarte mulți care doar cu hârtia-n față știu despre agricultură extraordinar de multe lucruri. Cred că este o falsă abordare (...). Este pentru prima dată în România când ne-am construit o bază de date pe care să ne fundamentăm fiecare afirmație, dar, mai ales, să construim pe pe o bază realistă politicile agricole din România.

Astăzi, când vorbim, din bugetul de stat au plecat spre fermieri 860 de milioane de euro, care înseamnă în procente 80 la sută dintre fermieri care au primit subvențiile într-o perioadă când am reușit să însămânțăm în România 85 la sută din suprafața programată de către producătorii agricoli. Spre satisfacția românilor, 99,18 la sută din fondurile FEGA sunt în țară. Și de mult, nu de acum”.

Tot ministrul a precizat că, anul acesta, România va beneficia de un aport în economie, aferent zonei agrozootehnice, de 3,2 miliarde de euro.

„De la Uniunea Europeană (UE), cu cererile de restituire care au fost transmise, Guvernul țării românești își face datoria față de țară, aducând în România 3,2 miliarde de euro. Asta înseamnă fonduri date agriculturii, direct, prin plățile directe, și mediului rural prin PNDR 2020. Prin PNDR, anul acesta, s-a accesat o sumă de 1,564 miliarde de euro, cu mai bine de un miliard față de anul trecut. Dacă facem o analiză comparativă, față de anul trecut, atunci au fost 212 milioane de euro, anul acesta sunt peste un miliard de euro investiții.

Așa se face că, alături de acești bani și de câștigurile pe care le-au obținut fermierii lucrând terenul și dezvoltând activități productive în zootehnie, am putut să ne capitalizăm. Astăzi, fermierii au tehnica agricolă, un nivel ridicat de dotare, știu foarte bine, tehnologic, cultură pe un an climatic bun. Cu mici excepții pentru culturile care s-au semănat în primăvară în zona de vest și în partea de sud-vest a Olteniei, condițiile au fost normale și, cu suportul acesta de subvenții, producțiile au fost realizate pe măsura dotării, a condițiilor climatice și a celor spuse până acum”, a afirmat Petre Daea.

În ceea ce privește producția obținută în 2017, în cazul porumbului, țara noastră s-ar situa pe locul al II-lea, în urma Franței.

„Suntem, ca suprafață, la porumb, pe primul loc în UE, cultivând peste 2,5 milioane ha. Vom vedea unde vom fi ca producție, că eram pe locul al II-lea, după Franța. Vom vedea unde vom fi, pentru că încă n-am terminat recoltatul. Știu producția care este la această dată, nu vreau s-o lansez pentru că nu este încheiat recoltatul. Sperăm ca prin nivelul pe care l-am obținut, comparând cu randamentele pe care le-au obținut statele din UE, să vedem unde ne plasăm ca producție totală în ierarhie. Dar randamentele sunt bune, anul acesta”, a conchis el.

Cifrele vehiculate în urmă cu câteva zile de Petre Daea și Liviu Dragnea relevă o producție de 10.163.900 de tone de grâu și secară recoltate în 2017, în condițiile în care, în 2003, nivelul era de doar 2.496.500 de milioane de tone.

Randamentul mediu raportat de cei doi la grâu și secară este de 4.836,3 tone la hectar în cazul acestui an, în timp ce pentru 2003, acesta era de doar 1.428 de tone la hectar.

Un alt record al fermierilor români este cel la rapiță, unde producția a ajuns în acest an la un nivel de 1.684.000 de tone, față de cele nesemnificativ de mici din perioada 1992-1996 și, apoi, din 2003.

Productivitatea medie la hectar, conform datelor vehiculate de Dragnea și Daea, este de 2.845 de tone de rapiță la hectar, față de doar 473 în 2003.

Mazărea a atins în acest an un nivel al producției de 298.639 de tone, iar randamentul mediu, de 2.776 de kilograme la hectar.

La orz și la orzoaică am reușit un nivel de producție de 2.037.500 de tone, în timp ce media productivității a atins nivelul de 2.037,5 tone/ha.

În fine, la floarea-soarelui s-a înregistrat în acest an o cantitate de 3,167 milioane de tone, randamentul mediu la hectar fiind de 2.725 de kilograme de sămânță la hectar.

Publicat în Știri interne

În primele proiecții ale grupului de consultanță Strategie Grains pentru recolta de rapiță din 2018, analiștii companiei spun că estimările cu privire la suprafața care ar urma să fie semănată în toamna acestui an sunt că aceasta ar putea scădea până la un nivel de 6,64 milioane de hectare la nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene (UE28), totul fiind pus pe seama vremii nefavorabile.

Vorbim în fapt de o potențială diminuare cu un procent față de totalul de pe care s-a recoltat rapiță în acest an, și anume 6,73 milioane hectare.

Inițial, potrivit Reuters, previziunile dădeau ca sigură o majorare a suprafeței însămânțate cu rapiță la finele acestui an în blocul comunitar, ca urmare a marjelor mari de câștig pe care această cultură le generează, însă seceta din Europa de sud-est și ploile intense din Germania și din ale state din nordul continentului ar urma să limiteze însămânțările.

Rapița este cea mai populară cultură oleaginoasă din UE, semințele de rapiță fiind utilizate în producția de ulei comestibil, în zootehnie și în industria biocarburanților.

Laolaltă cu alte două procente revizuire în scădere a potențialului de însămânțări la floarea-soarelui previzionate pentru toamna lui 2017, estimările cu privire la diminuarea nivelului semănatului la rapiță ar putea genera o contractare de circa 1% a suprafețelor cu oleaginoase la nivelul UE28, până la un total de 12,1 milioane de hectare, spun specialiștii Strategie Grains.

În contrapartidă, previziunile cu privire la însămânțările cu soia sunt pozitive, totalul estimat fiind de un milion de hectare, în creștere de la 970.000 ha de pe care s-a recoltat materia-primă în acest an.

Românii sunt mai optimiști

În ciuda tendințelor exprimate de specialiștii europeni, strategii din România dau ca sigură majorarea suprafețelor semănate cu rapiță în această toamnă.

Potrivit estimărilor unor renumiți analiști din piața românească de profil, suprafața însămânțată cu rapiță se va majora semnificativ în acest an agricol. Explicația pentru această majorare este legată de randamentul foarte bun și de prețul atractiv, rapița fiind prima cultură care aduce bani în conturile fermierilor.

„În jur de 1,2 milioane de hectare cu rapiță urmează să fie însămânțate în această toamnă, mai mult ca anul trecut”, a declarat pentru Revista Fermierului Bogdan Iliescu, consultant agribusiness. „Cred că porumbul va pierde din suprafețele semănate pe fondul extraproducției, iar în cazul florii-soarelui nu se spune nimic. Nimeni nu vrea să spună nimic, nici măcar combinatele. La jumătatea lunii octombrie vom ști dacă am contabilizat o producție pozitivă sau una negativă de floarea-soarelui”.

Că analiștii români sunt prea optimiști este confirmată de spusele a doi mari fermieri din România.

În primă instanță, din cele aproape 750 ha cultivate cu rapiță „în praf” în sezonul 2017-2018 de către fermierul ieșean Liviu Bălănici, circa 300 de hectare sunt deja compromise pe fondul deficitului de apă.

„O parte din rapița semănată «în praf» a răsărit, iar cealaltă parte a murit. Spun de însămânțatul «în praf» în condițiile în care nu am avut parte decât de doar 16 litri de apă. Cultura nou-înființată nu a avut putere, a germinat și a murit. Probleme am avut pe 300 de hectare din cele aproape 750 ha cultivate cu rapiță”, a precizat Bălănici pentru Revista Fermierului.

Și constănțeanul Gheorghe Lămureanu spune că a avut parte de ghinion în ceea ce privește însămânțările cu rapiță, aproape întreaga suprafață fiind compromisă.

„Catastrofă, și anul trecut, și anul acesta. Aici nu avem cu ce ne lăuda. Rapița este o cultură care, probabil, va dispărea în viitorul apropiat din arealul nostru. Ne-am sfătuit mai mulți fermieri, astfel încât, încet-încet, să renunțăm la această cultură. Am însămânțat totuși 200 ha și anul acesta, având în vedere oferta Pioneer (valabilă la suprafețe de peste 150 ha), companie care s-a angajat să suporte prețul seminței în cazul în care cultura nu va răsări. Rapița este de trei săptămâni în pământ și putem spune că este deja compromisă”, a mărturisit Lămureanu.

La nivel național, suprafețele însămânțate cu rapiță în 2016 au avut parte de condiții climatice diferite. Dacă în toamnă s-au înregistrat temperaturi optime culturii în mai toate zonele țării, nu același lucru se poate spune și despre temperaturile de pe timpul iernii, atunci când din cauza lipsei stratului de zăpadă, unele suprafețe au avut de suferit.

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 2