Afişez elemetele după tag: irigatii - REVISTA FERMIERULUI
Miercuri, 04 Septembrie 2019 20:34

Irigațiile în România – profit net!

Cu o sumă cheltuită de la bugetul statului de 22 de milioane de euro, destinată apei pentru irigații, fără a preciza însă intervalul investițional, potrivit spuselor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, sectorul de profil din România a contabilizat un câștig de peste 440 de milioane de euro.

Conform precizărilor oficialului guvernamental, cu ocazia conferinței „Adaptarea tehnologiilor de cultură din Dobrogea la schimbările climatice” de vineri, 30 august 2019, profitul înregistrat provine din plusul de producție-marfă comercializată, mai exact din încasările purtătoare de TVA care alimenează bugetul statului.

„Astăzi, în România, sunt 48 de șantiere de lucru. România are posibilitatea, la această dată, să irige - într-un perimetru irigabil – 1,4 milioane de hectare cu banii de la bugetul statului și cu banii de la Uniunea Europeană. Fără bani și fără subvenții, agricultura nu intră în spațiul rentabilității. Și nu numai aici. (...) Am introdus 22 de milioane de euro și am câștigat 441 de milioane de euro prin costul apei, dar prin ridicarea producției respective și printr-un plus de producție-marfă vândută și încasată, purtătoare de TVA, care alimenează bugetul statului, de unde să avem din nou posibilitatea în nevoile țării sociale, economice și de sprijin pentru fermieri”, a precizat Daea.

Conform informațiilor transmise de ministerul de resort, la mijlocul lunii februarie 2019, prin Programul Naţional de Irigaţii se propunea reabilitarea unei suprafețe totale de 2 004 639 ha din 88 de amenajări de irigaţii viabile. Erau vizate, mai exact, 119 staţii de pompare de bază, 178 de staţii de repompare,      11.856 m de conducte de refulare, 48 232 m de conducte îngropate, un colector, 2 548 860 m de canale de aducţiune, 2 811 338 m de canale de distribuţie şi 5.286 de construcții hidrotehnice.

Infrastructura de irigații este o componentă vitală pentru o agricultură modernă și competitivă. În perioada de programare financiară 2007 - 2013, investițiile în sistemele de irigații au fost finanțate prin Măsura 125 „Îmbunătățirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi a silviculturii”, componenta a1, irigații şi alte lucrări de îmbunătățiri funciare. Sprijinul acordat prin componenta de irigații a Măsurii 125 a fost solicitat de organizațiile sau federațiile de utilitate publică ale proprietarilor/deținătorilor de terenuri agricole constituite în conformitate cu legislația în vigoare.

Prin M125 – Irigații au fost depuse 156 de cereri de finanțare, în valoare de aproximativ 150 de milioane de euro. Dintre acestea, au fost încheiate 131 de contracte de finanțare, în valoare de 114,9 milioane de euro. Valoarea plăților efectuate este de 101,6 milioane de euro. Vorbim, practic, de 86 de investiții finalizate, cu o valoare de 73,8 milioane de euro.

În perioada de programare financiară 2014 – 2020, sectorul irigațiilor este finanțat prin submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta infrastructură de irigații. Sprijinul public este 100% nerambursabil din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu va depăși 1 milion de euro/proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune (SPP).

În total, prin submăsura 4.3 – Irigații, au fost depuse 529 de cereri de finanțare, în valoare de peste 524,5 milioane de euro. Dintre acestea, au fost încheiate 257 de contracte de finanțare, în valoare de 194 de milioane de euro. La nivelul lunii iunie 2019, valoarea plăților efectuate a fost de 94,5 milioane de euro, potrivit statisticilor AFIR. De asemenea, tot la acea dată, au fost finalizate 63 de proiecte, cu o valoare de peste 14 milioane de euro.

În data de 28 ianuarie 2019, a fost deschisă sesiunea de primire a proiectelor de investiții aferente submăsurii 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” – componenta infrastructură de irigații, din cadrul PNDR 2020.

Publicat în Piata agricola

A fost închisă sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în infrastructura de irigații, ca urmare a epuizării fondurilor alocate prin submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, componenta infrastructură de irigații, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), a anunțat vineri, 30 august 2019, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Fondurile pentru acest tip de investiții sunt alocate prin submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, componenta infrastructură de irigații, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

În sesiunea deschisă în 6 februarie, AFIR a primit online 306 cereri de finanțare, în valoare totală de 300 609 581 de euro. Alocarea financiară aferentă acestei sesiuni a fost de 200 de milioane de euro, iar plafonul de primire a solicitărilor de finanțare a fost de 300 de milioane de euro.

„Într-un interval de aproximativ șapte luni, AFIR a primit solicitări de finanțare de peste 300 de milioane de euro pentru realizarea investițiilor în infrastructura secundară de irigații. Mi-aș fi dorit să avem o anvelopă financiară mai mare pentru acest sector extrem de important – irigațiile. Am trecut de la o alocare de aproximativ 150 de milioane de euro, în exercițiul financiar 2007 – 2013, la o alocare totală de 440,98 de milioane de euro, în această programare, și sper ca în exercițiul viitor, 2021 – 2027, să fim în măsură să majorăm această sumă. Interesul crescut al Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigat (OUAI) se datorează mai multor măsuri administrative pe care le-am aplicat împreună cu partenerii noștri instituționali. Una dintre măsuri a fost extinderea suprafeței vizate pentru aceste tipuri de investiții de la 628 000 hectare la peste 1 800 000 hectare”, a precizat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Sprijinul acordat prin submăsura 4.3 - componenta infrastructură de irigații - este 100% nerambursabil și se ridică la maximum 1 000 000 de euro/proiect. Finanțarea nerambursabilă se acordă pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigații, a clădirilor aferente stațiilor de pompare de punere sub presiune, precum și racordarea stațiilor la utilități, construcția şi modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat.

„O altă măsură importantă, solicitată de mult timp de beneficiarii noștri, a fost să permitem ca, în limita a 30% din valoarea proiectului, să poată fi achiziționate echipamente de irigat, prevedere care a fost aplicată în această sesiune. Subliniez rolul important pe care l-au avut întâlnirile de lucru organizate înainte de lansarea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare, precum și experiența dobândită anterior de către OUAI-uri și de federațiile acestora, astfel încât am putut să avem un feedback real din partea celor care investesc în infrastructura secundară de irigații din țara noastră”, a adăugat șeful instituției.

În exercițiul financiar 2014 – 2020, AFIR a primit 537 de solicitări de finanțare a infrastructurii secundare de irigații, în valoare de 532,1 milioane de euro. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a încheiat 264 de contracte de finanțare cu reprezentanții Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigat (OUAI), în valoare de 200,8 milioane de euro și a efectuat, până în prezent, plăți de 99,76 de milioane de euro.

Publicat în Finantari

În condițiile în care lucrările de reabilitare şi de modernizare a 56 de staţii de irigat din România, începute în urmă cu aproape trei ani, sunt realizate în proporţie de 70%, nu mai puțin de 1,4 milioane de hectare de teren agricol sunt irigabile, în momentul de faţă, a declarat miercuri, 27 iunie 2019, la Tulcea, ministrul Agriculturii, Petre Daea, în timpul unei inspecţii la o staţie care este reabilitată.

„Obiectivele de investiţii sunt în diferite stadii, iar lucrările sunt realizate în proporţie de peste 70%, în condiţiile în care avem pregătite sisteme de irigaţii pentru 1,4 milioane de hectare din cele 2 milioane de hectare programate a fi finalizate prin programul guvernamental. Este un ritm foarte bun. Avem aproape două mii de kilometri de canal plin cu apă, ceea ce poate asigura apa necesară culturilor. E drept însă că sunt culturi în pragul recoltării şi nimeni nu le mai irigă acum. Culturile «decid» în ce măsură aceste sisteme sunt folosite”, a precizat ministrul de resort.

Totodată, Daea a mai vorbit despre fenomenele meteorologice deosebite din acest an şi a menţionat că, în sudul şi vestul ţării, sunt puse în funcţiune aproape 200 de staţii de pompare pentru a evacua apele de pe terenurile agricole, respectiv că 61 de puncte din sistemul antigrindină sunt operaţionale în momentul de faţă.

„Este adevărat că sunt zone în care excesul de umiditate a pus la grea încercare culturile, dar vorbim de suprafeţe mici la nivel naţional. Fermierii afectaţi au acest stres al momentului pe care încercăm să-l cauterizăm prin măsurile de sprijin pe care le avem la dispoziţie în acest moment. Nu sunt probleme cu producţia agricolă în România şi nici nu vom avea asemenea probleme. Mai mult, nu sunt probleme nici cu calitatea produselor, iar toate aceste îngrijorări trebuie să dispară”, a susţinut ministrul Agriculturii.

Staţia de pompare nr 1. din Babadag, inspectată miercuri de ministrul Agriculturii, asigură irigaţiile pentru o suprafaţă totală de circa 24.500 de hectare. Valoarea totală a investiţiei care se va realiza până la finele anului 2020 va fi de 42,15 milioane de lei, potrivit directorului filialei teritoriale a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Marius Damian.

Publicat în Știri interne
Luni, 20 Mai 2019 18:18

OUAI-uri tulcene, datoare la ANIF

Mai bine de un milion de lei are de recuperat filiala tulceană a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) de la două organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigat (OUAI), iar una dintre asociaţii solicită ştergerea penalităţilor la debitele înregistrate din anul 2014.

OUAI Sarichioi înregistrează debite în cuantum total de 234.366 lei, din care 199.655 lei reprezintă penalităţile, potrivit directorului filialei teritoriale a ANIF, Marius Damian.

O situaţie asemănătoare este și la Sabangia care are creanţe de 807.461 lei, din care irigaţiile pentru 2016 sunt în cuantum de 541.912 lei, iar suma de 265.549 lei reprezintă penalităţile.

Preşedintele OUAI Sarichioi, Ivan Fedot, a replicat că penalităţile au fost aplicate după ce subvenţiile pentru apa din irigaţii nu au fost acordate la timp, iar în momentul de faţă este foarte greu să se calculeze debitele fiecărui membru al asociaţiei, în contextul în care penalităţile au variat de la o lună la alta.

Filiala teritorială a ANIF a încheiat contracte pentru irigarea în acest an a unei suprafeţe de 41.290 de hectare din nouă amenajări, iar în luna aprilie a pus în funcţiune sistemul din două amenajări, Sarichioi şi Isaccea, astfel că acum sunt irigate 919 hectare.

Directorul ANIF a prezentat luni, în timpul şedinţei Colegiului Prefectural, situaţia contractelor şi a irigaţiilor din judeţ.

Conform spuselor oficialului agenției, din anul 2017, OUAI-urile nu plătesc apa de care beneficiază.

Sursa informației: Agerpres

Publicat în Știri interne

Indiferent de viziunea pe care premierul Viorica Dăncilă o are asupra membrilor cabinetului său, în ceea ce-l privește pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, Liviu Dragnea, președintele PSD, își dorește ca șeful MADR să fie „în picioare și valid, să poată să funcționeze”, a precizat acesta cu ocazia unei vizite efectuate la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, SPP 388.

„Aici doamna prim-ministru trebuie să ia o decizie. Este apanajul dumneaei, vrea să-l mențină, nu vrea să-l mențină (n.r. - pe ministrul Justiției, Tudorel Toader), pe mine mă interesează ca Petre Daea să fie în picioare și valid, să poată să funcționeze, că are o grămadă de lucruri de dus la capăt și să nu care cumva să te gândești să pleci, că ai treabă!”, i-a recomandat cu căldură Liviu Dragnea prietenului său de la Agricultură.

Șeful partidului de guvernământ îi recunoaște meritele lui Daea și l-a anunțat pe această cale că mai are mult de lucru la Ministerul Agriculturii.

„În continuare, pentru mine, dumneata ești cel mai bun ministru din Guvern, dar d-aia (n.r. - ironie la adresa numele său, Daea) o să și primești mai mult de lucru”, a continuat Dragnea.

Cu doar 24 de ore înainte, aflat în comuna Băneasa, județul Giurgiu, la o fermă de producție de sparanghel, Daea răspundea unei întrebări a jurnaliștilor privind demersurile făcute de acesta ulterior solicitării premierului Dăncilă de a anula ordinul privind stabilirea dimensionării tipurilor de exploatații de suine de pe teritoriul României.

„Evident, prin analiză foarte exactă, într-o componență mai largă instituțională, în așa fel încât să fie interpretat corect în practică și să fie posibil de aplicat de către fiecare gospodărie în parte. O facem cu mare atenție și cu un mare interes pentru creșterea efectivelor de animale în România. De altfel, este un obiectiv important al Guvernului, anume acela de a zootehniza țara”, a afirmat ministrul de resort.

Nu cu mult timp în urmă, prim-ministrul Dăncilă îi solicita public ministrului Agriculturii, Petre Daea, să anuleze un ordin care vizează crescătorii de porci. Măsura ar afecta micii crescători, în contextul în care România a fost puternic afectată de pesta porcină africană.

„Domnule ministru (...) o să vă rog să reveniți rapid asupra Ordinului pe care l-aţi dat în legătură cu stabilirea dimensionării tipurilor de exploatații de suine pe teritoriul României”, i-a transmis premierul ministrului agriculturii în deschiderea ședinței de guvern de vineri, 29 martie 2019. „Eu cred că trebuie să avem grijă de oamenii care au ferme mici şi să-i încurajăm. Vă rog să anulați ordinul şi să revenim la ce aveam înainte, şi bineînțeles vom face o analiză referitor la acest aspect”.

Ordinul privind stabilirea dimensionării tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României a fost adoptat pe 18 martie a.c.

Prin acest ordin, se stabilesc dimensiunile pentru exploataţiile de creştere a suinelor pe teritoriul României. Astfel, ferma de suine de subzistenţă este definită drept exploataţia agricolă cu un efectiv de maximum cinci capete de porcine cu greutatea de peste 30 kg și aceasta este singura pentru care nu este nevoie de înregistrarea la Oficiul Registrului Comerţului.

Practic, oricine are mai mult de cinci porci trebuie să se înregistreze la Registrul Comerţului, în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor şi la autoritățile sanitar-veterinare.

Publicat în Știri interne

Cele circa 360.000 de hectare, reprezentând suprafața acoperită de sistemul de irigații din județul Brăila, ar urma să fie reabilitate în totalitate până în 2020, este anunțul făcut miercuri, 27 martie 2019, de numărul 1 din agricultura românească, ministrul Petre Daea.

„Avem ca obiectiv să repunem în funcţiune sistemul de irigaţii la nivelul la care a fost în anul 1989, pe întreaga suprafaţă, care însumează 360 de mii de hectare. Brăila va fi primul judeţ al României care în 2020 va avea întreaga suprafaţă de irigaţii reabilitată, pentru a nu mai sta sub semnul incertitudinii privind producţia agricolă. Avem un program bine stabilit, care este urmărit la agrafă. (...)”, a precizat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Ministrul Agriculturii a fost prezent în judeţul Brăila, pentru a verifica stadiul lucrărilor de reabilitare la Amenajarea Terasa Brăilei, care deserveşte peste 100.000 de hectare, prin cele 150 km de canale existente, şi unde se reabilitează patru staţii de repompare cu construcţiile adiacente.

Oficialul guvernamental a amintit, de asemenea, că în ţară sunt deschise 40 de şantiere pe sistemul de irigaţii în baza Programului Naţional de Irigaţii, proiecte pentru executarea cărora a fost alocat peste un miliard de euro din bugetul statului şi 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Conform conducerii filialei brăilene a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), pe raza judeţului se află în derulare, la acest moment, lucrări finanţate prin Programul Naţional de Irigaţii în sumă totală de 40,2 milioane de lei.

Publicat în România Agricolă

În viziunea numărului 1 din agricultura românească, șeful MADR, Petre Daea, exprimată miercuri, 27 martie 2019, cu ocazia inspectării lucrărilor de reabilitare la Amenajarea Terasa Brăilei, refacerea sistemului de irigații reprezintă o condiție primordială de păstrare a poziției de lider european în producția de porumb.

„Mă aştept ca România să îşi păstreze poziţia de lider în Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte producţia de porumb. Merită asta. România nu trebuie să părăsească locul unu la producţia de porumb şi va fi posibil de menţinut cu o singură condiţie: să readucem sistemul de irigaţii în funcţiune. În condiţiile în care aducem sistemul de irigaţii în funcţiune pe cele două milioane de hectare, România, vrând-nevrând, prin rotaţia culturilor, prin decizia agrotehnică a fermierilor, va însămânţa un milion hectare la irigat. Un milion hectare la irigat, cu 16 tone porumb la hectar fac 16 milioane tone. România pune în jur de 2,5 milioane hectare de porumb. Pe 1,5 milioane hectare, cât este diferenţa, dacă se realizează, în condiţiile cele mai grele de irigat, o producţie între 4 şi 5 tone, iată cum România depăşeste 23 de milioane de tone, ceea ce-i va consacra poziţia de lider în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cultura porumbului şi merită asta”, a afirmat ministrul Agriculturii în exercițiu, citat de corespondenții agențiilor centrale de presă.

În 2018, țara noastră a ocupat primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte producţia de porumb, cu peste 18 milioane de tone recoltate de pe o suprafaţă de 2,415 milioane hectare.

Petre Daea s-a aflat miercuri într-o vizită de verificare a stadiului lucrărilor de reabilitare la Amenajarea Terasa Brăilei din satul Albina. Aceasta deservește peste 100.000 ha, prin 150 km de canale. Se reabilitează patru stații de repompare cu construcțiile adiacente.

Publicat în România Agricolă

În ceea ce privește implementarea PNDR 2020, în prezent sunt înregistrate întârzieri pe zona beneficiarilor publici și pe cea de irigații, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Eugeniu Crunțeanu, vineri, 15 martie 2019, la Brăila.

Fostul șef AFIR a adăugat că plăţile în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) făcute prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) au ajuns la 50%.

„Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a plătit, până în momentul de faţă, către beneficiarii ei, dintr-un total de 8,13 miliarde de euro, cât are Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pe perioada 2014 - 2020, o sumă de 4,62 miliarde euro, practic am ajuns la 50% din program. Implementarea programului este, în acest moment, într-un punct extrem de important, şi am venit să vorbim despre locurile unde mai avem restanţe, unde mai avem întârzieri. Întârzieri sunt în zona de beneficiari publici şi pe cea de irigaţii, pe măsura 4.3”, a declarat Crunțeanu.

Potrivit Agerpres, Crunțeanu s-a aflat la Brăila pentru a dezbate stadiul implementării în judeţele Brăila şi Galaţi a Măsurii 4.3 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, componenta infrastructura de irigaţii, Brăila aflându-se pe primul loc la Măsura 4.3, cu 71 de proiecte câştigate, în valoare de 70 milioane de euro.

„Pentru zona de sud a României, acest sector al irigaţiilor este unul extrem de important. Întrucât ne apropiem cu paşi repezi de perioada în care UAI-urile vor solicita apă pentru irigaţii, am zis să mergem peste tot în ţară unde avem proiecte pe Măsura 4.3 şi să luăm proiect cu proiect, şi să vedem care este stadiul fizic şi financiar şi ce probleme apar în implementarea acestui proiect. Avem un program naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, care în momentul de faţă are 47 de puncte de lucru pornite în care se lucrează. În cursul anului 2019, vor mai fi pornite încă 30 de şantiere”, a adăugat secretarul de stat.

Daniel Eugeniu Crunțeanu, care coordonează şi activitatea APIA, a precizat că, în prezent, pe campania din 2018, au fost făcute plăţi în procent de peste 93%.

„Din punctul de vedere al depunerii cererilor de plată pe campania 2019, am avut programaţi până ieri un număr de 139.038 de fermieri, din care s-au prezentat şi au fost introduşi în sistem 135.360 fermieri, care au în lucru o suprafaţă de 394.984 hectare”, a completat Crunțeanu.

Publicat în Finantari

În opinia lui Petre Grigore, reprezentantul Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) filiala Galați și administratorul SC Simongrig SRL, exprimată cu ocazia Adunării Generale a Membrilor LAPAR din 19 februarie 2019, producătorul român din sectorul agrozootehnic nu se află în poziția dominantă la masa negocierii cu sectorul de retail, raportul prețului de achiziție de la producător la consumatorul final fiind de 1/3.

„De ce credeți că nu au fost emise normele metodologice pentru Legea Supermarketurilor? Pentru a favoriza importurile acestea. Noi colaborăm cu piața de retail, însă suntem la mâna lor. Noi, cât de mari am fi, nu putem discuta de pe poziție dominantă, ci de pe poziția celui de-al doilea; ei impun regulile. De aceea, este firesc, dacă faci o socoteală, raportul prețului este de 1 la 3, mai exact marfa pleacă de la mine cu 1 și la vânzare, en detail, ajunge cu 3”, a declarat Grigore pentru reporterii emisiunii „România Agricolă”.

În acest context, fermierul gălățean consideră că apariția Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” ar fi de bun augur, astfel încât să susțină o legătură strânsă între furnizor și cumpărător, atât pe piața internă, cât și pe piețele UE și pe cele terțe.

„Ar fi bine să se facă (n.r. - Casa Română de Comerț Agroalimentar «Unirea»), pentru că, după câte țin eu minte, cu câțiva ani în urmă, a mai fost în cadrul Ministerului Agriculturii un secretar de stat care, într-o discuție personală, mi-a spus că urmărește așa ceva. Cu ocazia unei vizite în anumite state arabe, importatorii cereau partide foarte mari de grâu. Ca să faci partide de grâu foarte mari, trebuie să existe un departament la nivelul MADR care să se ocupe, ca să consolideze, să facă legătura dintre cei care caută partide mari și cei care vor să furnizeze”, a mai precizat agricultorul și legumicultorul din Galați.

Lipsă de apă în sol

O altă discuție abordată cu Petre Grigore a fost și cea legată de starea de vegetație a culturilor agricole. El a explicat că anul 2019 pare a fi mai greu decât cel trecut, în condițiile în care lipsa apei din sol persistă.

El crede însă că speranțe sunt pentru fermierii din Ardeal și din partea Banatului, și a Crișanei, cel puțin deocamdată.

„Situația este un pic mai dificilă anul acesta. Adevărul e că urmează un an mai puțin bun, după câțiva ani foarte foarte buni. Rapița, toată, este compromisă. Orzul, nici el, nu dă prea mari speranțe, iar grâul de abia acum răsare și nu este înfrățit. Am primit diverse informații de la colegi că grâul este înfrățit în special în Ardeal și în partea Banatului și a Crișanei”, a mai precizat fermierul. „O altă problemă este aceea a lipsei apei în sol. Deficitul acesta de apă trebuie să ne dea de gândit și să ne determine să găsim soluții, să pregătim instalațiile de irigat (cei care dețin astfel de aparatură), astfel încât să mai diminuăm din pagube, pentru că acestea vor apărea, cu siguranță. La noi, în partea Podișului Covurlui, întotdeauna acolo este o zonă cu secetă endemică și cantitățile de precipitații au fost foarte scăzute. Sperăm ca în zilele următoare să avem parte de precipitații. Însă, conform prognozelor pe care le-am primit, nu prea sunt speranțe”.

Născut la Mărăcineni în 1953, Petre Grigore a absolvit o facultate de specialitate la Bucureşti. Devenit inginer agronom, a fost repartizat la Galaţi. A lucrat ca şef de fermă la IAS Iveşti, iar la IAS Şendreni a ajuns director tehnic. A mai fost director la Agrogal, dar şi la Direcţia Agricolă. I s-a conferit, prin decret prezidenţial, Meritul Agricol în Grad de Cavaler, în anul 2007. A fondat SC Simongrig SRL şi activează acum doar în mediul de afaceri.

Publicat în România Agricolă

Conform anunțului făcut de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Brăila, oficialii instituției au solicitat fonduri pentru decolmatarea în acest an a peste 40 de kilometri de canale de desecare, valoarea totală depășind 377.000 de lei.

„În perioada mai-decembrie 2018, au fost decolmataţi 26,5 km de canale de desecare, în valoare de 377.701 lei, iar pentru anul 2019 au fost solicitate fonduri în valoare de 872.932 lei, pentru decolmatarea a 41,3 km de canale de desecare”, se arată în informarea semnată de directorul ANIF Brăila, Vasile Turcitu, citată de Agerpres.

Anul trecut, cu fonduri în valoare de 97.762 de lei, au fost reabilitate staţii de pompare pentru evacuarea apei la minimum 50% din capacitate, iar lucrările de reabilitare continuă în 2019, fiind solicitate de la buget fonduri pentru repararea staţiilor de pompare pentru evacuare în valoare de 925.484 de lei.

Totodată, au fost întocmite note conceptuale pentru staţiile de evacuare din fonduri de investiţii şi s-au alocat, începând cu 2018, fonduri în valoare de 18.533.307 lei, pentru staţia SPE Valea Encii, care prin reabilitare preia şi suprafaţa deservită de staţia Maxim Gorki, soluţionând astfel şi reabilitarea acesteia.

600 de milioane de lei la nivel de țară

Programul de investiţii în sistemul de irigaţii va continua și în 2019, nu mai puțin de 600 de milioane de lei fiind prevăzute în acest sens, preciza marţi, 12 februarie 2019, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci din Parlament.

„Şi anul trecut, şi acum doi ani, şi anul acesta, şi, mai abitir, anul viitor, vom continua programul de investiţii în sistemul de irigaţii. Anul acesta, avem aproximativ 600 de milioane de lei pentru irigaţii şi avem în curs 40 de obiective de investiţii, mai deschidem 30, deci 70 de obiective de investiţii”, a spus oficialul guvernamental.

Daea a adăugat că toate canalele şi staţiile de pompare vor fi „reparate, calibrate, impermeabilizate”.

„Categoric, le vom repara. Am vorbit la general pe investiţii şi acestea sunt pe două direcţii de acţiune, prima este legată de staţiile de pompare, acolo unde este sursa de apă şi (unde este, n.r.) canalul de aducţiune. Toate canalele şi staţiile de pompare vor fi reparate, calibrate, impermeabilizate, într-un cuvânt, se află într-un proces de reabilitare prin planul naţional de irigaţii”, a conchis ministrul Agriculturii.

Anul trecut, au fost aprobate investiții în 47 de obiective de irigații, 1,2 milioane de hectare au fost pregătite pentru irigat, iar contractele pentru irigații (inclusiv cele sezoniere) au totalizat un milion de hectare.

De asemenea, în perioada 2017-2018 au fost puse în funcțiune 10 amenajări de irigații, nepuse în funcțiune de peste 20-25 de ani.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 6

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista