lactate - REVISTA FERMIERULUI

Peste jumătate (58,9%) dintre cei 771 de operatori economici care activează în domeniul lapte şi produse lactate, controlaţi în perioada 27 mai - 7 iunie 2019 de inspectori pentru protecţia consumatorilor, au prezentat abateri de la normele legale de comercializare, depozitare şi etichetare, iar valoarea amenzilor aplicate a depăşit 1,46 milioane de lei.

Conform anunțului făcut de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), transmis marţi, 2 iulie 2019, pe durata acţiunilor de control a fost verificată o cantitate de 64,5 tone lapte de consum şi produse lactate, din care circa 8,2 tone produse (12,7%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare.

Pe fondul deficienţelor constatate, au fost dispuse următoarele măsuri: oprirea temporară de la comercializare a unei cantităţi de aproape 3,6 tone de lapte de consum şi produse lactate, în valoare de 32.900 lei, până la remedierea neconformităţilor identificate, oprirea definitivă şi scoaterea din circuitul consumului uman a circa 913 kilograme produse, în valoare de 11.744 lei, care erau improprii consumului uman; aplicarea unui număr de 638 de sancţiuni contravenţionale, constând în 320 de avertismente şi 318 amenzi contravenţionale, care au însumat 1,46 milioane de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

În cursul acţiunii de control s-au constatat o serie de abateri printre care comercializarea produselor cu parametrii neconformi celor declaraţi sau ai celor prevăzuţi în actele normative în vigoare, precum şi comercializarea produselor cu caracteristici organoleptice necorespunzătoare în judeţele Galaţi, Brăila şi Argeş.

Totodată, în 69% dintre judeţe se comercializau lapte de consum şi produse lactate în afara datei durabilităţii minimale, respectiv a datei limită de consum stabilită de producători. Judeţele în care s-au constatat astfel de nereguli sunt: Gorj, Mehedinţi, Mureş, Satu Mare, Giurgiu, Prahova, Teleorman, Galaţi, Ilfov, Neamţ, Olt, Arad, Hunedoara, Timiş, Braşov, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Argeş, Vaslui, Călăraşi, Vrancea şi Bucureşti.

Un alt gen de abateri se referă la starea ambalajelor produselor (ambalaje deteriorare, cu inscripţionări ilizibile, ambalaje bombate) în judeţele Cluj, Călăraşi, Botoşani şi Dolj.

Potrivit sursei citate, aproximativ 7,26% din cantitatea de lapte şi produse lactate controlată nu asigură informarea consumatorilor, astfel încât să permită alegerea sortimentului dorit. În timpul acţiunilor de control, s-au constatat, printre altele, lipsa totală sau parţială a elementelor de caracterizare-identificare (tipul sau denumirea produsului, zona de provenienţă, date despre producător, elemente de identificare ilizibile etc.) în judeţele Argeş, Teleorman, Bistriţa-Năsăsud, Iaşi, Galaţi, Neamţ, Constanţa, Buzău, Tulcea, Bacău, Giurgiu, Vrancea, Botoşani, Vaslui, Braşov şi Arad, utilizarea de denumiri sub care se vând produsele eronate, incomplete sau alese, pentru a induce în eroare consumatorul asupra naturii reale a produsului (în judeţele Vâlcea, Arad, Alba, Braşov, Bihor, Argeş, Ialomiţa, Vaslui, Vrancea, Galaţi şi Bucureşti), dar şi lipsa înscrierii sau înscrierea eronată a listei ingredientelor sau a cantităţii nete (în judeţele Vâlcea, Constanţa, Bacău, Vrancea şi Suceava).

În plus, s-au mai constatat: lipsa înscrierii sau înscrierea incompletă a declaraţiei nutriţionale, lipsa inscripţionării sau inscripţionarea incorectă a datei durabilităţii minimale/datei limită de consum, elemente de identificare netraduse în limba română, lipsa înscrierii procentului ingredientului menţionat în denumirea produsului, lipsa înscrierii substanţelor cu efecte alergene, expunerea înlocuitorilor de produse lactate (cu grăsimi vegetale în conţinut) în acelaşi spaţiu cu produsele lactate şi lipsa indicării originii laptelui materie primă.

Pe de altă parte, 26% dintre operatorii economici controlaţi prezentau abateri de la prevederile legale referitoare la afişarea preţurilor, dar şi nerespectarea condiţiilor de depozitare şi comercializare a produselor.

Alte abateri au făcut referire la: modul de desfăşurare a promoţiilor publicitare (neindicarea preţului vechi în cazul promoţiilor, lipsa informării asupra duratei promoţiei, lipsa produsului din ofertă, stocul nefiind aprovizionat la data de debut a acesteia), utilizarea la comercializarea produselor vrac a cântarelor neverificate metrologic, precum şi lipsa autorizaţiei de funcţionare a magazinului.

Publicat în Ultimele noutati

Ca urmare a persistenței condițiilor meteo nefavorabile pe plan mondial, fapt care a dus la majorarea semnificativă a prețurilor la mălai și brânză, indicele global al prețurilor produselor alimentare (Food Price Index) a crescut și el, în luna mai 2019, pentru a cincea lună consecutiv, a anunțat joi, 6 iunie 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters, citată de Agerpres.

Luna trecută, indicele în cauză s-a situat la un nivel de 172,4 puncte, în creştere faţă de 170,3 puncte înregistrate în luna aprilie a.c. Vorbim, practic, de cel mai ridicat nivel al Food Price Index raportat la iunie 2018, însă acest parametru rămâne cu 2,3 la sută sub nivelul înregistrat în aprilie 2018.

Reprezentanții instituției de resort a ONU au menționat că preţul lactatelor s-a majorat, în luna aprilie a acestui an, cu 5,2% faţă de martie 2019, ca urmare a majorării cererii pentru brânză. Este a cincea lună de creştere a preţului lactatelor. Preţul cerealelor a urcat cu 1,4%, după ce fermierii din SUA s-au confruntat cu dificultăţi din cauza inundaţiilor.

În contrapartidă, a scăzut cu 3,2% preţul zahărului şi cu 1,1% preţul legumelor.

În cea de-a doua sa previziune cu privire la producția mondială de cereale, pentru acest an, FAO estimează că producţia mondială ar urma să atingă un nivel de 2.685 de miliarde de tone, în scădere faţă de prognoza precedentă, de 2.722 miliarde de tone, însă în creştere cu 1,2% faţă de nivelul din 2018.

„Această creştere anuală a producţiei globale de cereale reflectă majorarea producţiei de grâu şi orz, în timp ce producţia mondială de orez va rămâne, probabil, aproape de nivelul record de anul trecut. În schimb, va scădea producţia mondială de porumb, ne aşteptăm la un declin anual de 10% în SUA, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile”, a previzionat joi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Publicat în International

În paralel cu noile informații privind indicele global al preţurilor produselor alimentare date publicității joi, 9 mai 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a anunțat că producţia mondială de cereale ar urma să se majoreze per total cu 2,7% în acest an, până la un nivel-record de 2,722 miliarde tone, comparativ cu 2018.

„Ne aşteptăm la o creştere de 5% a producţiei de grâu, de 2,3% a producţiei de porumb şi de 5,4% a producţiei de orz”, menționează sursa citată.

Și consumul global de cereale ar urma să se majoreze anul acesta cu cel puţin 1,1%, pe fondul creşterii nivelului populaţiei mondiale, au adăugat specialiștii FAO, citați de Reuters. Tot aceștia au anunțat, în contrapartidă, că preţul cerealelor s-a contractat în aprilie a.c. cu 2,8 procente, practic a patra lună de declin consecutiv.

Tot joi, FAO a anunțat că indicele global al preţurilor produselor alimentare s-a majorat în luna aprilie a.c., comparativ cu luna precedentă, susținut de o relansare a preţului lactatelor şi al cărnii.

Lunar, sursa citată publică propriul Food Price Index, în baza căruia se măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Concret, în aprilie 2019, acest indice a avut o valoare de 170,1 puncte, în creştere faţă de nivelul de 167,5 puncte, înregistrat în martie a.c. Practic, este vorba despre cel mai ridicat nivel înregistrat din iunie 2018 încoace, dar indicele rămâne cu 2,3% sub nivelul înregistrat în aprilie 2018.

Vocile autorizate ale FAO au mai precizat că preţul lactatelor a crescut în aprilie 2019 cu 5,2% faţă de luna precedentă, în urma majorării cererii pentru importurile de lapte praf, unt şi brânză. Este a patra lună de reviriment a preţului lactatelor.

Preţul cărnii a urcat și el cu trei la sută, în urma majorării cererii în Asia, şi în special în China, unde extinderea epidemiei de pestă porcină a afectat piaţa locală.

Nu în ultimul rând, preţurile uleiurilor vegetale şi al zahărului s-au majorat și ele.

Publicat în Piata agricola
Miercuri, 27 Martie 2019 18:53

Lăptarii, la control

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a aplicat 112 amenzi cu valoare de 291.110 lei, a emis șase ordonanțe de suspendare temporară a activității și 49 de ordonanțe pentru interzicerea activității, în urma unor controale din sectorul lactatelor.

În plus, ANSVSA a reţinut de la comercializare şi a dirijat către unități de neutralizare cantitatea de 1.521 de kilograme de produse lactate.

În perioada 19 februarie – 15 martie 2019, instituția mai sus menționată a desfăşurat o acţiune la nivel naţional, în vederea verificării modului de respectare, de către operatorii din sectorul alimentar, a condiţiilor sanitare veterinare referitoare la producerea, colectarea, procesarea şi depozitarea laptelui crud şi a produselor lactate.

Cu această ocazie, au fost controlate 701 ferme, 452 de exploatații non-profesionale de animale producătoare de lapte (gospodării ale populației), 366 de centre de colectare lapte, 113 unități de procesare a laptelui autorizate sanitar-veterinar pentru schimburi intracomunitare, 486 de unități de procesare a laptelui înregistrate sanitar-veterinar, 128 de depozite independente, cât și 33 de depozite independente care asigură stocarea produselor lactate care urmează a fi distribuite prin programul „Laptele şi cornul”.

Conform dării de seamă transmise presei de către ANSVSA, au fost constatate și sancţionate atât utilizarea unor mijloace auto neautorizate pentru transportul laptelui crud de la ferme/centre de colectare la unitățile de procesare a laptelui, cât și depistarea unor echipamente nefuncționale în spațiile de producție și deficiențe structurale la nivelul unor depozite și unități de colectare și procesare a laptelui (pereți, plafoane, pavimente, care prezintă zone deteriorate, greu de igienizat). De asemenea, s-a descoperit că operatorii unor unități din sectorul alimentar nu au elaborat și implementat programe proprii de control, în vederea determinării criteriilor pentru laptele crud, în timp ce în anumite unități, operatorii nu au calculat mediile geometrice (pentru determinarea numărului total de germeni/ml și a numărului de celule somatice/ml), pe baza rezultatelor analizelor efectuate.

Reprezentanții ANSVSA au mai constatat nerespectarea normelor sanitare veterinare privind condiţiile de igienă şi de temperatură a laptelui pe durata transportului, la nivelul exploatațiilor comerciale de animale producătoare de lapte, al centrelor de colectare a laptelui, precum și la recepția în unităţile de procesare lapte, respectiv nerespectarea cerințelor generale și specifice de igienă referitoare la muls, colectarea, răcirea și procesarea laptelui crud.

În plus, deficiențele semnalate au fost în ceea ce privește identificarea și înregistrarea în Baza Națională de Date a animalelor producătoare de lapte crud destinat procesării, implementarea și actualizarea programelor HACCP, precum și a procedurilor bazate pe principiile HACCP (bunele practici de igienă, combaterea dăunătorilor, evaluarea și selecția furnizorilor, verificarea eficienței pasteurizării etc.), respectiv marcarea de identificare și etichetarea laptelui și a produselor lactate.

Publicat în Știri interne

Un procent de 37 la sută din totalul de 156,9 milioane de tone de lapte destinat procesării și produs în 2017 a fost transformat în brânză, conform datelor publicate joi, 14 martie 2019, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Restul cantității a fost utilizat în producerea de unt - 29%, smântână – 12 procente, respectiv lapte de băut – 11 la sută.

În rândul statelor membre UE, Germania a produs cea mai multă brânză (2,2 milioane de tone, 22% din totalul producţiei de brânză a UE) în 2017. Urmează Franţa (1,9 milioane de tone, 19% din totalul UE) şi Italia (1,3 milioane de tone, 12% din totalul UE), în timp ce Marea Britanie a produs peste o cincime din laptele de băut din UE (22,5% sau 6,9 milioane de tone).

În 2017, România a produs 288.970 de tone lapte de băut (306.221 de tone în 2018), 211.660 de tone lapte acidulat - iaurt şi produse similare - (215.214 tone în 2018), 91.070 de tone de brânză (94.285 de tone în 2018), 66.470 de tone de smântână (66.448 de tone în 2018), 12.110 tone de unt (10.880 de tone în 2018).

Publicat în International

Preţul lactatelor s-a majorat în luna februarie 2019 cu 5,6% faţă de ianuarie a.c., ca urmare a creșterii cererii pentru importurile de lapte praf degresat, lapte praf integral şi brânză, motiv care a generat o majorare a Food Price Index - indicele global al preţurilor produselor alimentare - pentru același interval.

Totodată, preţul uleiurilor vegetale a crescut cu 1,8% luna trecută, în timp ce preţul la zahăr a urcat cu 1,2%.

În paralel, FAO şi-a înrăutăţit joi estimările privind producţia mondială de cereale în 2018 la 2,609 miliarde tone, faţă de o prognoză de 2,611 miliarde tone în ianuarie.

„Cea mai recentă revizuire se bazează în întregime pe o estimare mai scăzută a producţiei de porumb a SUA şi consolidează declinul anual al producţiei globale de cereale”, se arată în comunicatul FAO.

De asemenea, pe plan mondial, producţia de grâu în 2019 ar urma să ajungă la 757 milioane de tone, cu 4% peste nivelul din 2018, dar sub valoarea record înregistrată în 2017.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, element care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În februarie, acest indice a avut o valoare de 167,5 puncte, o creştere de 1,7% faţă de ianuarie. În pofida creşterii de luna precedentă, indicele rămâne cu 2,3% sub nivelul înregistrat în februarie 2018.

Publicat în International

Cel puțin din punct de vedere statistic, industria lactatelor din România pare să jubileze, în condițiile în care, potrivit celui mai nou studiu GfK, din perspectiva cumpărăturilor pentru acasă, anul trecut, românii au cheltuit cu 9% mai mult pe produse lactate, iar magazinele de tip discount și supermarketurile și-au crescut cota de piață ca urmare a sumelor mai mari lăsate de familii în aceste formate.

„Din perspectiva cumpărăturilor pentru acasă, toate segmentele de bunuri de folosință curentă au înregistrat creșteri pe parcursul anului 2018, influențate de coșuri mai mari achiziționate la un act de cumpărare. Remarcăm cea mai accelerată evoluție în rândul lactatelor pentru care românii au cheltuit cu 9% mai mult”, afirmă specialiștii companiei de cercetare statistică.

În ceea ce privește produsele alimentare, spun analiștii GfK, atât cele ambalate, cât și cele proaspete au avut o dinamică de aproximativ 6% în valoare, în timp ce pentru segmentul băuturilor (alcoolice și non-alcoolice) se observă o creștere mai modestă, de doar 4%.

Din perspectiva comportamentului de cumpărare, familiile din România au mers la fel de des la cumpărături în comparație cu anul trecut, în schimb suma medie platită la un act de cumpărare s-a majorat cu 6%.

Magazinele de tip discount iau avânt pentru cumpărăturile casnice

Pe parcursul anului 2018, comerțul modern a căpătat o importanță și mai mare pentru cumpărăturile de produse de larg consum cu destinație casnică. Aceste formate dețin în prezent 62% dintre cheltuieli, cu aproape 2 puncte procentuale mai mult decât în 2017.

„Românii au lăsat cea mai mare parte din bani în hipermarketuri, însă au fost vizitate mai rar pentru achiziția de produse pentru acasă. În schimb, magazinele de tip discount și supermarketurile și-au crescut cota de piață ca urmare a sumelor mai mari lăsate de familii în aceste formate. Și magazinele moderne de proximitate și-au consolidat poziția pentru cumpărăturile casnice și au reușit să atragă mai mulți cumpărători în 2018 față de 2017”, adaugă cei de la GfK.

Industria bunurilor de larg consum a înregistrat pe parcursul anului 2018 o creștere de 5,7%, comparativ cu 2017. Creșterea a fost determinată în cea mai mare parte de inflație. Conform Eurostat, majorarea prețurilor alimentelor a fost anul trecut de 4%. Consumul s-a aflat într-o ușoară creștere, însă românii nu au mai migrat către segmente superioare de preț.

Publicat în Știri interne

Sumele de la nivel județean alocate achiziției de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf pentru elevi vor fi repartizate la consiliile locale ale comunelor și orașelor, este decizia deputaților care au votat, miercuri, 6 februarie 2019, un proiect referitor la „Programul pentru școli al României pentru anul școlar 2018-2019”.

Din postura de for decizional, Camera Deputaților a votat cu 250 „pentru”, 3 „împotrivă” și 5 „abțineri” proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 94/2018 pentru completarea art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene.

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare completarea art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2017, cu un nou alineat. Noua formulă legislativă are în vedere sporirea ritmului de implementare a Programului pentru școli al României pentru anul școlar 2018-2019, prin identificarea unor soluții de derulare cu operativitate a procedurilor de achiziție de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf, prin prevederi exprese privind repartizarea sumelor de la nivel județean la nivel local, respectiv consiliile locale ale comunelor, orașelor și municipiilor și ale sectoarelor municipiului București, aflate în imposibilitatea derulării programului în școlile de pe raza lor teritorială.

„În situația în care Programul pentru școli al României se derulează de către consiliile locale ale comunelor, orașelor și municipiilor și ale sectoarelor municipiului București, prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, se repartizează sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată, alocate județelor, respectiv municipiului București, aprobate prin legea bugetului de stat cu această destinație, pe comune, orașe, municipii, respectiv sectoarele municipiului București, cu asistență tehnică de specialitate a inspectoratului școlar județean, respectiv a Inspectoratului Școlar al Municipiului București”, prevede articolul unic introdus în proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, pe 28 noiembrie 2018, în calitate de prim for sesizat, iar Camera Deputaților a votat decizional inițiativa. Prin urmare, proiectul va merge la promulgare de către președintele Klaus Iohannis.

Publicat în Știri interne

Potrivit anunțului făcut de INS, luni, 14 ianuarie 2019, cantitatea de lapte brut importată a scăzut cu 1.651 de tone (-1,4%) în primele 11 luni ale anului trecut, față de aceeași perioadă a lui 2017 (1 ianuarie – 30 noiembrie 2018 vs 1 ianuarie – 30 noiembrie 2017).

În același interval de referință, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 75.222 de tone (+7,9%).

Majorări ale producţiei, în intervalul 1 ianuarie – 30 noiembrie 2018 vs 1 ianuarie – 30 noiembrie 2017, au fost înregistrate în sectorul laptelui de consum, cu 16.971 de tone (+6,5%), brânzeturi, cu 3.206 tone (+3,8%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 4.435 de tone (+2,3%), respectiv smântână de consum, cu 643 de tone (+1,1%).

Producția a scăzut însă la unt, cu 1.287 de tone (-11,6%).

Mai mult, cantitatea de lapte brut importat a scăzut în luna noiembrie 2018 cu 3.351 de tone (-24,9%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

În plus, față de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna noiembrie 2018 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 7.096 de tone (+9,4%). Dintre principalele produse lactate, producţia a crescut la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1.695 de tone (+9,5%), smântână de consum cu 80 de tone (+1,4%) și brânzeturi cu 41 de tone (+0,6%).

În contrapartidă, producţia a scăzut la unt cu 134 de tone (-11,4%) și la lapte de consum cu 748 de tone (-2,8%).

Noiembrie 2018 vs octombrie 2018 – am importat mai mult lapte brut

Cantitatea de lapte brut importat a crescut însă în luna noiembrie 2018 faţă de luna precedentă cu 814 tone (+8,7%), dezechilibrând puțin balanța celor 11 luni.

Totodată, în noiembrie 2018, cantitatea de lapte de vacă colectat a scăzut cu 8,3% faţă de luna octombrie a aceluiași an.

Conform datelor INS, în același interval de referință, cantitatea de lapte de vacă colectat de unităţile procesatoare a scăzut cu 7.475 de tone (-8,3%), iar producția a scăzut la brânzeturi cu 573 de tone (-7,7%), smântână de consum cu 266 de tone (-4,4%) și lapte de consum cu 984 de tone (-3,6%).

Producția a crescut la unt cu 85 de tone (+8,9%) și lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 417 tone (+2,2%).

Publicat în Ultimele noutati
Vineri, 09 Noiembrie 2018 19:28

Cresc prețurile lactatelor românești

Produsele lactate se vor scumpi ca urmare a majorării costurilor de transport, a lipsei infrastructurii rutiere şi a creşterii salariului minim, care oricum nu a fost bugetat de nimeni pe anul 2018, a mărturisit, vineri, 9 noiembrie 2018, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru.

„Vă interesează dacă se scumpesc produsele lactate, dacă se scumpeşte piaţa? Sigur se va scumpi, pentru că avem în primul rând inflaţia, a crescut costul de transport, avem lipsă de infrastructură rutieră, salariul minim - am primit mesaj că nu ar fi acum în decembrie şi că o să amânăm - dar nici nu a fost bugetat la nimeni pe 2018. Nici eu nu sunt de acord să dăm salariul în funcţie de vechime, vârstă sau studii. Poate la stat, la bugetari. Noi, în mediul privat, plătim pe performanţă. (...) Ceea ce ar fi important să facă statul: să nu îşi mai bage nasul atât de insistent în partea asta economică privată, în mediul de afaceri; nu se pricepe. Au demonstrat în 28 de ani că nu se pricep. Dacă se pricepeau, aveam acum hipermarketuri de stat, cu capital de stat, aveam fabrici şi uzine aşa cum le aveam în 1989. (...) Costurile noastre au crescut foarte mult, ceea ce înseamnă că produsele se vor scumpi. Cu cât? Nu pot să vă spun. Materiile prime s-au scumpit, indiferent că este făină, lapte, carne. Costurile pe transport au crescut, utilităţile, gaze şi energie, taxe... acum depinde când or să ne permită hipermarketurile să intrăm la negociere pentru creştere, nu pentru coborâre”, a explicat șeful APRIL, la evenimentul „Romanian Food & Agribusiness Conference”.

Dorin Cojocaru a adăugat că necesarul de lapte pentru industria procesatoare din România este în jur de un milion de tone de lapte pe an, acesta fiind asigurat de aproximativ 253.000 de vaci, care trăiesc în exploatații performante. Pe de altă parte, producătorii înregistraţi pe Ordinul 111, în jur de 450, în care intră şi zona tradiţională, procesează dublu cât industria, în jur de două milioane de tone, însă ei nu vând în hipermarketuri, „în comerţul civilizat”, de unde cumpără 60% din populaţie, mai ales cei din mediul urban.

În România mai sunt 185 de fabrici de produse lactate autorizate sanitar-veterinar pentru comerţ intracomunitar şi funcţionează 135, doar cele care au mai mult de cinci angajaţi.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Revista