Afişez elemetele după tag: negocieri - REVISTA FERMIERULUI

Cele aproape 6.000 de amendamente aduse regulamentului privind planurile strategice (de bază) în domeniul Politicii Agricole Comune (PAC) au fost contopite în aproximativ 123 de astfel de propuneri de modificare, de către raportorii de specialitate ai Parlamentului European (PE), iar Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (AGRI) şi-a propus să voteze aceste amendamente în şedinţa din 2 aprilie 2019.

Potrivit declarațiilor lui Mihail Dumitru, director general adjunct al Directoratului General Agricultură şi Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene (DG AGRI), cu ocazia conferinţei „Reforma Politicii Agricole Comune”, eveniment organizat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) în parteneriat cu Institutul European din România (IER), vineri, 22 martie 2019, la nivelul PE au fost produse aproape 10.000 de amendamente pentru întregul pachet PAC, care este constituit din trei regulamente.

Numai pentru regulamentul de bază - regulamentul planului strategic - s-au produs în jur de cinci mii şi ceva, şase mii de amendamente. Raportorii din Parlament au avut şi au o sarcină foarte dificilă, de a contopi aceste 6.000 de amendamente într-un număr redus de amendamente care să poată fi votate. Înţeleg că ele au fost transformate în 123 de amendamente de compromis şi Parlamentul, prin Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (n.r. - AGRI), şi-a propus să voteze aceste amendamente în şedinţa din 2 aprilie (n.r. - 2019)”, a menționat oficialul CE.

Mihail Dumitru a mai spus că a fost stabilit un set comun de indicatori, respectiv acelaşi tip de intervenţie pe care fiecare stat membru să-l poată adapta şi dezvolta la condiţiile specifice.

Statele membre va trebui să îşi pregătească un plan strategic naţional pentru întreaga PAC şi să specifice în acest plan nevoile lor specifice şi cum vor contribui la aceste obiective specifice, (...) să-şi adapteze aceste intervenţii la nevoile lor şi pe urmă să intrăm în perioada de implementare şi să urmărim - Comisia cu statul membru sau autorităţile din statul membru - cum se implementează, dacă îndeplinim rezultatele pe care ni le-am propus şi dacă nu, ce trebuie să facem pentru corecta din mers”, a spus Mihail Dumitru, citat de corespondentul agenției naționale de presă.

Fără fermieri perdanți

Tot reprezentantul DG AGRI a precizat că plata la hectar (de bază) se va menține, astfel că fermierii nu pot fi considerați perdanți, însă totul depinde de numărul de producători din sectorul agrozootehnic care o vor accesa.

În plus, fermierii vor putea beneficia de eco-scheme şi vor exista și posibilităţile oferite de planul de dezvoltare rurală, de măsurile de compensare în zonele defavorizate (munte etc.). Totodată, țara noastră își poate păstra, voluntar, sistemul de plată cuplată, în limita bugetului propus, forme de sprijin cuplat care au existat şi care deja s-au „încetăţenit” în România.

În România, nivelul bugetar se menţine, în sensul că pe Fondul European de Garanţii Agricole România câştigă un pic, nu pierde. Deci reducerea bugetului PAC nu va afecta cu nimic nivelul Pilonului I în România. România va câştiga, de asemenea, la nivelul mediu al subvenţiilor, suntem în acel proces de convergenţă externă, în sensul că aceia care sunt sub media plăţilor pe hectar în Uniunea Europeană, vor avea o creştere, România încadrându-se în această categorie. Iar pe partea de Dezvoltare Rurală, pentru a menţine acelaşi nivel de finanţare publică pentru dezvoltarea rurală, va trebui o contribuţie naţională mai mare care să compenseze reducerea din bugetul european. Aceasta este logica de menţinere a aceluiaşi nivel de finanţare în mediul rural. Din propunerea Comisiei până la acest moment, la nivelul de negociere de până în prezent, nu văd fermieri perdanţi în România”, a declarat Mihail Dumitru.

În viziunea sa, faza definitorie va fi atunci când Consiliul şi Parlamentul vor stabili mandatul de negociere, iar cele trei instituţii se vor aşeza la masă cu aceste trei mandate – Propunerea Comisiei, Mandatul Consiliului, Mandatul Parlamentului – şi se va ajunge la un compromis pe text.

„Speranţa noastră este ca acest lucru să se întâmple în a doua parte a anului, în toamnă. Speranţa noastră este, de asemenea, că un acord pe buget se va finaliza şi vom şti şi câţi bani vor fi. Iar cum se vor aloca aceste subvenţii în România vom şti în momentul în care Guvernul Românei va trimite CE acel Plan Naţional Strategic pentru PAC şi acolo vom şti exact ceea ce propune România ca implementare a viitoarei Politici Agricole Comune. Iar certitudinea, dacă vreţi, pentru toţi fermierii va veni în momentul când acest plan va fi aprobat”, a conchis Mihail Dumitru.

Propunerile prezentate în data de 1 iunie 2018 de Comisia Europeană includ un nou model de PAC, în care statele membre ar avea mai multă flexibilitate pentru a-și personaliza deciziile și a le adapta la circumstanțele locale. Totodată, în raport cu noul cadru financiar multianual (CFM) 2021-2027, PAC trebuie să răspundă unei serii de provocări în ceea ce privește logica de programare (de exemplu, cererea și mecanismele de protecție, procedurile de alocare bugetară, criterii de eligibilitate), precum și în ceea ce privește sustenabilitatea cheltuielilor și valoarea totală a sumelor alocate.

De la adoptarea viitoarei PAC s-au scurs aproape 10 luni. Deja, în Parlamentul European, a fost demarat procesul de ajustare a propunerii Comisiei Europene. La nivelul de Consiliu, sub preşedinţia austriacă şi sub cea românească, s-au făcut paşi importanţi. Practic, România vrea să obţină un acord parţial general până la sfârşitul mandatului ei. Acest acord parţial general înseamnă toate elementele politicii agricole fixate, mai puţin elementele bugetare.

Publicat în Știri interne

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), federație cu reprezentativitate la nivel național a producătorilor agricoli din țară, organizează, marți, 23 mai 2017, Conferința Națională a Agricultorilor, cu tema, de data aceasta, „Agricultura României după zece ani de la aderarea în UE!”. Evenimentul anual a devenit un etalon pentru agricultură și pentru stabilirea politicilor care vizează acest sector, se precizează într-un comunicat de presă primit la redacție.

În cadrul aceluiași document, șeful LAPAR, Laurențiu Baciu, lansează apel către toți actorii implicați în sectorul agroalimentar românesc să identifice împreună acele soluții care să așeze agricultura românească pe locul binemeritat în Europa.

„La zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și în contextul discuțiilor vizavi de noua Politică Agricolă Comună, am decis că este timpul unui bilanț, iar pentru realizarea acestuia este necesară prezența tuturor actorilor implicați, fermierilor, autorităților statului român, reprezentanți ai Uniunii Europene și să reflectam asupra lucrurilor pozitive resimțite odată cu aderarea la UE, dar mai ales să identificăm acele soluții care să așeze agricultura românească pe locul binemeritat în Europa. Am transmis invitația de a participa la eveniment atât Președintelui României - domnului Klaus Iohannis, domnului Prim-ministru Sorin Mihai Grindeanu, domnului comisar european - Phil Hogan, dar și celor mai importante oficialități ale statului român. La nivel european contăm pe prezența membrilor reprezentativi ai ELO (European Landowners Organization – n.r).

Îmi doresc ca toți invitații să răspundă pozitiv, deoarece subiectele discutate în cadrul conferinței sunt extrem de importante pentru viitorul agriculturii românești”, a declarat Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Conform comunicatului, în cadrul conferinței sunt așteptați să participe circa 1.000 de fermieri din toate zonele țării, membrii reprezentativi ai Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, membri ai Comisiilor pentru Agricultură din Parlament, membri ai Guvernului, ministrul Agriculturii, Petre Daea, alți miniștri cu implicații în sectorul agricol, personalități oficiale ale statului român, reprezentanți ai Corpului Diplomatic, reprezentanți ai organizațiilor profesionale și științifice din domeniul agricol, reprezentanți ai direcțiilor agricole județene, reprezentanți ai companiilor care distribuie inputuri pentru agricultură, reprezentanți ai instituțiilor bancare și societăților de asigurare și reasigurare, cât și reprezentanți ai mass-media.

Principalele subiecte care vor fi abordate în cadrul Conferinței Naționale a Agricultorilor vor viza problemele pe care fermierii le întâmpină în relația cu autoritățile statului, problemele legate de fiscalizare, impozitarea subvențiilor, direcții strategice care trebuie implementate de autorități pentru dezvoltarea agriculturii românești, viziunea fermierilor români privind noua Politică Agricolă Comună.

Evenimentul anual organizat de LAPAR va avea loc în aceeași locație consacrată, respectiv Centrul de Conferințe Auditorium Pallady din București. Conferința este programată să se desfășoare între orele 11.00 și 15.00.

Publicat în Eveniment

Aproape 850.000 de fermieri care depun anual cereri de plată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) lucrează suprafețe arabile mai mici de 100 de hectare, fapt care ne dezavantajează ca țară în negocierile cu privire la plățile directe care vor urma anului 2020, avertizează bosul Pro Agro, Emil Dumitru.

Politica Agricolă Comună (PAC) care ar urma să fie schimbată după anul 2020 va avea ca etalon plata pe fermă, cei 850.000 neputând să fie capabili, în majoritatea lor, să prezinte un istoric financiar-contabil, astfel încât să maximizeze șansa de a încasa subvenții de nivel european.

Din cei circa 900.000 de fermieri care depun cereri unice de plată la APIA, doar 0,5 procente lucrează suprafețe de peste 100 ha, adică doar aproximativ 53.000 de persoane juridice sau de persoane fizice înregistrate fiscal, față de ponderea majoritară de 850.000 de persoane fizice care accesează plățile directe pe suprafață. Practic, avem o problemă structurală în agricultura României”, a afirmat Emil Dumitru într-o intervenție a sa la PRIA Agriculture. „Nu putem merge așa la o negociere pe viitoarea PAC, în care statele puternice evită să discute de uniformizarea subvențiilor pe suprafață și au găsit un alt mecanism de a acorda plata - pe fermă. Această plată pe fermă înseamnă un istoric financiar-contabil, ceea ce pentru majoritatea covârșitoare a fermelor noastre, adică acele 850.000 de persoane fizice, nu putem demonstra. Dacă nu vom ști care ne sunt obiectivele prioritare în viitoarea PAC, din nou vom fi tratați pe date statistice, fără măcar să identificăm câteva obiective majore cu care să mergem în negociere și pe care le-am identificat și la alte state membre. E clar că, din 2020, bugetul pe agricultură va fi total schimbat. (...) Pentru a fi competitivi, sectorul de cercetare are nevoie de finanțare, are nevoie de o predictibilitate și de parteneriat între noi, fermierii, și cercetarea românească”.

Producătorii agricoli români care primesc subvenţii pe suprafaţă trebuie să se pregătească pentru modificările din legislaţia europeană. Conform noilor reglementări ale Uniunii Europene (UE) în domeniu, începând cu anul 2020 se va trece la plata unică a subvenţiei pe fermă. Această măsură înseamnă că plata subvenţiei pe suprafaţă (SAPS) şi a subvenţiei pentru animale se va face într-o singură tranşă, pe exploataţie şi în funcţie de suprafaţa cultivată sau de numărul de animale care alcătuiesc exploataţia. În condiţiile date, producătorii agricoli vor fi obligaţi să efectueze cadastrarea şi intabularea terenurilor agricole, pentru a nu se ajunge în situaţia în care să fie excluşi de pe lista agricultorilor care primesc subvenţii. Practic, Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) vine ca o mănușă pentru nevoile de intabulare a terenurilor arabile și pășunilor la nivel național, cu condiția să se și definitiveze.

Potrivit prevederilor actualului regulament de acordare a subvenţiilor pe suprafaţă, în situaţia în care doi fermieri declară la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) că exploatează acelaşi hectar de teren agricol, de unde rezultă că suprafaţa respectivă se suprapune, niciunul nu primeşte subvenţia pe suprafaţă pentru hectarul respectiv, până nu se clarifică situaţia juridică a terenului în cauză, dar amândoi primesc subvenţia pentru celelalte suprafeţe pe care le lucrează. Conform noilor reglementări, începând cu 2020, când se va trece la plata pe fermă, în situaţia în care apar suprapuneri, nu se va face plata subvenţiei pentru niciunul dintre cei doi fermieri, pe întreaga suprafaţă aflată în exploataţie, ceea ce înseamnă că aceştia vor pierde atât subvenţia pe suprafaţă, cât şi plăţile pentru animale.

Publicat în România Agricolă

Potrivit surselor noastre de la Bruxelles, în cadrul întâlnirii de zilele trecute a oficialilor români cu Jerzy Bogdan Plewa, directorul general al DG AGRI (Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală), a fost expusă în primă instanță „situația specială a României” în ceea ce privește acordarea sprijinului cuplat, reprezentanții țării noastre susținând că fermierii români au nevoie în continuare de acest tip de subvenționare.

Funcționarii europeni ne-au transmis totodată că scopul principal al întâlnirii a fost acela de a clarifica posibilitatea desfășurării unei întâlniri tehnice bilaterale având ca temă subiectul de mai sus, la care să participe atât experții români, cât și reprezentanții DG AGRI.

În cadrul acestei întâlniri, conform spuselor celor apropiați participanților la discuții, ar trebui abordate mai exact „neclaritățile pe care DG AGRI le-a ridicat față de modul în care România acordă sprijinul cuplat”.

Se pare că obiectivul întâlnirii a fost atins, de vreme ce surse din DG AGRI au precizat că unitatea specializată a CE a confirmat românilor „disponibilitatea pentru o bilaterală” pe tema respectivă în data de 8 februarie 2017!

Reprezentanții României la discuțiile cu Jerzy Bogdan Plewa, directorul general al DG AGRI (Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală) din cadrul Comisiei Europene (CE), au fost Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul MADR, dar și Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii în Guvernul tehnocrat Cioloș.

În cazul anului de cerere 2015, fermierii români au încasat cea mai mare subvenție pentru bovine din UE. Vorbim de un sprijin cuplat al cărui cuantum a fost de maxim 1.300 euro/cap de animal.

Pentru următoarea campanie de depunere a cererilor unice de plată, au fost schimbate condițiile de acordare a sprijinului cuplat.

Plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii și pentru schemele de sprijin cuplat, în sectorul zootehnic, se acordă în condițiile art.61 – 782 din Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.619/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Beneficiarii plăţilor sunt cei prevăzuţi la art. 7. alin. (1) și la art.12 din Ordonanța de urgență nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare.

Cel mai nou proiect de act normativ postat pe site-ul MADR – Ordonanță privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură vine cu modificări în ceea ce privește legislația privind sprijinul cuplat:

7. La articolul 25, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Decizia referitoare la modalitatea de aplicare a sprijinului cuplat poate fi revizuită până la 1
august 2016, în sensul prevăzut la art. 53 alin. (6) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu
aplicabilitate din anul 2017. ˮ

8. La articolul 25, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu
următorul cuprins:
„(4) În cazul în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale intenționează să ia decizia de a
transfera fonduri între măsurile de sprijin cuplat, informează fermierii cu privire la un posibil
transfer înainte de data de deschidere a perioadei de depunere a cererilor, atât printr-un anunț care se
postează pe site–ul instituției: www.madr.ro, cât și prin Ordin al ministrului agriculturii și
dezvoltării rurale.

Publicat în Finantari

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista