Coordonatorul de proiect pentru programul „Alege Oaia!”, Cooperativa „Ţara Mea”, va investi şase 6 milioane de euro într-un abator destinat cărnii de oaie şi un spaţiu de tranşare cu o capacitate de 50 de tone pe zi.

Investitorul a semnat un parteneriat cu cele trei federaţii şi 10 asociaţii de oieri din România, care adună circa 95% din producţia românească de carne de oaie. De altfel, Cooperativa a devenit coordonatorul de proiect pentru programul „Alege Oaia!”, în cadrul căruia s-a ocupat de întregul proces de la sacrificare, la tranşare, ambalare şi livrare către hipermarketuri.

„Sacrificarea animalelor nu este o problemă, dar tranşarea este complicată. De exemplu, într-un abator, ai comenzi de 200 de animale pe serii, şi nu de 2.000. Asta înseamnă că sala de tranşare trebuie igienizată înainte, se tranşează cele 200 de oi, după care se dezinfectează din nou, pentru a se putea relua tranşarea la porc. Sunt doar două abatoare pentru ovine în România, dar lucrează doar pentru export”, a precizat Florin Burculescu, preşedintele Coopertivei Ţara Mea.

La finele lunii aprilie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, răspundea întrebărilor reporterului Revista Fermierului cu privire la existența unor abatoare dedicate, la acea dată. Oficialul guvernamental răspundea pe atunci că ele funcționează în ritm alert, pe fondul majorării cererii de carne de oaie.

„Sunt multe abatoare în România care sacrifică la această dată oile. Vă dau un exemplu foarte aproape de imaginea noastră. Dați-vă seama că această carne vine dintr-un abator care are capacitate să prelucreze multe sute de animale într-o singură zi. Acest abator este Aldis, care are dotarea necesară și are liniile de sacrificare pentru mai multe specii. Sunt abatoare în țară, și mai mici și mai mari. Unul este la Dorna, la domnul Baciu, un om cu multă inventivitate, un om cu multă inițiativă care îmi spunea în toamna anului trecut (n.r. - 2017) că are o creștere formidabilă de efective aflate pe linia de abatorizare, de sacrificare. În momentul în care a început programul «Alege oaia», față de anul trecut, de la cinci oi pe care le sacrifica pe săptămână, acum a ajuns la 40, 50 și chiar mai mult, iar zilele trecute spunea că nu mai poate face față pe sacrificări pentru că, iată, se deschide consumul”, preciza Petre Daea la lansarea parteneriatului dintre Cooperativa Agricolă Tara Mea și asociațiile de oieri, în data de 27 aprilie 2018.

Cooperativa a început să populeze şi fermele care fac parte din Programul naţional pentru carne de porc 100% românească cu până la 1.000 de capete pe zi.

Potrivit oficialilor Cooperativei, abatoarele controlează piaţa, în timp ce fermierii nu pot face profit din cauza fluctuaţiilor artificiale de preţ. Sub umbrela Cooperativei activează aproximativ 800 de fermieri cu activităţi de la cultivarea legumelor, la procesarea lactatelor şi a cărnii de porc, oaie şi pasăre.

Publicat în Știri interne

Crescătorii de ovine şi caprine primesc, începând de joi, 1 noiembrie 2018, avansul de 70% pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, în valoare de 11,1815 euro/cap de animal, potrivit declarațiilor publice ale vocilor autorizate reprezentând Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

„APIA plăteşte începând de joi avansul în sectorul zootehnic pentru sprijinul cuplat pentru ovine şi caprine. Cuantumul stabilit este de 15,9737 euro/cap de animal, iar avansul de 70% reprezintă 11,1815 euro/cap de animal. Cuantumul este uşor mai mic decât anul trecut, în condiţiile în care s-a solicitat sprijin pentru un număr mult mai mare de animale pentru acest an, respectiv 3,512 milioane capete ovine şi caprine”, a explicat Adrian Pintea, șeful APIA, pentru Agerpres.

În conformitate cu prevederile art. 5 din Hotărârea de Guvern nr. 783/2018 privind stabilirea pentru anul 2018 a cuantumului per hectar al plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine, plafonul aferent schemei de sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine/caprine este de 56,1 milioane euro.

Cuantumul pentru plata avansului este de 11.1815 euro/cap la cursul de schimb valutar de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2018.

Publicat în Finantari

În contextul apariției situației epidemiologice deosebite, cauzată de apariția și evoluția pentru prima dată în Europa, în Bulgaria, a pestei micilor rumegătoare, secția Medicină veterinară a ASAS a transmis la redacție un articol amplu, actualizat, despre această boală virală foarte gravă care afectează mai multe specii de rumegătoare mici, domestice și sălbatice, foarte contagioasă și cu o evoluție foarte severă, terminată prin exitus în propoție de 80 - 100%.

Potrivit documentului primit la redacție, denumirea sub care această boală este consemnată în literatura și documentele oficiale internaționale este de Peste des Petits Ruminants, dar este cunoscută și sub denumirile de Small Ruminants Plague, Pest of Small Ruminants și Ovine Rinderpest.

Clinic, aceasta se caracterizează prin evoluție de la supraacută la subacută, cu manifestări de febră și tulburări generale, digestive și respiratorii, iar morfopatologic, prin hemoragii, leziuni ulcerative, eroziuni sau necroze pe mucoasele digestive și respiratorii, în unele cazuri prin pneumonie sau bronhopneumonie.

PMR a fost descrisă pentru prima dată în anul 1942 de Gargadennec L. și Lalanne A. în Coasta de Fildeș, care au sesizat că maladia studiată de ei prezenta unele diferențe clinice și epidemiologice față de evoluția pestei bovine la ovine, cu care se asemăna într-o oarecare măsură și cu care putea fi confundată. Studiile care au urmat s-au axat în special pe proprietățile agentului etiologc, demonstrând că acesta este asemănător, dar nu identic, cu virusul pestei bovine, de care se deosebește genetic și antigenic.

Agentul etiologic al PMR face parte din familia Paramyxoviridae, subfamilia Paramyxovirinae, genul Morbillivirus, specia cu denumirea oficială de Peste-des-petits ruminants virus. Este un virus ARN anvelopat, cu geometrie sferică, diametru de 150 nm și genom linear. Virusul este foarte asemănător antigenic cu cel al pestei bovine. Are o rezistență relativ redusă la acțiunea agenților fizici și chimici, fiind distrus în 60 de minute la 50 de grade Celsius, cu o perioadă de înjumătățire de două ore la 37 de grade Celsius. Este distrus de ph-ul ≤ 4 sau ≥ de11. Este foarte sensibil la alcool, fenol și la majoritatea substanțelor dezinfectante. Hidroxidul de sodiu 2% îl distruge în 24 h, iar refrigerarea și congelarea îl conservă.

Inițial, s-a crezut că distribuția geografică a bolii se limitează la anumite teritorii din Africa și Asia, dar în anii care au urmat s-a văzut că PMR se extinde, relativ lent, dar implacabil, astfel că în cei 75 de ani care au trecut de la prima semnalare a bolii, aceasta cuprinsese teritorii aparținând tot atâtor țări.

În prezent, PMR este endemică în peste 70 de țări, cele mai multe din Africa, Orientul Mijlociu, China și India, ultima fiind cel mai grav afectată, întrucât deține și cele mai mari efective de capre și oi. S-a apreciat că din cele aproximativ 1,8 miliarde rumegătoare mici existente la nivel global, actualmente aproximativ 1,12 miliarde se găsesc în zone cu risc de apariție a PRM. În această situație, după 2010, India, OIE și FAO au demarat programe ambițiose de cercetare, la care s-au mai adăugat cu fonduri UE și fundația deținută de Bill și Melinda Gates.

PMR, aproape de granițele României

În Europa, PMR nu a fost semnalată până anul acesta, când, în data de 23 iunie, primul focar a fost depsitat în Bulgaria, în localitatea Bolyarova, aproape de granița cu Turcia, și apoi alte două focare, ceea ce a pus pe jar serviciile veterinare din toată Europa. Au fost sacrificate în vederea distrugerii peste 4000 de rumegătoare mici, s-a instituit carantină și o zonă de protecție, ceea ce a stârnit proteste ale deținătorilor. După doar câteve ore de la acestea, prim ministrul Boyko Borissov a ordonat demiterea ministrului-adjunct și a altor câțiva oficiali, pentru gestionarea defectuoasă a situației. Grație măsurilor drastice întreprinse, până la data redactării prezentului material se pare că nu au mai apărut noi focare.

De asemenea, și în România, în județele aflate la frontiera cu Bulgaria, au fost întreprinse măsurile de prevenire adecvate.

Receptivitate și surse de infecție

„Se pare că cele mai receptive la PMR sunt caprinele domestice, la care boala are cea mai severă evoluție, cu cea mai mare mortalitate și contagiozitate, urmate de diversele rase de ovine. Rasele pitice și animalele tinere sunt cele mai sensibile. Speciile sălbatice de rumegătoare mici sunt de asemenea receptive, dar despre sensibilitatea acestora persistă încă multe necunoscute”, scriu specialiștii ASAS.

Cert este că PMR a fost diagnosticată și la mai multe asemenea specii, aflate în grădini zoologice. Este posibil ca, în anumite zone, fauna silvatică reprezentată de unele specii de ongulate, de rumegătoare mici, să se constituie ca rezervor de infecție, dar observațiile existente au relevat că în focarele cercetate sursa de infecție exterioară a constituit-o de regulă alte animale domestice, aflate în perioada de incubație sau în timpul bolii, care elimină cantități mari de virus, în special prin secrețiile oculare, nazale și digestive și în timpul tusei.

Se cunoaște prea puțin despre spectrul speciilor de animale sălbatice sensibile la infecția cu virusul PMR, dar se pare că numărul lor este foarte mare. Este important că în cazul acestora nu este vorba doar de alte rumegătoare mici (gazele,căprioare), ci și de ongulate mari (cămile, bovine, bubaline), și chiar de alte specii, ca de exemplu leul asiatic. Transmiterea bolii se face cel mai ușor direct, prin contactul strâns dintre animalele bolnave și cele sănătoase, dar și indirect, prin aerosoli sau, mult mai puțin eficient, prin intermediul surselor secundare, a solului, apelor, furajelor sau diverselor obiecte contaminate de animalele infectate aflate în imediata vecinătate, în migrație sau transhumanță.

Eficiența mai scăzută a transmiterii pe aceste căi se datorează rezistenței scăzute a virusului aflat în mediul ambiant, față de acțiunea factorilor fizici și chimici (2,8 ). Au fost descrise și rare episoade de PMR, cu extindere limitată la bubaline și cămile, iar la taurine și porcine au fost depistate infecții inaparente clinic, dar ne contagioase (2). Animalele infectate elimină virusul în timpul incubației și al bolii, prin toate secrețiile și excrețiile, dar nu rămân purtătoare de virus de lungă durată.

PMR poate îmbrăca forme endemice sau epidemice, cu morbiditate de până la 90-100% și cu mortalitate de până la 50% la animalele adulte și de până la 100% la cele tinere, mai ridicată în formele epidemice și mai redusă în formele endemice.

Există și o oarecare sezonalitate, cu o dinamică ceva mai pronunțată în sezoanele mai reci și mai umede, dar poate apărea oricând în cursul anului.

Tabloul clinic

Perioada de incubație este de 4-6 zile, dar poate fi și de numai 3 zile sau de 10 zile. Evoluția clinică predominantă este supraacută sau acută la tineret, dar la animalele adulte apar frecvent forme subacute sau chiar fruste și inaparente.

Forma supraacută, cel mai frecvent întâlnită la tineretul caprin sub vârsta de 4 luni, are o evoluție scurtă, de numai 5-6 zile, care debutează cu febră, anorexie, depresie, catar oculo-nazal, tuse, se continuă cu diaree gravă și apoi survine moartea, practic în toate cazurile.

Forma acută este forma caracteristică a bolii. Debutează cu febră, acompaniată de prostrație, anorexie și jetaj sero-mucos, care apoi devine muco-purulent, obstruând căile respiratorii. Pe mucoasa bucală apar ulcerații, focare necrotice și pseudo-membranoase, care determină hipersalivație și halenă. Apar apoi manifestări de dispnee, cu tuse uscată sau grasă și o diaree profuză, epuizantă. Moartea survine în hipotermie, într-o stare de deshidratare și emaciere, după 6-10 zile, în majoritatea cazurilor. La exemplarele care supraviețuiesc, urmează o lungă perioadă de convalescență.

Forma subacută se întâlnește la animalele mai rezistente, la care prezintă simptome asemănătoare cu forma acută, dar mai puțin severe, cu o durată ceva mai lungă și cu mai mare procent de supraviețuire.

Există și evoluții cu simptome foarte șterse, limitate la erupții pe mucoasele aparente, sau chiar fără niciun fel de semne clinice distinctive, dar cu pozitivare serologică.

Tabloul morfopatologic

Leziunile consemnate la examenul necropsic sunt destul de asemănătoare cu cele observate la bovine, în cazul infecției cu virusul pestei bovine. În afară de leziunile de pe mucoase, sesizabile și la examenul clinic, la necropsie se mai pot găsi hemoragii, ulcere și necroze de-a lungul tubului digestiv, în special în intestinul gros, afectând inclusiv plăcile Peyer (mai puțin prestomacele), uneori sub formă de benzi longitudinale în special în regiunile ileocecală și cecocolică; bronhopneumonie cu pleurite; limfonodurile sunt edemațiate, iar splina și ficatul sunt mărite în volum. Cadavrele sunt deshidratate și emaciate, cu urme evidente de diaree.

La examenul histologic se pot observa hiperplazia reticuloendotelială și incluzii intranucleare și intracitoplasmatice.

Diagnostic

Diagnosticul prezumptiv are în vedere diferențierea anatomo-clinică și epidemiologică față de infecția cu virusul pestei bovine la ovine, bluetongue, ectima contagioasă, febra catarală malignă, febra aftoasă, pleuropneumonia contagioasă a caprelor, pasteureloză ș.a. Dată fiind importanța acestei boli, asemănările cu alte boli și riscurile pe care le incumbă, la apariția pentru prima dată a suspiciunii de PMR într-o țară sau teritoriu, confirmarea diagnosticului prin metode de laborator este indispensabilă și urgentă. În acest scop se recoltează și se expediază la laborator , în condiții de refrigerare: probe de sânge integral, pe EDTA, preferabil de la animale cu forme incipiente; secreții și segmente de membrane exfoliate de la nivelul leziunilor de pe mucoase; flacoane cu sânge coagulat pentru exprimarea serului, recoltate de la animalele cu formele cele mai vechi de boală. Ambalate în flacoane cu soluție-tampon formolizată se trimit limfonoduri mezenterice și mediastinale și fragmente din splină și pulmoni cu leziuni.

În laborator există o paletă foarte largă de teste specifice, dintre care unele dedicate formelor recente, care urmăresc evidențierea virusului (imunodifuzia în gel de agar, imunelectroforeza cantitativă, ELISA, reverstranscriptaza PCR și alte tehnici de PCR, IF,izolarea pe culturi celulare renale de fetus ovin, de pulmon sau pe culturi celulare standardizate Vero, precum și prin evidențierea EC pe monostrat de culturi celulare) , iar alte teste sunt dedicate formelor de boală mai vechi de 12-14 zile, prin care se urmărește evidențiere anticorpilor specifici, prin metode serologice (ELISA de competiție, SN și mai ales tehnica de virusneutralizare, pentru care există acum o metodă standardizată).

Tratament

Fiind vorba de o viroză, desigur că PMR nu beneficiază de un tratament specific, dar tratamentul cu unele antibiotice sau chimioterapice cu spectru larg de acțiune poate preveni infecțiile bacteriene secundare sau să amelioreze evoluția clinică a bolii.

Profilaxia specifică

Datorită faptului că virusul PMR este bun imunogen, lăsând o imunitate solidă după trecerea prin boală, care induce autosterilizarea în timp, au putut fi create și vaccinuri eficace. Pentru început au fost utilizate vaccinuri heteroloage, preparate din tulpini atenuate de virus al pestei bovine (PB), dată fiind similitudinea antigenică dintre virusurile PB și PMR.

După câțiva ani s-a renunțat la acestea, deși conferă o imunitate bună contra PMR, tocmai din cauza similitudinii antigenice dintre cele două virusuri, care putea să inducă cofuzii în monitorizare programului de eradicare a PB. Între timp s-a lucrat pentru obținerea unui vaccin omolog, prin atenuarea unei tulpini patogene, prin pasaje repetate pe culturi celulare Vero. Primul astfel de vaccin a fost produs și folosit cu succes pentru prima dată în Africa, și apoi și în alte țări, dar pentru India a fost creat un alt vaccin, similar, însă cu o sușă autohtonă, deși între diversele tulpini de virus din cadrul speciei virale există o bună imunitate încrucișată.

Totuși, studiile făcute prin testul de seroneutralizare încrucișată au arătat că tulpinile vaccinale de virus PMR sunt foarte asemănătoare antigenic cu sușele izolate din cazuri de infecție naturală, dar nu identice. Asemenea vaccinuri au fost puse pe piață, dar utilizarea lor trebuie făcută cu discernământ, deoarece înrudirea antigenică a virusului PMR cu virusul PB poate genera erori în diagnosticul și supravegherea serologică a ambelor boli, iar utilizarea lor preventivă fără discernământ într-un teritoriu indemn poate să mascheze momentul apariției primelor cazuri de infecție naturală.

Mai concret, testele serologice folosite astăzi pentru supravegherea statusului efectivelor nu disting între anticorpii postvaccinali și cei postinfecțioși. Pentru acest motiv s-au făcut și se continuă eforturile pentru perfectarea unor noi vaccinuri comerciale, marcate, cu tulpini atenuate sau inactivate, care să înlăture acest neajuns Toate vaccinurile atenuate existente astăzi, liofilizate, produc o imunitate foarte puternică, transmisă prin anticorpi si progenilor, din care cauză aceștia nu pot fi vaccinați înainte de vârsta de 3-4 luni.

Profilaxie generală și control

PMR este cel mai mult răspândită și produce cele mai mari pierderi în țările și regiunile în care există cea mai mare densitate de caprine și ovine. Boala se răspândește cel mai adesea nu prin intermediul surselor secundare, ci cu ocazia mișcărilor de animale receptive, a transhumanței, târgurilor și în general a comerțului cu asemenea animale. În cazul importurilor, controlul serologic și carantina sunt obligatorii.

FAO a recomandat ca în zonele de risc intens să se facă permanent o supraveghere serologică a tuturor efectivelor, cu introducerea vaccinării acolo unde se impune, în virtutea unor programe concepute cu consultarea și sprijinul unor organisme internaționale competente, care să evite risipa de fonduri. În acest sens trebuie să se aibă în vedere statutul diferit al regiunilor și efectivelor analizate, ca fiind a) libere, b) libere dar amenințate, sau c) cu evoluție endemică de PMR. În cazul ultimelor, obiectivul propus de FAO a fost eradicarea PMR până în 2020.

De asemenea s-a recomandat ca de-a lungul frontierelor în țările cu risc epidemiologic să se instituie zone în care să se aplice screening serologic și/sau vaccinare de necesitate. În scopul utilizării judicioase a fondurilor s-a recomandat, acolo unde este cazul, utilizarea de vaccinuri bivalente sau polivalente.

Cu toate că pesta bovină (PB) a fost eradicată oficial încă din 2011 la nivel global, o întrebare la care nu s-a primit încă un răspuns definitiv este dacă ar trebui sau nu să fie cuprinse și bovinele în campaniile de vaccinare contra PMR cu scopul eradicării acesteia la ovine, dat fiind faptul că virusul PMR produce infecții subclinice și la bovine, ceea ce ridică problema rolului posibil al bovinelor în întreținerea lanțul epidemiologic al PMR.

Având în vedere succesul important obținut în eradicarea PB, pe baza recomandărilor OIE și FAO, trebuie avută în vedere parcurgerea conceptuală a unui traseu similar și pentru eradicarea PMR, cu șanse mari de succes, avându-se în vedere că, în cazul PMR există și câteva avantaje, comparativ cu situația din PB, care ar facilita atingerea obiectivului. În primă instanță, nu se pune problema unei pluralități antigenice între tulpinile patogene și cele vaccinale. Apoi, toate vaccinurile atenuate conferă imunitate pe viață, ceea ce însemnează că fiecare animal trebuie vaccinat doar o singură dată. Nu în ultimul rând, difuzarea PMR nu se face cu aceeași ușurință ca în PB. Transmiterea se face de regulă prin contact direct, iar virusul eliminat în mediu rezistă puțin (se pare că nu mai mult de patru zile) la acțiunea nocivă a factorilor fizici și chimici din mediul ambiant.

Un program judicios de eradicare trebuie făcut prin cooperarea țărilor vecine interesate, cu asigurarea ab initio a tuturor fondurilor necesare pentru următorii trei ani, deoarece întreruperea la un moment dat a programului, din lipsă de fonduri, ar putea duce la compromiterea întregului program.

Publicat în Zootehnie

Un parteneriat menit să faciliteze accesul pe piața marilor lanțuri de magazine a organizațiilor semnificative din sectorul de ovine a fost parafat între reprezentanții acestora și cei ai cooperativei „Țara mea” vineri, 30 martie 2018, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în cadrul unei ședințe la care au participat ministrul Agriculturii, Petre DAEA, împreună cu secretarul de stat Daniel Botănoiu și cu directorul general al Agenției Naționale de Zootehnie, Iacob Lelior.

Ministerul de resort anunță că, prin intermediul aceastei asocieri, crescătorii de ovine vor avea mai multe avantaje, printre care accesul la piața de desfacere, consiliere în dezvoltarea capacității de producție, un preț corect pornind de la raft etc.

„La întâlnire, reprezentanții cooperativei „Țara mea” au expus caserole cu carne de oaie - pulpă de miel cu os, cotlet de miel, coaste de miel, mușchiuleț de miel, contrafile de miel - ce se vor regăsi în cel mai scurt timp la raft”, anunță biroul de presă al ministerului citat.

Prin această asociere, MADR dorește crearea unui model de colaborare națională, prin care consumatorul român să poată beneficia de produse de cea mai bună calitate, disponibile pe rafturile marilor lanțuri de magazine, se mai precizează în document.

Milioane de miei

Potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, în prezent sunt îndeajuns de mulți miei de proveniență autohtonă pe piață, câteva milioane, conform spuselor guvernantului, astfel încât să acopere cerințele consumatorilor români.

„Pentru toți consumatorii din România sunt miei românești. (...) Sunt și mici, și mari, și tăiem în funcție de cerințe și, evident, de posibilitățile care sunt la fiecare fermă. (...) La această dată, sunt câteva milioane de miei care sunt pregătiți pentru piață. V-aș ruga să vă duceți în sectorul 4, să vedeți că, deja, a început acest eveniment pe care îl așteptați și cu care vă întâlniți în fiecare zi prin punerea de întrebări”, a răspuns oficialul guvernamental ploii de întrebări pe acest subiect. „Se fac și acum târguri, peste tot. Sunt târguri în țară, sunt târguri autorizate, acolo se prezintă producătorii cu mieii respectivi și, evident, o să vedeți și v-aș ruga să vă duceți să vedeți, și în lanțurile de magazine, carne de miel, pregătită, frumos, cum sunt pregătite și celelalte care vin din import, dar nu sunt atât de valoroase ca ale noastre, nu sunt atât de gustoase. Merită să vă duceți să vedeți și să cumpărați. Avem de toate pentru aceste sărbători pe care le așteaptă românul”.

Conform unui studiu dat recent publicității și care cuprinde, printre altele, și opiniile specialiștilor cooperativei „Țara Mea” și ai Asociației „Miorița”, carnea de miel va fi mai scumpă în perioada următoare, „dar nejustificat”.

În ceea ce privește subiectul scumpirii cărnii prin faptul că anul acesta Paștele pică mult mai devreme, iar mieii nu vor apuca să crească suficient, motiv pentru care unii crescători de ovine ar justifica eventuala majorare a prețurilor, în replică, Asociația „Miorița” afirmă prin vocile autorizate că prețurile ei la produsul în cauză vor rămâne constante și anul acesta, chiar dacă Paștele este la începutul lunii aprilie.

„În viu, prețul este ca anul trecut, 10-11 lei kilogramul. Carnea carcasă ar putea ajunge la 23-25 de lei, adică tot ca anul trecut. Cine vrea să vândă de Paște întotdeauna pune montele mai devreme și se pregătește. Se știe tot anul când pică Paștele”, conform spuselor lui Ion Branga, președintele Asociației crescătorilor de ovine și caprine „Miorița”.

O explicație a majorării prețurilor la carnea de miel ar fi și cea potrivit căreia anumiți crescători de oi păstrează mieii pentru export, astfel că totalul cantității livrate pe piață ar urma să fie mai mic, în comparație cu cererea din perioada sărbătorilor.

Publicat în Zootehnie

În prezent, crescătorii de ovine pot valorifica lâna în 20 de centre de colectare localizate în județele: Bacău, Bistrița-Năsăud, Brăila, Constanța, Galați, Maramureș, Sibiu, Suceava, Tulcea și Vaslui, capacitatea totală de colectare fiind de maximum 30.000 de tone, anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat.

Centrele care colectează lâna sunt localizate pe întreg teritoriul țării, astfel încât se colectează lâna de la toți crescătorii de ovine, iar Direcțiile pentru Agricultură Județene au pus la dispoziția asociațiilor crescătorilor de ovine datele de contact ale acestora.

În plus, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a identificat, prin Direcțiile pentru Agricultură Județene, pornind de la efectivele de ovine și producția de lână obținută, zonele în care vor fi realizate centrele de colectare pentru lână și piei de animale.

„Măsura de identificare a centrelor de colectare a fost luată în urma apariției Hotărârii de Guvern nr. 500/2017 privind acordarea ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, pentru a veni în sprijinul fermierilor crescători de ovine”, se precizează în documentul de presă. „Reamintim că în Programul de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii și-au manifestat intenția de a participa peste 32.000 de beneficiari, cu o cantitate totală estimată de aproximativ 23.000 de tone, așadar prin centrele existente se poate prelua în totalitate această cantitate”.

Pentru a beneficia de sprijinul de 1 leu/kg pentru lâna comercializată, cei înscriși în program trebuie să depună la Direcțiile pentru Agricultură documentele justificative de plată până la data 1 iulie 2018. Documentele justificative de plată sunt factura/fila/filele din carnetul de comercializare, din care să rezulte cantitatea de lână comercializată.

Publicat în Zootehnie

În comparație cu anul anterior, numărul sacrificărilor de porcine, ovine şi caprine a înregistrat o creştere la nivelul anului 2017, în vreme ce la bovine şi păsări s-au înregistrat scăderi, conform informațiilor publicate vineri, 9 februarie 2018, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Concret, la categoria porcine, majorarea pe întreg anul 2017 a fost de 15,3%, în timp ce la ovine şi caprine saltul a fost de 27,4%, în comparaţie cu datele rezultate în anul 2016.

Potrivit INS, tot anul trecut, s-au consemnat diminuări ale sacrificărilor în cazul bovinelor (-4,4%) şi al păsărilor (-1,7%).

În ceea ce priveşte greutatea în carcasă, s-au înregistrat creşteri la toate speciile de animale şi păsări: ovine şi caprine (+60,6%), bovine (+10,2%), păsări (+8,07%) şi porcine (+8,02%).

Datele INS arată, totodată, că, în luna decembrie 2017, faţă de acelaşi interval din anul anterior, numărul ovinelor şi caprinelor sacrificate în abatoare a scăzut cu 1,7%, crescând doar la bovine (+1,3%). În cazul porcinelor, există scădere de 4,9% şi la păsări de 4,4%.

Totodată, greutatea în carcasă a urcat cu 2,3% în cazul bovinelor, dar s-a diminuat la porcine (-4,7%) şi la ovine şi caprine (-0,5%). La păsări, greutatea în carcasă a rămas constantă.

Publicat în Zootehnie

În perioda 2011-2017, aproape 21 de hectare de teren aflate în incinta poligonului militar Cincu au fost declarate a fi deținute și utilizate de Biserica Ortodoxă Română – Parohia Cincu, prin inculpatul Butum Florin Adrian (B.F.A.), preot paroh al parohiei Cincu, județul Brașov, la fel și 52 de ovine (în campania 2013), 53 de ovine (în campania 2014), 107 ovine (în campania 2015), respectiv 105 ovine (în campania din 2016), astfel încât să obțină sprijin financiar de la APIA – Centrele Locale Voila sau Făgăraș, se precizează în buletinul de presă 22/VIII/3 din 9 ianuarie 2018.

Foto credit: http://catholicphilly.com

În rechizitoriul întocmit, procurorii DNA au reținut că în perioada 2011-2017, inculpatul Butum Florin Adrian, preot paroh al parohiei Cincu, județul Brașov, a pretins că parohia sa deține și utilizează o suprafața de teren de 11,51 ha care se afla, în realitate, în incinta poligonului militar Cincu. În plus, în perioada 2013-2017, alături de această suprafață, inculpatul a adăugat și suprafața de teren de 9,33 ha, situată în același poligon militar, cu privire la care a declarat că o deține și utilizează.

De asemenea, B.F.A. a pretins că el ar deține și oi cu care s-a obligat să pășuneze suprafețele de teren respective. Pentru ambele suprafețe și pentru pretinsa activitate de pășunat, în perioada de referință, inculpații Butum Florin Adrian și Parohia Cincu au obținut, în mod nelegal, sprijin financiar de la APIA – Centrele Locale Voila sau Făgăraș, în valoare de 126.267 lei.

Cum însă minciuna are picioare scurte, ca urmare a anchetei procurorilor a reieșit că suprafața de 20,84 ha de pajiști permanente (formată din suprafețele de 11,51 ha și 9,33 ha) nu a fost deținută legal de Biserica Ortodoxă Română – Parohia Cincu, iar această aparență a fost creată cu ajutorul inculpatului Mamaligă Ioan din cadrul Primăriei Cincu, persoana responsabilă cu întocmirea adeverințelor necesare pentru APIA.

În conținutul cererii depusă la APIA – Centrul Local Voila în data de 18 martie 2011, în calitate de reprezentant legal al parohiei Cincu, inculpatul Butum Florin Adrian a declarat în mod mincinos că parohia sa folosește suprafața de teren de 11,51 ha – cu destinația de pășuni naturale, situată în incinta poligonului militar Cincu, jud. Brașov, fiind atașată în susținere o adeverință emisă de Primăria Cincu cu implicarea frauduloasă a inculpatului Mamaligă Ioan, inspector de cadastru și urbanism în cadrul acestei instituții. Astfel, deși nu îndeplinea condițiile legale, nefiind utilizator legal al suprafețelor de teren, Parohia Cincu a obținut pe nedrept fonduri europene în valoare totală de 18.641 lei.

De această dată, în perioada 2013-2017, inculpatul B.F.A. a depus la APIA – Centrele Locale Voila și Făgăraș, în calitate de reprezentant legal al Parohiei Cincu, cinci cereri unice de plată pentru suprafață (două în numele parohiei și trei în nume propriu), în cuprinsul cărora a declarat, în mod necorespunzător adevărului, că Parohia Cincu utilizează suprafața de teren de 20,84 ha, formată din două parcele cu destinația de pajiști permanente, situate în incinta poligonului militar Cincu, jud. Brașov, fiind atașate în acest sens două adeverințe emise de Primăria Cincu cu implicarea frauduloasă a inculpatului Mamaligă Ioan, inspector de cadastru și urbanism în cadrul acestei instituții (campaniile 2013-2014), anunță DNA prin buletinul de presă.

De asemenea, B.F.A. a precizat că deține 52 de ovine (în campania 2013), respectiv 53 de ovine (în campania 2014), cu care s-a obligat să pășuneze suprafețele de teren cu destinația de pajiști permanente, atașând în acest sens alte două adeverințe, emise de un medic veterinar pe baza declarațiilor nereale ale inculpatului Tișcă Gheorghe.

Nu în ultimul rând, acesta a specificat că utilizează suprafața de teren de 20,84 ha, situată în incinta poligonului militar Cincu, jud. Brașov (campaniile 2015, 2017, 2016), atașând în acest sens trei adeverințe emise de Primăria Cincu cu implicarea frauduloasă a inculpatului Mamaligă Ioan, inspector de cadastru și urbanism în cadrul acestei instituții, respectiv că deține 107 ovine (în campania 2015), respectiv 105 ovine (în campania din 2016) pentru care a solicitat finanțare sub formă de ajutor național tranzitoriu, atașând în acest sens trei adeverințe emise de un medic veterinar pe baza celor declarate nereal de inculpatul Tișcă Gheorghe.

„Astfel, deși nici el și nici parohia Cincu nu îndeplineau condițiile prevăzute de lege pentru a obține finanțare din fonduri europene, în sensul că nu erau utilizatori legali ai suprafețelor de teren, iar Butum Florin Adrian nu era deținător legal de ovine, au obținut pe nedrept fonduri europene în valoare totală de 107.626,4 lei”, spun procurorii DNA.

În vederea recuperării prejudiciului produs în cauză, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii atât asupra unor sume de bani și bunuri mobile aparținând inculpatului Butum Florin-Adrian, până la concurența sumei de 106.546,4 lei, precum și sumelor existente în conturile bancare aparținând inculpatei Biserica Ortodoxă Română - Parohia Cincu, până la concurența sumei de 78.053,90 lei, precum și asupra unor terenuri.

Măsuri asiguratorii au fost instituite și asupra unor sume de bani și bunuri mobile aparținând inculpatului Mamaligă Ioan, până la concurența sumei de 106.546,4 lei, respectiv asupra bunurilor mobile și imobile și sumelor din conturile bancare aparținând suspectului Tișcă Gheorghe, până la concurența sumei de 129.126,25 lei.

Ca urmare, procurorii de la Direcția Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Brașov au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților BUTUM FLORIN-ADRIAN, preot paroh al parohiei Cincu, județul Brașov, pentru săvârșirea a două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene dintre care una în formă continuată (5 acte materiale) și PAROHIA CINCU din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, ca persoană juridică, pentru săvârșirea a două infracțiuni: folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, dintre care una în formă continuată (2 acte materiale).

De asemenea, procurorii DNA Brașov au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților MAMALIGĂ IOAN, inspector de cadastru și urbanism din cadrul Primăriei Cincu, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, dintre care una în formă continuată (5 acte materiale), respectiv TIȘCĂ GHEORGHE, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată (4 acte materiale).

Publicat în Comunicate

Dacă Animals International - ONG cu sediul central în Australia (unul dintre cei mai mari exportatori de carne ai lumii) -, reprezentat la nivel european de Gabriel Păun, cere României să sisteze exporturile de ovine către țări terțe din Orientul Mijlociu, motivând că acestea sunt sacrificate în mod barbar, cu încălcarea standardelor internaționale, și propune în schimb abatorizarea autohtonă și livrarea de carne refrigerată sau congelată către cumpărătorul final, Sorin Minea, președintele Romalimenta și Angst, mărturisește că ar achiziționa carne de oaie de la noi din țară, pe sortiment, fără a fi nevoit să cumpere animalul pe de-a-ntregul pentru tranșare.

Pentru că, din păcate, pentru procesatorul român de carne este mult prea costisitor să tranșeze bovine, dar mai ales ovine românești, pierderile fiind mult prea mari (incapacitatea de valorificare a lânii, a oaselor, precum și a altor subproduse), el a ales să importe direct ceea ce are nevoie din Noua Zeelandă.

În susținerea celor de mai sus, Minea dă ca exemplu chiar unități de abatorizare din statul în care a fost înființat ONG-ul citat anterior – Australia –, entități care reușesc să valorifice inclusiv oasele ovinelor către zone din Asia.

„Sunt unul dintre vânzătorii de preparate și în HoReCa și nu numai în HoReCa, ci și în magazinul unde lucrez, de carne de oaie. Comercializez cotlete, pulpă, ce se poate vinde din oaie; sursa - Noua Zeelandă. De ce Noua Zeelandă? Pentru că eu am vorbit și cu ciobani și le-am spus că aș cumpăra și de la ei, dar am nevoie de două chestii: când cer, să mi se dea același lucru de fiecare dată și nu să mi se vândă toată oaia, pentru că nu am ce face cu toată oaia. Eu, astăzi, vreau cotlete, vineri vreau pulpă, poimâine vreau carne-lucru; (...) să tranșezi oaia și să-mi vinzi pe piesă. «E greu!» Știu că este greu și atunci aduc oaia din Noua Zeelandă la un preț care îmi convine. Aș dori să aduc și din Irlanda, este fantastic de bună, dar este puțin cam scumpă pentru piața românească. (...) Nu aduc miel, ci oaie. Ca gust, este asemănătoare cu oaia românească. Am făcut de două ori tentativa. Am și lucrat la un moment dat cu carnea de oaie, dar tranșarea oii mă duce la pagubă, pentru că n-am ce face cu toate acelea. Am fost în Australia și am văzut un abator de oaie. Acela vindea și oasele, în China. Acesta este negoțul. Nu trebuie să mă obligi pe mine să cumpăr toată oaia, dacă eu am nevoie de limbă; îmi cumpăr limba”, a afirmat Sorin Minea în cadrul Romanian Food&Agribusiness Conference, care a avut loc joi, 23 noiembrie 2017, la București.

Românii își vând animalele pe mai nimic

La doar două zile distanță de afirmațiile șefului Romalimenta, șeful ONG-ului al cărui sediu-mamă se află în Australia (unul dintre principalii exportatori de carne congelată și refrigerată către statele arabe către care România trimite animale vii), Gabriel Păun, a mărturisit cu amărăciune în glas că, din păcate, atât fermierii români, cât și cei din țările de destinație pierd bani, în timp ce traderii câștigă de fiecare dată partea leului.

Potrivit datelor vehiculate de liderul asociației, românii vând berbecuții cu șase lei kilogramul în viu, în timp ce la destinație carnea se vinde chiar și cu șase euro/kg. Mai mult, atât de bine s-ar fi dezvoltat această rețea de export de „materie-primă”, încât jucătorii din piață au închis cercul inclusiv prin achiziții de exploatații agro-zootehnice la noi în țară.

„Cele mai multe firme care realizează export de animale din România, pe care le-am urmărit până acum, nu sunt din România, ci sunt firme arabe și din Israel. (...) Ne îngrijorează faptul că aceste firme de export fac bani (n.r. - traderi, firme de import-export), câștigă din toată această afacere și toți ceilalți pierd: statul român, fermierii români, fermierii din țările de destinație etc. Românii își vând animalele pe mai nimic. Vin din piață acum. Am fost 72302 2017 Killing of Romanian sheep without stunning in Al Mougabalein Jordanși am discutat cu fermieri din România, cu președinți de federații de crescători de animale, cu toții sunt disperați. Au căzut într-o capcană din care nu mai pot ieși fără ajutorul Ministerului Agriculturii. Au ajuns să-și vândă oițele în viu, la șase lei kilogramul, iar în țările de destinație prețul să fie mult mai mare. Și asta nu doar pentru că se adaugă costul transportului. În acest an, de Festivalul Sacrificiului, carnea de oaie în țările terțe se vindea cam la șase euro kilogramul. (...) Sunt firme care dețin absolut tot lanțul de producție. Sunt firme străine care au pus mâna pe CAP-uri vechi din România, care dețin animalele, dețin culturi de câmp, dețin camioanele, dețin vapoarele și dețin și piața din țările de destinație. (...) Am petrecut foarte mult timp la țară să discut cu fermierii din Bucovina, din Țara Bârsei, din Banat, din Maramureș. Aceștia sunt foarte nefericiți, foarte dezamăgiți de politicile agricole din România, nu își doresc să exporte animalele vii, toți au spus asta, și știu că sunt într-o capcană în care au picat”, a punctat Gabriel Păun.

De asemenea, directorul UE al Animals International a precizat că nu înțelege de ce România a ajuns în situația să exporte miei și viței care ar putea foarte bine să fie îngrășați și sacrificați la noi în țară, astfel încât să putem exporta produse cu valoare adăugată (n.r. - carne congelată și/sau refrigerată) și nu locuri de muncă și bani, așa cum facem în prezent. În plus, potrivit informațiilor obținute de investigator, țările de destinație se gândesc mai întâi la latura economică, față de cea religioasă, astfel că exportul de astfel de produse ar fi mai benefic pentru România.

„Înlocuirea exportului de animale vii cu carne congelată și refrigerată nu se poate întâmpla de pe o zi pe alta. Este un proces de lungă durată. Nici Australia nu este încă acolo, dar procesul de schimbare a început în 14 ani, odată cu scandalul (n.r. - momentul în care astfel de imagini au ieșit în mod public): obligarea exportatorilor pentru a se asigura de bunăstarea animalului, punerea unui veterinar pe vapor, trimiterea animalelor doar în abatoare autorizate, încurajarea fermierilor din țara exportatoare să-și țină animalul mai mult la îngrășat, dezvoltarea de facilități de congelare în țările de destinație – Orientul Mijlociu, Nordul Africii”, a mai declarat oficialul ONG-ului. „Nu există o problemă de acceptare a cărnii congelate la destinație, ci este vorba de a fi competitivi la preț. Din punct de vedere religios, nu este vorba ca liderii religioși să-și vadă oamenii că-și sacrifică ei singuri animalul, ci de a se asigura că acesta a fost sacrificat conform religiei lor. Sunt foarte multe țări, inclusiv în România, unde se discută să se deschidă abatoare certificate halal sau koșer pe teritoriul Uniunii Europene. Se permite acest lucru din punct de vedere legal și cred că este puțin mai ieftin să trimiți un inspector halal în România, decât milioane de animale pe vapor.

Cu peste 1,5 milioane de viței și oi livrate în fiecare an (în principal către destinații din Libia, Iordania și Israel), țara noastră este cel mai mare exportator de animale vii către țări terțe din Uniunea Europeană.

Potrivit instantaneelor înregistrate de Animals International în ultimii doi ani, în state cum sunt Egipt, Turcia, Liban, Palestina, Israel și Iordania, acestea prezintă animale românești înspăimântate, pe deplin conștiente, manipulate și legate brutal cu frânghii și lanțuri sau chiar ridicate spre tavan de unul sau două picioare, înainte de a fi sacrificate prin tăieturi multiple în condiții neigienice, într-un mediu care prezintă riscuri pentru sănătatea umană.

Publicat în Zootehnie

Țara noastră este responsabilă de bunăstarea animalelor exportate dincolo de granițele Uniunii Europene (UE) până în țara de destinație, susține Gabriel Păun, EU Director al ONG-ului cu origini australiene - Animals International -, în timp ce Mary-Eugenia Pană, președinta ACEBOP, spune că nici exportatorii români de bovine și ovine și nici medicii veterinari de la noi din țară nu au dreptul să treacă granița pentru a însoți aceste livrări, implicit de a se asigura că totul decurge conform legislației europene în vigoare.

Într-o conferință de presă al cărei subiect principal a fost riscul de anchetă parlamentară europeană pe care România îl prezintă actualmente, ca urmare a publicării rezultatelor unei investigații întreprinse asupra situației animalelor crescute în România și exportate în țări din Africa și Asia, demers care dovedește încălcarea sistematică a legislației Uniunii Europene, a deciziei Curții Europene de Justiție și a standardelor Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), șeful Animals International a acuzat lipsa de implicare a autorităților de la București în ceea ce privește asigurarea bunăstării animalelor de-a lungul drumului acestora până la destinație, precum și în momentul sacrificării acestora. Și asta, în ciuda unor acorduri bilaterale care prevăd explicit acest lucru, mai spune el.

ovine Iordania„Țara noastră este responsabilă de bunăstarea animalelor exportate dincolo de granițele Uniunii Europene, până în țara de destinație. Asta spune o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene. (...) Opinia legală a unor juriști români care au analizat profund regulamentul european (n.r. - Regulamentul CE nr. 1/2005 al Consiliului privind protecția animalelor în timpul transportului) și Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene este aceea potrivit căreia singura cale pentru România să respecte cele două normative este să pună măcar un veterinar pe vapor. Milioane de animale pleacă din România cu camionul și cu vaporul, anual, fără să existe măcar un veterinar la bord. Firmele exportatoare nu au absolut nicio responsabilitate în acest moment, spre deosebire de Australia, care a obligat deja firmele exportatoare să fie responsabile până la destinație, inclusiv să se asigure că animalele sunt sacrificate în abatoare autorizate”, a afirmat Păun. „Există acorduri bilaterale între țara exportatoare și importatoare, în cazul acesta între România și Egipt sau între România și Iordania. În baza acelui acord bilateral, oficial, veterinarii din România emit exportatorilor și certificate de export către țări terțe. Pentru fiecare transport, trebuie să existe un jurnal de călătorie”.

În plus, șeful ONG-ului al cărui sediu principal se află în Australia (unul dintre principalii exportatori de carne congelată și refrigerată către statele arabe menționate mai sus) a mărturisit cu amărăciune în glas că, din păcate, atât fermierii români, cât și cei din țările de destinație pierd bani, în timp ce traderii câștigă de fiecare dată partea leului.

Demn de menționat este faptul că românii vând berbecuții cu șase lei kilogramul în viu, în timp ce la destinație acesta se vinde chiar și cu șase euro/kg. Mai mult, atât de bine s-ar fi dezvoltat această rețea de export de „materie primă”, încât jucătorii din piață au închis cercul inclusiv prin achiziții de exploatații agrozootehnice la noi în țară.

„Cele mai multe firme care realizează export de animale din România, pe care le-am urmărit până acum, nu sunt din România, ci sunt firme arabe și din Israel. (...) Ne îngrijorează faptul că aceste firme de export fac bani (n.r. - traderi, firme de import-export), câștigă din toată această afacere și toți ceilalți pierd: statul român, fermierii români, fermierii din țările de destinație etc. Românii își vând animalele pe nimic. Vin din piață acum. Am fost și am discutat cu fermieri din România, cu președinți de federații de crescători de animale, cu toții sunt disperați. Au căzut într-o capcană din care nu mai pot ieși fără ajutorul Ministerului Agriculturii. Au ajuns să-și vândă oițele în viu, la șase lei kilogramul, iar în țările de destinație prețul să fie mult mai mare. Și asta, nu doar pentru că se adaugă costul transportului. În acest an, de Festivalul Sacrificiului, carnea de oaie în țările terțe se vindea cam la șase euro kilogramul. (...) Sunt firme care dețin absolut tot lanțul de producție. Sunt firme străine care au pus mâna pe CAP-uri vechi din România, care dețin animalele, dețin culturi de câmp, dețin camioanele, dețin vapoarele și dețin și piața din țările de destinație. (...) Am petrecut foarte mult timp la țară să discut cu fermierii din Bucovina, din Țara Bârsei, din Banat, din Maramureș. Aceștia sunt foarte nefericiți, foarte dezamăgiți de politicile agricole din România, nu își doresc să exporte animalele vii, toți au spus asta, și știu că sunt într-o capcană în care au picat”, a punctat Gabriel Păun.

taur insetatDe asemenea, directorul UE al Animals International a precizat că nu înțelege de ce România a ajuns în situația să exporte miei și viței care ar putea foarte bine să fie îngrășați și sacrificați la noi în țară, astfel încât să putem exporta produse cu valoare adăugată (n.r. - carne congelată și/sau refrigerată) și nu locuri de muncă și bani, așa cum facem în prezent. În plus, potrivit informațiilor obținute de investigator, țările de destinație se gândesc mai întâi la latura economică, față de cea religioasă, astfel că exportul de astfel de produse ar fi mai benefic pentru România.

„Înlocuirea exportului de animale vii cu carne congelată și refrigerată nu se poate întâmpla de pe o zi pe alta. Este un proces de lungă durată. Nici Australia nu este încă acolo, dar procesul de schimbare a început în 14 ani, odată cu scandalul (n.r. - momentul în care astfel de imagini au ieșit în mod public): obligarea exportatorilor pentru a se asigura de bunăstarea animalului, punerea unui veterinar pe vapor, trimiterea animalelor doar în abatoare autorizate, încurajarea fermierilor din țara exportatoare să-și țină animalul mai mult la îngrășat, dezvoltarea de facilități de congelare în țările de destinație – Orientul Mijlociu, Nordul Africii”, a mai declarat oficialul ONG-ului. „Nu există o problemă de acceptare a cărnii congelate la destinație, ci este vorba de a fi competitivi la preț. Din punct de vedere religios, nu este vorba ca liderii religioși să-și vadă oamenii că-și sacrifică ei singuri animalul, ci de a se asigura că acesta a fost sacrificat conform religiei lor. Sunt foarte multe țări, inclusiv România, unde se discută să se deschidă abatoare certificate halal sau koșer pe teritoriul Uniunii Europene. Se permite acest lucru din punct de vedere legal și cred că este puțin mai ieftin să trimiți un inspector halal în România, decât milioane de animale pe vapor.

„Avem probleme mari” (Pană, ACEBOP)

Prezentă și ea la eveniment, Mary-Eugenia Pană, președinta ACEBOP, a recunoscut că țara noastră încă are „probleme foarte mari pe bunăstare”, dar că acestea „nu aparțin strict României, ci sunt probleme europene”. Ea a adăugat că din 42 de nave care încarcă animale vii din porturile românești către diverse țări, niciuna nu este românească.

„Pe aceste nave sunt angajați din diverse state africane, care nu au niciun fel de instruire, și toate aceste 42 de nave aparțin unor alte state membre”, a afirmat președinta ACEBOP.

Tot ea i-a replicat lui Păun pe subiectul însoțirii transporturilor cu animale de către veterinari români, până la destinație, și a afirmat că acest lucru nu se aplică, în ciuda acordurilor.

„Trebuie să lucrăm împreună la o legislație într-adevăr comunitară, una care să ne permită de la plecare și până la destinație, într-un alt stat membru sau terț, să putem supraveghea. Deocamdată, noi nu avem dreptul, și nici medicii veterinari, să treacă peste graniță. Este adevărat, există acorduri, există hârtii, dar, din păcate, nu se aplică”, a mărturisit Pană.

Animals International... din Australia. Interes comercial?

Animals International este de origine din Australia, „locul unde a început campania de interzicere a exportului de animale vii acum 14 ani”, a răspuns Păun unei întrebări venite din partea presei. Între timp, a adăugat el, multe lucruri s-au schimbat în bine acolo, și pe linie guvernamentală, și pe linia industriei exportului de animale vii. Astfel, a explicat liderul ONG-ului, exportatorii au fost obligați să asigure bunăstarea animală până la destinație. Pe de altă parte, guvernul a impus măsuri pentru a înlocui etapizat exportul de animale vii cu carne congelată, fapt care a înlocuit o problemă cu alta – Orientul Mijlociu și Nordul Africii au început să ia animalele de care aveau nevoie de aici, de la noi, din Europa, și, mai ales, din România și din America de Sud.

„În acele țări terțe, cele mai multe animale provin de aici, de la noi. Aproximativ 1,5 milioane de animale în fiecare an sunt exportate din România în Orientul Mijlociu și în Nordul Africii, mai ales în Iordania, Libia și Israel, acestea fiind destinațiile de top”, a mai precizat directorul pentru UE al Animals International.

Cu peste 1,5 milioane de viței și oi la export în fiecare an (în principal în Libia, Iordania și Israel), România este cel mai mare exportator de animale vii către țări terțe din Uniunea Europeană, spun datele ONG-ului. Imagini înregistrate în Egipt, Turcia, Liban, Palestina, Israel și Iordania arată animale românești înspăimântate, pe deplin conștiente, manipulate și legate brutal cu frânghii și lanțuri sau chiar ridicate spre tavan de unul sau două picioare, înainte de a fi sacrificate prin tăieturi multiple în condiții neigienice, într-un mediu care prezintă riscuri pentru sănătatea umană. Atunci când sunt utilizate, cuștile rotative de sacrificare devin instrumente suplimentare pentru tortură. În Egipt și în Liban, lucrătorii sunt adesea neinstruiți și neechipați, temându-se de animale. În aceste țări, manipularea animalului prin tăierea tendoanelor și a ochilor este o rutină înainte de tăierea gâtului, se precizează într-un document de poziție al Animals International.

„Exportul cu animale vii continuă pentru simplul motiv că suferința este ținută departe de ochii oamenilor, pe nave aflate în mijlocul oceanului sau în țări din afara UE, la mii de kilometri distanță. Majoritatea navelor utilizate pentru exportul viu sunt mai vechi de 40 de ani și au condiții precare de transport. Astfel, într-un incident tragic, cel puțin 13.800 de oi românești au murit acum doi ani în drum spre Iordania, dar guvernul acestei țări a refuzat să ofere orice răspuns despre această tragedie. Cu toate acestea, Iordania rămâne în continuare cea mai mare piață de export a animalelor vii din România. În schimb, Israelul a interzis în mod repetat anul acesta importul de tauri din România, pe motiv de probleme de bunăstare animală, animalele care au supraviețuit croazierei pe mare ajungând epuizate, bolnave și murdare la destinație.

În cazul exporturilor cu camioane, niciunul dintre loturile observate la frontiera turcească nu ar fi trebuit să fie aprobat în România. Toate animalele observate în vara anului 2017 de către organizațiile partenere (Animal Welfare Foundation și Eyes on Animals) au fost înghesuite în camioane supraaglomerate, la temperaturi maxime cuprinse între 35°C și 44°C. Veterinarii nu ar fi trebuit să aprobe jurnale de călătorie pe această rută, pe durata verii. Anexa I, capitolul VI, punctul 3.1 din Regulamentul CE 1/2005 prevede că temperatura din interiorul vehiculelor de transport pentru animale nu trebuie să depășească 30°C. Mai mult, timpul mediu de așteptare în interiorul frontierei pentru loturile românești a fost mai mare de 16 ore. Timpii lungi de staționare, în combinație cu această caniculă insuportabilă, au consecințe tragice pentru animale. Toate animalele observate au fost stresate din cauza căldurii, multe dintre ele aflându-se în imposibilitatea de a face față condițiilor de transport, iar o parte din taurii transportati au decedat, în cele din urmă, din cauza stresului termic.

În ciuda acestor condiții extreme, cele mai multe oi observate aveau un strat gros de lână, nefiind tunse. 80% din totalul camioanelor inspectate ce conțineau animale din România au avut probleme cu sistemul de hidratare, în timp ce 75% dintre camioanele inspectate aveau și probleme suplimentare cu ventilația”, se mai precizează în document.

Animals International face apel către Guvernul României pentru a lua, imediat, următoarele măsuri:
1. Elaborarea unei strategii cu subvenții eficiente pentru înlocuirea etapizată a exportului cu animale vii cu produse congelate sau refrigerate;
2. Până la schimbarea reglementărilor, să fie luate toate măsurile necesare reducerii timpului de transport al animalelor vii ce sunt destinate exportului în țări din afara UE, în conformitate cu hotărârea obligatorie a Curții Europene de Justiție și cu standardele stabilite de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) privind condițiile de sacrificare a animalelor;
3. Să se asigure punerea în aplicare și verificarea îndeplinirii Regulamentului (CE) nr. 1/2005 al UE cu privire la transporturile rutiere și maritime;
4. Să se asigure prezența unui veterinar numit oficial care să însoțească toate transporturile de
animale pe mare;
5. Introducerea unui sistem de reglementare care să transfere responsabilitatea, din punct de vedere juridic, către firmele exportatoare, pentru a se asigura că bunăstarea animalelor se respectă pe întreg lanțul de custodie până la destinații din afara UE. Acest sistem de trasabilitate ar trebui să permită monitorizarea transportului animalelor pentru a se asigura că animalele pot fi urmărite de la punctul lor de plecare până la sacrificare;
6. Să solicite raportarea obligatorie a bolilor/ vătămărilor și a deceselor survenite pe nave și publicarea acestor informații.

Parlamentul UE a inițiat procedurile de înființare a unui comitet de anchetă al Parlamentului European, pentru a investiga alegațiile legate de aplicarea defectuoasă a Regulamentului (CE) nr. 1/2005 al Consiliului privind protecția animalelor în timpul transportului. Este nevoie de susținerea a cel puțin 188 de europarlamentari pentru a începe procedura de anchetă. Potrivit datelor Animals International, 207 au semnat deja inițiativa (doar doi de la noi din țară), dintr-un total de 32 de europarlamentari români.

Până la publicarea articolului, nici Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și nici Autoritatea Sanitară Națională Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) nu au răspuns solicitărilor noastre pentru mai multe informații legate de subiect.

Vom reveni asupra subiectului în momentul în care vom avea o poziție și din partea celor două instituții.

Înregistrarea video a evenimentului se află pe pagina de Facebook @fermierului.

Publicat în Zootehnie

Campania națională de informare și promovare „Alege oaia!”, desfășurată sub coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), continuă și în zilele de 4-5 noiembrie 2017, în București, context în care Ionuț Diaconeasa, consilierul ministrului de resort, Petre Daea, anunță că ABSOLUT toate federațiile de crescători de ovine sunt implicate la nivel național în organizarea acestui eveniment de promovare, fără însă a nominaliza care va fi zona de responsabilitate a fiecărei asociații.

Însuși ministrul Agriculturii, Petre Daea, va descinde sâmbătă, 4 noiembrie 2017, în Piața Obor, probabil pentru a asista la deschiderea oficială și pentru a lua parte la turul de onoare.

Consilierul lui Daea nu a dorit însă să vehiculeze nume de asociații implicate în campanie, nici măcar la nivel local, în cazul evenimentului din Piața Obor.

„Este campania națională de încurajare a consumului de carne de oaie pe care o desfășoară Ministerul Agriculturii, în colaborare cu federațiile crescătorilor de ovine reunite. (...) Nu dau exemple. Ei sunt reuniți, sub patronajul lor. (...) Chiar nu este cazul să dăm nume”, a menționat Diaconeasa.

Întrebat fiind care este cuantumul bugetului alocat pentru această campanie, Diaconeasa a fost la fel de rezervat, precizând totuși că MADR este organizatorul, în colaborare cu ABSOLUT toate federațiile de profil de la noi din țară.

„Nu putem vorbi (n.r. - dacă este alocat un buget din partea MADR). Este un eveniment organizat de Ministerul Agriculturii pentru mediatizare, în colaborare cu federațiile crescătorilor de ovine din România. Nu pot spune câte organizații sunt implicate în această campanie, pentru că ei sunt cei care s-au pus de acord, conducerile lor. Campania durează mai mult, vreo trei luni, în fiecare weekend, în diferite zone ale țării. Într-o parte merg unii, într-o parte merg alții, iar la nivel național merg toți, în funcție de zona din care provin. Sunt implicate absolut toate federațiile de crescători de ovine”, a reiterat consilierul, confirmând totodată că la evenimentul de sâmbătă va veni și ministrul Agriculturii.

Caravana campaniei se va afla sâmbătă și duminică, 4-5 noiembrie, în Piața Obor, unde crescătorii de ovine îi vor aștepta pe vizitatori să guste gratuit din tocănița și din pastrama pregătite la fața locului, dar și să le răspundă la toate întrebările și curiozitățile.

Evenimentul se derulează cu sprijinul crescătorilor de ovine din țară și cu susținerea Administrației Pieței Obor, a Primăriei sectorului 2 București, a Poliției locale sector 2 București și a Direcției pentru Agricultură a Municipiului București.

În spațiul destinat acestui eveniment, se vor pregăti mâncăruri tradiționale din carne de oaie, ce vor fi oferite, gratuit, spre degustare vizitatorilor.

„Cu rețete noi sau de odinioară, cei prezenți vor îmbia vizitatorii să deguste și să aprecieze aromele speciale ale bucatelor românești”, anunță ministerul organizator printr-un comunicat de presă.

De asemenea, cei interesați vor putea achiziționa carne de oaie proaspătă sau preparată în diferite moduri, cașcaval, brânză de burduf cu aromă de cetină de brad și must, întrucât la târg vor fi prezenți și producători autohtoni, ce îşi vor expune produsele, spre comercializare.

Imaginea tabloului de târg românesc va fi completată de prezența unui producător de bere, într-un cadru amenajat rustic. Acesta va oferi, spre vânzare, un sortiment de bere și va participa la activitățile târgului prin organizarea de jocuri interactive și concursuri adresate vizitatorilor. Se dorește a fi o manifestare a spiritului românesc, a tradițiilor și a obiceiurilor care trebuie păstrate, cultivate și transmise generațiilor viitoare.

Evenimentul din Piața Obor se va desfășura sâmbătă, 4 noiembrie 2017, între orele 10:00 și 18:00, și duminică, 5 noiembrie 2017, între orele 10:00 și 16:00. De săptămâna viitoare, Caravana „Alege Oaia” va putea fi găsită şi în alte locaţii din ţară. Astfel, pe 11 noiembrie, Caravana va poposi la Ploieşti, pe platoul din faţa Palatului Culturii.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat pe 26 octombrie 2017, la Romexpo, în cadrul celui mai mare târg pentru agricultură din țară – IndAgra 2017, Campania de informare şi promovare a consumului de carne de oaie, denumită „Alege Oaia!”.

„În demersul său, MADR are sprijinul tuturor crescătorilor de ovine din România care doresc, prin intermediul acestei campanii, să determine consumatorii să manifeste mai mult interes pentru carnea de oaie şi preparatele din carne de oaie. Obiectivul acestei campanii este de a informa consumatorul despre modul de preparare a cărnii de oaie și a produselor din carne de oaie, cât și de a dezvolta o cultură culinară în ceea ce privește consumul de carne de oaie. Totodată, se doreşte sprijinirea crescătorilor autohtoni de ovine și înființarea unei piețe de gross care va constitui un intermediar între crescătorii de ovine și canalele de comercializare (retail și magazine de proximitate)”, au mai precizat organizatorii.

Publicat în Ultimele noutati
Pagina 1 din 4